ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*)
Pe scurt
Această anexă detaliază fișa tehnică pentru măsura 1.1 din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală (SAPARD), care vizează îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole. Scopul este de a alinia agricultura românească la standardele europene și de a crește competitivitatea.
Ce reglementează
- Îmbunătățirea performanțelor producției agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și diversificării gamei sortimentale.
- Modernizarea capacităților de procesare și depozitare în sectoarele prioritare.
- Sprijinirea activității economice în zonele rurale afectate de inundații.
- Crearea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor în sectorul agricol.
Cui îi privește
- Potențialii beneficiari ai măsurii care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% de inundații.
- Potențialii beneficiari ai măsurii care își desfășoară activitatea în satele cu grad de afectare între 10% și 30% de inundații și care dețin un document ce atestă pagubele.
Puncte cheie
- Prioritățile sunt îmbunătățirea procesării și marketingului în sectoarele: lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificație, pește, produse piscicole și plante textile.
- Investițiile vizează adoptarea standardelor europene în aceste sectoare.
- Satele cu grad de afectare de peste 30% de inundații beneficiază de prevederile art. 16 paragraful 1 și art. 16 paragraful 1 subparagraful a) din MAFA.
- Satele cu grad de afectare între 10% și 30% de inundații beneficiază de aceleași prevederi, cu condiția prezentării unui document de atestare a pagubelor emis de comitetul local pentru situații de urgență.
Textul legii
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (actualizate până la data de 12 martie 2007*) -------------- *) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 12 martie 2007 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse până la această data de către HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007. Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor. _____________ Anexele 1 - 14 sunt aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 759 din 14 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 20 iunie 2006. Anexa 1 FIŞA TEHNICĂ pentru măsura 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole" 1. MOTIVAŢIE Măsurile Programului SAPARD urmăresc în primul rând facilitarea implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană. În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătăţească performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncţionalităţi ce se manifestă pe pieţele specifice ale acestora, şi anume: - pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; - existenţa pe piaţă a unei importante producţii agricole, comercializată fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficientă/ineficientă, care nu permite sub această formă creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; - condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing al produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenţa pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directă a produselor din exploataţia agricolă; - amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agroalimentare în zonele rurale nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; - degradarea continuă a aparatului productiv şi un mare grad de uzură a unităţilor existente care nu deţin echipamente performante de prelucrare şi nici capacităţi performante, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei; - lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate şi a produşilor reziduali ce nu permit protecţia suficientă a mediului înconjurător, dotarea insuficientă cu laboratoare uzinale şi aparatură de măsură şi control pentru determinarea calităţii produselor; - slaba diversificare a produselor agroalimentare sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate că cerinţele consumatorilor reclamă o îmbunătăţire a gamei sortimentale a produselor prelucrate; - slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi cânepa. Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesării şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, produse piscicole şi plante textile. În contextul României, având în vedere suprafeţele şi producţiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfeclă de zahăr şi plante textile şi deficienţele existente în domeniul procesării primare, considerăm ca fiind importante în primul rând investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare. În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din Acordul multianual de finanţare, autorităţile române au decis că lista localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada aprilie- septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3.755 sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează: ┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐ │Gradul de afectare │ % │ ├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ 5%-10% │ 27,1 │ ├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ 10%-30% │ 29,6 │ ├────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │mai mare de 30% │ 3,1 │ └────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘ Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)din secţiunea A "Managementul financiar" din anexa la Acordul multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România), semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, ratificat prin Legea nr. 316/2001 , cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)din secţiunea A "Managementul financiar" din MAFA se vor aplica potenţialilor beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă*) la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, denumit în continuare PNADR, anexa nr. 76. __________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Privatizarea continuă şi descreşterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui la: - menţinerea locurilor de muncă existente; - crearea de noi locuri de muncă; - creşterea veniturilor în sector. Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană. Obiective specifice - Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate - Orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole - Îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare angro, precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole - Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţă (din punct de vedere calitativ şi comercial) - Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor - Creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne - Favorizarea de investiţii inovatoare - Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare, cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană - Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare - Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului - Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privaţi competitivi - Creşterea oportunităţilor de noi locuri de muncă în mediul rural şi menţinerea celor existente - Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientaţi pe produse agricole ecologice. Obiective operaţionale - Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice - Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi") - Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploataţiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de producţie menite să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", "Înfiinţarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apă pentru agricultură" şi "Asistenţa tehnică" şi vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei, cât şi asupra canalelor de comercializare şi asupra mediului înconjurător. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează proiecte de investiţii pentru: - îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole; - crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) şi ouă; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peşte şi acvacultură şi produse de oystercultură (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (în şi cânepă). Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la: Lapte şi produse lactate - Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie primă, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate - Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Carne, produse din carne şi ouă - Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing al cărnii şi produselor din carne şi ouălor, precum şi achiziţionarea de: - mijloace noi de transport intern şi de mijloace noi de transport specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor), necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, ţesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Legume, fructe şi cartofi - Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor - Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale) - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Vin - Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie, inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor nocive - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator) - Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii, conform cu cerinţele ISO 9000. Peşte şi produse piscicole - Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice angro), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţă) - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii, conform standardelor Uniunii Europene - Achiziţionarea de mijloace noi, specializate, de transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice) - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Plante textile - Investiţii noi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (în şi cânepă), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing al plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Cereale - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primară a cerealelor (uscare, calibrare, curăţare, condiţionare, măcinare) - Investiţii pentru echipamente de protecţie a mediului (emisii de praf organic şi mineral, impurităţi minerale şi organice) - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Seminţe oleaginoase - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare, calibrare, curăţare, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea-soarelui - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (şroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi achiziţionarea echipamentului de laborator. Zahăr - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr - Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasă, borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban. - Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de bază al producţiei agricole la care se face referinţă. - Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole, dacă sunt incluse în anexa 1 la Tratatul Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la pct. 8 secţiunea F din anexa la MAFA, cu modificările ulterioare. - Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 euro. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice, şi că generează un venit semnificativ. În mod special este necesară existenţa pieţelor de desfacere pentru produsele respective (atestată prin studii de piaţă incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igienă şi bunăstarea animalelor. - Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea, precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene. - Cofinanţarea privată trebuie să acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepţia investiţiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de seminţe oleaginoase cofinanţarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investiţiile în protecţia mediului şi de 70% pentru alte investiţii. - Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minimum 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declaraţie pe propria răspundere că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului. - Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicaţii). - Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control al calităţii. - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale. - Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţională, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitară. Înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare aprobat de autoritatea naţională sanitară veterinară. - În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR - anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; - investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică şi mijlocie în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. - În satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR - anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
- a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005. Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai sus, capacităţile sunt exprimate luând în considerare materia primă. Lapte şi produse lactate - Proiectul trebuie să prezinte următoarele dimensiuni: - pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui: minimum 2.000 hl/an; - pentru capacităţi noi de procesare: minimum 12.500 hl/an; - pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente: minimum 50.000 hl/an. - Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. - Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smântânit sunt eligibile fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional. Carne, produse din carne şi ouă - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine), cu o producţie de minimum 1.500 t/an; - abatoare noi de păsări, cu o producţie de minimum 1.250 t/an; - abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate, cu o producţie de minimum 5.000 t/an; - abatoare de păsări, modernizate, cu o producţie de minimum 3.000 t/an; - capacităţi noi de procesare a cărnii, cu o producţie de minimum 250 t/an; - modernizări ale capacităţilor existente de procesare a cărnii: minimum 1.250 t/an; - sortare şi depozitare de ouă: minimum 300.000 bucăţi (6 milioane bucăţi/an). Legume, fructe şi cartofi - Pentru legume şi fructe proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - depozite noi de materii prime: minimum 200 t; - depozite modernizate: minimum 400 t; - capacităţi noi de procesare: minimum 100 t/an; - capacităţi de procesare modernizate: minimum 500 t/an; - capacităţi noi pentru legume, fructe deshidratate: minimum 250 t/an; - capacităţi modernizate pentru legume, fructe deshidratate: minimum 500 t/an; - capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minimum 12.500 t/an. - Pentru cartofi proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi noi de depozitare: minimum 1.000 t; - capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000 t; - capacităţi de prelucrare modernizate: minimum 500 t/an; - capacităţi noi de procesare: minimum 500 t/an. - Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. Vin - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - depozite noi de vin: minimum 5.000 hl; - depozite modernizate: 10.000 hl; - capacităţi noi de procesare: minimum 500 t struguri/ campanie de recoltare; - capacităţi de procesare modernizate: minimum 1.500 t struguri/campanie de recoltare. Peşte şi produse piscicole - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minimum 200 t/an; - capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minimum 100 t/an. Plante textile - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi noi de recepţionare, depozitare şi procesare: minimum 200 t/an; - capacităţi modernizate de recepţionare, depozitare şi procesare: minimum 1.200 t/an. Cereale - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000 t; - capacităţi de procesare primară modernizate: - măcinare: minimum 5.000 t/an; - decojire: minimum 5.000 t/an. Seminţe oleaginoase - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi de procesare modernizate (floarea-soarelui, în, soia, rapiţă, ricin): minimum 15.000 t/an pentru extracţie şi minimum 12.500 t/an pentru rafinare; - capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minimum 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare. Zahăr - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: - capacităţi modernizate de procesare sfeclă de zahăr: minimum 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare. Investiţiile eligibile sunt: toate investiţiile specificate la pct. 4 "Câmpul de acţiune al măsurii". Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:
- a)construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; ...
- b)utilaje şi echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; ...
- c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului; ...
