Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

Ordonanță de urgență nr. 104 din 14 decembrie 2017

Despre ce este acest act?

Această ordonanță de urgență modifică și completează Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, având ca scop crearea unui cadru legislativ mai clar și mai coerent pentru implementarea proiectelor publice prin colaborarea dintre sectorul public și cel privat.

Pentru cine: Partenerii publici (autorități și instituții publice, entități de utilitate publică) care doresc să implementeze proiecte publice; Partenerii privați (investitori privați sau asocieri de investitori) care colaborează cu sectorul public pentru realizarea acestor proiecte.

Date esențiale

Țara
România
Domeniul de drept
Drept fiscal
Articole
31
Sursa
MultiLegalPile/
Text preluat la
Explicație actualizată la

Ce reglementează acest act?

  • Încheierea și derularea parteneriatului public-privat.
  • Realizarea de bunuri sau lucrări de intervenție/extindere a bunurilor care vor aparține partenerului public, destinate prestării sau operării unui serviciu public.
  • Condițiile în care un contract este considerat de parteneriat public-privat, inclusiv înlocuirea unor termeni specifici concesiunilor cu termeni ai parteneriatului public-privat.
  • Elementele caracteristice ale mecanismului parteneriatului public-privat, cum ar fi cooperarea, durata lungă, finanțarea majoritar privată și distribuirea riscurilor.

Pe cine privește acest act?

  • Partenerii publici (autorități și instituții publice, entități de utilitate publică) care doresc să implementeze proiecte publice.
  • Partenerii privați (investitori privați sau asocieri de investitori) care colaborează cu sectorul public pentru realizarea acestor proiecte.

Care sunt punctele cheie?

  • Obiectul parteneriatului public-privat este realizarea unui bun sau lucrări de intervenție/extindere a unui bun care va aparține partenerului public, destinate unui serviciu public.
  • Lucrările de intervenție și/sau extindere trebuie să reprezinte peste 50% din valoarea bunului la finalizarea investiției.
  • Finanțarea investiției trebuie să fie în proporție de peste 50% din fonduri private.
  • Există două forme de parteneriat public-privat: contractual (capitalul social al societății de proiect deținut integral de partenerul privat) și instituțional (o societate nouă, deținută de ambii parteneri).

Drept fiscal

8
Decizie nr. 45 din 14 aprilie 2000
Ordin nr. 3.780 din 22 decembrie 2017
Ordin nr. 1.127/669/2019
Hotărâre nr. 610 din 23 iunie 2005
Ordonanță nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)
Ordin nr. 1.022 din 29 iulie 2013
Lege 2 30/06/1977
Hotărâre nr. 1.334 din 22 octombrie 2008

Drept fiscal

Textul legii

Textul legii

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 104 din 14 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1037 din 28 decembrie 2017 Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, precum și introducerea unor elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi din textul actului normativ cu cel al achizițiilor publice, introducerea de concepte noi specifice contractelor în regim de parteneriat public-privat care reflectă buna practică internațională, precum și simplificarea demersurilor necesar a fi realizate de către autoritățile publice ce intenționează să implementeze proiecte în regim de parteneriat public-privat, faptul că, potrivit Programului de guvernare 2017-2020, adoptat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, se menționează în capitolul Politici publice privind IMM: „3. Adoptarea Legii parteneriatului public-privat cel târziu la 1 octombrie 2017“, faptul că prin legea pentru care se aduc modificările prin prezenta ordonanță de urgență au fost introduse o serie de elemente noi, care necesită o corelare urgentă a acestora cu cadrul legislativ aferent achizițiilor publice și concesiunilor, faptul că prin prezenta ordonanță de urgență se urmărește obținerea unui cadru legislativ clar, stabil, predictibil, accesibil și coerent, necesitatea elaborării normelor de aplicare succesiv clarificării cadrului legii primare, în termen de 60 de zile de la adoptarea prezentului act normativ, în vederea asigurării aplicabilității acestuia, faptul că numeroase proiecte de investiții finanțate din fonduri publice au condus la abordări deficitare în sistemul de management tehnico-financiar cu impact asupra bugetului de stat și a absorbției fondurilor nerambursabile, cu următoarele efecte negative: întârzieri în procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, întârzieri în realizarea lucrărilor, calitatea slabă a documentațiilor; blocaje în derularea contractelor de lucrări, ineficiența utilizării fondurilor publice, ineficiența instituțională în gestionarea contractelor de lucrări și a operării obiectivului investiției, la finalizarea acesteia, necesitatea obiectivă a stimulării investițiilor în condițiile constrângerilor bugetare, în special a celor de infrastructură mare, în principal finanțate din fonduri private, în lipsa cărora sectorul public din România va continua să se caracterizeze prin ineficiență în relația cu cetățenii sau cu mediul de afaceri și prin utilizarea deficitară a fondurilor publice, cu consecințe negative pentru întreaga societate,

faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la menținerea situației de fapt prezentate ce reprezintă o vulnerabilitate la adresa societății în general, faptul că neadoptarea acestor măsuri va conduce la întârzieri majore în implementarea proiectelor de infrastructură, constituind unul dintre motivele principale în atragerea de investitori străini sau de menținere a investițiilor realizate în România, pierderea acestora putând conduce în final la adâncirea decalajelor de dezvoltare dintre România și restul statelor europene, în considerarea faptului că aspectele sus-menționate vizează interesul public general și constituie situații de urgență a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:

1.

Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1(1)

Prezenta lege reglementează încheierea și derularea parteneriatului public-privat.

(2)Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea unui bun sau, după caz, realizarea unor lucrări de intervenție și/sau extindere a unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public, destinate prestării unui serviciu public și/sau operării unui serviciu public, în condițiile prezentei legi.
(3)În cazul în care obiectul contractului de parteneriat public-privat constă în realizarea de lucrări de intervenție și/sau extinderea unui bun, potrivit prevederilor alin. (2), lucrările efectuate trebuie să reprezinte peste 50% din valoarea bunului la finalizarea investiției.
(4)În situația în care contractul urmează a fi atribuit potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, acesta este contract de parteneriat public-privat atunci când din studiul de fundamentare realizat în baza prezentei legi rezultă faptul că, în contrapartida lucrărilor executate și/sau a serviciului public prestat, plățile efectuate de către partenerul public urmează să reprezinte peste 50% din veniturile obținute de către societatea de proiect.
(5)În situația în care contractul care urmează să fie atribuit este considerat contract de parteneriat public-privat, în condițiile prevăzute la alin. (4), următorii termeni vor fi utilizați, fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 100/2016, după cum urmează: a) «contract de concesiune de lucrări» și «contract de concesiune de servicii» se înlocuiesc cu sintagma «contract de parteneriat public-privat»; ... b) «concedent» se înlocuiește cu sintagma «partener public»; ... c) «concesionar» se înlocuiește cu sintagma «partener privat»; ... d) «anunț de concesionare» se înlocuiește cu sintagma «anunț de participare»; ... e) «studiu de fundamentare a deciziei de concesionare» se înlocuiește cu sintagma «studiu de fundamentare». ...
(6)În cuprinsul prezentei legi, termenul «bun» se utilizează cu sensul de bun imobil reglementat la art. 537-538 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. ...

2.

Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 2

Prevederile prezentei legi se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele prevăzute la art. 19 alin. (1), faptul că veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului sunt generate în majoritate prin plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice, după caz. ...

3.

Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 3

Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente, care se vor detalia în normele de aplicare a prezentei legi: a) cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public; ... b) durata lungă de derulare a raporturilor contractuale care, potrivit art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016, să permită partenerului privat recuperarea costurilor investiției efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea, precum și realizarea unui profit rezonabil, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3); ... c) finanțarea realizării investiției în proporție de peste 50% din fonduri private, potrivit prevederilor art. 10; ... d) distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea partenerului public de a gestiona și controla un anumit risc. ... ...

4.

Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 4(1)

Formele de parteneriat public-privat sunt: a) parteneriatul public-privat contractual - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public, partenerul privat și o societate de proiect al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat; ... b) parteneriatul public-privat instituțional - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, deținută de către partenerul public și partenerul privat, care va acționa ca societate de proiect și care dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv. ...

(2)Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul parteneriatului public-privat instituțional, în situația în care partenerul public este supus unei măsuri de reorganizare, reglementată prin act normativ, noua entitate care preia atribuțiile și activitatea acestuia va prelua și calitatea de partener public în contractul de parteneriat public-privat. ...

5.

Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 6În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)afiliat - orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influență dominantă sau care poate exercita o influență dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influența dominantă a unei alte persoane. Influența dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deține majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor/părților sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere; ... b) finanțatorii proiectului de parteneriat public-privat - persoanele juridice care pun la dispoziția societății de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligațiilor asumate de partenerul privat și societatea de proiect, în temeiul contractului de parteneriat public-privat; ... c) finanțarea proiectului de parteneriat public-privat - presupune finanțarea investițiilor realizate în cadrul proiectului și finanțarea utilizării bunului sau operării serviciului public ce formează obiectul proiectului; ... d) investitor privat - orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, care aparține categoriilor prevăzute la art. 8, care și-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat; ... e) investiții realizate în cadrul proiectului - investiții care au drept obiect realizarea unui bun sau, după caz, lucrări de intervenție și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul proiectului de parteneriat public-privat; ... f) partener privat - investitorul privat sau asocierea de investitori privați care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat; ... g) societate de proiect - societate nouă, care se înființează și funcționează sub forma unei societăți pe acțiuni, potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul implementării proiectului și care în cazul parteneriatului public-privat contractual este deținută de către partenerul privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituțional este deținută atât de către partenerul public, cât și de către partenerul privat. Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, societatea de proiect poate avea un singur acționar. ... h) proiect public - ansamblul serviciilor aferente activelor de infrastructură publică, prestate de către partenerul privat, și activelor/bunurilor destinate prestării unui serviciu public și/sau operării unui serviciu public, în condițiile prezentei legi;

