Anexe din 12 iulie 2005

ANEXE din 12 iulie 2005 cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1, 4.2 din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 bis din 10 august 2005 -------------------- Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 668 din 12.07.2005 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 727 din 10.08.2005.

Anexa I FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 1.1 - ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI MARKETINGULUI PRODUSELOR AGRICOLE ŞI PISCICOLE 1. MOTIVATIE Măsurile Programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea implementarii acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană.

În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat sa imbunatateasca performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a inlatura unele disfunctionalitati ce se manifesta pe pieţele specifice ale acestora, şi anume: . Pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; . Existenta pe piaţa, a unei importante producţii agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficienta/ineficienta care nu permite sub aceasta forma, creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; . Condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing a produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determina, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenta pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directa a produselor din exploatatia agricolă; . Amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generand costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; . Degradarea continua a aparatului productiv şi un mare grad de uzura a unităţilor existente care nu deţin echipamente performanţe de prelucrare şi nici capacităţi performanţe, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei; . Lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentara, privind evacuarea apelor uzate şi a produsilor reziduali ce nu permit protecţia suficienta a mediului înconjurător, dotarea insuficienta cu laboratoare uzinale şi aparatura de măsura şi control pentru determinarea calităţii produselor; . Slabă diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate ca cerinţele consumatorilor reclama o imbunatatire a gamei sortimentale a produselor prelucrate. . Slabă valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi canepa.

Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesarii şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, produse piscicole şi plante textile. În contextul României, având în vedere suprafeţele şi productiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfecla de zahăr şi plante textile şi deficientele existente în domeniul procesarii primare consideram ca fiind importante în primul rând, investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare.

Privatizarea continua şi descresterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui la: . menţinerea locurilor de muncă; . crearea de noi locuri de muncă; . creşterea veniturilor în sector.

Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană.

Obiective specifice . Îmbunătăţirea competitivitatii produselor agricole procesate; . Orientarea producţiei în acord cu tendintele previzibile de piaţa şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole; . Îmbunătăţirea sau rationalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole; . Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionarii produselor agricole şi piscicole pe piaţa (din punct de vedere calitativ şi comercial); . Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor; . Creşterea eficientei prin utilizarea de tehnologii moderne; . Favorizarea de investiţii inovatoare; . Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană; . Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare; . Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului; . Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privati competitivi; . Creşterea oportunitatilor de noi locuri de muncă în mediu rural şi menţinerea celor existente; . Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientati pe produse agricole ecologice;

Obiective operationale . Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice; . Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi"); . Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.

Lapte şi produse lactate

Carne, produse din carne şi oua

Legume, fructe şi cartofi

Vin

Peste şi produse piscicole

Plante textile

Cereale

Seminţe oleaginoase

Zahăr

. Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de baza (drumuri principale, alimentare cu apa, electricitate, comunicaţii); . Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control a calităţii; . Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale; . Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţionala, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitara - înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea naţionala sanitar-veterinara.

Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai jos, capacitatile sunt exprimate luând în considerare materia prima.

Lapte şi produse lactate . Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni:

Carne, produse din carne şi oua . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala:

Legume, fructe şi cartofi . Pentru legume şi fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala:

Vin . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: . depozite noi de vin: minim 5.000 hl. . depozite modernizate: 10.000 hl. . capacităţi noi de procesare, minim 500 t struguri/campanie de recoltare. . capacităţi de procesare modernizate: minim 1.500 t struguri/campanie de recoltare.

Peste şi produse piscicole . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala:

Plante textile . Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala:

Cereale . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala:

Seminţe oleaginoase . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala:

Zahăr . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala;

Investiţiile eligibile sunt: . Toate investiţiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii";

Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:

Cheltuielile eligibile specificate mai sus sunt cuprinse şi în Ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedura, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene, pe de o parte şi Guvernul României, semnat la Bruxelles la 2 Februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001).

Numai cheltuielile plătite de către Agenţie de la data acreditării Agenţiei sau data (datele) specificate în aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate în Art. 14 (2.70 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare sus menţionat), dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile.

Nu sunt eligibile . Investiţii în comerţul cu amănuntul . Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4 . Investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii:

BUGETUL INDICATIV PE SUBMASURI Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: . Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, plante textile precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi):

Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci transe.