- d)achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate. ... Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedură, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4 secţiunea B din MAFA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării acesteia sau data/datele specificată/specificate în această privinţă vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate în art. 14 pct. 2.70 secţiunea A din MAFA; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil să dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau al contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile. Nu sunt eligibile: - investiţii în comerţul cu amănuntul; - investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4; - investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: ┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Criteriul │Punctaj │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │1. Investiţii în unităţi de prelucrare │ │ │ a laptelui şi produselor lactate │ │ │ şi a cărnii şi produselor din carne, │ │ │ cu program de restructurare până │ │ │ în 2007 │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │2. Aprovizionare proprie sau relaţii │ │ │ contractuale cu producătorii pentru │ │ │ acoperirea a cel puţin 50% din │ │ │ aprovizionarea cu materie primă │ │ │ pentru cel puţin 1 an după finalizarea │ │ │ proiectului │ 15 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │3. Îmbunătăţirea controlului calităţii │ │ │ produselor (laboratoare proprii), │ │ │ obiective noi sau modernizate 20 │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │4. Valorificarea superioară a subproduselor │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │5. Realizarea de produse tradiţionale │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │6. Amplasarea în zone cu potenţial │ │ │ productiv conform anexei nr. 3: │Max. 15 │ │ - rural │ │ │ - potenţial ridicat │ 15 │ │ - potenţial mediu │ 10 │ │ - potenţial scăzut │ 5 │ │ - urban │ 5 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │7. Obiectivul proiectului: │Max. 15 │ │ - modernizări de capacitate │ 15 │ │ - investiţii noi │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤ │TOTAL: │ 100 │ └────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘ NOTĂ: Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)din secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: - asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică); - societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; - în sectorul vinificaţie sunt sprijiniţi: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri; - cooperative de consum. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislaţie" din PNADR. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit. - Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. - În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000 euro, de cel mult două ori în limita sumei eligibile. - Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în cap. V "Alocările financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR. BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────┐ │ SUBMĂSURA │ % din măsură │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Carne │ 23 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Lapte şi produse lactate │ 23 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Cereale │ 10*) │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Seminţe oleaginoase │ 3 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Vin │ 9 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Fructe şi legume │ 16 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Peşte şi produse piscicole │ 6 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Zahăr │ 4 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │Plante textile │ 6 │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────────────┤ │TOTAL: │ 100 │ └─────────────────────────────────────┴─────────────────────┘ NOTĂ: _________ *) Contribuţia publică nu va depăşi 25,6 mil. euro pentru proiectele din cadrul unităţilor de procesare şi marketing. Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: - Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, plante textile, seminţe oleaginoase (numai pentru investiţii de protecţie a mediului), precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi): - 50% contribuţie privată; - 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - 75% contribuţie Uniunea Europeană; - 25% buget naţional. - Pentru investiţii în sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase (altele decât investiţiile pentru protecţia mediului): - 70% contribuţie privată; - 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - 75% contribuţie Uniunea Europeană; - 25% buget naţional. Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii. Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci tranşe. Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este: - 25% contribuţie privată; - 75% contribuţie publică. Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este: - 85% contribuţie UE; - 15% contribuţie buget naţional. Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)secţiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submăsurile seminţe oleaginoase şi zahăr. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ - În spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. - În spaţiul urban pentru modernizarea capacităţilor existente. - Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform anexei nr. 3. Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
- a)secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii în conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: - Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiţii: 1.900, din care: ┌───────────────────────────────────────┬────────┬──────────────────────┐ │ │ │ Din care │ │ │ Total ├─────────┬────────────┤ │ │ nr. │Proiecte │Proiecte │ │ Sectoare │proiecte│ de │ de │ │ │ │procesare│ depozitare │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Lapte şi produse lactate │ 450 │ 300 │ 150 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Carne şi produse din carne │ 490 │ 300 │ 190 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Legume, fructe şi cartofi │ 340 │ 200 │ 140 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Vinificaţie │ 190 │ 100 │ 90 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Peşte şi produse piscicole │ 130 │ 60 │ 70 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Cereale │ 160 │ 100 │ 60 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Seminţe oleaginoase │ 30 │ 20 │ 10 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Zahăr │ 50 │ 30 │ 20 │ ├───────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────────┤ │Plante textile │ 60 │ 60 │ - │ └───────────────────────────────────────┴────────┴─────────┴────────────┘ Producţiile realizate şi procesate, capacităţile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1 din programul SAPARD sunt prezentate în anexa nr. 5 la fişa tehnică. Indicatori de rezultat Creşterea competitivităţii: - Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare >80%; - Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/ unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacităţile existente); - Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), >20%; Situaţia în sectorul de producţie agricol primar: - Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare sau comercializare care depinde de contracte multianuale, >30%. Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării: - Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunăstare, >20%, din care: - menite să îmbunătăţească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, >30%; - menite să îmbunătăţească securitatea la locul de muncă, >20%. - Tendinţa privind frecvenţa accidentelor la locul de muncă raportate să descrească; Protecţia mediului: - Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească 20%. Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: - Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare să crească cu 10%. Crearea de locuri de muncă şi impact social - Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300 - 70% şi create, 5.700 - 30% (minimum 10 ENI/proiect), preconizate: 19.000. - Număr de unităţi de procesare carne roşie, lapte, carne porc, pasăre şi peşte incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100, din care în lista B - 345, în lista C - 53 şi în lista D - 712. Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidaţi vor fi informaţi despre existenţa/ condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - anunţ public prin mass-media; - distribuirea de broşuri de informare; - seminarii; - întâlniri cu potenţialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare; - copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului şi, după caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; - certificatul de urbanism; - fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene; - certificatul de înmatriculare de la oficiul registrului comerţului şi codul fiscal (copie); - planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 euro); - ultimele trei bilanţuri anuale şi ultima raportare contabilă semestrială. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de administraţia financiară; - avizul autorităţilor fiscale, care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare; - declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - cazier judiciar al responsabilului de proiect; - existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau de alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; - pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minimum 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraţie pe propria răspundere că beneficiarul şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului; - unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţională şi la finalizarea investiţiei unitatea respectivă trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitară înaintea ultimei plăţi; - avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate, care să ateste că unitatea este în conformitate cu legislaţia naţională şi că prin realizarea investiţiei va fi în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene; - pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţională sanitară veterinară; - contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu există laborator propriu; - scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare; - potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă*) la nivel de comună, care atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76. __________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea să operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice, şi că generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit). 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie să întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului. - Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. - Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior. - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului. - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute ori închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe). - În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin 3 furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă autoritatea de implementare în România. Serviciile tehnice delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 1 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Situaţia
- a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Iaşi, Mureş;
- b)cu potenţial mediu: ... Galaţi, Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea;
- c)cu potenţial scăzut: ... Mehedinţi, Caraş-Severin, Suceava, Dâmboviţa, Hunedoara, Bistriţa, Sălaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramureş, Covasna, Harghita, municipiul Bucureşti. Seminţe oleaginoase: Floarea-soarelui
- a)cu potenţial ridicat: ... Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi;
- b)cu potenţial mediu: ... Satu Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoşani, Iaşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;
- c)cu potenţial scăzut: ... Argeş, Neamţ, Mehedinţi, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmboviţa, Caraş-Severin, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa-Năsăud. Soia:
- a)cu potenţial ridicat: ... Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, Iaşi, Ialomiţa;
- b)cu potenţial mediu: ... Dolj, Botoşani, Teleorman, Constanţa, Neamţ;
- c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu Mare. Lapte şi produse lactate Bovine:
- a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Cluj, Iaşi, Maramureş, Argeş, Botoşani, Bihor, Neamţ, Bacău;
- b)cu potenţial mediu: ... Dâmboviţa, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt;
- c)cu potenţial scăzut: ... Timiş, Gorj, Vrancea, Caraş-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanţa, Covasna, Mehedinţi, Călăraşi, Ilfov. Ovine:
- a)cu potenţial ridicat: ... Mureş, Botoşani, Iaşi, Teleorman, Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Dolj, Cluj, Timiş;
- b)cu potenţial mediu: ... Constanţa, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinţi, Olt, Harghita, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Argeş;
- c)cu potenţial scăzut: ... Brăila, Covasna, Călăraşi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomiţa, Vâlcea, Satu Mare. Carne Bovine:
- a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Iaşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Alba, Dâmboviţa, Gorj, Bistriţa-Năsăud, Vâlcea, Mureş;
- b)cu potenţial mediu: ... Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caraş-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galaţi;
- c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Ialomiţa, Sibiu, Covasna, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea, Călăraşi. Porcine:
- a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj;
- b)cu potenţial mediu: ... Argeş, Neamţ, Olt, Iaşi, Suceava, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Maramureş, Braşov, Giurgiu;
- c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Tulcea, Dâmboviţa, Prahova, Botoşani, Covasna, Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Mehedinţi, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraş-Severin. Ovine:
- a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Timiş, Botoşani, Sibiu, Mureş, Cluj, Dolj, Constanţa, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Buzău;
- b)cu potenţial mediu: ... Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamţ, Galaţi, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureş, Călăraşi, Vrancea, Mehedinţi, Argeş;
- c)cu potenţial scăzut: ... Hunedoara, Harghita, Ialomiţa, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu Mare, Dâmboviţa, Ilfov. Păsări (inclusiv ouă):
- a)cu potenţial ridicat: ... Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, Iaşi, Bihor;
- b)cu potenţial mediu: ... Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Vâlcea, Ialomiţa, Arad, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureş;
- c)cu potenţial scăzut: ... Cluj, Tulcea, Caraş-Severin, Vaslui, Neamţ, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Harghita, municipiul Bucureşti, Covasna. Legume:
- a)cu potenţial ridicat: ... Galaţi, Timiş, Olt, Iaşi, Arad, Mureş, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmboviţa;
- b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Botoşani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Buzău, Alba, Ialomiţa, Argeş;
- c)cu potenţial scăzut: ... Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Mehedinţi, Vaslui, Tulcea, Călăraşi, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, municipiul Bucureşti. Cartofi:
- a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Cluj, Mureş, Iaşi, Hunedoara;
- b)cu potenţial mediu: ... Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare;
- c)cu potenţial scăzut: ... Arad, Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Ialomiţa. Fructe:
- a)cu potenţial ridicat: ... Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Cluj, Maramureş, Iaşi, Caraş-Severin, Sălaj;
- b)cu potenţial mediu: ... Bistriţa-Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamţ, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiş;
- c)cu potenţial scăzut: ... Vaslui, Galaţi, Botoşani, Alba, Mehedinţi, Sibiu, Dolj, Constanţa, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Călăraşi, Covasna, municipiul Bucureşti. Vin:
- a)cu potenţial ridicat: ... Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi;
- b)cu potenţial mediu: ... Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj;
- c)cu potenţial scăzut: ... Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Gorj, Hunedoara. Peşte şi produse piscicole:
- a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Botoşani, Bihor, Constanţa, Dâmboviţa, Călăraşi, Ialomiţa;
- b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinţi, Arad, Prahova, Brăila, Mureş, Bacău, Neamţ, Vaslui, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Cluj, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Braşov;
- c)cu potenţial scăzut: ... Argeş, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureş, Sălaj, Vrancea. Zahăr:
- a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, Iaşi, Mureş, Cluj, Galaţi, Covasna;
- b)cu potenţial mediu; ... Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacău, Alba;
- c)cu potenţial scăzut: ... Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău, Hunedoara, Prahova. În şi cânepă În pentru fibră:
- a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiş;
- b)cu potenţial mediu: ... Alba, Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vâlcea;
- c)cu potenţial scăzut: ... Bacău, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Vrancea. Cânepă pentru fibră:
- a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, Iaşi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea;
- b)cu potenţial mediu: ... Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman;