... i) închidere financiară - momentul la care contractul de parteneriat public-privat și contractul de finanțare au fost semnate și toate condițiile suspensive pentru intrarea acestora în vigoare au fost îndeplinite, astfel încât executarea contractului de parteneriat public-privat poate începe; ... j) contract de parteneriat public-privat - contractul care respectă cel puțin caracteristicile contractului reglementat potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) și ale art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 și ale art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016; ... k) lucrări de intervenție - înseamnă intervenția la construcția existentă, reglementată potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată. ... ...

6.

Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 7

Este partener public, în sensul prezentei legi, oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, precum și al art. 9 și art. 10 din Legea nr. 100/2016 și care sunt autorități, instituții și entități publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte entități clasificate în administrația publică conform capitolului 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013. ...

7.

Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 8

Orice investitor privat poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiția să nu aparțină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7. ...

8.

Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

Partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și, după caz, din resurse atrase din partea unor finanțatori. ...

9.

Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 12

Partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse provenind din fonduri publice, inclusiv din fonduri externe nerambursabile și/sau rambursabile și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și cea a Uniunii Europene. ...

10.

Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 13(1)

Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalități, în condițiile specificate în documentația de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat: a) constituirea anumitor drepturi în favoarea societății de proiect, în condițiile legii, potrivit prevederilor art. 34; ... b) aporturi în numerar la capitalul social al societății de proiect, în cazul parteneriatului public-privat instituțional; ... c) asumarea unor obligații privind etapele premergătoare execuției investiției, precum: cheltuieli privind exproprierile necesare implementării proiectului, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investiții, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege; cheltuieli de expertiză, proiectare, asistență tehnică; ... d) asumarea unor obligații de plată față de societatea de proiect, altele decât cele de la lit. c), în condițiile prezentei legi. ...

(2)În determinarea valorii contribuției partenerului public la finanțarea realizării investiției nu se iau în calcul obligațiile asumate la alin. (1) lit. c).
(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul în care entitatea contractantă intenționează recuperarea costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului, mai puțin costurile privind exproprierile necesare implementării proiectului, acestea se includ în valoarea estimată a proiectului, entitatea contractantă având obligația de a le evidenția în mod distinct în documentația de atribuire.
(4)În cazul prevăzut la alin. (3), entitatea contractantă precizează în documentația de atribuire și în modelul de contract obligația viitorului partener privat de a rambursa costurile deja suportate de partenerul public, legate de pregătirea proiectului, precum și condițiile în care se va realiza această rambursare.
(5)În aplicarea prevederilor alin. (4), entitatea contractantă poate condiționa intrarea în vigoare a contractului de parteneriat public-privat de rambursarea de către partenerul privat a costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului respectiv.
(6)Contribuția partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se realizează în condițiile reglementărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice, reglementărilor specifice domeniului de activitate al partenerului public privind finanțarea categoriilor de investiții care ar putea constitui obiectul unui contract de parteneriat public-privat și, respectiv, ale celor privind deficitul bugetar și datoria publică.
(7)În cazul în care, prin contractul de parteneriat public-privat, se stabilesc în sarcina partenerului public obligații de plată ce implică utilizarea fondurilor publice, creditele de angajament și creditele bugetare necesare sunt incluse în bugetul acestuia, în condițiile legii.
(8)Partenerul public poate efectua plăți din fonduri publice către societatea de proiect exclusiv pe parcursul operării și întreținerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu excepția participării la finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 12.
(9)În condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 12, participarea partenerului public la finanțarea realizării investițiilor are loc după utilizarea contribuției partenerului privat.
(10)Până la recepția și preluarea obiectului investiției de către partenerul public, contribuția partenerului public la finanțarea realizării investițiilor se consideră avans.
(11)Pentru efectuarea plății potrivit alin. (10), partenerul privat are obligația de a prezenta partenerului public un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări. ...

11.

Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 14(1)

Prin documentația de atribuire și ulterior prin contractul de parteneriat public-privat partenerul public poate transmite sau constitui, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată prin prezenta lege, în favoarea societății de proiect, dreptul de a colecta și utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife și nivelul acestora se reglementează în condițiile legii.

(2)Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligațiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect, conform documentației de atribuire și prevederilor contractului de parteneriat public-privat. ...

12.

Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16(1)

Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanțatorilor proiectului de parteneriat public-privat, valabile pe perioada în care finanțatorul proiectului de parteneriat public-privat deține această calitate.

