ANEXE din 12 iulie 2005

Pe scurt

Această anexă tehnică detaliază Măsura 1.1 din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală (SAPARD), având ca scop îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole din România.

Ce reglementează

Facilitarea implementării acquis-ului comunitar în agricultură.
Îmbunătățirea performanțelor producției agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și diversificării gamei sortimentale.
Diminuarea disfuncționalităților de pe piețele agricole, cum ar fi comercializarea fără prelucrare prealabilă sau condițiile improprii de preluare și depozitare.
Modernizarea capacităților de procesare și depozitare în sectoarele vizate.

Cui îi privește

Unitățile din industria agro-alimentară din România.
Agricultorii și producătorii de produse agricole și piscicole.

Puncte cheie

Sprijinul este destinat îmbunătățirii procesării și marketingului în sectoarele: lapte și produse lactate, carne, legume, fructe și cartofi, vinificație, pește, produse piscicole și plante textile.
Obiectivul general este creșterea eficienței procesării și marketingului, rezultând produse de înaltă calitate, creșterea competitivității și crearea de noi locuri de muncă.
Investițiile pot viza îmbunătățirea și optimizarea fluxurilor de producție, prelucrare și marketing, precum și crearea sau modernizarea rețelelor locale de colectare, recepționare, depozitare, condiționare, sortare și ambalare.
Tipurile de investiții finanțabile includ construcții noi, modernizarea și retehnologizarea unităților existente, achiziționarea de mașini, echipamente și mijloace de transport specializate, precum și investiții pentru protecția mediului și controlul calității.

Textul legii

ANEXE din 12 iulie 2005 cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1, 4.2 din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 bis din 10 august 2005 -------------------- Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 668 din 12.07.2005 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 727 din 10.08.

