Norme din 31 mai 1993

NORME din 31 mai 1993 (*republicată*) privind aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobata prin Legea nr. 130/1992 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 6 mai 1994 ------- Notă ... *) Republicate în temeiul art. IV din Hotărârea Guvernului nr. 94/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 28 martie 1994, cu adaptarea textului la terminologia în vigoare şi cu numerotarea acestuia.

Normele, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1993, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 31 mai 1993.

Capitolul I

Operaţiuni impozabile Potrivit art. 2 din ordonanţa, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile privind:

1.2. Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridica prin care se realizează: vinzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietăţii asupra bunurilor respective la o anumita data, predarea de către agentii economici a unor bunuri, cu titlu gratuit.

1.3. Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale.

1.5. În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonantei, se cuprind:

1.7. Astfel de activităţi pot avea ca obiect:

1.9. Acelasi regim se aplică şi agentilor economici din reteaua comerciala pentru bunurile preluate din depozitele proprii.

Capitolul II

Persoane fizice sau juridice care exercită activităţi supuse taxei pe valoarea adăugată 2.1. Potrivit art. 2 din ordonanţa, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor sau prestarilor de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfăşurată intr-o maniera independenta de către persoanele fizice sau juridice.

2.2. Acţionează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor raspundere şi au libertate totala în organizarea şi execuţia lucrărilor pe care le comporta operaţiunile în cauza, cum sunt:

2.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile realizate de persoanele care nu acţionează de o maniera independenta, cum este cazul salariatilor şi altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condiţiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt:

2.4. De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizatiile primite de persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul societatilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţi mandataţi sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administratie sau în comisiile de cenzori.

Capitolul III

Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată 3.1. Potrivit art. 3 din ordonanţa, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrarile de bunuri şi prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

3.2. Acelasi regim se aplică şi vinzarii către populatie a imobilelor sau părţilor de imobile construite şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum şi inchirierii de imobile sau părţi ale acestora în scop de locuinta.

3.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care nu rezultă dintr-o activitate economica având drept scop obtinerea de profit sau care nu sunt executate cu plata sau asimilate platii.

3.4. În situaţiile în care din operaţiunile de mai sus rezultă profit, unitatile respective sunt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea serviciilor prestate.

3.5. Asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operaţiuni privind livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţi subordonate, pentru obtinerea de profit.

3.6. De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unitatile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfasoare activităţi cu caracter comercial.

Capitolul IV

Teritorialitatea 4.1. Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanţa, prestarile de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

4.2. În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în functie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România;

4.4. Acelasi regim se aplică şi serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de constructii, precum şi serviciilor prestate de alti agenti economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparatii şi alte prestări ale agentilor imobiliari).

Capitolul V

Operaţiunile scutite 5.1. Operaţiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) şi art. 6 din ordonanţa şi nu se admite extinderea lor prin analogie.

5.2. În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanţa, se precizeaza:

A. Unitatile sanitare şi de asistenţa sociala 5.3. Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) operaţiunile efectuate de unitatile autorizate sa desfasoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa sociala, indiferent de forma lor de organizare: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfasoare activităţi sanitare şi de asistenţa sociala.

5.4. Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare sau de alte unităţi special autorizate în acest sens.

5.5. În cazul când unitatile de mai sus desfăşoară şi alte activităţi decit cele sanitare şi de asistenţa sociala, incadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectueaza în mod distinct, tinind seama de prevederile normelor legale.

5.6. Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obtinerii de profit, cum ar fi livrarile de bunuri din gospodariile anexe, prestarile hoteliere, inclusiv pensiunile, activităţile de comert se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual;

B. Unitatile de stiinta şi invatamint, de cultura şi sport 5.7. Sunt scutite operaţiunile efectuate de unitatile de invatamint primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar; scolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale; scolile de maistri; centrele de perfectionare a pregatirii profesionale, de reorientare şi recalificare profesionala; gradinitele, taberele de copii şi de tineret; unitatile de ocrotire şi invatamint special. Se supun acestor prevederi unitatile de cercetare pentru cercetarile stiintifice fundamentale, pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare finantate din bugetul de stat, precum şi din fondul special.