(2)Garanțiile prevăzute la alin. (1) sunt strict în legătură cu obiectul contractului de parteneriat public-privat, fiind valabile exclusiv pe durata contractului de parteneriat public-privat.
(3)În ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public, garanțiile reglementate la alin. (1) își pierd valabilitatea. ...

13.

Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 17(1)

În vederea încheierii și executării unui contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) pregătirea și realizarea studiului de fundamentare de către partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate, pentru categoriile de proiecte cuprinse în programul strategic aprobat potrivit prevederilor art. 17^1 alin. (3); ... b) aprobarea, de către ordonatorii principali de credite, pentru proiecte ale administrației publice centrale sau, după caz, de către autoritățile deliberative, pentru proiecte ale administrației publice locale, a studiului de fundamentare realizat în baza prevederilor prezentei legi; ... c) parcurgerea etapelor procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat; ... d) transmiterea de către partenerul public a formei finale, care urmează a fi semnată, a proiectului de contract de parteneriat public-privat către Institutul Național de Statistică, denumit în continuare INS, în vederea analizării acestuia din perspectiva metodologiei Uniunii Europene; INS poate solicita opinia Eurostat; ... e) aprobarea proiectelor de parteneriat public-privat se realizează potrivit prevederilor alin. (2), pentru proiecte ale administrației publice centrale, respectiv alin. (3), pentru proiecte ale administrației publice locale; ... f) semnarea contractului de parteneriat public-privat dacă sa obținut aprobarea, respectiv avizul potrivit lit. e); în caz contrar, procedura de atribuire se anulează, fiind imposibilă încheierea contractului; ... g) închiderea financiară a proiectului. ...

(2)Proiectele administrației publice centrale se aprobă de către: a) ordonatorii principali de credite, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administrației publice; ... b) Guvern, prin memorandum, pentru proiecte care urmează a fi clasificate în sectorul administrației publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pe baza avizului Ministerului Finanțelor Publice privind respectarea țintelor de deficit bugetar și datorie publică conform metodologiei Uniunii Europene, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, în limita plafoanelor stabilite cu această destinație. ...
(3)Proiectele administrației publice locale se aprobă de către: a) autoritățile deliberative ale administrației publice locale, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administrației publice, în condițiile unui buget echilibrat pentru entitățile ce au calitatea de partener public; ... b) Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local, pentru proiectele care, conform metodologiei Uniunii Europene, urmează a fi clasificate în sectorul administrației publice, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare. Competența și funcționarea Comisiei de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Procedura de aprobare se detaliază la nivelul normelor metodologice de aplicare. ...
(4)Partenerul public are obligația de a transmite o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat, în termen de 30 zile de la semnare, către INS.
(5)Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării acestuia se realizează cu parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (1) lit. d) și alin. (4).
(6)În situația de modificare a contractului de parteneriat public-privat prevăzută la alin. (5), în urma aplicării prevederilor alin. (1) lit. d), în cazul în care contractul urmează să fie reclasificat în sectorul administrației publice conform metodologiei Uniunii Europene, atunci se aplică prevederile alin. (1) lit. e). ...

14.

După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu următorul cuprins:

Articolul 17^1

(1)Pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat prevăzute la alin. (3), autoritatea/entitatea contractantă este exceptată de la aplicarea prevederilor art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare.
(2)În situația în care studiul de fundamentare relevă faptul că scenariul realizării proiectului prin achiziție publică are un cost mai mic decât cel al realizării proiectului prin parteneriat public-privat, iar autoritatea/entitatea contractantă decide implementarea proiectului în regim de achiziție publică, pentru proiectele semnificative, autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a transmite Ministerului Finanțelor Publice informațiile necesare, conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, în vederea evaluării gradului de pregătire a proiectului, potrivit prevederilor art. 44 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Categoriile de proiecte de parteneriat public-privat dezvoltate de către autoritățile publice sunt cuprinse în Programul strategic aprobat de către Guvern, în urma centralizării de către Ministerul Finanțelor Publice a categoriilor de proiecte propuse de către administrația publică centrală și, respectiv, de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru categoriile de proiecte inițiate de către administrația publică locală. ...

15.

La articolul 18, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3)Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta, în condițiile legii, servicii de consultanță juridică, tehnică și financiară. ...

16.

Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19(1)

Studiul de fundamentare trebuie să evidențieze următoarele elemente principale, care justifică implementarea proiectului: a) gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului, incluzând posibilitatea finanțării proiectului prin fonduri externe nerambursabile și/sau rambursabile; ... b) modul de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului, respectiv în scenariul achiziție sau parteneriat public-privat; ... c) evaluarea capacității partenerului public de a gestiona și controla riscurile, potrivit prevederilor art. 3 lit. d); ... d) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul bugetar și/sau la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene; ... e) bancabilitatea proiectului; ... f) eficiența economică a proiectului; ... g) pentru proiectul susceptibil a fi reclasificat în sectorul administrației publice conform metodologiei Uniunii Europene, în măsura în care este posibil, se prezintă opțiuni alternative privind realizarea proiectului în afara sectorului public; ... h) estimarea nivelului și structurii veniturilor realizate de către societatea de proiecte pe durata contractului, din care să reiasă nivelul plăților efectuate de către partenerul public. ...