Anexa I FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 1.1 - ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI MARKETINGULUI PRODUSELOR AGRICOLE ŞI PISCICOLE
MOTIVATIE Măsurile Programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea implementarii acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană. În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat sa imbunatateasca performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a inlatura unele disfunctionalitati ce se manifesta pe pieţele specifice ale acestora, şi anume: . Pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; . Existenta pe piaţa, a unei importante producţii agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficienta/ineficienta care nu permite sub aceasta forma, creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; . Condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing a produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determina, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenta pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directa a produselor din exploatatia agricolă; . Amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generand costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; . Degradarea continua a aparatului productiv şi un mare grad de uzura a unităţilor existente care nu deţin echipamente performanţe de prelucrare şi nici capacităţi performanţe, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei; . Lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentara, privind evacuarea apelor uzate şi a produsilor reziduali ce nu permit protecţia suficienta a mediului înconjurător, dotarea insuficienta cu laboratoare uzinale şi aparatura de măsura şi control pentru determinarea calităţii produselor; . Slabă diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate ca cerinţele consumatorilor reclama o imbunatatire a gamei sortimentale a produselor prelucrate. . Slabă valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi canepa. Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesarii şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, produse piscicole şi plante textile. În contextul României, având în vedere suprafeţele şi productiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfecla de zahăr şi plante textile şi deficientele existente în domeniul procesarii primare consideram ca fiind importante în primul rând, investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare.
OBIECTIVE Obiective generale Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficientei procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivitatii şi valorii adăugate a produselor şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Privatizarea continua şi descresterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui la: . menţinerea locurilor de muncă; . crearea de noi locuri de muncă; . creşterea veniturilor în sector. Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană. Obiective specifice . Îmbunătăţirea competitivitatii produselor agricole procesate; . Orientarea producţiei în acord cu tendintele previzibile de piaţa şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole; . Îmbunătăţirea sau rationalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole; . Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionarii produselor agricole şi piscicole pe piaţa (din punct de vedere calitativ şi comercial); . Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor; . Creşterea eficientei prin utilizarea de tehnologii moderne; . Favorizarea de investiţii inovatoare; . Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană; . Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare; . Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului; . Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privati competitivi; . Creşterea oportunitatilor de noi locuri de muncă în mediu rural şi menţinerea celor existente; . Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientati pe produse agricole ecologice; Obiective operationale . Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice; . Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi"); . Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.
CORELAREA CU ALTE MĂSURI Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploatatiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de producţie menite sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural", "Înfiinţarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apa pentru agricultura" şi "Asistenţa tehnica" vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei cat şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurător.
CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII . Măsura vizează proiecte de investiţii pentru: - îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole, - crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de receptionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. . Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) şi oua; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peste şi acvacultura şi produse de oystercultura (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (în şi canepa). . Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la: Lapte şi produse lactate - Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie prima, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate; - Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zara) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Carne, produse din carne şi oua - Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea carnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing a carnii şi produselor din carne şi a oualor, precum şi achiziţionarea de: - mijloace noi de transport în teren, şi de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor) necesare în baza identificarii lor în studiul de fezabilitate; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a carnii (organe, slanina, sânge, tesuturi conjunctive etc.); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Legume, fructe şi cartofi - Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente, şi/sau modernizarea unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale); - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesarii fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Vin - Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi a deşeurilor nocive; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator); - Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii conform cu cerinţele ISO
Peste şi produse piscicole - Investiţii noi, şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţa); - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; - Achiziţionarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice); - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Plante textile - Investiţii noi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (în şi canepa), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing a plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Cereale - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primara a cerealelor (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, macinare); - Investiţii pentru echipamente de protecţia mediului (emisii de praf organic şi mineral, impuritati minerale şi organice); - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Seminţe oleaginoase - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea soarelui; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (sroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Zahăr - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr; - Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului; - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasa, borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului în teren a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator).
CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale . Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban. . Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de baza a producţiei agricole la care se face referinţa. . Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la punctul 8 Secţiunea F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările ulterioare. . Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi ca generează un venit semnificativ. În mod special este necesară existenta pieţelor de desfacere pentru produsele respective, (atestata prin studii de piaţa incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiara trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igiena şi bunăstarea animalelor. . Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene; . Co-finanţarea privată trebuie să acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile cu excepţia investiţiilor pentru sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase (70%). Dacă exista alte contribuţii financiare naţionale publice acestea vor fi luate în calcul în cadrul contribuţiei publice de 50% sau 30% conform cu Acordul Multianual de Finanţare; . Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze printr-un document eliberat de autorităţile competente din care să rezulte o experienta profesională în domeniu de minim 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declaraţie pe propria răspundere, ca responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; . Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de baza (drumuri principale, alimentare cu apa, electricitate, comunicaţii); . Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control a calităţii; . Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale; . Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţionala, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitara - înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea naţionala sanitar-veterinara. Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai jos, capacitatile sunt exprimate luând în considerare materia prima. Lapte şi produse lactate . Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni: - pentru centre noi sau modernizate de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui: minim 2.000 hl/an; - pentru capacităţi noi de procesare: minim 12.500 hl/an; - pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente: minim 50.000 hl/an; . Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. . Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smantanit sunt eligibile, fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional. Carne, produse din carne şi oua . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producţie de: minim 1.500 t/an; - abatoare noi de păsări cu o producţie de: minim 1.250 t/an; - abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producţie de: minim 5.000 t/an; - abatoare păsări modernizate cu o producţie de: minim 3.000 t/an; - capacităţi noi de procesare a carnii cu o producţie de: minim 250 to/an; - modernizări capacităţi existente de procesare a carnii: minim 1.250 to/an; - sortare şi depozitare oua: minim 300.000 bucăţi (6 milioane bucăţi/an); Legume, fructe şi cartofi . Pentru legume şi fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - depozite noi materii prime: minim 200 t; - depozite modernizate: minim 400 t; - capacităţi noi de procesare: minim 100 t/an; - capacităţi de procesare modernizate: minim 500 t/an; - capacităţi noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an; - capacităţi modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/an; - capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minim 12.500 t/an. . Pentru cartofi, proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de depozitare: minim 1.000 t; - capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; - capacităţi de prelucrare modernizate: minim 500 t/an; - capacităţi noi de procesare: minim 500 t/an; . Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. Vin . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: . depozite noi de vin: minim 5.000 hl. . depozite modernizate: 10.000 hl. . capacităţi noi de procesare, minim 500 t struguri/campanie de recoltare. . capacităţi de procesare modernizate: minim 1.500 t struguri/campanie de recoltare. Peste şi produse piscicole . Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare depozitare şi procesare: minim 200 t/an; - capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minim 100 t/an. Plante textile . Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de receptionare, depozitare şi procesare: minim 200 t/an; - capacităţi modernizate de receptionare, depozitare şi procesare: minim 1.200 t/an. Cereale . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; - capacităţi de procesare primara, modernizate: - > macinare minim: 5.000 t/an; - > decojire minim: 5.000 t/an. Seminţe oleaginoase . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi de procesare modernizate (floarea soarelui, în, soia, rapita, ricin): minim 15.000 t/an pentru extracţie şi minim 12.500 t/an pentru rafinare; - capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minim 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare. Zahăr . Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala; - capacităţi modernizate de procesare sfecla de zahăr: minim 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare; Investiţiile eligibile sunt: . Toate investiţiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente. ... b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi. ... c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului. ... d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate. ... Cheltuielile eligibile specificate mai sus sunt cuprinse şi în Ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedura, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene, pe de o parte şi Guvernul României, semnat la Bruxelles la 2 Februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001). Numai cheltuielile plătite de către Agenţie de la data acreditării Agenţiei sau data (datele) specificate în aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate în Art. 14 (2.70 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare sus menţionat), dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile . Investiţii în comerţul cu amănuntul . Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4 . Investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor
CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii:
BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: . Asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică); . Societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; . În sectorul vinificaţie sunt sprijiniti: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care proceseaza numai soiuri nobile de struguri; . Cooperative de consum.
LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
DISPOZIŢII FINANCIARE . Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit. . Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. . În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000 EURO, de cel mult două ori în limita sumei eligibile. . Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (pag. 343). BUGETUL INDICATIV PE SUBMASURI Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: . Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, plante textile precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi): - 50% contribuţie privată - 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - > 75% contribuţie Uniunea Europeană - > 25% buget naţional . Pentru investiţii, în sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase: - 70% contribuţie privată - 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - > 75% contribuţie Uniunea Europeană - > 25% buget naţional Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii. Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci transe.
ACOPERIRE GEOGRAFICĂ . În spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. . În spaţiul urban pentru modernizarea capacităţilor existente. . Măsura va fi implementata cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform Anexei
INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: . Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiţii: 1.900, din care: Productiile realizate şi procesate, capacitatile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile prin programul SAPARD în sectorul agroalimentar, îmbunătăţite prin măsura 1.1, sunt prezentate în anexele 4 şi 5 la prezenta fişa tehnica. Indicatori de rezultat Creşterea competitivitatii: . Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare > 80%; . Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/unitatea de produs de baza cu 20% (numai pentru capacitatile existente); . Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), > 20%; Situaţia în sectorul de producţie agricol primar . Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%. Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunastarii: . Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunastare, > 20%, din care: - menite sa imbunatateasca calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, > 30% - menite sa imbunatateasca securitatea la locul de muncă, > 20%; . Tendinta privind frecventa accidentelor la locul de muncă raportate, sa descreasca; Protecţia mediului: . Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească 20%; Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: . Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare, sa crească cu 10%. Crearea de locuri de muncă şi impact social . Număr de locuri de muncă echivalente norma întreaga (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300 - 70% şi create, 5.700 - 30%, (minim 10 ENI/proiect), preconizate: 19.
Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare.
PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidaţi vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: . Anunţ public prin mass─media; . Distribuirea de broşuri de informare; . Seminarii; . Intalniri cu potentialii beneficiari.
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: . studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun nr. 1.013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei, privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii; . copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare al terenului şi, după caz actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; . certificatul de urbanism; . fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s─a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala elaborata în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene; . certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerţului şi codul fiscal (copie); . planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 EURO); . ultimele trei bilanţuri anuale, şi ultima raportare contabila semestriala, în cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de Administraţia Financiară; . avizul autorităţilor fiscale care să ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare; . declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; . cazier judiciar al responsabilului de proiect; . existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr─un document emis de banca şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia; . pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienta profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraţie pe propria răspundere, ca beneficiarul şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; . unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţionala şi la finalizarea investiţiei unitatea respectiva trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitara înaintea ultimei plati; . avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca unitatea este în conformitate cu legislaţia naţionala şi ca prin realizarea investiţiei va fi în concordanta cu legislaţia Uniunii Europene; . pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţionala sanitar─veterinara; . contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu exista laborator propriu; . scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare. Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi ca generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit).
CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie să întocmească balante lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului; - Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de doua ori un ajutor în perioada 2000─2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii; - Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într─o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe); - În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.
AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România. Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- SITUAŢIA