- c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramureş, Sibiu, Vâlcea. Anexa 4 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Producţii realizate şi procesate în anul 1998 ┌────────────────────────┬───────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┐ │ │ │ Producţii │Materii prime│ Materii │ │ Produse agricole │ U.M. │ realizate │ procesate │ prime │ │ │ │ 1998 │ 1998 │ procesate │ │ │ │ │ │ % │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Lapte │ Mii hl│ 54.360 │ 9.000 │ 16,5 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Carne (viu) │ Mii t │ 1.594 │ 526 │ 33,0 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Legume-fructe │ Mii t │ 3.926 │ 54 │ 1,3 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Cartofi │ Mii t │ 3.319 │ - │ - │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Peşte şi produse │ │ │ │ │ │piscicole │ Mii t │ 39 │ 23 │ 59,0 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Struguri (soiuri nobile)│ Mii t │ 425 │ 425 │ 100 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Cereale (grâu+porumb) │ Mii t │ 15.010 │ 3.668 │ 24,4 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Seminţe oleaginoase │ Mii t │ 1.180 │ 726 │ 61,5 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Sfeclă de zahăr │ Mii t │ 1.831 │ 1.831 │ 100 │ ├────────────────────────┼───────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┤ │Plante textile │ Mii t │ 11,8│ 11,8 │ 100 │ └────────────────────────┴───────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┘ Surse folosite: date operative ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Anexa 5 ─────── la fişa tehnică pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Investiţii prin Programul SAPARD în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1. *Font 9* ┌───────────────────┬──────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │ Specificaţie │ U.M. │Capacităţi │ CAPACITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE PRIN PROGRAM │ │ │ │existente PT. │ SAPARD PT. │ ├───────────────────┼──────┼─────────┬───────┼─────────────────────┬─────────────────────┤ │ │ │Proce- │Depozi-│ Modernizare │ Capacităţi noi │ │ │ │sare │tare │ │ │ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼──────────┬──────────┼──────────┬──────────┤ │ │ │ │ │Procesare │Depozitare│Procesare │Depozitare│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┤ │ │ │ │ │Cant.│ % │Cant.│ % │Cant.│ % │Cant.│ % │ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Lapte şi produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din lapte(exclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │unt şi lapte praf │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │smântânit) │Mii hl│ 22.000│ - │6.600│ 30│ - │ - │4.400│ 20│ - │ - │ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Carne: │Mii t │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- abatoare (bovine,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ porcine, ovine, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ păsări) │ │ 2.634│ - │ 658│ 25│ - │ - │ 395│ 15│ - │ - │ │- depozite frig │ │ -│ 274 │ -│ -│ 55 │ 20 │ -│ -│ 27 │ 10│ │- preparate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ carne │ │ 675│ - │ 170│ 25│ - │ - │ 67│ 10│ - │ - │ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Legume+fructe │Mii t │ 306│ 345 │ 60 │ 20│ 85 │ 25 │ 45│ 15│ 35 │ 10│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Cartofi │Mii t │ 200│ 215 │ 20 │ 10│ 54 │ 25 │ 50│ 25│ 22 │ 10│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Peşte │Mii t │ 38│ 18 │ 19 │ 50│ 6 │ 33 │ 11│ 30│ 2 │ 10│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Vin (soiuri nobile)│Mii hl│ 3.470│ - │ 870 │ 25│ - │ - │ 350│ 10│ - │ -│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Cereale │Mii t │ 9.377│12.950 │ 938 │ 10│ 1300│ 10 │ -│ -│ - │ -│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Seminţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │oleaginoase │Mii t │ 1.500│ - │ 425 │ 25│ - │ - │ 75│ 5│ - │ -│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Zahăr (rădăcini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sfeclă/
- zi)│Mii t │ 69│ - │ 10 │ 15│ - │ - │ -│ -│ - │ -│ ├───────────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤ │Plante textile*) │Mii t │ 45,4│ - │ 8 │17,6│ - │ - │ 30│66,1│ - │ -│ └───────────────────┴──────┴─────────┴───────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┘ __________ *) "Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi cânepii în România" (septembrie 2000) NOTĂ: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţă. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20-25%. Capacităţile noi propuse vor acoperi parţial această reducere. Sursă: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999-2000 şi 2001-2005) -------- Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 177 din 20 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 12 martie 2007, potrivit art. unic din acelaşi act normativ. Anexa 2 FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2. ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE/VETERINAR ŞI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR 1. MOTIVAŢIE În ceea ce priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar-veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor. - Sectorul sanitar veterinar: -- Starea actuala a spaţiilor şi aparatura existenta la nivelul laboratoarelor şi a instituţiilor publice abilitate este neperformantă şi/sau incompletă şi nu răspunde în totalitate necesităţilor actuale în perspectiva aderării la U.E., fapt semnalat şi de experţii comunitari. -- În condiţiile creşterii importului de produse alimentare şi a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiza şi diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publice şi private. La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionarii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator. Urmare acestor reorganizări, cât şi a consultărilor cu experţii comunitari, s-a elaborat Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public. Prin aceasta strategie s-a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cât şi vegetala, care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu. - Sectorul fitosanitar: -- Cunoaşterea stării fitosanitare şi a situaţiei organismelor dăunătoare din culturile agricole precum şi a evoluţiei acestora, permite fundamentarea practica a deciziilor de prevenire şi combatere; -- Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calităţii pesticidelor şi de determinare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică şi protecţia mediului înconjurător; -- Direcţia fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne şi rapide de comunicare (pe verticală şi orizontala) cu unităţile fitosanitare judeţene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, controlul calităţii pesticidelor şi determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale. - Sectorul de control al calităţii produselor alimentare: -- Calitatea produselor alimentare, de origine animala şi vegetala şi a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată şi controlată atât de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, cât şi de către autorităţile de supraveghere şi control, în vederea protejării sănătăţii şi intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu; -- Agenţii economici care produc, ambalează, manipulează, transporta, depozitează şi comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale; -- Inspectorii desemnaţi pentru controlul calităţii produselor alimentare, din cadrul Direcţiilor pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene - DADR şi Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor - DSVA, nu-şi pot exercita în totalitate atribuţiile de evaluare a conformităţii parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificaţiile tehnice sau documentele normative de produs, cât şi atribuţiile de supraveghere a pieţei, datorită insuficienţei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătăţii animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare şi ai factorilor de mediu; -- Institutul de Bioresurse Alimentare - Bucureşti, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcţiile pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene, cât şi calitatea materiilor prime, a produselor finite şi a ambalajelor pentru agenţii economici din industria alimentara. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate naţional, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 şi urmează să-şi extindă acreditarea şi pentru metodele de analiza de referinţa prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieţei comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea să este necesară atât pentru determinarea siguranţei şi calităţii alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât şi a alimentelor furnizate direct consumatorilor; -- Nu se pot urmări şi elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea şi comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenţilor economici şi a autorităţilor de supraveghere şi control. Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public, preconizează modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cât şi vegetala. În felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminând totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru aceasta măsura sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD" (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare). Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC şi acquis-ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motivează dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul ca în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se afla majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non-animala, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa). Având în vedere ca începând cu anul 2007, România va deveni membra a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la graniţa de NE, care va deveni graniţa a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la graniţa cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea graniţe critice. În aceste condiţii ţara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologie eficient şi operativ. Transpunerea şi implementarea acquis-ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implica dezvoltarea de noi tehnici performanţe astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinata de existenta unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non-animala. De asemenea trebuie avută în vedere ca o problema foarte importanta lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animala (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc.). De asemenea, s-a ţinut cont de importanta ca zone turistice internaţionale în continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervaţiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologică şi ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar şi integrativ care să cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficienta care să contribuie la apărarea sănătăţii oamenilor şi animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatura performanta care să asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cât mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare. Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de urgenţă privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontaliera a bolilor din lista "A", inclusiv sistemul de alerta şi protecţie implica dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe. În Anexa nr. 1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD. Ţinând cont de faptul ca măsura are în vedere construcţia instituţională, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanţate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD. În sectorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţa, punctele de inspecţie la frontiera şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD. 2. OBIECTIVE Obiectivul general - Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul calităţii produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare finite şi pentru creşterea competitivităţii acestora pe piaţa interna şi în perspectiva exportului. Obiective specifice - Operaţionalizarea şi eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare; - Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.; - Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituţiile abilitate; Obiective operaţionale - Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente; - Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura se corelează cu măsura "Investiţii în exploataţiile agricole" şi cu "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole". 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează îmbunătăţirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar şi controlul alimentelor. Se urmăreşte: - extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea unor laboratoare deja existente; - îmbunătăţirea sistemelor de prelucrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanţate prin programul Phare). Pentru sectorul sanitar-veterinar, investiţiile constau în: - extinderea şi modernizarea construcţiilor existente şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială; - achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaţionale din UE şi a unei baze de date relevanta, în special programul TRACES pentru comunicarea rapida cu centrele de referinţa europene, între direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi toate cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export şi tranzit; - modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a unor laboratoare din domeniul public. Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile constau în: - dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe; - achiziţii de aparatura (sisteme Agroexpert), echipamente şi tehnica de calcul şi software pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 unităţi fitosanitare judeţene; Pentru controlul calităţii alimentelor investiţiile constau în: - modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatura şi echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naţionale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autorităţile de control cu ocazia verificărilor agenţilor economici, cât şi pentru analizele de laborator solicitate de agenţii economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe; - extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifica efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni; - dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate. - modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animala şi/sau vegetala, recomandate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele şi strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi de control alimentar şi să asigure armonizarea metodelor şi tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană; - Investiţiile trebuie să fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1; - Investiţiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fitosanitar şi alimentar din U.E.; - Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservită; - Laboratoarele instituţiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului; - Trebuie certificată existenta co-finanţării. Specifice Sectorul sanitar-veterinar: - Proiectele să se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care să reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animala. - Proiectele să includă măsurile care asigura protecţia teritoriului faţă de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc. Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO şi alte standarde internaţionale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate. Proiectele să respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de fermă şi expertiza sanitară veterinară a produselor animale şi a furajelor. Sectorul fitosanitar: - Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea şi controlul să se desfăşoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informaţiilor. Controlul calităţii alimentelor: - Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiza de referinţa pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene. Investiţiile eligibile sunt: - Cele menţionate în secţiunea 4 \'bdCâmpul de acţiune al măsurii╗ pentru toate sectoarele implicate; - Pot fi cheltuieli eligibile: -- Extinderea şi modernizarea construcţiilor existente; -- Achiziţia de noi instalaţii specifice, aparate şi echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj; -- Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri care privesc pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu depăşesc 5%. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene şi Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau data (datele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare sus menţionat, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secţiunea B, "Management, Monitorizare şi Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanţare. 6. BENEFICIARI Laboratoarele instituţiilor publice autorizate pentru a desfăşura activităţi sanitar-veterinare, fitosanitare şi de control al calităţii alimentelor. 7. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE Lista legislaţiei în vigoare, referitoare la aceasta măsura, pentru cele trei sectoare vizate este redată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 8. DISPOZIŢII FINANCIARE În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 EURO. - Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. - Pentru proiectele publice şi investiţiile în infrastructura care nu generează beneficii substanţiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Gradul de intervenţie va fi: -- 75% contribuţie U.E. -- 25% buget naţional Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în limita aprobată pentru aceasta măsura. Plata sprijinului financiar va fi făcută pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum trei transe. 9. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectele publice pot fi amplasate în spaţiul urban şi rural. 10. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali - Număr de proiecte pe tipuri de activitate
- PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ prin mass-media - Distribuirea de broşuri de informare - Seminarii locale - Întâlniri cu solicitanţii.