Productiile realizate şi procesate, capacitatile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile prin programul SAPARD în sectorul agroalimentar, îmbunătăţite prin măsura 1.1, sunt prezentate în anexele 4 şi 5 la prezenta fişa tehnica.

Indicatori de rezultat Creşterea competitivitatii: . Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare > 80%; . Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/unitatea de produs de baza cu 20% (numai pentru capacitatile existente); . Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), > 20%;

Situaţia în sectorul de producţie agricol primar . Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%.

Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunastarii: . Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunastare, > 20%, din care:

Protecţia mediului: . Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească 20%;

Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: . Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare, sa crească cu 10%.

Crearea de locuri de muncă şi impact social . Număr de locuri de muncă echivalente norma întreaga (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300 - 70% şi create, 5.700 - 30%, (minim 10 ENI/proiect), preconizate: 19.000.

Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare.

. unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţionala şi la finalizarea investiţiei unitatea respectiva trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitara înaintea ultimei plati; . avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca unitatea este în conformitate cu legislaţia naţionala şi ca prin realizarea investiţiei va fi în concordanta cu legislaţia Uniunii Europene; . pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţionala sanitar─veterinara; . contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu exista laborator propriu; . scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare.

Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi ca generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit).

Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- SITUAŢIA (2004) capacităţilor de producţie în domeniul produselor alimentare Anexa 2 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- SITUAŢIA UNITĂŢILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARA (2004) Anexa 3 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTIŢIILE PROPUSE PRIN MĂSURA "ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE"

CEREALE

Timiş, Calarasi, Constanta, Ialomita, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzau, Iaşi, Mures.

Galaţi, Botosani, Satu─Mare, Bihor, Tulcea, Neamt, Bacau, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Arges, Prahova, Alba, Valcea.

Mehedinti, Caras─Severin, Suceava, Dambovita, Hunedoara, Bistrita─Nasaud, Salaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramures, Covasna, Harghita, M. Bucureşti.

SEMINŢE OLEAGINOASE Floarea Soarelui

Constanta, Ialomita, Brăila, Calarasi, Buzau, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi.

Satu─Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botosani, Iaşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov.

Arges, Neamt, Mehedinti, Salaj, Cluj, Bacau, Dambovita, Caras─Severin, Suceava, Maramures, Mures, Alba, Bistrita─Nasaud.

Soia

Brăila, Calarasi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, Iaşi, Ialomita.

Dolj, Botosani, Teleorman, Constanta, Neamt.

Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzau, Satu─Mare.

LAPTE şi PRODUSE LACTATE Bovine

Suceava, Cluj, Iaşi, Maramures, Arges, Botosani, Bihor, Neamt, Bacau.

Dambovita, Mures, Bistrita─Nasaud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzau, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt.

Timiş, Gorj, Vrancea, Caras─Severin, Salaj, Arad, Valcea, Brăila, Ialomita, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanta, Covasna, Mehedinti, Calarasi, Ilfov.

Ovine

Mures, Botosani, Iaşi, Teleorman, Tulcea, Bistrita─Nasaud, Caras─Severin, Dolj, Cluj, Timiş.

Constanta, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacau, Buzau, Alba, Mehedinti, Olt, Harghita, Maramures, Neamt, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Arges.

Brăila, Covasna, Calarasi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Salaj, Bihor, Ialomita, Valcea, Satu─Mare.

CARNE Bovine

Suceava, Iaşi, Arges, Bacau, Maramures, Bihor, Botosani, Neamt, Cluj, Buzau, Alba, Dambovita, Gorj, Bistrita─Nasaud, Valcea, Mures.

Hunedoara, Braşov, Satu─Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caras─Severin, Vrancea, Brăila, Salaj, Olt, Galaţi.

Giurgiu, Ialomita, Sibiu, Covasna, Mehedinti, Constanta, Tulcea, Calarasi.

Porcine

Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mures, Bacau, Satu─Mare, Teleorman, Brăila, Calarasi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj.

Arges, Neamt, Olt, Iaşi, Suceava, Ialomita, Constanta, Buzau, Maramures, Braşov, Giurgiu.

Alba, Tulcea, Dambovita, Prahova, Botosani, Covasna, Sibiu, Salaj, Vaslui, Bistrita─Nasaud, Galaţi, Mehedinti, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caras─Severin.

Ovine

Tulcea, Iaşi, Timiş, Botosani, Sibiu, Mures, Cluj, Dolj, Constanta, Caras─Severin, Bistrita─Nasaud, Buzau.

Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamt, Galaţi, Bacau, Teleorman, Olt, Maramures, Calarasi, Vrancea, Mehedinti, Arges.

Hunedoara, Harghita, Ialomita, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Valcea, Salaj, Giurgiu, Satu─Mare, Dambovita, Ilfov.

Păsări (inclusiv oua)

Bacau, Teleorman, Dolj, Dambovita, Gorj, Olt, Buzau, Galaţi, Constanta, Calarasi, Botosani, Alba, Iaşi, Bihor.

Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Valcea, Ialomita, Arad, Sibiu, Suceava, Arges, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mures.

Cluj, Tulcea, Caras─Severin, Vaslui, Neamt, Maramures, Mehedinti, Salaj, Satu─Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul Bucureşti, Covasna.

LEGUME

Galaţi, Timiş, Olt, Iaşi, Arad, Mures, Cluj, Dolj, Suceava, Bacau, Dambovita.

Ilfov, Botosani, Vrancea, Valcea, Teleorman, Giurgiu, Satu─Mare, Neamt, Gorj, Bihor, Constanta, Buzau, Alba, Ialomita, Arges.

Prahova, Hunedoara, Salaj, Caras─Severin, Sibiu, Bistrita─Nasaud, Brăila, Mehedinti, Vaslui, Tulcea, Calarasi, Maramures, Covasna, Harghita, Braşov, M. Bucureşti.

CARTOFI

Suceava, Covasna, Maramures, Braşov, Harghita, Bistrita─Nasaud, Neamt, Cluj, Mures, Iaşi, Hunedoara.

Botosani, Bihor, Timiş, Dambovita, Bacau, Alba, Caras─Severin, Salaj, Sibiu, Satu Mare.

Arad, Arges, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzau, Tulcea, Vaslui, Mehedinti, Ilfov, Giurgiu, Calarasi, Brăila, Ialomita.

FRUCTE

Arges, Dambovita, Valcea, Cluj, Maramures, Iaşi, Caras─Severin, Salaj;

Bistrita─Nasaud, Bacau, Mures, Bihor, Hunedoara, Satu─Mare, Neamt, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzau, Olt, Timiş;

Vaslui, Galaţi, Botosani, Alba, Mehedinti, Sibiu, Dolj, Constanta, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomita, Braşov, Calarasi, Covasna, M. Bucureşti.

VIN

Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzau, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinti;

Valcea, Bacau, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mures, Arges, Brăila, Salaj;

Caras─Severin, Satu Mare, Neamt, Cluj, Teleorman, Ialomita, Giurgiu, Botosani, Bistrita─Nasaud, Calarasi, Gorj, Hunedoara.

PESTE ŞI PRODUSE PISCICOLE

Tulcea, Iaşi, Botosani, Bihor, Constanta, Dambovita, Calarasi, Ialomita.

Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinti, Arad, Prahova, Brăila, Mures, Bacau, Neamt, Vaslui, Alba, Timiş, Caras─Severin, Cluj, Buzau, Bistrita─Nasaud, Valcea, Teleorman, Braşov.

Arges, Sibiu, Satu─Mare, Hunedoara, Gorj, Maramures, Salaj, Vrancea.

ZAHĂR

Suceava, Botosani, Satu─Mare, Neamt, Iaşi, Mures, Cluj, Galaţi, Covasna.

Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacau, Alba.

Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Salaj, Buzau, Hunedoara, Prahova.

ÎN ŞI CANEPA În pentru fibra

Arad, Bihor, Bistrita─Nasaud, Braşov, Brăila, Caras─Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomita, Maramures, Mures, Neamt, Salaj, Satu Mare, Suceava, Timiş.

Alba, Arges, Buzau, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Valcea.

Bacau, Botosani, Iaşi, Vaslui, Vrancea.

Canepa pentru fibra

Arad, Bihor, Botosani, Caras─Severin, Iaşi, Mures, Neamt, Satu─Mare, Salaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea.

Arges, Bacau, Brăila, Buzau, Dolj, Dambovita, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman.

Alba, Bistrita Nasaud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramures, Sibiu, Valcea.