(2004)capacităţilor de producţie în domeniul produselor alimentare Anexa 2 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- SITUAŢIA UNITĂŢILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARA

(2004)Anexa 3 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTIŢIILE PROPUSE PRIN MĂSURA "ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII ŞI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE" CEREALE

a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Calarasi, Constanta, Ialomita, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzau, Iaşi, Mures.
b)cu potenţial mediu: ... Galaţi, Botosani, Satu─Mare, Bihor, Tulcea, Neamt, Bacau, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Arges, Prahova, Alba, Valcea.
c)cu potenţial scăzut: ... Mehedinti, Caras─Severin, Suceava, Dambovita, Hunedoara, Bistrita─Nasaud, Salaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramures, Covasna, Harghita, M. Bucureşti. SEMINŢE OLEAGINOASE Floarea Soarelui
a)cu potenţial ridicat: ... Constanta, Ialomita, Brăila, Calarasi, Buzau, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi.
b)cu potenţial mediu: ... Satu─Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botosani, Iaşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov.
c)cu potenţial scăzut: ... Arges, Neamt, Mehedinti, Salaj, Cluj, Bacau, Dambovita, Caras─Severin, Suceava, Maramures, Mures, Alba, Bistrita─Nasaud. Soia
a)cu potenţial ridicat: ... Brăila, Calarasi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, Iaşi, Ialomita.
b)cu potenţial mediu: ... Dolj, Botosani, Teleorman, Constanta, Neamt.
c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzau, Satu─Mare. LAPTE şi PRODUSE LACTATE Bovine
a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Cluj, Iaşi, Maramures, Arges, Botosani, Bihor, Neamt, Bacau.
b)cu potenţial mediu: ... Dambovita, Mures, Bistrita─Nasaud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzau, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt.
c)cu potenţial scăzut: ... Timiş, Gorj, Vrancea, Caras─Severin, Salaj, Arad, Valcea, Brăila, Ialomita, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanta, Covasna, Mehedinti, Calarasi, Ilfov. Ovine
a)cu potenţial ridicat: ... Mures, Botosani, Iaşi, Teleorman, Tulcea, Bistrita─Nasaud, Caras─Severin, Dolj, Cluj, Timiş.
b)cu potenţial mediu: ... Constanta, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacau, Buzau, Alba, Mehedinti, Olt, Harghita, Maramures, Neamt, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Arges.
c)cu potenţial scăzut: ... Brăila, Covasna, Calarasi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Salaj, Bihor, Ialomita, Valcea, Satu─Mare. CARNE Bovine
a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Iaşi, Arges, Bacau, Maramures, Bihor, Botosani, Neamt, Cluj, Buzau, Alba, Dambovita, Gorj, Bistrita─Nasaud, Valcea, Mures.
b)cu potenţial mediu: ... Hunedoara, Braşov, Satu─Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caras─Severin, Vrancea, Brăila, Salaj, Olt, Galaţi.
c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Ialomita, Sibiu, Covasna, Mehedinti, Constanta, Tulcea, Calarasi. Porcine
a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mures, Bacau, Satu─Mare, Teleorman, Brăila, Calarasi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj.
b)cu potenţial mediu: ... Arges, Neamt, Olt, Iaşi, Suceava, Ialomita, Constanta, Buzau, Maramures, Braşov, Giurgiu.
c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Tulcea, Dambovita, Prahova, Botosani, Covasna, Sibiu, Salaj, Vaslui, Bistrita─Nasaud, Galaţi, Mehedinti, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caras─Severin. Ovine
a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Timiş, Botosani, Sibiu, Mures, Cluj, Dolj, Constanta, Caras─Severin, Bistrita─Nasaud, Buzau.
b)cu potenţial mediu: ... Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamt, Galaţi, Bacau, Teleorman, Olt, Maramures, Calarasi, Vrancea, Mehedinti, Arges.
c)cu potenţial scăzut: ... Hunedoara, Harghita, Ialomita, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Valcea, Salaj, Giurgiu, Satu─Mare, Dambovita, Ilfov. Păsări (inclusiv oua)
a)cu potenţial ridicat: ... Bacau, Teleorman, Dolj, Dambovita, Gorj, Olt, Buzau, Galaţi, Constanta, Calarasi, Botosani, Alba, Iaşi, Bihor.
b)cu potenţial mediu: ... Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Valcea, Ialomita, Arad, Sibiu, Suceava, Arges, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mures.
c)cu potenţial scăzut: ... Cluj, Tulcea, Caras─Severin, Vaslui, Neamt, Maramures, Mehedinti, Salaj, Satu─Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul Bucureşti, Covasna. LEGUME
a)cu potenţial ridicat: ... Galaţi, Timiş, Olt, Iaşi, Arad, Mures, Cluj, Dolj, Suceava, Bacau, Dambovita.
b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Botosani, Vrancea, Valcea, Teleorman, Giurgiu, Satu─Mare, Neamt, Gorj, Bihor, Constanta, Buzau, Alba, Ialomita, Arges.
c)cu potenţial scăzut: ... Prahova, Hunedoara, Salaj, Caras─Severin, Sibiu, Bistrita─Nasaud, Brăila, Mehedinti, Vaslui, Tulcea, Calarasi, Maramures, Covasna, Harghita, Braşov, M. Bucureşti. CARTOFI
a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Covasna, Maramures, Braşov, Harghita, Bistrita─Nasaud, Neamt, Cluj, Mures, Iaşi, Hunedoara.
b)cu potenţial mediu: ... Botosani, Bihor, Timiş, Dambovita, Bacau, Alba, Caras─Severin, Salaj, Sibiu, Satu Mare.
c)cu potenţial scăzut: ... Arad, Arges, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzau, Tulcea, Vaslui, Mehedinti, Ilfov, Giurgiu, Calarasi, Brăila, Ialomita. FRUCTE
a)cu potenţial ridicat: ... Arges, Dambovita, Valcea, Cluj, Maramures, Iaşi, Caras─Severin, Salaj;
b)cu potenţial mediu: ... Bistrita─Nasaud, Bacau, Mures, Bihor, Hunedoara, Satu─Mare, Neamt, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzau, Olt, Timiş;
c)cu potenţial scăzut: ... Vaslui, Galaţi, Botosani, Alba, Mehedinti, Sibiu, Dolj, Constanta, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomita, Braşov, Calarasi, Covasna, M. Bucureşti. VIN
a)cu potenţial ridicat: ... Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzau, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinti;
b)cu potenţial mediu: ... Valcea, Bacau, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mures, Arges, Brăila, Salaj;
c)cu potenţial scăzut: ... Caras─Severin, Satu Mare, Neamt, Cluj, Teleorman, Ialomita, Giurgiu, Botosani, Bistrita─Nasaud, Calarasi, Gorj, Hunedoara. PESTE ŞI PRODUSE PISCICOLE
a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Botosani, Bihor, Constanta, Dambovita, Calarasi, Ialomita.
b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinti, Arad, Prahova, Brăila, Mures, Bacau, Neamt, Vaslui, Alba, Timiş, Caras─Severin, Cluj, Buzau, Bistrita─Nasaud, Valcea, Teleorman, Braşov.
c)cu potenţial scăzut: ... Arges, Sibiu, Satu─Mare, Hunedoara, Gorj, Maramures, Salaj, Vrancea. ZAHĂR
a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Botosani, Satu─Mare, Neamt, Iaşi, Mures, Cluj, Galaţi, Covasna.
b)cu potenţial mediu: ... Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacau, Alba.
c)cu potenţial scăzut: ... Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Salaj, Buzau, Hunedoara, Prahova. ÎN ŞI CANEPA În pentru fibra
a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Bistrita─Nasaud, Braşov, Brăila, Caras─Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomita, Maramures, Mures, Neamt, Salaj, Satu Mare, Suceava, Timiş.
b)cu potenţial mediu: ... Alba, Arges, Buzau, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Valcea.
c)cu potenţial scăzut: ... Bacau, Botosani, Iaşi, Vaslui, Vrancea. Canepa pentru fibra
a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Botosani, Caras─Severin, Iaşi, Mures, Neamt, Satu─Mare, Salaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea.
b)cu potenţial mediu: ... Arges, Bacau, Brăila, Buzau, Dolj, Dambovita, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman.