- DOCUMENTE JUSTIFICATIVE - Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie, cu completările ulterioare, după caz; - Certificatul de urbanism, după caz; - Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila de tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE; - Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE, după caz; - Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE, după caz.
- CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiile privitoare la investiţia respectiva; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului; - Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe); - Beneficiarul poate să primească ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o noua finanţare după completarea şi aprobarea proiectului anterior; - Achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
- AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. Anexa 1 la fişa tehnica pentru măsura 1.2 LABORATOARELE INSTITUŢIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJIN SAPARD I. SANITAR-VETERINAR: Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
- km)│ 312,578 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Apărări de maluri (
- km)│ 1.234,938 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Baraje (bucăţi) │ 140 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Drumuri │ │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Drumuri naţionale (
- km)│ 560,460 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Drumuri judeţene (
- km)│ 3.700,580 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Drumuri comunale (
- km)│ 6.160,121 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Străzi (
- km)│ 2.465,772 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Poduri, podeţe şi traversări pietonale │ │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Poduri (bucăţi) │ 2.106 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Podeţe (bucăţi) │ 6.172 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Traversări pietonale (bucăţi) │ 835 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Căi ferate (
- km)│ 23,810 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele, utilităţi publice │ │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele alimentare cu apă (
- km)│ 198,782 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele canalizare (
- km)│ 141,350 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele electrice (
- km)│ 631,020 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele transport gaze naturale (
- km)│ 14,782 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Reţele comunicaţii (km cabluri │ │ │fibră optică) │ 89,6 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Surse de apă (fântâni)(bucăţi) │ 90.394 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Uzine apă (bucăţi) │ 53 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Staţii de epurare (bucăţi) │ 42 │ ├───────────────────────────────────────┼───────────────┤ │Staţii de reglare gaz (bucăţi) │ 4 │ └───────────────────────────────────────┴───────────────┘ Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Având în vedere condiţiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri şi căi ferate, reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, precum şi infrastructura de îmbunătăţiri funciare, pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005 . Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 de puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 de puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează: ┌────────────────────────────────┬─────────────────┐ │Gradul de afectare │ % │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │ 5%-10% │ 27,1 │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │ 10%-30% │ 29,6 │ ├────────────────────────────────┼─────────────────┤ │mai mare de 30% │ 3,1 │ └────────────────────────────────┴─────────────────┘ Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundaţii în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75). Cea mai mare parte a inundaţiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundaţii şi în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - zone de risc natural cuprinde în anexele nr. 5 şi 7 unităţile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundaţii şi, respectiv, la alunecări de teren. Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor cuprind 1.181 km de diguri la Dunăre, la care se adaugă 1.089 km de diguri pe râurile interioare şi 114 baraje şi apără o suprafaţă totală de 1.011.810 ha, pe care s-a dezvoltat o agricultură stabilă, centre de producţie, construcţii agricole, căi de comunicaţii şi reţele de transport al energiei electrice. România a încheiat acorduri de management al apelor cu toţi vecinii săi. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundaţiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei ţări care pot afecta şi apele unei alte ţări trebuie să fie agreate de cele două părţi. Mai mult decât atât, cooperarea în regiunea noastră referitoare la controlul inundaţiilor a fost dezvoltată şi anterior în cadrul iniţiativei Tisa. Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (CIPFD) este implicată în activitatea Forumului Tisa, pe care îl va asista în dezvoltarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor, care urmează să fie elaborată în conformitate cu bunele practici ale UE, utilizând Planul de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării, elaborat în 2004, şi prin încorporarea evaluării impactului inundaţiilor. România va continua să coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor se va ţine cont de liniile directoare prevăzute de Directiva cu privire la inundaţii a CE. Strategia pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor va fi elaborată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect PHARE. În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o nouă submăsură, care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructură, dar destinate prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor. Proiectele care se propun spre finanţare în cadrul acestei submăsuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an şi în anii anteriori şi, de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural la inundaţii şi, respectiv, alunecări de teren. Priorităţile noii submăsuri sunt: 1. restaurarea în regim de urgenţă a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor (diguri, maluri); 2. construirea şi/sau reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor din zonele cu risc natural, conform Legii nr. 575/2001 - anexele 5 şi 7. Priorităţile menţionate mai sus se regăsesc şi în Strategia naţională de management al riscului pentru inundaţii - partea privind atribuţiile şi responsabilităţile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: - identificarea zonelor de risc natural; - menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor; - amenajări pentru prevenirea inundaţiilor şi a alunecărilor de teren. Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen scurt a fost elaborată de un grup de lucru interministerial, care a fost condus de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. În această strategie au fost prevăzute măsuri şi acţiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor şi cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. În decursul anilor şi în special în ultima perioadă (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor şi inundarea zonelor protejate. Zonele cu risc ridicat la inundaţii sunt situate în Lunca Dunării, Câmpia de Vest - Banat (judeţul Timiş), insulele îndiguite ale Dunării - Insula Mare a Brăilei (judeţul Brăila), Insula Ialomiţei (judeţele Ialomiţa şi Călăraşi), pe râurile interioare, precum şi la nivelul suprafeţelor apărate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitaţiile excepţionale din anul 2005. Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi 21 de baraje de atenuare a viiturilor, afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005. Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcţie de intensitatea fenomenului de eroziune (lăţimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării. Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de protecţie. Volumele excepţionale de apă tranzitate pe văi torenţiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor. Situaţia zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre şi pe râurile interioare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:
- a)două zone de risc ridicat sunt în execuţie sau în curs de finalizare cu surse de finanţare asigurate de Guvern prin bugetul de stat: ... - zona Cerbu (Dunăre/braţ Borcea) km 46+900 - km 45+800; - zona Baital km 305+800 - km 307+800 (Dunăre/ braţ Borcea);
- b)3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul "Reducerea riscului în caz de inundaţii şi alunecări de teren", subcomponentele C2 şi C5 - finanţat printr-un credit de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD): ... - zona Bentu (Dunăre/braţ Borcea) km 35+000 - km 32+000; - zona Făcăieni km 19+915 (Dunăre/braţ Borcea); - zona Borduşani km 28+050 - km 27+950 (Dunăre/ braţ Borcea);
- c)5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanţare SAPARD: ... - zona Luciu Giurgeni km 232+450 - km 233+450 (Dunăre/braţ Borcea); - zona Ciobanu km 84+000 - km 83+300 (Dunăre/ braţ Borcea); - zona Olteniţa Surlari Dorobanţu km 426+000 - km 422+000 (Dunăre aval de municipiul Olteniţa); - zona Salcia Grădina km 70+000 - km 68+000 (Dunăre/braţ Măcin); - zona digurilor pe râurile interioare Breţcu, Ojdula, Căpâlna şi Mărtănuş.
- d)restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse naţionale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuţiei. ... Din barajele de atenuare a viiturilor, afectate de viiturile din anul 2005, două sunt afectate substanţial şi sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - măsura 2.1: - complex hidrotehnic Acumularea Şomuz I; - complex hidrotehnic Acumularea Grăniceşti. Pentru celelalte baraje Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare a intervenit cu lucrări de întreţinere şi reparaţii. Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală, este complementar Programului pentru normalizarea vieţii la sate, care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările ulterioare. Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost finanţate proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat ce reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 , cu modificările ulterioare, a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 milioane USD, din care 280 milioane USD sunt destinate realizării subprogramului de alimentare cu apă a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani, între 2000 şi 2006. Un alt program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităţilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finanţa atât modernizări, cât şi construcţii de drumuri de interes local, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde: - drumurile rurale care asigură legătura dintre: - reşedinţa de comună şi satele componente; - oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş); - drumuri de legătură care asigură accesul satelor la drumurile judeţene/naţionale şi reţeaua de căi ferate; - sate (de la sat la sat); - drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul general de urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploataţia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD; - străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor, indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, fundătura, uliţă etc.). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţă, cât şi a standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural - Asigurarea refacerii şi conservării infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor. Obiective specifice - Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, căi ferate, precum şi la exploataţiile agricole, obiective turistice de importanţă naţională sau alte obiective economice - Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale - Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate - Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare - Asigurarea prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor Obiective operaţionale - Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor - Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă - Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei - Reabilitarea digurilor existente de apărare împotriva inundaţiilor - Reabilitarea şi consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor şi prevenirea inundaţiilor 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploataţiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenţa unei infrastructuri minimale este o precondiţie a reuşitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Pentru a atinge obiectivele propuse vor fi susţinute următoarele submăsuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte: 1. Infrastructură tehnico-edilitară Drumuri în zonele rurale În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum, în conformitate cu stipulările Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, telecomunicaţii). Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aducţiune, staţie de tratare, rezervor de înmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie. La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal). Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare ale apelor uzate menajere, staţie de epurare, staţie de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare). La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal). 2. Infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor În cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări: - reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite atât la Dunăre, cât şi pe râurile interioare şi, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale staţiilor de pompare amplasate la Dunăre; - menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin reţeaua de canale; - reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectivă. De asemenea, se au în vedere consolidarea şi reabilitarea supratraversării (estacadă) unei conducte de alimentare cu apă de irigaţii, afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005; - plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare, cu spe