Anexa 4 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- PRODUCŢII REALIZATE ŞI PROCESATE ÎN ANUL 1998 ┌──────────────────────────┬──────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ │PRODUCŢII│ MATERII PRIME │ MATERII PRIME │ │ PRODUSE AGRICOLE │ U.M. │REALIZATE│ PROCESATE │ PROCESATE │ │ │ │ 1998 │ 1998 │ % │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │LAPTE │mii hl│ 54.360 │ 9.000 │ 16,5 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CARNE (viu) │mii t │ 1.594 │ 526 │ 33,0 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │LEGUME─FRUCTE │mii t │ 3.926 │ 54 │ 1,3 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CARTOFI │mii t │ 3.319 │ - │ - │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │PESTE ŞI PRODUSE PISCICOLE│mii t │ 39 │ 23 │ 59,0 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │STRUGURI Soiuri nobile │mii t │ 425 │ 425 │ 100 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CEREALE (grâu+porumb) │mii t │ 15.010 │ 3.668 │ 24,4 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │SEMINŢE OLEAGINOASE │mii t │ 1.180 │ 726 │ 61,5 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │SFECLA ZAHĂR │mii t │ 1.831 │ 1.831 │ 100 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │PLANTE TEXTILE │mii t │ 11,8│ 11,8 │ 100 │ └──────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────────────┴────────────────┘ Nota. Surse folosite: date operative Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Anexa 5 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- INVESTIŢII PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR IMBUNATATITE PRIN MĂSURA 1.1.

NOTĂ: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţa. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20─25%.

Capacitatile noi propuse vor acoperi parţial aceasta reducere.

SURSA: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999─2000 şi 2001─2005). *) "Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi canepii în România" (septembrie 2002).

Anexa II FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 1.2. - ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE, VETERINAR ŞI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR 1. MOTIVATIE În ceea ce priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerarii adoptării aquis─ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft─uri specializate) în următoarele domenii: sanitar─veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor. . Sectorul sanitar veterinar:

La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionarii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator.

Urmare acestor reorganizari, cat şi a consultărilor cu experţii comunitari, s─a elaborat Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public. Prin aceasta strategie s─a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala, care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu. . Sectorul fitosanitar:

Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public, preconizeaza modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala. În felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminand totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor.

Pentru această măsură sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare)".

Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC şi aquis─ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motiveaza dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul ca în România infrastructura de transport încă nu este modernizata, mai ales în zonele rurale în care se afla majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non─animala, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa).

Având în vedere ca începând cu anul 2007, România va deveni membra a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la granita de NE, care va deveni granita a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la granita cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagra, după aderare la UE, România poate avea granite critice. În aceste condiţii ţara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr─un sistem epidemiologic eficient şi operativ.

Transpunerea şi implementarea acquis─ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implica dezvoltarea de noi tehnici performanţe astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinata de existenta unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non─animala.

De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte importanţa lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animala (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc.).

De asemenea, s─a ţinut cont de importanţa ca zone turistice internaţionale în continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervatiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologica şi ecotoxicologica sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într─un concept unitar şi integrativ care să cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cat mai eficienta care să contribuie la apărarea sănătăţii oamenilor şi animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatura performanta care să asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cat mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare.

Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de contingenta privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologica a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontaliera a bolilor din lista "A", inclusiv sistemul de alerta şi protecţie implica dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe.

În Anexa nr. 1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar─veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD.

Ţinând cont de faptul ca măsura are în vedere construcţia instituţională, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanţate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD. În sectorul sanitar─veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţa, punctele de inspecţie la frontiera şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD.

Obiective specifice . Operationalizarea şi eficientizarea controlului sanitar─veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare; . Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.; . Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituţiile abilitate;

Obiective operationale . Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente; . Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice.

Se urmăreşte:

Pentru sectorul sanitar─veterinar, investiţiile constau în:

Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile constau în:

Pentru controlul calităţii alimentelor investiţiile constau în:

Specifice Sectorul sanitar─veterinar . Proiectele să se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care să reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animala. . Proiectele sa includă măsurile care asigura protecţia teritoriului faţă de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc.

Proiectele sa utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO şi alte standarde internaţionale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate.

Proiectele să respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de ferma şi expertiza sanitară veterinara a produselor animale şi a furajelor.

Sectorul fitosanitar: . Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea şi controlul să se desfăşoare pe arii bine definite, asigurându─se monitorizarea informaţiilor.

Controlul calităţii alimentelor: . Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiza de referinţa pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene.