c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Bistrita Nasaud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramures, Sibiu, Valcea. Anexa 4 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- PRODUCŢII REALIZATE ŞI PROCESATE ÎN ANUL 1998 ┌──────────────────────────┬──────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ │PRODUCŢII│ MATERII PRIME │ MATERII PRIME │ │ PRODUSE AGRICOLE │ U.M. │REALIZATE│ PROCESATE │ PROCESATE │ │ │ │ 1998 │ 1998 │ % │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │LAPTE │mii hl│ 54.360 │ 9.000 │ 16,5 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CARNE (viu) │mii t │ 1.594 │ 526 │ 33,0 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │LEGUME─FRUCTE │mii t │ 3.926 │ 54 │ 1,3 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CARTOFI │mii t │ 3.319 │ - │ - │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │PESTE ŞI PRODUSE PISCICOLE│mii t │ 39 │ 23 │ 59,0 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │STRUGURI Soiuri nobile │mii t │ 425 │ 425 │ 100 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │CEREALE (grâu+porumb) │mii t │ 15.010 │ 3.668 │ 24,4 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │SEMINŢE OLEAGINOASE │mii t │ 1.180 │ 726 │ 61,5 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │SFECLA ZAHĂR │mii t │ 1.831 │ 1.831 │ 100 │ ├──────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤ │PLANTE TEXTILE │mii t │ 11,8│ 11,8 │ 100 │ └──────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────────────┴────────────────┘ Nota. Surse folosite: date operative Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 5 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.1 --------------------------------- INVESTIŢII PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR IMBUNATATITE PRIN MĂSURA 1.1. NOTĂ: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţa. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20─25%. Capacitatile noi propuse vor acoperi parţial aceasta reducere. SURSA: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999─2000 şi 2001─2005). *) "Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi canepii în România" (septembrie 2002). Anexa II FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 1.2. - ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE, VETERINAR ŞI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR 1. MOTIVATIE În ceea ce priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerarii adoptării aquis─ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft─uri specializate) în următoarele domenii: sanitar─veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor. . Sectorul sanitar veterinar: - Starea actuala a spaţiilor şi aparatura existenta la nivelul laboratoarelor şi a instituţiilor publice abilitate este neperformanta şi/sau incompleta şi nu răspunde în totalitate necesităţilor actuale în perspectiva aderării la U.E., fapt semnalat şi de experţii comunitari. - În condiţiile creşterii importului de produse alimentare şi a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiza şi diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publice şi private. La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionarii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator. Urmare acestor reorganizari, cat şi a consultărilor cu experţii comunitari, s─a elaborat Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public. Prin aceasta strategie s─a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala, care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu. . Sectorul fitosanitar: - Cunoaşterea stării fitosanitare şi a situaţiei organismelor dăunătoare din culturile agricole precum şi a evoluţiei acestora, permite fundamentarea practica a deciziilor de prevenire şi combatere; - Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calităţii pesticidelor şi de determinare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică şi protecţia mediului înconjurător; - Direcţia fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne şi rapide de comunicare (pe verticala şi orizontala) cu unităţile fitosanitare judeţene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, controlul calităţii pesticidelor şi determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale. . Sectorul de control al calităţii produselor alimentare: - Calitatea produselor alimentare, de origine animala şi vegetala şi a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificata şi controlată atât de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, cat şi de către autorităţile de supraveghere şi control, în vederea protejării sănătăţii şi intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu; - Agenţii economici care produc, ambaleaza, manipuleaza, transporta, depozitează şi comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale; - Inspectorii desemnaţi pentru controlul calităţii produselor alimentare, din cadrul Direcţiilor pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene - DADR şi Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor - DSVA, nu─şi pot exercita în totalitate atribuţiile de evaluare a conformitatii parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificăţiile tehnice sau documentele normative de produs, cat şi atribuţiile de supraveghere a pieţei, datorită insuficienţei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătăţii animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare şi ai factorilor de mediu; - Institutul de Bioresurse Alimentare - Bucureşti, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care evalueaza calitatea cerealelor pentru toate Direcţiile pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene, cat şi calitatea materiilor prime, a produselor finite şi a ambalajelor pentru agenţii economici din industria alimentara. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate naţional, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 şi urmează sa─şi extindă acreditarea şi pentru metodele de analiza de referinţa prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieţei comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea siguranţei şi calităţii alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cat şi a alimentelor furnizate direct consumatorilor; - Nu se pot urmări şi elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea şi comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenţilor economici şi a autorităţilor de supraveghere şi control. Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public, preconizeaza modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala. În felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminand totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru această măsură sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare)". Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC şi aquis─ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motiveaza dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul ca în România infrastructura de transport încă nu este modernizata, mai ales în zonele rurale în care se afla majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non─animala, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa). Având în vedere ca începând cu anul 2007, România va deveni membra a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la granita de NE, care va deveni granita a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la granita cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagra, după aderare la UE, România poate avea granite critice. În aceste condiţii ţara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr─un sistem epidemiologic eficient şi operativ. Transpunerea şi implementarea acquis─ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implica dezvoltarea de noi tehnici performanţe astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinata de existenta unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non─animala. De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte importanţa lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animala (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc.). De asemenea, s─a ţinut cont de importanţa ca zone turistice internaţionale în continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervatiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologica şi ecotoxicologica sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într─un concept unitar şi integrativ care să cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cat mai eficienta care să contribuie la apărarea sănătăţii oamenilor şi animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatura performanta care să asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cat mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare. Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de contingenta privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologica a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontaliera a bolilor din lista "A", inclusiv sistemul de alerta şi protecţie implica dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe. În Anexa nr. 1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar─veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD. Ţinând cont de faptul ca măsura are în vedere construcţia instituţională, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanţate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD. În sectorul sanitar─veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţa, punctele de inspecţie la frontiera şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD. 2. OBIECTIVE Obiectivul general . Implementarea acquis─ului comunitar în sectoarele sanitar─veterinar, fitosanitar şi pentru controlul calităţii produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare finite şi pentru creşterea competitivitatii acestora pe piaţa interna şi în perspectiva exportului. Obiective specifice . Operationalizarea şi eficientizarea controlului sanitar─veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare; . Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.; . Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituţiile abilitate; Obiective operationale . Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente; . Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura se corelează cu măsura "Investiţii în exploatatiile agricole" şi cu "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole". 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează îmbunătăţirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar şi controlul alimentelor. Se urmăreşte: - extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea unor laboratoare deja existente; - îmbunătăţirea sistemelor de prelucrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanţate prin programul Phare). Pentru sectorul sanitar─veterinar, investiţiile constau în: - extinderea şi modernizarea construcţiilor existente şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifică a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectoriala; - achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informationale din UE şi a unei baze de date relevanta, în special programul TRACES pentru comunicarea rapida cu centrele de referinţa europene, între direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi toate cu Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export şi tranzit; - modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifică a unor laboratoare din domeniul public. Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile constau în: - dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe; - achiziţii de aparatura (sisteme Agroexpert), echipamente şi tehnica de calcul şi software pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 unităţi fitosanitare judeţene; Pentru controlul calităţii alimentelor investiţiile constau în: - modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatura şi echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naţionale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autorităţile de control cu ocazia verificărilor agenţilor economici, cat şi pentru analizele de laborator solicitate de agenţii economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe; - extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifică efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni; - dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate. - modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifică a unor laboratoare, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animala şi/sau vegetala, recomandate de către Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale . Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele şi strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar─veterinar, fito─sanitar şi de control alimentar şi să asigure armonizarea metodelor şi tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană; . Investiţiile trebuie să fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar─veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1; . Investiţiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar─veterinar, fitosanitar şi alimentar din U.E; . Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservita; . Laboratoarele instituţiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului; . Trebuie certificată existenta co─finanţării. Specifice Sectorul sanitar─veterinar . Proiectele să se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care să reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animala. . Proiectele sa includă măsurile care asigura protecţia teritoriului faţă de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc. Proiectele sa utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO şi alte standarde internaţionale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate. Proiectele să respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de ferma şi expertiza sanitară veterinara a produselor animale şi a furajelor. Sectorul fitosanitar: . Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea şi controlul să se desfăşoare pe arii bine definite, asigurându─se monitorizarea informaţiilor. Controlul calităţii alimentelor: . Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiza de referinţa pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene. Investiţiile eligibile sunt: . Cele menţionate în secţiunea 4 "Câmpul de acţiune al măsurii" pentru toate sectoarele implicate; . Pot fi cheltuieli eligibile: - Extinderea şi modernizarea construcţiilor existente; - Achiziţia de noi instalaţii specifice, aparate şi echipamente, soft─uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; - Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri care privesc pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu depăşesc 5%. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene şi Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în aceasta privinta, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare sus menţionat, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secţiunea B, "Management, Monitorizare şi Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanţare. 6. BENEFICIARI Laboratoarele instituţiilor publice autorizate pentru a desfăşura activităţi sanitar─veterinare, fitosanitare şi de control al calităţii alimentelor. 7. LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Lista legislaţiei în vigoare, referitoare la această măsură, pentru cele trei sectoare vizate este redata în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 8. DISPOZIŢII FINANCIARE În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000─2.000.000 EURO. . Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 353 din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. . Pentru proiectele publice şi investiţiile în infrastructura care nu generează beneficii substanţiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Gradul de intervenţie va fi: - 75% contribuţie U.E. - 25% buget naţional. Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în limita aprobată pentru această măsură. Plata sprijinului financiar va fi facuta pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum trei transe. 9. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectele publice pot fi amplasate în spaţiul urban şi rural. 10. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali . Număr de proiecte pe tipuri de activitate