(2)Conținutul și procedura de realizare și actualizare a studiului de fundamentare, inclusiv elementele principale prevăzute la alin. (1), se detaliază în normele de aplicare a prezentei legi.
(3)Studiul de fundamentare reprezintă documentul administrativ care reflectă, pe lângă elementele menționate în cuprinsul alin. (1), comparația între costurile estimate pe întreaga durată a proiectului, ajustate cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin achiziție sau prin parteneriat public-privat.
(4)Pentru analiza comparativă prevăzută la alin. (3) se iau în considerare costurile nete actualizate aferente realizării proiectului.
(5)Principalele elemente care conduc la clasificarea proiectului de parteneriat public-privat în sectorul administrației publice, conform metodologiei Uniunii Europene, se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ...

17.

Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 21

Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora și o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părțile contractante, pornind de la capacitatea partenerului public de a gestiona și controla un anumit risc. ...

18.

Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 23(1)

Studiul de fundamentare trebuie să analizeze și să estimeze realist bancabilitatea proiectului în regim de parteneriat public-privat.

(2)Un proiect este considerat bancabil dacă structura sa tehnică, financiară și juridică permite, în condițiile pieței, atragerea de credite și/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanțării proiectului pe toată durata contractului de parteneriat public-privat.
(3)Analiza referitoare la bancabilitate cuprinde cel puțin: a) mărimea proiectului în termenii valorii nete actualizate a proiectului; ... b) necesarul de finanțare și raportul optim dintre datorie și capital propriu pentru asigurarea finanțării proiectului; ... c) costurile de finanțare aferente realizării proiectului din perspectiva finanțării; ... d) rata de rentabilitate a capitalului propriu investit; ... e) posibilitatea includerii garanțiilor și impactul asupra alocării riscurilor. ...
(4)Dacă studiul de fezabilitate conține și o analiză a costului finanțării în opțiunea parteneriat public-privat, potrivit prevederilor alin. (3), atunci la realizarea studiului de fundamentare se utilizează informațiile studiului de fezabilitate existent. ...

19.

Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 24

Eficiența economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea și includerea, în cadrul studiului de fundamentare, a unei analize, structura și obiectivele acesteia urmând a fi realizate în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a legii ...

20.

Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 25(1)

Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 sau ale Legii nr. 100/2016, după caz, în urma analizei efectuate prin studiul de fundamentare și în concordanță cu prevederile art. 1. alin. (4) din prezenta lege, în funcție de transferul unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor în cauză.

(2)În cazul proiectelor de infrastructură de transport, documentația de atribuire realizată de partenerul public pentru atribuirea contractului de parteneriat public-privat se va întocmi în baza proiectului tehnic de execuție, în condițiile art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ...

21.

Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 26

La momentul evaluării ofertelor financiare depuse și implicit a documentației de atribuire se vor avea în vedere costurile de finanțare pentru realizarea proiectului. ...

22.

Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 27

Dacă în cadrul procedurii de selecție nu se poate semna contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii, cu niciunul dintre investitorii privați care au depus oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură, cu respectarea dispozițiilor art. 25. ...

23.

Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 28(1)

În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, finanțatorii majoritari ai proiectului pot înlocui partenerul privat dacă această clauză a fost înscrisă în documentația de atribuire și în contract, cu respectarea condițiilor privind clauza de revizuire, potrivit legii care reglementează procedura de atribuire a contractului, conform prevederilor art. 25.

(2)Desemnarea noului partener privat de către finanțatorii majoritari ai proiectului, în sensul prevederilor alin. (1), se poate realiza numai cu acordul prealabil al partenerului public.
(3)Noul partener privat se subrogă în drepturi și obligații partenerului privat inițial, preluând de drept, cu titlu gratuit, acțiunile societății de proiect, potrivit prevederilor documentației de atribuire și contractului de parteneriat public-privat.
(4)În cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou partener privat, partenerul public reziliază contractul de parteneriat public-privat în cauză. ...

24.

Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 31(1)

În situația asocierii unor entități publice în vederea atribuirii și încheierii unui contract de parteneriat public-privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de asociere: a) modul de repartizare între asociați și condițiile de exercitare a drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice; ... b) modul de utilizare a bunului și de operare a serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat; ... c) modul de repartizare între asociați, la terminarea contractului, și condițiile ulterioare de exercitare a drepturilor asupra bunului ce formează obiectul parteneriatului public-privat, cu respectarea prevederilor contractului de parteneriat public-privat și a dispozițiilor legale în materia proprietății publice. ...

(2)Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor activităților necesare, direct și indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de parteneriat public-privat.
(3)Pe durata realizării proiectului, societatea de proiect poate înlocui subcontractorii, aplicând, după caz, prevederile art. 218-220 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, art. 232-234 din Legea nr. 99/2016 și art. 94-99 din Legea nr. 100/2016, urmând ca, trimestrial, să demonstreze partenerului public capacitatea sa tehnică de a realiza lucrările aferente proiectului de parteneriat public-privat.
(4)Contractele de parteneriat public-privat se semnează cu respectarea etapelor prevăzute la art. 17.
(5)Nerespectarea prevederilor alin. (4) atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală a partenerului public, după caz. ...

25.

Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 32(1)

Contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puțin următoarele aspecte: a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat; ... b) condițiile de înființare și funcționare a societății de proiect; ... c) termenele de realizare a lucrărilor; ... d) modalitatea sau instrumentele financiare prin care investitorul privat demonstrează pe perioada de execuție a investiției faptul că dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea lucrărilor conform graficului de execuție; ... e) drepturile constituite în favoarea partenerului privat și a societății de proiect, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat; ... f) drepturile și obligațiile partenerului public, ale partenerului privat și ale societății de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv obligațiile partenerului privat și ale societății de proiect menite să garanteze respectarea destinației bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat și a condițiilor de realizare a serviciului public; ... g) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului și modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice și în condițiile prezentei legi; ... h) durata contractului; ... i) modalitatea de finanțare și etapele proiectului de parteneriat public-privat; ... j) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul și de plată; ... k) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat; ... l) caracteristicile și obiectivele de performanță ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum și indicatorii de performanță a serviciului public ce formează obiectul proiectului; ... m) modalitatea de monitorizare și control de către partenerul public al respectării obligațiilor partenerului privat și ale societății de proiect; ... n) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat și societatea de proiect cu afiliații partenerului privat, astfel cum este prevăzută în documentația de atribuire; ... o) garanțiile de bună execuție ce vor fi asigurate de partenerul privat; ... p) asigurările ce vor fi încheiate și menținute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat; ... q) proceduri de preluare a drepturilor și obligațiilor societății de proiect de către un nou partener privat în condițiile înlocuirii acestuia la propunerea finanțatorilor majoritari ai proiectului;

... r) răspunderea contractuală, inclusiv sancțiunile și penalitățile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligațiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenținerii obiectivelor ori indicatorilor de performanță, precum și, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plățile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat; ... s) răspunderea în solidar a partenerului privat care este acționar al societății de proiect, împreună cu aceasta, pentru orice obligație, sumă datorată, conform obligațiilor asumate prin contractul de parteneriat public-privat; ... ș) cazurile de răspundere contractuală potrivit prevederilor lit. s), inclusiv sancțiunile și penalitățile prevăzute la lit. r), care sunt notificate de către partenerul public societății de proiect și partenerului privat, urmând a fi suportate de către societatea de proiect, dacă aceasta are alocări pentru susținerea acestor cheltuieli; în caz contrar, în termen de 30 de zile de la data notificării, acestea fac obiectul unei proceduri de executare silită îndreptată inclusiv asupra partenerului privat; ... t) modalitatea de modificare unilaterală a unei anumite părți ale contractului și de denunțare unilaterală a acestuia de către partenerul public; ... ț) mecanisme de împărțire a profitului din refinanțare; ... u) procedura și limitele subcontractării; ... v) cauzele de încetare a contractului și condițiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul contractului de parteneriat public-privat; ... w) proceduri de soluționare a litigiilor; ... x) orice alte condiții prevăzute de reglementările naționale și europene în domeniul ajutorului de stat, în cazul în care prin contractul de parteneriat public-privat se implementează măsuri de natura ajutorului de stat; ... y) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei legi, trebuie prevăzute în contractul de parteneriat public-privat. ...

(2)Contractul de parteneriat public-privat prezintă în anexă cel puțin următoarele: a) angajamentul irevocabil încheiat în formă autentică de către ofertantul desemnat câștigător al procedurii de atribuire și care semnează contractul de parteneriat public-privat, prin care acesta își transmite acordul cu privire la mecanismul de înlocuire a partenerului privat prevăzut la art. 28 și prin care se obligă să dea curs acestuia la prima notificare transmisă din partea finanțatorilor proiectului; ... b) copia autentificată a contractului de societate și, respectiv, a statutului societății de proiect. ... ...

26.

Articolul 33 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 33(1)

Durata contractului de parteneriat public-privat se stabilește atât în documentația de atribuire, cât și în contractul de parteneriat public-privat și nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil necesar partenerului privat pentru a obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil.