Investiţiile eligibile sunt: . Cele menţionate în secţiunea 4 "Câmpul de acţiune al măsurii" pentru toate sectoarele implicate; . Pot fi cheltuieli eligibile:

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene şi Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare sus menţionat, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu sunt eligibile:

Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secţiunea B, "Management, Monitorizare şi Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanţare.

Gradul de intervenţie va fi:

Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în limita aprobată pentru această măsură.

Plata sprijinului financiar va fi facuta pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum trei transe.

Laboratoare . Numar de beneficiari (18) . Număr de proiecte publice pentru modernizare (18);

Reţeaua informationala . Număr de proiecte (2) Indicatori de rezultat . Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerinţele U.E., din totalul numărului de analize realizate, să depăşească 90%; . Creşterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerinţele U.E., datorate asistenţei, cu 20% faţă de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenţei, pentru laboratoarele modernizate. . Îmbunătăţirea calităţii alimentelor de origine animala şi vegetala.

Indicatori de impact Implementarea aquis─ului în controlul sanitar─veterinar, fitosanitar şi al controlului calităţii produselor alimentare. . Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiza de referinţa comunitare: 100% pentru:

Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.2 --------------------------------- LABORATOARELE INSTITUŢIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJIN SAPARD I. SANITAR─VETERINAR:

Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (16):

II. FITOSANITAR:

Laboratorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Mures - pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care deserveşte beneficiari din judeţele: Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamt, Suceava, Botosani, Bistrita─Nasaud, Satu─Mare şi Maramures.

III. CONTROLUL CALITĂŢII ALIMENTELOR Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare Secţiile pentru expertiza siguranţei şi calităţii alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar.

Anexa III FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 2.1 - DEZVOLTAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RURALE 1. MOTIVATIE Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparitati foarte mari. În majoritatea spaţiului rural se remarca următoarele: . drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutiera sau la cea de cale ferată precum şi cele care imbunatatesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole; . reţeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficienta; . reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente; . în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp.

Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieţii la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apa a satelor şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unui credit extern pentru realizarea unor programe guvernamentale (alimentarea cu apa a satelor şi asigurarea de locuinţe sociale).

Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 au fost finanţate proiectele de imbunatatire a infrastructurii rurale în perioada 1997─2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructura rutiera şi edilitara. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare.

Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentarii realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinaţi realizării subprogramului de alimentare cu apa a satelor.

De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apa, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani între 2000─2006.

Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apa a localităţilor din mediul rural.

Prin Programul SAPARD se vor finanta atât modernizări cat şi construcţii de drumuri de interes local, conform Legii nr. 82/1998, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor de interes local care cuprinde:

Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu─se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată.

Obiective specifice . Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, cai ferate, precum şi la exploatatiile agricole, obiective turistice de importanţa naţionala sau alte obiective economice; . Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale; . Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico─sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate; . Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare;

Obiective operationale . Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor; . Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă; . Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei;

Drumuri în zonele rurale.

În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de cai ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipularile Legii nr. 82/1998.

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, telecomunicaţii).

Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apa şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie.

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal).

Canalizari în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare a apelor uzate menajere, statia de epurare, statia de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare);

La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal).

Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale . Proiectele realizate în cadrul acestei submasuri sa nu permită construirea drumurilor de pământ; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor şi Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice elaborate şi aprobate prin Ordin de Ministrul Transporturilor; . Proiectele trebuie să includă amenajarea prin imbracaminti adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ; . Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structura a sistemului rutier, corespunzător categoriei functionale şi clasei tehnice respective; . Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatra, operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţionala; . Proiectele trebuie să prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri şi podeţe de descărcare;

Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale: . Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenta sursei de apa în cantitatea suficienta pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenta sursei de apa se justifica numai prin memoriu justificativ; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Inmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise; . Pomparea în reţeaua publică a apei din fantanile existente în vatra satului sa nu fie permisă, fără a fi trecută prin statia de tratare; . Sa se folosească numai aductiuni închise; . Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafaţa) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 101/1997; . Populaţia deservita să fie de minim 500 locuitori.

Pentru submasura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale: . Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea namolului rezultat din staţiile de tratarea apei; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Populaţia deservita: minim 500 locuitori.

Investiţiile eligibile sunt: . Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; . Achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora; . Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului.

Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secţiunea F din Acordul Multianual de Finanţare) şi în conformitate cu normele Uniunii Europene inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor toxice.

Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în Ordinul pentru implementarea măsurii.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în Art. 4 Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare încheiat între Uniunea Europeană şi România, semnat la 2 februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001).

Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsură sau de la data (datele) specificată (e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la Art. 14 (2.7) Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa confirme provenienţă inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile.

Nu sunt eligibile:

Ansamblul cheltuielilor menţionate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adauga: . Achiziţionarea de mijloace de transport.

Generale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3) │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiectele sunt amplasate │Max. 15│ │─ în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, │ 10 │ │ 3.4 şi 3.5; │ │ │─ în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, │ │ │ 3.4 şi 3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi │ 15 │ │ turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Secţiunea │ │ │ III, zone protejate amplasate de─a lungul traseului. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Existenta unei donaţii financiare private pentru acoperirea parţială│Max. 10│ │ a cheltuielilor neeligibile: │ │ │─ 5%─10% din valoarea eligibilă a proiectului; │ 5 │ │─ mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului. │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Numărul de localităţi care beneficiază de proiect: │Max. 15│ │ 2 localităţi; │ 5 │ │ 3 localităţi; │ 10 │ │ 4 sau mai multe; │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe imediat │ 10 │ │ după semnarea contractului. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL (maxim) │ 70 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care asigura legătură cu drumurile judeţene, cu cele │ 10 │ │ naţionale şi cu reţeaua de cai ferate sau cu cele executate în │ │ │ cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, etc. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de │ 15 │ │ minim 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi │ │ │ amplasamente. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤

│. Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice│ 5 │ │ naţionale Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de │ │ │ amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III─a - zone │ │ │ protejate amplasate de─a lungul traseului; │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zone rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte în zone în care sursele de apa traditionale (fantani, │Max. 15│ │ puţuri) sunt: │ 10 │ │─ Insuficiente sau suficiente şi poluate; │ 15 │ │─ Poluate şi insuficiente │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori. │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Pentru submasura Canalizare în zonele rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care cuprind reţea de canalizare: │Max. 15│ │─ Mixtă (pluviala şi menajera) │ 10 │ │─ Reţele separate (pluviale şi menajere); │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori; │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ 7. BENEFICIARI Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale.

Beneficiarii publici se vor angaja sa realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare.

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 EURO şi 1.000.000 EURO.

Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii.

Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (pag. 357):

În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga suma a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanta cu prevederile Articolului 10 paragraful 3 al Secţiunii A din Acordul Multianual de Finanţare.

Comitetul de Monitorizare şi Comisia vor fi informati regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobânda vor fi distinct evidentiate şi vor primi cofinantare comunitara numai din aceasta dobânda.

Bugetul indicativ pe submasuri Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează:

Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale.

Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsura.

Plata sprijinului financiar va fi facuta pe bază de documente justificative care să probeze ca plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându─se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 transe.

Număr de proiecte: 700 Număr de locuitori: 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri în spaţiul rural:

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1.500 Număr de comune: 380 Apa potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apa potabilă: 500 Apa reziduala în spaţiul rural:

Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1.300 Număr de staţii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare: 100 Indicatori de rezultat . Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructura beneficiind de asistenţa (%): creşte cu 50% . Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale (număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului . Produsele reziduale/canalizarile de apa reziduala/tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite).

Indicatori de impact Menţinerea populaţiei în zonele rurale . Evoluţia numărului de locuitori Locurile de muncă şi impactul social . Numărul de locuri de muncă create:

Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 2.1 --------------------------------- Situaţia zonelor defavorizate ┌───┬────────────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┐ │Nr.│ Zona │ Judeţul │Act normativ │ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 1.│Zona miniera Brad │ Hunedoara │H.G. 991/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 2.│Zona miniera Valea Jiului │ Hunedoara │H.G. 992/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 3.│Zona miniera Balan │ Harghita │H.G. 993/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 4.│Zona miniera Albeni │ Gorj │H.G. 191/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 5.│Zona miniera Schela │ Gorj │H.G. 192/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 6.│Zona miniera Motru Rovinari │ Gorj │H.G. 193/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 7.│Zona miniera Stei Nucet │ Bihor │H.G. 194/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 8.│Zona miniera Suncuiusi─Dobresti─Vadul │ Bihor │H.G. 195/1999│ │ │Crisului │ │ │ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 9.│Zona miniera Popesti─Derna─Alesd │ Bihor │H.G. 196/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │10.│Zona miniera Rusca Montană │ Caras Severin │H.G. 197/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │11.│Zona miniera Bocsa │ Caras Severin │H.G. 198/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │12.│Zona miniera Moldova Noua─Anina │ Caras Severin │H.G. 199/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │13.│Zona miniera Ip │ Salaj │H.G. 200/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │14.│Zona miniera Hida─Surduc─Jibou │ Salaj │H.G. 201/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │15.│Zona miniera Sarmasag─Chiejd Bobota │ Salaj │H.G. 202/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │16.│Zona miniera Baia Mare │ Maramures │H.G. 203/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │17.│Zona miniera Borsa Viseu │ Maramures │H.G. 204/1999│