(20), după cum urmează: Laboratoare . Numar de beneficiari

(18). Număr de proiecte publice pentru modernizare

(18); Reţeaua informationala . Număr de proiecte

(2)Indicatori de rezultat . Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerinţele U.E., din totalul numărului de analize realizate, să depăşească 90%; . Creşterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerinţele U.E., datorate asistenţei, cu 20% faţă de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenţei, pentru laboratoarele modernizate. . Îmbunătăţirea calităţii alimentelor de origine animala şi vegetala. Indicatori de impact Implementarea aquis─ului în controlul sanitar─veterinar, fitosanitar şi al controlului calităţii produselor alimentare. . Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiza de referinţa comunitare: 100% pentru: - laboratoarele modernizate.

PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: . Anunţ prin mass─media . Distribuirea de broşuri de informare . Seminarii locale . Intalniri cu solicitanţii.
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE . Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare, după caz; . Certificatul de urbanism, după caz; . Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s─a aplicat, după caz, ştampila de tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE; . Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; . Avizul sanitar─veterinar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE, după caz; . Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE, după caz.
CONDIŢII DE FINANŢARE . Beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiile privitoare la investiţia respectiva; . Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; . Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe); . Beneficiarul poate să primească ajutor de doua ori în perioada 2000─2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o noua finanţare după completarea şi aprobarea proiectului anterior; . Achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 1.2 --------------------------------- LABORATOARELE INSTITUŢIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJIN SAPARD I. SANITAR─VETERINAR: Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

(16):

Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj şi LSVSA Satu Mare;
Regiunea Nord Est: LSVSA Bacau, LSVSA Suceava, LSVSA Iaşi;
Regiunea Centru Sud: LSVSA Braşov, LSVSA Alba;
Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara, LSVSA Timiş;
Regiunea Sud Vest: LSVSA Dolj, LSVSA Olt;
Regiunea Sud Est: LSVSA Constanta, LSVSA Tulcea;
Regiunea Sud: LSVSA Prahova, LSVSA Ialomita;
Regiunea Bucureşti: LSVSA Bucureşti. II. FITOSANITAR: Laboratorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Mures - pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care deserveşte beneficiari din judeţele: Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamt, Suceava, Botosani, Bistrita─Nasaud, Satu─Mare şi Maramures. III. CONTROLUL CALITĂŢII ALIMENTELOR Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare Secţiile pentru expertiza siguranţei şi calităţii alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar. Anexa III FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 2.1 - DEZVOLTAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RURALE
MOTIVATIE Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparitati foarte mari. În majoritatea spaţiului rural se remarca următoarele: . drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutiera sau la cea de cale ferată precum şi cele care imbunatatesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole; . reţeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficienta; . reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente; . în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp. Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieţii la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apa a satelor şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unui credit extern pentru realizarea unor programe guvernamentale (alimentarea cu apa a satelor şi asigurarea de locuinţe sociale). Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 au fost finanţate proiectele de imbunatatire a infrastructurii rurale în perioada 1997─2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructura rutiera şi edilitara. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentarii realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/
Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinaţi realizării subprogramului de alimentare cu apa a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apa, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani între 2000─
Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul
Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apa a localităţilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finanta atât modernizări cat şi construcţii de drumuri de interes local, conform Legii nr. 82/1998, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor de interes local care cuprinde: - Drumurile rurale care asigura legătură dintre: . Reşedinţa de comuna şi satele componente; . Oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş); . Drumuri de legătură care asigura accesul satelor la drumurile judeţene/naţionale şi reţeaua de cai ferate; . Între sate (de la sat la sat). - Drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatatia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD; - Străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor indiferent de denumire (strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, fundatura, ulita etc.). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu─se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată.
OBIECTIVE Obiective generale . Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţa cat şi a standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural. Obiective specifice . Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, cai ferate, precum şi la exploatatiile agricole, obiective turistice de importanţa naţionala sau alte obiective economice; . Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale; . Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico─sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate; . Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare; Obiective operationale . Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor; . Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă; . Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei;
CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploatatiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenta unei infrastructuri minimale este o preconditie a reusitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.
CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Pentru a atinge obiectivele propuse, vor fi susţinute următoarele submasuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte: Drumuri în zonele rurale. În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de cai ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipularile Legii nr. 82/
La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, telecomunicaţii). Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apa şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie. La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal). Canalizari în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: . Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare a apelor uzate menajere, statia de epurare, statia de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare); La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal).
CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale . Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnica şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate; . La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 şi a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor; . Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General şi Planurile de Amenajare a Teritoriului; . Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică; . Beneficiarul proiectului se angajează sa elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului; . Hotărârea Consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei; . Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreţinere. Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale . Proiectele realizate în cadrul acestei submasuri sa nu permită construirea drumurilor de pământ; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor şi Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice elaborate şi aprobate prin Ordin de Ministrul Transporturilor; . Proiectele trebuie să includă amenajarea prin imbracaminti adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ; . Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structura a sistemului rutier, corespunzător categoriei functionale şi clasei tehnice respective; . Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatra, operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţionala; . Proiectele trebuie să prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri şi podeţe de descărcare; Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale: . Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenta sursei de apa în cantitatea suficienta pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenta sursei de apa se justifica numai prin memoriu justificativ; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Inmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise; . Pomparea în reţeaua publică a apei din fantanile existente în vatra satului sa nu fie permisă, fără a fi trecută prin statia de tratare; . Sa se folosească numai aductiuni închise; . Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafaţa) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 101/1997; . Populaţia deservita să fie de minim 500 locuitori. Pentru submasura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale: . Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea namolului rezultat din staţiile de tratarea apei; . Proiectele trebuie să─şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE ; . Populaţia deservita: minim 500 locuitori. Investiţiile eligibile sunt: . Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; . Achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora; . Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului. Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările Candidate, (conform punctului 8

(14)din secţiunea F din Acordul Multianual de Finanţare) şi în conformitate cu normele Uniunii Europene inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor toxice. Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în Ordinul pentru implementarea măsurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în Art. 4 Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare încheiat între Uniunea Europeană şi România, semnat la 2 februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001). Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsură sau de la data (datele) specificată (e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la Art. 14 (2.7) Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa confirme provenienţă inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menţionate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adauga: . Achiziţionarea de mijloace de transport.

CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: Generale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3) │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiectele sunt amplasate │Max. 15│ │─ în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, │ 10 │ │ 3.4 şi 3.5; │ │ │─ în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, │ │ │ 3.4 şi 3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi │ 15 │ │ turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Secţiunea │ │ │ III, zone protejate amplasate de─a lungul traseului. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Existenta unei donaţii financiare private pentru acoperirea parţială│Max. 10│ │ a cheltuielilor neeligibile: │ │ │─ 5%─10% din valoarea eligibilă a proiectului; │ 5 │ │─ mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului. │ 10 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Numărul de localităţi care beneficiază de proiect: │Max. 15│ │ 2 localităţi; │ 5 │ │ 3 localităţi; │ 10 │ │ 4 sau mai multe; │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe imediat │ 10 │ │ după semnarea contractului. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL (maxim) │ 70 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care asigura legătură cu drumurile judeţene, cu cele │ 10 │ │ naţionale şi cu reţeaua de cai ferate sau cu cele executate în │ │ │ cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, etc. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de │ 15 │ │ minim 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi │ │ │ amplasamente. │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice│ 5 │ │ naţionale Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de │ │ │ amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III─a - zone │ │ │ protejate amplasate de─a lungul traseului; │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zone rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte în zone în care sursele de apa traditionale (fantani, │Max. 15│ │ puţuri) sunt: │ 10 │ │─ Insuficiente sau suficiente şi poluate; │ 15 │ │─ Poluate şi insuficiente │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori. │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ Pentru submasura Canalizare în zonele rurale ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐ │CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care cuprind reţea de canalizare: │Max. 15│ │─ Mixtă (pluviala şi menajera) │ 10 │ │─ Reţele separate (pluviale şi menajere); │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │. Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori; │ 15 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤ │TOTAL SUBMASURA │ 30 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
BENEFICIARI Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale. Beneficiarii publici se vor angaja sa realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare.
LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Lista actelor normative în vigoare, referitoare la măsura şi submasurile în cauza este prezentată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele publice sunt proiecte de infrastructura, care nu generează venituri substanţiale, în consecinţa aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substanţiale, sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului venituri viitoare, mai puţin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mica decât 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total eligibil. În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 EURO şi 1.000.000 EURO. Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii. Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (pag. 357): În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga suma a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanta cu prevederile Articolului 10 paragraful 3 al Secţiunii A din Acordul Multianual de Finanţare. Comitetul de Monitorizare şi Comisia vor fi informati regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobânda vor fi distinct evidentiate şi vor primi cofinantare comunitara numai din aceasta dobânda. Bugetul indicativ pe submasuri Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează: - Minim 25% contribuţie naţionala (bugetul naţional sau local); - Până la 75% contribuţie comunitara. Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale. Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsura. Plata sprijinului financiar va fi facuta pe bază de documente justificative care să probeze ca plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându─se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într─o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 transe.
ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural definit conform Legii, în cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se accepta proiectele cu condiţia ca aceasta schimbare sa fi survenit după semnarea contractului de finanţare.
PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: . Anunţ public, prin mijloacele mass─media; . Distribuirea de broşuri de informare; . Seminarii; . Intalniri cu potentialii beneficiari
INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: Număr de proiecte: 700 Număr de locuitori: 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri în spaţiul rural: Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1.500 Număr de comune: 380 Apa potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apa potabilă: 500 Apa reziduala în spaţiul rural: Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1.300 Număr de staţii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare: 100 Indicatori de rezultat . Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructura beneficiind de asistenţa (%): creşte cu 50% . Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale (număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului . Produsele reziduale/canalizarile de apa reziduala/tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite). Indicatori de impact Menţinerea populaţiei în zonele rurale . Evoluţia numărului de locuitori Locurile de muncă şi impactul social . Numărul de locuri de muncă create: - În perioada execuţiei proiectului: 14.000 - locuri de muncă permanente: 1.400 Indicatorii de impact şi rezultat vor fi imbunătăţiţi substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: . Studiul de fezabilitate întocmit conform ordinului nr. 1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea Normelor Metodologice privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii; . Hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei; . Existenta unei Decizii a consiliului local care să ateste ca lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui sa menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie; . Certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei; . Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s─a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia Uniunii Europene; . Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o alta finanţare naţionala sau comunitara; . Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala numai pentru proiectele de apa şi canalizare; . Hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere; . Hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit.
CONDIŢII DE FINANŢARE . beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie; . la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA; . un beneficiar poate primi un ajutor de doua ori în perioada 2000─2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submasurii; . beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; . beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; . sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe).
AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE . Agenţia SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare. . Serviciile tehnice de verificare pe teren plati - sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD. Anexa 1 ------- la fişa tehnica pentru măsura 2.1 --------------------------------- Situaţia zonelor defavorizate ┌───┬────────────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┐ │Nr.│ Zona │ Judeţul │Act normativ │ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 1.│Zona miniera Brad │ Hunedoara │H.G. 991/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 2.│Zona miniera Valea Jiului │ Hunedoara │H.G. 992/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 3.│Zona miniera Balan │ Harghita │H.G. 993/1998│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 4.│Zona miniera Albeni │ Gorj │H.G. 191/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 5.│Zona miniera Schela │ Gorj │H.G. 192/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 6.│Zona miniera Motru Rovinari │ Gorj │H.G. 193/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 7.│Zona miniera Stei Nucet │ Bihor │H.G. 194/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 8.│Zona miniera Suncuiusi─Dobresti─Vadul │ Bihor │H.G. 195/1999│ │ │Crisului │ │ │ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ 9.│Zona miniera Popesti─Derna─Alesd │ Bihor │H.G. 196/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │10.│Zona miniera Rusca Montană │ Caras Severin │H.G. 197/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │11.│Zona miniera Bocsa │ Caras Severin │H.G. 198/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │12.│Zona miniera Moldova Noua─Anina │ Caras Severin │H.G. 199/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │13.│Zona miniera Ip │ Salaj │H.G. 200/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │14.│Zona miniera Hida─Surduc─Jibou │ Salaj │H.G. 201/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │15.│Zona miniera Sarmasag─Chiejd Bobota │ Salaj │H.G. 202/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │16.│Zona miniera Baia Mare │ Maramures │H.G. 203/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │17.│Zona miniera Borsa Viseu │ Maramures │H.G. 204/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │18.│Zona miniera Filipesti │ Prahova │H.G. 205/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │19.│Zona miniera Ceptura │ Prahova │H.G. 206/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │20.│Zona miniera Comăneşti │ Bacau │H.G. 207/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │21.│Zona miniera Bucovina │ Suceava │H.G. 208/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │22.│Zona miniera Baraolt │ Covasna │H.G. 209/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │23.│Zona miniera Altan─Tepe │ Tulcea │H.G. 210/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │24.│Zona miniera Rodna │Bistrita Nasaud│H.G. 640/1999│ ├───┼────────────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │25.│Zona miniera Apuseni │ Alba │H.G. 813/1999│ └───┴────────────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘ Anexa IV FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.1 - INVESTITII ÎN EXPLOATATIILE AGRICOLE