(2)Stabilirea duratei se face astfel încât: a) la finalul duratei contractului de parteneriat public-privat, bunul realizat în temeiul acestuia să fie în bună stare de funcționare și exploatabil conform standardelor aplicabile serviciului public și/sau bunurilor similare, în condițiile stabilite prin documentația de atribuire și prin contractul de parteneriat public-privat; ... b) să se evite restricționarea artificială a concurenței; ... c) să se asigure un nivel rezonabil și suportabil al prețurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor; ... d) să permită transferul optim al riscurilor către partenerul privat, astfel cum prevede art. 3 lit. d). ...
(3)Profit rezonabil înseamnă o rată de rentabilitate normală a capitalului pentru sectorul de activitate și care ține seama de nivelul de risc al serviciului public, evaluată la momentul întocmirii studiului de fundamentare. ...

27.

Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 34(1)

Partenerul public poate constitui, în condițiile prezentei legi, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată prin prezenta lege, în beneficiul societății de proiect, cu privire la bunuri destinate realizării proiectului și asupra cărora are dreptul de a dispune, în condițiile legii: a) drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică; ... b) drepturi de superficie, de servitute sau drepturi de folosință asupra bunurilor proprietate privată. ...

(2)Partenerul privat sau societatea de proiect, după caz, nu poate subconcesiona, în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate și nu poate încredința realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepția cazurilor anume prevăzute de prezenta lege.
(3)Bunurile realizate în baza contractului de parteneriat public-privat și bunurile de retur, definite potrivit prevederilor art. 96 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, nu pot fi grevate cu sarcini și nu pot face obiectul unei proceduri de executare silită, pe durata contractului de parteneriat public-privat. ...

28.

Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 35(1)

Fără a fi afectate prevederile art. 36, din motive excepționale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, după caz, denunța unilateral contractul de parteneriat public-privat, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții: a) această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepționale legate de interesul public, a fost inclusă în documentația de atribuire într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, precum și în contractul de parteneriat public-privat; ... b) modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului inițial; ... c) cu notificarea prealabilă a partenerului privat, a societății de proiect și a finanțatorilor proiectului de parteneriat public-privat, conform prevederilor contractului de parteneriat public-privat. ...

(2)În sensul prezentei legi, pot constitui motive excepționale legate de interesul public aspecte precum cele legate de sănătatea publică, protecția mediului, standarde de siguranță și calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.
(3)În cazul în care modificarea ori denunțarea unilaterală a contractului de către partenerul public generează partenerului privat costuri decurgând din aplicarea clauzelor contractului de parteneriat public-privat, acesta poate beneficia de plata unor sume din partea partenerului public.
(4)Categoriile de costuri și modalitatea de determinare a acestora, potrivit prevederilor alin. (3), sunt prevăzute în documentația de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat.
(5)Contractul de parteneriat public-privat trebuie să conțină un mecanism de ajustare a plăților către societatea de proiect, în situația în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate, astfel încât valoarea contribuției partenerului public să fie mai mică de 50% din valoarea investiției, conform art. 3 lit. c). ...

29.

Articolul 36 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 36(1)

Contractul de parteneriat public-privat poate fi modificat numai în cazurile și în condițiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează procedura de atribuire, potrivit prevederilor art. 25 și cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (5) și (6).

(2)Pentru orice modificare privind majorarea valorii contractului de parteneriat public-privat realizată potrivit alin. (1), obligația de asigurare a finanțării suplimentare cade în sarcina partenerului privat, fără a afecta valoarea sumelor datorate de către partenerul public. ...

30.

Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 38(1)

La încetarea anticipată a contractului de parteneriat public-privat, din culpa partenerului public, se aplică prevederile art. 35 alin. (3).