5.8. Activităţile de mai sus sunt scutite, independent de forma juridica şi de proprietate a unităţilor care le efectueaza.

5.9. Nu se încadrează în prevederile de mai sus activităţile desfăşurate în domenii cum ar fi:

5.10. Aceste activităţi, precum şi altele desfăşurate în mod sistematic, în scopul obtinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual;

C. Liber-profesionistii autorizati care îşi desfăşoară activitatea individual 5.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operaţiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 152/1954 şi Decretului-lege nr. 54/1990, cum sunt:

D. Organizaţiile de nevazatori şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unitatile economice la care acestia îşi desfăşoară activitatea, potrivit legii.

5.12. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizaţiile de nevazatori şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfăşoară activităţi în scop social, precum şi unitatile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind incadrarea în munca a persoanelor handicapate.

5.13. Unitatile economice apartinind organizaţiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementarile prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

E. Cantinele organizate pe linga unitatile de invatamint, agentii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentatie publică) 5.14. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfăşoară activitatea în unitatile respective.

5.15. Vinzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decit cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operaţiuni depasesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual;

F. Instituţiile bancare, financiare, de asigurări şi reasigurari, Regia Autonoma a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România, Regia Autonoma "Monetaria Statului" pentru producerea de medalii, insigne şi monede 5.16. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate de:

5.17. Sunt scutite, de asemenea, operaţiunile financiare referitoare la acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare;

G. Activitatea de tiparire şi vinzare a timbrelor la valoarea declarata 5.18. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile de:

5.19. Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colectii la alte valori decit cele declarate;

H. Operaţiunile de vinzare a deseurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea 5.20. Sunt scutite de la taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i)8:

5.21. Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de produse obtinute din prelucrarea deseurilor;

I. Produsele şi serviciile prevăzute în lista-anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/1993, beneficiind de scutire numai agentii economici care se încadrează în prevederile din Nota la anexa respectiva, precum şi agentii economici care presteaza serviciile menţionate la pct. 12 din aceeasi lista-anexa.

A. Bunurile din import care, potrivit art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993, sunt scutite de taxa vamala:

5.23. Pentru a beneficia de scutire, bunurile de mai sus trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii prevăzute de art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993:

5.24. În cazul schimbarii condiţiile de mai sus, importatorii sunt obligati sa achite taxa pe valoarea adăugată concomitent cu plata taxei vamale;

B. Masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele şi mijloacele de transport din import necesare investitiilor, constituite ca aport în natura sau achiziţionate din aportul în numerar al investitorilor straini la capitalul social ori la majorarea acestuia;

C. Marfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice şi a personalului acestora;

D. Bunurile introduse în tara fără plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

E. Bunurile şi serviciile din import provenite sau finantate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, acordate de guverne straine, de organisme internationale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;

F. Importul de aur al Băncii Naţionale a României;

G. Reparatiile şi transformarile la nave şi aeronave româneşti în strainatate;

H. Aeronavele civile şi produsele prevăzute în nomenclatorul la Tariful vamal de import al României, provenite din tarile semnatare ale Acordului privind comertul cu aeronave civile;

I. Bunurile din import similare bunurilor din tara scutite de taxa pe valoarea adăugată conform art. 6 lit. A.i) şi i) 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, şi anume:

Capitolul VI

Operaţiuni impozabile prin optiune 6.1. Potrivit art. 7 din ordonanţa, agentii economici, precum şi unitatile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueaza operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 şi i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

6.2. Platitorii de taxa prin optiune beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau realizate în unitatile proprii destinate realizării operaţiunilor impozabile, potrivit reglementarilor cuprinse în cap. VI din ordonanţa şi precizarilor din prezentele norme.

6.3. Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin directiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pe bază de cerere şi justificare economica, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte operaţiuni sau produse scutite de taxa pentru protectia sociala sau a unor activităţi specifice.

6.4. Agentii economici, precum şi unitatile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligati, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin optiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere.

6.5. Aprobarea este irevocabila până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin optiune şi se prelungeste, de drept, pentru inca 5 ani, dacă în cursul perioadei initiale agentul economic platitor prin optiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumparate.

Capitolul VII

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată 7.1. Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi art. 12 din ordonanţa, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau nastere, de regula, în momentul efectuării livrarii bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.

7.2. Prin art. 10 alineatul ultim şi art. 11 din ordonanţa se reglementeaza condiţiile în care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată aferenta unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitatea taxei.

7.3. În ceea ce priveste bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia nastere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalitatile vamale corespunzătoare noii destinatii.

7.4. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

7.5. Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci când:

7.6. Pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii, inclusiv lucrarile imobiliare, care se efectueaza continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judetene şi a municipiului Bucureşti, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal inlocuitor. --------- Notă ... *) Potrivit art. II din Hotărârea Guvernului nr. 94/1994, competentele prevăzute la cap. VI "Operaţiuni impozabile prin optiune" şi la cap. VII "Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată" pentru directiile generale ale finanţelor publice şi controlul financiar de stat se extind, după caz, şi la organele fiscale subordonate acestora la care agentii economici sunt inregistrati ca platitori de impozite şi taxe.

7.7. Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarilor, pentru lucrarile şi în condiţiile urmatoare:

7.9. După obtinerea aprobării optiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrarii, iar beneficiarilor, sa deduca taxa înainte de receptionarea lucrării.

7.10. Opţiunea platii taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

7.11. Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea optiunii şi obligaţia platii taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute de art. 12 din ordonanţa.

7.12. Antreprenorul poate renunta oricând la opţiunea primita. În aceasta situaţie, are obligaţia achitarii taxei pe valoarea adăugată aferenta avansurilor încasate.

Capitolul VIII

Baza de impozitare 8.1. Ca regula generală, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeaza a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

8.2. În cazul platii în natura, trebuie să se tina seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.

8.3. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la intocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontari succesive.

8.4. Agentii economici care realizează atit livrari de bunuri şi prestări de servicii, cit şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecarei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanţa.

8.5. Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina după cum urmeaza:

8.6. Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferenţa dintre preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, platit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurante şi alti prestatori care executa material serviciile utilizate de client.

8.7. Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicata asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitatilor proprii de functionare ale agentiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.

8.8. Agentii economici care presteaza serviciile de turism folosind mijloace proprii sau inchiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanţa.

8.9. În cazul în care anumite elemente accesorii ale pretului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii marfurilor, toate sumele percepute ulterior livrarii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii.

8.10. Reprezinta cheltuieli accesorii ale livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumparator, în măsura în care nu au fost cuprinse în preturile negociate.

8.11. În baza art. 14 din ordonanţa, nu se cuprind în baza de impozitare urmatoarele:

A. Remizele şi alte reduceri de pret acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor.

8.12. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de pret trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:

B. Penalizarile pentru neindeplinirea totala sau parţială a obligaţiilor contractuale.

8.13. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste preturile şi tarifele negociate.

8.14. Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor inchiriate sau altele similare, care în fapt reprezinta contravaloarea bunurilor livrate.

C. Dobinzile percepute pentru plăţile cu întârziere;

D. Sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteaza acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta sumelor respective se face numai de către clientul în contul caruia s-au achitat sumele respective;

E. Ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienti prin schimb, fără facturare;

F. Sumele încasate de către agentii economici de la persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat locatie de gestiune;

G. Sumele alocate de la bugetul de stat, cum sunt cele destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret şi de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.

8.15. În baza art. 15 din ordonanţa, baza de impozitare va fi redusa corespunzător în situaţia:

Capitolul IX

Cotele de impozitare 9.1. În conformitate cu art. 17 din ordonanţa, pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrarile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare şi prestarile de servicii, din tara sau din import, se aplică o cota unica de 18%. Operaţiunile de export sau asimilate exportului de bunuri şi servicii sunt supuse cotei zero.

A. Vânzările de bunuri mobile şi imobile, efectuate de către persoanele fizice sau juridice autorizate, către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor scutite potrivit legii.

9.3. Aceeasi cota se aplică şi vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România;

B. Importul de bunuri mobile, precum şi vinzarea acestora către beneficiari, în condiţiile prevăzute la lit. A de mai sus;

C. Prestarile de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme, şi anume:

A. Export de bunuri 9.5. Cuprinde livrarile de bunuri efectuate de agenti economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în strainatate şi care sunt transportate în afara teritoriului tarii, cu indeplinirea formalitatilor vamale pentru export.

9.6. Cota zero se aplică şi prestarilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt:

9.7. Prestatorii de servicii beneficiaza de cota zero numai în condiţiile în care prezinta documentaţia din care să rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.

9.8. În cazul în care nu se indeplineste condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmind ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanţa.

9.9. Justificarea realitatii exportului se face prin:

B. Export de servicii 9.10. Sunt supuse cotei zero prestarile de servicii efectuate de agenti economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în strainatate, şi care sunt folosite în afara României, cum sunt:

9.11. Sunt supuse, de asemenea, cotei zero:

9.13. Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul (magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentatie publică sau alte unităţi care au relatii directe cu populatia), precum şi pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preturile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.

9.14. În aceste condiţii, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18:118X100 asupra sumei obtinute din vinzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective.

Capitolul X

Regimul deducerilor 10.1. Potrivit art. 18 din ordonanţa, platitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operaţiuni impozabile.

10.2. Prin bunuri şi servicii achiziţionate pentru realizarea de operaţiuni impozabile se înţeleg materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmeaza a se reflecta în cheltuielile de productie sau, după caz, de circulatie.

10.3. Nu poate fi dedusa, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferenta intrarilor referitoare la:

10.4. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.

10.5. În situaţia în care un agent economic realizează atit operaţiuni impozabile, cit şi operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanţa, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile.

10.6. Gradul de participare a bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată şi totalul operaţiunilor realizate în luna respectiva.

10.7. Taxa pe valoarea adăugată aferenta marfurilor cumparate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unitatile din reteaua comerciala nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectarii prevederilor art. 19 din ordonanţa.

10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferenta mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în functiune a unui obiectiv de investitii, dedusa potrivit prevederilor de mai sus, se recalculeaza la expirarea primului an de functionare, în condiţiile prevăzute de art. 20 din ordonanţa.

10.9. Prin art. 19 din ordonanţa se stabilesc condiţiile în care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferenta intrarilor, şi anume:

A. Sa justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt:

B. Sa justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.

10.10. Modalitatile de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanţa, şi anume:

10.11. Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferentelor de taxa sunt urmatoarele:

A. Diferenţa rezultata potrivit art. 21 lit. a) se achită până la data de 25 a lunii urmatoare;

B. Diferenţa rezultata potrivit art. 21 lit. b) se regularizeaza astfel:

Beneficiaza de rambursare în termenul de mai sus şi: a^1) societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a Legii nr. 36/1991, indiferent de denumire şi de forma de proprietate; a^2) unitatile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale; a^3) unitatile autorizate să efectueze operaţiuni de contractare, achizitie şi depozitare a produselor agricole vegetale; a^4) unitatile care livreaza produse sau presteaza serviciile prevăzute la pozitiile 8-11 din lista-anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/1993, pentru populatie; a^5) unitatile productive noi până la punerea în functiune, precum şi cele care îşi retehnologizeaza sectiile de productie;

10.12. Sumele sub 100.000 lei nu se ramburseaza, urmind a fi regularizate prin reportare în perioadele urmatoare.

10.13. Agentii economici cu productie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmatoare incheierii sezonului.

10.14. După intocmirea documentatiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusa în decont şi retinuta din taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmatoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

10.15. În baza art. 24 din ordonanţa se stabilesc urmatoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agentilor economici garantii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare;

10.16. Garantiile vor fi constituite de către agentii economici din bunuri şi alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.

10.17. În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferente.

Capitolul XI

Oblibaţiile platitorilor Persoanele fizice şi juridice care realizează livrari de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au oblibaţiile prevăzute de art. 25 din ordonanţa.

A. Cu privire la inregistrarea la organele fiscale 11.1. Agentii economici în functiune la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată vor fi luati în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza datelor raportate prin bilantul întocmit pentru anul 1992 şi, după caz, pe baza declaraţiei depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agentii economici care nu au functionat intreg anul 1992 şi au raportat prin bilant un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligati să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declaratie privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.

11.2. Agentii economici care nu au depus declaratia de înregistrare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 349/1992, precum şi cei infiintati după data de 1 iunie 1993 depun declaratia de înregistrare la termenele şi potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

Organele fiscale vor remite agentilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, instiintarea de luare în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal. ------------ Notă ... *) Hotărârea Guvernului nr. 349/1992 a fost abrogata prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 4 iunie 1993.

11.3. Agentii economici care în cursul anului au depasit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanţa sunt obligati să solicite luarea în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată incepind cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depasit.

Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii urmatoare celei în care au realizat depăşirea, şi va cuprinde:

11.4. La încetarea activităţii, agentii economici sunt obligati să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneaza situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

B. Cu privire la intocmirea documentelor de vinzare 11.5. Persoanele fizice şi juridice care realizează operaţiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B. din ordonanţa şi în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.

11.6. În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiti de obligaţia emiterii unei facturi agentii economici care realizează urmatoarele operaţiuni impozabile:

11.7. Agentii economici care se încadrează în situaţiile de mai sus sunt obligati sa reflecte operaţiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.

11.8. Agentii economici beneficiari de produse şi servicii, în condiţiile prevăzute mai sus, îşi exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 şi art. 19 lit. a) şi b) din ordonanţa, pe baza chitantei fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata şi care contine certificarea expresa a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în pret sau în tarif.

11.9. Suma taxei pe valoarea adăugată aferenta operaţiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme.

11.10. Pentru avansuri, furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligati sa emita facturi sau documente legale inlocuitoare. Se exceptează agentii economici care au obţinut aprobarea organului fiscal competent, potrivit prevederilor cap. VII din prezentele norme privind faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, precum şi cei care încasează avansuri pe bază de contracte în vederea producerii de bunuri destinate exportului sau pentru efectuarea de importuri pentru care taxa pe valoarea adăugată se datorează la vama.

C. Cu privire la evidenta operaţiunilor 11.11. Sa tina în mod regulat evidenţa contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permita sa determine suma impozabila şi taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile şi serviciile efectuate, precum şi a celei deductibile aferente intrarilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să inscrie zilnic, fără ştersături şi spatii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorata pentru vinzari şi deductibila pentru intrari.

Modul de reflectare în evidenţa contabilă sau în registre a operaţiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991;

11.12. Sa intocmeasca şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii urmatoare, deconturi privind operaţiunile realizate şi taxa pe valoarea adăugată aferenta. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeaza cu toate datele solicitate, se semneaza de persoanele autorizate şi i se aplică stampila care angajează firma.

11.13. Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de platitori de taxa pe valoarea adăugată, situaţie în care le revin toate oblibaţiile şi drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;

11.14. Sa furnizeze organelor fiscale care efectueaza verificări sau investigatii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate atit la sediul principal cit şi la sucursale sau agentii.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

11.15 Sa achite taxa datorata potrivit decontului întocmit, lunar, până la data de 25 a lunii urmatoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca platitor sau la banca comerciala, după caz;

11.16. Sa achite taxa pe valoarea adăugată aferenta produselor din import la organul vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale.

11.17. Taxa pe valoarea adăugată se determina de către importator inclusiv pentru bunurile exceptate de taxa vamala, de import care se prezinta organului vamal. Taxa achitata se confirma prin semnatura şi stampila care angajează organul vamal.

11.18. Ministerul Finanţelor poate aproba ca taxa pe valoarea adăugată aferenta importurilor de masini şi utilaje tehnologice destinate investitiilor productive, precum şi materiilor prime şi materialelor destinate productiei să fie inclusa în decontul lunar şi supusă acelorasi reglementari ca şi taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor livrate şi serviciilor prestate.

11.19. Aprobarea se da anual, la cererea importatorilor, în condiţiile stabilite prin norme, metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.

11.20. Pentru marfurile din import aflate sub un regim vamal care suspenda temporar incasarea taxelor vamale, importatorul sau reprezentantul acestuia este obligat sa garanteze şi plata taxei pe valoarea adăugată.

11.21. Garantarea se face potrivit art. 24 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României. Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de garantarea platii taxei pe valoarea adăugată, conform regimului în vigoare pentru plata taxei vamale.

11.22. Pentru materiile prime, materialele şi accesoriile trimise de clientii externi în vederea executarii de comenzi de export pentru aceiasi clienti nu se va calcula taxa pe valoarea adăugată şi nu se va solicita garantie pentru aceasta.

11.23. La constatarea schimbarii destinatiei bunurilor respective, organele vamale vor sesiza organele fiscale teritoriale competente pentru a lua măsuri potrivit prevederilor legale în vigoare.

11.24. Sa achite taxa datorata bugetului de stat concomitent cu declaratia inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoare adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanţa.

Capitolul XII

Dispozitii finale 12.1. În baza art. 26 din ordonanţa, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vinzare, încasare şi alte documente necesare aplicarii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanţelor şi sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adăugată.

12.2. Potrivit art. 27 din ordonanţa, agentii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurarii condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevăzute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activităţi hoteliere, prestări de servicii către populatie şi alte activităţi de asemenea natura au şi obligaţia instalarii aparatelor de marcat, care să corespunda cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

12.3. În acest scop, agentii economici vor asigura pregătirea adecvata a personalului propriu şi dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

12.4. Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturata în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanţa, prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, şi în negru, pentru cele de adaugat.

12.5. Conform art. 31 din ordonanţa, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonantei, indiferent de data incheierii contractelor, executarii produselor sau prestarii serviciilor.

12.6. Produsele livrate şi serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expeditie şi transport, procese-verbale de receptie sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.

12.7. Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor şi utilajelor aflate în stoc sau incorporate în producţia neterminata, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitatile producătoare la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate după această dată.

12.8. Bunurile aflate pe drum, expediate şi facturate de furnizori înainte de data intrarii în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 şi receptionate de beneficiari după această dată, se considera în stoc la beneficiari şi urmeaza reglementarile prevăzute la alineatul precedent.

12.9. Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulatia marfurilor, potrivit autorizarii şi metodologiei în vigoare până la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată.

12.10. Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neincasate până la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992, se varsă în bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.

12.11. Sumele rămase de incasat la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pe valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonantei.

12.12. Avansurile încasate de furnizori şi prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impoziteaza potrivit reglementarilor legale existente la data efectuării operaţiunilor respective, urmind ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.

12.13. Preturile de cumparare aferente marfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agentii economici platitori de taxa pe valoarea adăugată din reteaua comerciala, prin eliminarea impozitului pe circulatia marfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.

12.14. Corectarea preturilor şi regularizarea diferentelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanţelor în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme.

12.15. Art. 32-34 din ordonanţa reglementeaza dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plăţile cu întârziere şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contraventie.

12.16. În situaţiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activităţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportata de alti agenti economici cu profil similar.

12.17. Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorarile şi amenzile prevăzute de art. 34 şi 36 din ordonanţa, după caz.

12.18. Constatarea contraventiei şi aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.

12.19. Ca urmare, contravenientii nu beneficiaza de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta savirsita. -----------