MOTIVATIE . Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, sau pus bazele proprietăţii private şi a generalizarii proprietăţii private în agricultura. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991 suprafaţa maxima restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, suprafaţa care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice pot dobândi/achizitiona până la maxim 200 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie. . Exploatatiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confrunta cu o dotare insuficienta, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzura fizica şi morala. . Patrimoniul pomi─viticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţa celui existent în 1990, prezintă fenomenul de imbatranire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită atât calamităţilor naturale din ultimii ani cat şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. În 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viţă de vie nobila, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi. . La unele plante tehnice şi culturi traditionale (sfecla de zahăr, rapita, ricin, în, canepa, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constata o reducere a suprafeţelor de cultura şi a productiilor obţinute precum şi reducerea suprafeţei totale de sere incalzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha în 1999 din care 282 ha aparţin sectorului privat. Transferarea animalelor slab performanţe de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matca performanţe, precum şi asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performanţe de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural. Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea septelului sunt necesare aproximativ 60─70 mii juninci cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD). (În România sunt 6 centre aparţinând de SC "SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigree, în ceea ce priveşte reproductia şi materialul seminal. Insamantarea artificiala se face prin Asociaţia Crescatorilor de Taurine din România. Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile sale teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de imbunatatire la nivel naţional.) Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 ani. În acelaşi timp, foarte putini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi sa devină managerii unor exploataţii agricole. Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia. În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a productiilor vegetale şi animale în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunastare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea productiilor atât în sectorul vegetal cat şi în cel al creşterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent, a creşterii veniturilor producătorilor agricoli. Investiţiile în exploatatiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creşterea animalelor existente.
OBIECTIVE Obiective generale . În baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând rationalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurător. . Aceasta măsura va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţa şi munca, precum şi la asigurarea condiţiilor de igiena şi bunastare a animalelor. . Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis─ului comunitar în exploatatiile agricole. Obiective specifice . sa modernizeze tehnologiile de cultura şi sa reducă costurile de producţie; . sa diversifice producţia şi sa imbunatateasca calitatea produselor agricole româneşti; . să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igiena şi de întreţinere a animalelor; . sa reducă pierderile de producţie şi sa crească eficienta exploataţiilor agricole; . sa promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai buna utilizare a forţei de muncă în agricultura; . să asigure o mai buna valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone; . sa faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri; . sa protejeze, sa conserve şi sa imbunatateasca mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului. . sa stimuleze concurenta. Obiective operationale . promovarea investiţiilor în sectorul animal şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animal), investiţii în noi maşini şi/sau animale cu valoare genetica ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie.
CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri: . Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar─veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor; . Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole; . Metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural; . Constituirea grupurilor de producători; . Managementul resurselor de apa pentru agricultura; . Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; . Îmbunătăţirea pregătirii profesionale; . Asistenţa tehnica.
CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Proiectele eligibile trebuie să se refere la: Ferme de producţie vegetala Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin: . Achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale: - înfiinţarea de plantaţii pe suprafeţe noi, reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei de vie imbatranita şi/sau slab productiva precum şi a hibrizilor de viţă de vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivată cu viţă de vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiinţare şcoli de viţă de vie (complex de depozitare la frig şi fortare la cald, hala de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apa, energie electrica, energie termica, evacuarea deşeurilor, canalizare, etc.) şi completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, etc.); . Modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor alimentare cu apa, energie electrica, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate etc. - pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător. Ferme pentru creşterea animalelor şi pasarilor Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a pasarilor, prin: . Achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigree), a provenientei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie*1), (cu excepţia pasarilor) precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate; ___________ *1) Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de Ameliorare la nivel naţional. . Dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor; . Înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi pasarilor, modernizarea celor existente precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejectii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, sali de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apa, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuire, etc.
CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale . Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere care se pot amplasa şi în urban, dacă au asigurate sursele de încălzire. . Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico─financiară a fermei.*) ___________ Notă ... *) Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi ca generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%). . Înaintea începerii investiţiei, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este: - <= 500.000 Euro investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar─veterinara, fitosanitara, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene; - > 500.000 Euro ferma trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar─veterinara, fitosanitara, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene; . Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 Euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis─lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasarilor; . Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioadă de minim 10 ani, sau de minim 5 ani în cazul altor tipuri de investiţii care nu prevăd construcţii; . Proiectul sa prevadă distinct cantităţile destinate comercializării şi sa conţină date privind piaţa şi potentialii clienţi; . Existenta co─finanţării trebuie certificată; . Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze, printr─un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul ca beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere, ca responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; . Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de către autorităţile fiscale; Specifice . Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, inlocuind viţă de vie imbatranita sau slab productiva şi hibrizii de viţă de vie numai cu soiuri nobile; . Şcolile de viţă de vie vor avea o suprafaţa minima de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiti şi 48.000 vite altoite; . Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de viţă de vie, care sunt: - înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; - înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene; - prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clara ş

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.