(2)La încetarea anticipată a contractului de parteneriat public-privat, din culpa partenerului privat, se aplică mecanismele de stingere a obligațiilor financiare datorate de părți, conform termenelor de plată și condițiilor prevăzute în documentația de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat, potrivit prevederilor alin. (3) și (4), după caz.
(3)Dacă rezilierea contractului de parteneriat public-privat are loc pe durata realizării investiției, sumele datorate de către partenerul public partenerului privat se calculează luând în considerare următoarele: a) minimum dintre valoarea de piață stabilită de un evaluator independent și valoarea stabilită în funcție de cheltuielile de capital suportate de către partenerul privat până la acel moment, fără costurile de finanțare aferente; ... b) din valoarea stabilită potrivit lit. a) se deduc valoarea determinată în baza contribuției efective a partenerului public la realizarea investiției, până la momentul rezilierii contractului, precum și sumele cu titlu de penalități aferente consecințelor negative ale rezilierii, raportat la valoarea contractului; ... c) sumele datorate cu titlu de penalități, în condițiile lit. b), nu trebuie să depășească valoarea lucrărilor executate până la momentul rezilierii contractului. ...
(4)Dacă rezilierea contractului de parteneriat public-privat are loc ulterior realizării investiției, sumele datorate de către partenerul public partenerului privat se calculează luând în considerare următoarele: a) minimum dintre valoarea de piață a bunului realizat în baza contractului de parteneriat public-privat, stabilită de un evaluator independent, și valoarea stabilită în funcție de cheltuielile de capital suportate de către partenerul privat până la acel moment, fără costurile de finanțare aferente, din care se scad cheltuielile cu deprecierea bunului, componenta aferentă cheltuielilor de investiție pentru realizarea bunului din plățile de disponibilitate efectuate până la momentul rezilierii, sume aferente obligațiilor exigibile și neîndeplinite privind reparația și întreținerea bunului ce face obiectul contractului de parteneriat public-privat, până la momentul rezilierii contractului și profitul aferent; ... b) din valoarea stabilită potrivit lit. a) se deduc sumele cu titlu de penalități aferente consecințelor negative ale rezilierii, raportat la valoarea contractului; ... c) sumele datorate cu titlu de penalități, în condițiile lit. b), nu trebuie să depășească valoarea neamortizată a bunului la care se adaugă cheltuieli cu investițiile aferente lucrărilor de reparații efectuate pe durata de operare. ...
(5)În oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societății de proiect încetează, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public se transmit de drept partenerului public, libere de sarcini, în bună stare de funcționare și exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public și/sau bunurilor similare, în condițiile stabilite prin documentația de atribuire și contractul de parteneriat public-privat.
(6)În situația în care societatea de proiect este supusă procedurii de insolvență pe o perioadă mai mare de 3 luni de la data deschiderii procedurii, contractul de parteneriat public-privat încetează anticipat din culpa partenerului privat. ...

31.

Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 39(1)

Investitorul privat, prin societatea de proiect, are obligația de a demonstra trimestrial, pe perioada de execuție a investiției, faptul că dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea lucrărilor conform graficului de execuție, anexă la contractul de parteneriat public-privat.

(2)Investitorul privat, prin societatea de proiect, are obligația respectării termenelor-limită prevăzute în contract, neîndeplinirea obligațiilor pentru o perioadă mai mare de 60 de zile de la termenele stabilite fiind caz de înlocuire a partenerului privat. ...

32.

Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 40(1)

La încetarea contractului de parteneriat public-privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public poate prelua acțiunile deținute de partenerul privat în societatea de proiect, în schimbul unui preț de piață stabilit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și ale contractului de parteneriat public-privat.

(2)În situația încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public poate prelua, cu titlu gratuit, acțiunile deținute de partenerul privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și ale contractului de parteneriat public-privat. ...

33.

La articolul 42, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2)Partenerul privat nu poate înstrăina sau greva cu sarcini acțiunile deținute în societatea de proiect decât cu acordul expres și prealabil al partenerului public și al finanțatorilor proiectului, cu excepția cazurilor expres prevăzute în prezenta lege. ...

34.

La articolul 42, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)La momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra acțiunilor societății de proiect, în cadrul unei proceduri de executare silită, contractul de parteneriat public-privat se reziliază de drept. ...

35.

După articolul 43 se introduce un nou capitol, capitolul IV^1 „Contravenții și sancțiuni“, cuprinzând articolele 43^1 - 43^3, cu următorul cuprins:

Capitolul IV^1

Contravenții și sancțiuni

Articolul 43^1

(1)Partenerul public răspunde contravențional în cazurile și condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2)Nerespectarea de către partenerul public a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. d, respectiv art. 17 alin. (4) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.
(3)Nerespectarea de către partenerul public a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. b), respectiv art. 17 alin. (5) și (6) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

Articolul 43^2

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 43^1 și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoane împuternicite din cadrul Ministerului Finanțelor Publice sau, după caz, din cadrul unităților subordonate acestuia, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Articolul 43^3

(1)Aplicarea sancțiunii cu amendă contravențională prevăzute la art. 43^1 se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârșirii faptei.
(2)Contravențiilor prevăzute la art. 43^1 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ...

Articolul II Prevederile art. I pct. 35 din prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul III În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Finanțelor Publice elaborează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 233/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul IV

(1)Prezenta ordonanță de urgență se aplică procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat inițiate după data intrării în vigoare a acesteia.
(2)Procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență li se aplică legea în vigoare la data inițierii procedurii de atribuire.
(3)Contractele de parteneriat public-privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a ordonanțe de urgență sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Articolul V Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată, după aprobarea acesteia prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare.

PRIM-MINISTRU MIHAI TUDOSE Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice, Ionuț Mișa p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Vicențiu Dorin Gavril Știr, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, Paul Stănescu p. Ministrul delegat pentru fonduri europene, Octav-Dan Paxino, secretar de stat Ministrul transporturilor, Felix Stroe Ministrul sănătății, Florian-Dorel Bodog București, 14 decembrie 2017.

Nr. 104. -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.