ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 12 octombrie 2011

Pe scurt

Această ordonanță de urgență modifică și completează Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 pentru a o alinia la legislația europeană privind achizițiile publice și concesiunile. Scopul este evitarea procedurilor de infringement din partea Comisiei Europene și asigurarea compatibilității cu acquis-ul și jurisprudența europeană.

Ce reglementează

• Principiile de nediscriminare și tratament egal în procedurile de selecție pentru contractele de parteneriat public-privat.
• Condițiile de participare pentru investitorii privați, inclusiv pentru cei din alte state membre ale Uniunii Europene.
• Definițiile și tipurile de contracte de parteneriat public-privat (de lucrări, bunuri, servicii).
• Aplicabilitatea legii în sectoarele de utilitate publică, cum ar fi gaze, energie termică și electrică, apă, transport, servicii poștale, explorare/extracție de combustibili, porturi și aeroporturi.

Cui îi privește

• Autoritățile publice române care încheie contracte de parteneriat public-privat.
• Investitorii privați, români sau străini, care doresc să participe la procedurile de selecție pentru astfel de contracte.

Puncte cheie

• Asigură condiții de concurență reală și tratament egal pentru toți investitorii privați, indiferent de naționalitate sau cetățenie.
• Investitorii privați din state membre nu pot fi respinși doar pentru că nu sunt persoane juridice conform legislației române, dacă au dreptul să presteze serviciul în statul lor.
• Grupurile de investitori privați nu pot fi obligate să aibă o anumită formă juridică la depunerea ofertei, dar pot fi obligate să o dobândească dacă li se atribuie contractul și este necesar pentru buna execuție.
• Informațiile confidențiale comunicate de investitorii privați, cum ar fi secretele tehnice sau comerciale, nu vor fi divulgate.
• Pentru activitățile relevante în domeniul gazelor și energiei termice, alimentarea rețelei publice de către un partener public nu este considerată activitate relevantă dacă producția este o consecință inevitabilă a unei alte activități și reprezintă maximum 20% din cifra de afaceri a entității, calculată ca medie pe ultimii 3 ani.