├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │18.│Zona miniera Filipesti │ Prahova │H.G. 205/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │19.│Zona miniera Ceptura │ Prahova │H.G. 206/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │20.│Zona miniera Comăneşti │ Bacau │H.G. 207/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │21.│Zona miniera Bucovina │ Suceava │H.G. 208/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │22.│Zona miniera Baraolt │ Covasna │H.G. 209/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │23.│Zona miniera Altan─Tepe │ Tulcea │H.G. 210/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │24.│Zona miniera Rodna │Bistrita Nasaud│H.G. 640/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │25.│Zona miniera Apuseni │ Alba │H.G. 813/1999│ └───┴────────────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘ Anexa IV FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.1 - INVESTITII ÎN EXPLOATATIILE AGRICOLE 1. MOTIVATIE . Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, sau pus bazele proprietăţii private şi a generalizarii proprietăţii private în agricultura. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991 suprafaţa maxima restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, suprafaţa care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice pot dobândi/achizitiona până la maxim 200 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie. . Exploatatiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confrunta cu o dotare insuficienta, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzura fizica şi morala. . Patrimoniul pomi─viticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţa celui existent în 1990, prezintă fenomenul de imbatranire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită atât calamităţilor naturale din ultimii ani cat şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. În 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viţă de vie nobila, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi.

. La unele plante tehnice şi culturi traditionale (sfecla de zahăr, rapita, ricin, în, canepa, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constata o reducere a suprafeţelor de cultura şi a productiilor obţinute precum şi reducerea suprafeţei totale de sere incalzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha în 1999 din care 282 ha aparţin sectorului privat.

Transferarea animalelor slab performanţe de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matca performanţe, precum şi asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performanţe de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural.

Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea septelului sunt necesare aproximativ 60─70 mii juninci cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD). (În România sunt 6 centre aparţinând de SC "SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigree, în ceea ce priveşte reproductia şi materialul seminal.

Insamantarea artificiala se face prin Asociaţia Crescatorilor de Taurine din România. Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile sale teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de imbunatatire la nivel naţional.) Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 ani. În acelaşi timp, foarte putini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi sa devină managerii unor exploataţii agricole.

Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia.

În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a productiilor vegetale şi animale în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunastare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea productiilor atât în sectorul vegetal cat şi în cel al creşterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent, a creşterii veniturilor producătorilor agricoli.

Investiţiile în exploatatiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creşterea animalelor existente.

Obiective specifice . sa modernizeze tehnologiile de cultura şi sa reducă costurile de producţie; . sa diversifice producţia şi sa imbunatateasca calitatea produselor agricole româneşti; . să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igiena şi de întreţinere a animalelor; . sa reducă pierderile de producţie şi sa crească eficienta exploataţiilor agricole; . sa promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai buna utilizare a forţei de muncă în agricultura; . să asigure o mai buna valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone; . sa faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri; . sa protejeze, sa conserve şi sa imbunatateasca mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului. . sa stimuleze concurenta.

Obiective operationale . promovarea investiţiilor în sectorul animal şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animal), investiţii în noi maşini şi/sau animale cu valoare genetica ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie.

Ferme de producţie vegetala Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin: . Achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale:

Ferme pentru creşterea animalelor şi pasarilor Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a pasarilor, prin: . Achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigree), a provenientei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie*1), (cu excepţia pasarilor) precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate; ___________ *1) Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de Ameliorare la nivel naţional. . Dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor; . Înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi pasarilor, modernizarea celor existente precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejectii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, sali de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apa, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuire, etc.

Specifice . Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, inlocuind viţă de vie imbatranita sau slab productiva şi hibrizii de viţă de vie numai cu soiuri nobile; . Şcolile de viţă de vie vor avea o suprafaţa minima de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiti şi 48.000 vite altoite; . Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de viţă de vie, care sunt: