(1)Prezenta lege se aplică următoarelor forme de cooperare judiciară internațională în materie penală:

1. a)extrădarea; ...
2. b)predarea în baza unui mandat european de arestare; ...
3. c)transferul de proceduri în materie penală; ...
4. d)recunoașterea și executarea hotărârilor; ...
5. e)transferarea persoanelor condamnate; ...
6. f)asistența judiciară în materie penală; ...
7. g)alte forme de cooperare judiciară internațională în materie penală. ...

(2)Prezenta lege nu se aplică modalităților specifice de cooperare polițienească internațională, dacă, potrivit legii, acestea nu se află sub control judiciar. Articolul 2 Definirea unor termeni și expresii În sensul prezentei legi, termenii și expresiile următoare se definesc astfel:

1. a)stat solicitant - statul care formulează o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege; ...
2. b)stat solicitat - statul căruia îi este adresată o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege; ...
3. c)autoritate centrală - acea autoritate astfel desemnată de statul solicitant sau de statul solicitat, în aplicarea dispozițiilor unor convenții internaționale; ...
4. d)autoritate judiciară - instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, stabilite potrivit legii române, precum și autoritățile care au această calitate în statul solicitant, conform declarațiilor acestuia din urmă la instrumentele internaționale aplicabile; ...
5. e)persoană urmărită - persoana care a fost dată în urmărire internațională; -------- Lit.
6. e)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
7. f)persoană extrădabilă - persoana care formează obiectul unei proceduri de extrădare; ...
8. g)extrădat sau persoană extrădată - persoana a cărei extrădare a fost aprobată; ...
9. h)extrădare activă - procedura de extrădare în care România are calitatea de stat solicitant; ...
10. i)extrădare pasivă - procedura de extrădare în care România are calitatea de stat solicitat; ...
11. j)persoana solicitată - persoana care face obiectul unui mandat european de arestare; ...
12. k)pedeapsă - pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea ori măsura privativă de libertate aplicată, printr-o hotărâre judecătorească sau ordonanță penală, ca urmare a unei acțiuni penale; -------- Lit.
13. k)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
14. l)stat emitent - statul în care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească sau a fost emisă ordonanța penală, după caz; -------- Lit.
15. l)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
16. m)stat de executare - statul căruia urmează sau i-a fost transmisă o hotărâre judecătorească în scopul recunoașterii și executării acesteia; -------- Lit.
17. m)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
18. n)persoană condamnată în străinătate - cetățeanul român, precum și cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene, apatridul sau străinul care beneficiază în România de un drept de ședere permanentă, condamnat într-un alt stat; -------- Lit.
19. n)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
20. o)drept de ședere permanentă (
21. i)drept de rezidență permanentă în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare; sau ... (
22. ii)drept de ședere pe termen lung în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... -------- Lit.
23. o)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
24. p)statul pe teritoriul căruia trăiește persoana - statul cu care aceasta are legături strânse în baza reședinței obișnuite și a altor elemente de tipul relațiilor familiale, sociale, profesionale și culturale; -------- Lit.
25. p)a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...
26. r)în sensul titlului III din prezenta lege, autoritate judiciară emitentă este autoritatea judiciară a unui stat membru al Uniunii Europene, competentă să emită un mandat european de arestare, potrivit legii acelui stat; ...
27. s)în sensul titlului III din prezenta lege, autoritate judiciară de executare este autoritatea judiciară a unui stat membru al Uniunii Europene, competentă să execute un mandat european de arestare, potrivit legii acelui stat; ... ș) în sensul titlului III din prezenta lege, stat membru emitent este statul membru al Uniunii Europene în care s-a emis un mandat european de arestare; ...
28. t)în sensul titlului III din prezenta lege, stat membru de executare este statul membru al Uniunii Europene căruia îi este adresat un mandat european de arestare. ... Articolul 3 Limitele cooperării judiciare Aplicarea prezentei legi este subordonată protecției intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică și a altor interese ale României, definite prin Constituție. Articolul 4 Preeminența dreptului internațional

(1)Prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate.

(2)Cooperarea cu un tribunal penal internațional sau o organizație internațională publică, în conformitate cu dispozițiile în materie ale unor instrumente internaționale speciale, cum sunt statutele tribunalelor penale internaționale, se examinează printr-o procedură legală distinctă, prevederile prezentei legi putând fi aplicate în mod corespunzător, în completare, dacă este necesar. Articolul 5 Curtoazia internațională și reciprocitatea

(1)În lipsa unei convenții internaționale, cooperarea judiciară se poate efectua în virtutea curtoaziei internaționale, la cererea transmisă pe cale diplomatică de către statul solicitant și cu asigurarea scrisă a reciprocității dată de autoritatea competentă a acelui stat.

(2)În cazul prevăzut la alin.

(3)Lipsa reciprocității nu împiedică să se dea curs unei cereri de asistență judiciară internațională în materie penală, dacă aceasta:

1. a)se dovedește necesară datorită naturii faptei sau nevoii de a lupta împotriva anumitor forme grave ale criminalității; ...
2. b)poate contribui la îmbunătățirea situației suspectului, inculpatului ori condamnatului sau la reintegrarea sa socială; --------- Lit.
3. b)a alin.

(3)al art. 5 a fost modificată de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ... c) poate servi la clarificarea situației judiciare a unui cetățean român. ... Articolul 6 Asigurarea de reciprocitate În cazul în care statul român formulează o cerere în condițiile prezentei legi, în baza curtoaziei internaționale, asigurarea reciprocității va fi dată de către ministrul justiției, pentru fiecare caz, ori de câte ori va fi necesar, la cererea motivată a autorității judiciare române competente. Articolul 7 Dreptul aplicabil Cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate de prezenta lege se îndeplinesc potrivit normelor române de drept procesual penal, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. Articolul 8 Non bis in idem

(1)Cooperarea judiciară internațională nu este admisibilă dacă în România sau în orice alt stat s-a desfășurat un proces penal pentru aceeași faptă și dacă:

1. a)printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal; ...
2. b)pedeapsa aplicată în cauză, printr-o hotărâre definitivă de condamnare, a fost executată sau a format obiectul unei grațieri sau amnistii, în totalitatea ei ori asupra părții neexecutate sau dacă s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei și a expirat termenul prevăzut la art. 82 alin.

(3)din Codul penal, respectiv termenul de supraveghere prevăzut la art. 84 din Codul penal fără a interveni revocarea sau anularea acestora. --------- Lit. b) a alin.

(1)al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

(2)Dispozițiile alin.

(3)Dispozițiile alin.

(1)Articolul 9 Confidențialitatea Statul român are obligația de a asigura, pe cât posibil, la cererea statului solicitant confidențialitatea cererilor care îi sunt adresate în domeniile reglementate de prezenta lege și a actelor anexate acestora. În cazul în care condiția păstrării confidențialității nu ar putea fi asigurată, statul român va înștiința statul străin, care va decide. Capitolul II Dispoziții generale privind procedura de cooperare judiciară internațională în materie penală Articolul 10 Autoritățile centrale române

(1)Competența îndeplinirii atribuțiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparține și se exercită de către:

1. a)Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaționale, orice altă formă de asistență judiciară internațională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale, precum și, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaționale sau Ministerul Justiției este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaționale la care România este parte; ...
2. b)Ministerul Public, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaționale sau celelalte forme de asistență judiciară internațională se referă la activitatea de cercetare și urmărire penală; ...
3. c)Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar. ...

(2)În exercitarea atribuțiilor, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autoritățile române. Totodată, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și, după caz, execută sau transmit autorităților române competente, în vederea executării, cererile formulate de autoritățile străine.

(3)Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condițiile de formă și fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum și, dacă este cazul, de înțelegerile ori bunele practici stabilite în relația cu statul solicitat ori solicitant.

(4)În cazul cererilor formulate de autoritățile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin.

(5)În relația cu statele membre ale Uniunii Europene, dispozițiile alin.

(2)-------- Art. 10 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 11 Transmiterea directă

(1)Cererile de asistență judiciară în materie penală pot fi transmise direct de autoritățile judiciare solicitante autorităților judiciare solicitate, în cazul în care instrumentul juridic internațional aplicabil în relația dintre statul solicitant și statul solicitat reglementează acest mod de transmitere.

(2)În afara cazurilor prevăzute la alin.

(3)Procedura prevăzută la alin.

(4)În cazul prevăzut la alin.

(2)Articolul 12 Alte modalități de transmitere a cererilor

(1)Pentru transmiterea cererilor în baza acordului între statul solicitant și statul solicitat, pot fi folosite și mijloacele electronice adecvate, în special faxul, atunci când sunt disponibile, dacă autenticitatea și confidențialitatea cererii, precum și credibilitatea datelor transmise sunt garantate.

(2)Dispozițiile alin.

(1)art. 11 Articolul 13 Competența internă Competența autorităților române pentru a formula o cerere în domeniile reglementate de prezenta lege sau de a executa o asemenea cerere este stabilită de dispozițiile titlurilor următoare ale prezentei legi, precum și de alte acte normative pertinente. Articolul 14 Limbile utilizate

(1)Cererile prevăzute de titlurile II și IV-VII adresate României și actele anexe trebuie însoțite de o traducere în limba română sau în limba engleză ori franceză. În cazul în care documentele menționate sunt traduse într-o altă limbă decât limba română, autoritatea centrală competentă potrivit dispozițiilor art. 10

(2)Cererile formulate de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești române sau, în cazul în care se prevede astfel, în tratatul aplicabil ori în prezenta lege, de Ministerul Justiției, precum și actele anexate vor fi însoțite de traduceri în una din limbile prevăzute în instrumentul juridic aplicabil în relația cu statul solicitat. Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaționale și actele anexe se vor traduce în limba oficială a statului solicitat. Traducerea se efectuează la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței judecătorești de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curții de apel în circumscripția căreia se află organul de urmărire penală sau instanța judecătorească nu există niciun traducător autorizat pentru limba în care trebuie tradusă cererea ori, deși există, acesta refuză să presteze serviciul solicitat, organul de urmărire penală sau instanța judecătorească va solicita Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Ministerului Justiției, după caz, traducerea acesteia. -------- Alin.

(2)al art. 14 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(3)Răspunsul la cererile adresate României va fi redactat în limba română, traducerea acestuia în limba oficială a statului solicitant sau în una dintre limbile engleză ori franceză fiind facultativă, cu excepția cazului în care prin instrumentul juridic internațional aplicabil se dispune altfel.

(4)Traducerea răspunsului autorităților străine se efectuează de către un traducător autorizat, la cererea autorității române care a formulat cererea. -------- Alin.

(4)al art. 14 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 15 Computarea duratei pedepselor și măsurilor privative de libertate

(1)Durata pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi, este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române.

(2)Autoritățile române solicitate sunt obligate să comunice autorităților competente ale statului solicitant informațiile necesare duratei pedepselor și măsurilor privative de libertate executate în România, în baza unei cereri adresate autorităților judiciare române. --------- Art. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 16 Cheltuieli

(1)Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea unei cereri reglementate de prezenta lege sunt suportate, de regulă, de statul solicitat.

(2)Cu toate acestea, sunt în sarcina statului sau a autorității judiciare solicitante:

1. a)indemnizațiile și remunerațiile martorilor și experților, precum și cheltuielile de călătorie și de ședere; ...
2. b)cheltuielile ocazionate de remiterea obiectelor; ...
3. c)cheltuielile ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autorități judiciare; ...
4. d)cheltuielile ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat străin sau de la sediul unei autorități judiciare către un stat terț; ...
5. e)cheltuielile ocazionate de recurgerea la o videoconferință pentru îndeplinirea unei cereri de asistență judiciară; ...
6. f)alte cheltuieli considerate drept extraordinare de statul solicitat în funcție de mijloacele umane și tehnologice utilizate pentru îndeplinirea cererii. ...

(3)Ca urmare a unui acord între autoritățile române solicitate și autoritățile străine solicitante, se poate deroga, în cazuri excepționale, de la dispozițiile alin.

(4)Cheltuielile care revin statului român se suportă de la bugetul de stat și sunt cuprinse, după caz, în bugetul Ministerului Justiției, Ministerului Public și Ministerului Administrației și Internelor.

(5)Cheltuielile ocazionate de acordarea asistenței juridice de către un avocat în situațiile reglementate de art. 90 alin.

(3)art. 104 alin. (2^1) (2^2) (la 17-12-2017, Articolul 16 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 ) Articolul 17 Remiterea de obiecte și bunuri

(1)În cazul în care cererea are ca obiect sau implică remiterea de obiecte sau de alte bunuri, acestea pot fi predate atunci când nu sunt indispensabile dovedirii unei fapte penale a cărei urmărire și judecată ține de competența autorităților judiciare române.

(2)Remiterea obiectelor și a altor bunuri poate fi amânată sau efectuată sub condiția restituirii.

(3)Dispozițiile alin.

(4)Obiectele și bunurile nu vor fi predate decât în temeiul unei hotărâri definitive pronunțate în acest sens de autoritatea judiciară competentă.

(5)În cazul cererilor de extrădare, predarea obiectelor și a bunurilor prevăzute la alin.

(1)Titlul II Extrădarea Capitolul I Extrădarea pasivă Secţiunea 1 Condiții pentru extrădare Articolul 18 Persoane supuse extrădării Pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant. --------- Art. 18 a fost modificat de pct. 4 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 19 Persoane exceptate de la extrădare

(1)Nu pot fi extrădați din România:

1. a)cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20 ...
2. b)solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante; -------- Lit.
3. b)a alin.

(1)al art. 19 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

1. c)persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale; ...
2. d)persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională. --------- Lit.
3. d)a alin.

(1)al art. 19 a fost modificată de pct. 5 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

(2)Calitatea de cetățean român, solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare în România se apreciază la data rămânerii definitive a hotărârii asupra extrădării. Dacă această calitate este recunoscută între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare și data convenită pentru predare, se va pronunța o nouă hotărâre în cauză. -------- Alin.

(2)al art. 19 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 20 Extrădarea cetățenilor români

(1)Cetățenii români pot fi extrădați din România în baza convențiilor internaționale multilaterale la care aceasta este parte și pe bază de reciprocitate, dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

1. a)persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare; ...
2. b)persoana extrădabilă are și cetățenia statului solicitant; ...
3. c)persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene. ...

(2)În cazul prevăzut la alin.

(1)lit. a) c)

(3)Cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

(4)În scopul constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin.

(1)-

(3)Articolul 21 Motive obligatorii de refuz al extrădării

(1)Extrădarea va fi refuzată dacă:

1. a)nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România; ...
2. b)există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social; ...
3. c)situația persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunțate la lit.
4. b)...
5. d)cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaționale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal; ...
6. e)se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice; ...
7. f)se referă la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun. ...

(2)Nu sunt considerate infracțiuni de natură politică:

1. a)atentatul la viața unui șef de stat sau a unui membru al familiei sale; ...
2. b)crimele împotriva umanității prevăzute de Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, adoptată la 9 decembrie 1948 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite; ...
3. c)infracțiunile prevăzute la art. 50 din Convenția de la Geneva din 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților și bolnavilor din forțele armate în campanie, la art. 51 din Convenția de la Geneva din 1949 pentru îmbunătățirea sorții răniților, bolnavilor și naufragiaților forțelor armate maritime, la art. 129 din Convenția de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul prizonierilor de război și la art. 147 din Convenția de la Geneva din 1949 cu privire la protecția persoanelor civile în timp de război; ...
4. d)orice violări similare ale legilor războiului, care nu sunt prevăzute de dispozițiile din convențiile de la Geneva prevăzute la lit.
5. c)...
6. e)infracțiunile prevăzute la art. 1 din Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, și în alte instrumente internaționale pertinente; ...
7. f)infracțiunile prevăzute în Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, adoptată la 17 decembrie 1984 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite; ...
8. g)orice altă infracțiune al cărei caracter politic a fost eliminat de tratatele, convențiile sau acordurile internaționale la care România este parte. ... Articolul 22 Motive opționale de refuz al extrădării

(1)Extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România.

(2)Extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extrădării, prevederile art. 23 alin.

(1)Articolul 23 Transferul procedurii penale în cazurile de refuz al extrădării

(1)Refuzul extrădării propriului cetățean ori a refugiatului politic obligă statul român ca la cererea statului solicitant să supună cauza autorităților sale judiciare competente, astfel încât să se poată exercita urmărirea penală și judecata, dacă este cazul. În acest scop statul solicitant ar urma să transmită gratuit Ministerului Justiției din România dosarele, informațiile și obiectele privind infracțiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.

(2)În cazul în care România optează pentru soluția refuzului extrădării unui cetățean străin, persoana suspectată, acuzată sau condamnată în alt stat pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 96 alin.

(1)--------- Alin.

(2)al art. 23 a fost modificat de pct. 6 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 24 Dubla incriminare

(1)Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este suspectată sau acuzată ori a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română. --------- Alin.

(1)al art. 24 a fost modificat de pct. 7 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(2)Prin derogare de la dispozițiile alin.

(3)Diferențele existente între calificarea juridică și denumirea dată aceleiași infracțiuni de legile celor două state nu prezintă relevanță, dacă prin convenție internațională sau, în lipsa acesteia, prin declarație de reciprocitate nu se prevede altfel. Articolul 25 Infracțiuni fiscale

(1)În materie de taxe și impozite, de vamă și de schimb valutar, extrădarea va fi acordată potrivit dispozițiilor înțelegerii internaționale aplicabile, pentru fapte cărora le corespund, conform legii statului român, infracțiuni de aceeași natură.

(2)Extrădarea nu poate fi refuzată pentru motivul că legea română nu impune același tip de taxe sau de impozite ori nu cuprinde același tip de reglementare în materie de taxe și impozite, de vamă sau de schimb valutar ca legislația statului solicitant. Articolul 26 Gravitatea pedepsei Extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni. Articolul 27 Pedeapsa capitală Dacă fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea de către legea statului solicitant, extrădarea nu va putea fi acordată decât cu condiția ca statul respectiv să dea asigurări considerate ca îndestulătoare de către statul român că pedeapsa capitală nu se va executa, urmând să fie comutată. Articolul 28 Amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere Persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei ori persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi extrădată dacă fracțiunea de pedeapsă rămasă de executat răspunde exigențelor de gravitate prevăzute la art. 26 --------- Art. 28 a fost modificat de pct. 8 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 29 Infracțiunile comise într-un stat terț În cazul infracțiunilor comise pe teritoriul unui alt stat decât statul solicitant, extrădarea poate fi acordată atunci când legea română conferă competența de urmărire și judecată autorităților judiciare române pentru infracțiuni de același fel, săvârșite în afara teritoriului statului român, sau atunci când statul solicitant face dovada că statul terț pe teritoriul căruia s-a săvârșit infracțiunea nu va cere extrădarea pentru fapta respectivă. Articolul 30 Lipsa plângerii prealabile Extrădarea nu se acordă în cazul în care, potrivit atât legislației române, cât și legislației statului solicitant, acțiunea penală poate fi angajată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar această persoană se opune extrădării. Articolul 31 Dreptul la apărare România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cazul respectiv, ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunțate de acel tribunal. Articolul 32 Judecarea în lipsă

(1)În cazul în care se solicită extrădarea unei persoane în vederea executării unei pedepse pronunțate printr-o hotărâre dată în lipsă împotriva sa, statul român poate refuza extrădarea în acest scop, dacă apreciază că procedura de judecată a nesocotit dreptul la apărare recunoscut oricărei persoane suspectate sau acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Totuși, extrădarea se va acorda dacă statul solicitant dă asigurări apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a cărei extrădare este cerută dreptul la o nouă procedură de judecată care să îi salvgardeze drepturile la apărare. Hotărârea de extrădare îndreptățește statul solicitant fie să treacă la o nouă judecată în cauză, în prezența condamnatului, dacă acesta nu se împotrivește, fie să îl urmărească pe extrădat, în caz contrar.

(2)Când statul român comunică persoanei a cărei extrădare este cerută hotărârea dată în lipsă împotriva sa, statul solicitant nu va considera această comunicare ca o notificare care atrage efecte față de procedura penală în acest stat. --------- Art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 33 Prescripția

(1)Extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislației române, fie potrivit legislației statului solicitant.

(2)Depunerea cererii de extrădare întrerupe prescripția neîmplinită anterior. Articolul 34 Amnistia Extrădarea nu se admite pentru o infracțiune pentru care a intervenit amnistia în România, dacă statul român avea competența să urmărească această infracțiune, potrivit propriei sale legi penale. Articolul 35 Grațierea Actul de grațiere adoptat de statul solicitant face inoperantă cererea de extrădare, chiar dacă celelalte condiții ale extrădării sunt îndeplinite. Secţiunea a 2-a Procedura extrădării din România Articolul 36 Cererea de extrădare și actele anexe

(1)Cererea de extrădare, formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, se adresează Ministerului Justiției. Dacă cererea se adresează pe cale diplomatică, ea se transmite neîntârziat Ministerului Justiției. O altă cale va putea fi convenită prin înțelegere directă între statul solicitant și statul român solicitat.

(2)În sprijinul cererii se vor prezenta:

1. a)în funcție de faza procesului penal, originalele sau copiile autentice ale hotărârii de condamnare definitive, cu mențiunea rămânerii definitive, deciziilor pronunțate ca urmare a exercitării căilor legale de atac, mandatului de executare a pedepsei închisorii, respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventivă, rechizitorului sau ale altor acte având putere egală. Autentificarea copiilor acestor acte se face gratuit de instanța sau parchetul competent, după caz; ...
2. b)o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea. Data și locul săvârșirii lor, calificarea lor juridică și referirile la dispozițiile legale care le sunt aplicabile se vor indica în modul cel mai exact posibil; ...
3. c)o copie a dispozițiilor legale aplicabile sau, dacă aceasta nu este cu putință, o declarație asupra dreptului aplicabil, precum și semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile și orice alte informații de natură să determine identitatea și naționalitatea acesteia; ...
4. d)date privind durata pedepsei neexecutate, în cazul cererii de extrădare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsă. ... Articolul 37 Procedura extrădării pasive

(1)Extrădarea din România se hotărăște de justiție.

(2)Procedura de extrădare pasivă are un caracter urgent și se desfășoară și în timpul vacanței judecătorești.

(3)Rolul Ministerului Justiției constă în îndeplinirea atribuțiilor care îi sunt conferite, în calitate de autoritate centrală, prin lege și tratatele internaționale la care România este parte.

(4)În exercitarea atribuțiilor de autoritate centrală, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, îndeplinește, cu precădere, următoarele activități:

1. a)primirea cererii de extrădare; ...
2. b)examinarea cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia din punctul de vedere al regularității internaționale, în condițiile prevăzute la art. 38 ...
3. c)transmiterea cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia procurorului general competent, în condițiile prevăzute la art. 40 ...
4. d)restituirea motivată a cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia, în cazurile prevăzute la art. 38 alin.

(4)...

1. e)punerea în executare, în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, a hotărârii definitive prin care s-a dispus extrădarea; ...
2. f)comunicarea către autoritatea centrală a statului solicitant a soluției date cererii de extrădare sau a cererii de arestare provizorie în vederea extrădării, pronunțată de autoritatea judiciară competentă. ... Articolul 38 Examenul de regularitate internațională

(1)Examenul de regularitate internațională are ca scop verificarea conformității cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia cu dispozițiile tratatelor internaționale aplicabile, inclusiv cu declarațiile formulate de România în baza dispozițiilor unor convenții multilaterale.

(2)Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, efectuează, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii, examenul de regularitate internațională prevăzut la alin.

(3)De asemenea, în cadrul examenului de regularitate internațională, Ministerul Justiției verifică existența reciprocității în privința extrădării propriilor cetățeni, în cazul în care se solicită extrădarea unui cetățean român.

(4)În cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor de regularitate internațională menționate la alin.

(2)lit. a) alin.

(3)alin.

(2)lit. d) În situația în care cererea de extrădare și documentele anexe nu sunt însoțite de traduceri în limba română, urmează ca parchetul competent să ia măsuri pentru efectuarea unei traduceri cât mai urgente.

(5)În cazul cererilor de arestare provizorie în vederea extrădării, examenul de regularitate internațională se efectuează în termen de 24 de ore de la primirea cererii. Articolul 39 Concursul de cereri

(1)Dacă extrădarea este cerută de mai multe state fie pentru aceeași faptă, fie pentru fapte diferite, statul român hotărăște, ținând seama de toate împrejurările și, în mod deosebit, de gravitatea și de locul săvârșirii infracțiunilor, de data depunerii cererilor respective, de cetățenia persoanei extrădabile, de existența reciprocității de extrădare în raport cu statul român și de posibilitatea unei extrădări ulterioare către alt stat solicitant.

(2)În situația prevăzută la alin.

(1)alin.

(3)Despre existența concursului de cereri Ministerul Justiției va înștiința de urgență autoritățile competente ale statelor solicitante. Articolul 40 Sesizarea procurorului competent Cu excepția cazurilor de restituire prevăzute la art. 38 alin.

(4)Articolul 41 Reprezentarea statului solicitant

(1)În procedura de extrădare pasivă, statul solicitant este reprezentat de autoritatea centrală și de Ministerul Public din România. La cererea expresă a statului solicitant, reprezentanți ai acestuia pot participa, cu aprobarea instanței competente, la soluționarea cererii de extrădare.

(2)Dispozițiile alin.

(1)Articolul 42 Procedura judiciară și reguli speciale de competență

(1)Procedura judiciară de extrădare este de competența curții de apel în a cărei circumscripție a fost localizată persoana extrădabilă și a parchetului de pe lângă aceasta. (1^1) În cazul în care statul solicitant solicită în același timp extrădarea a două sau mai multe persoane, cercetate în aceeași cauză penală sau în cauze conexe, care au fost localizate în circumscripțiile unor curți de apel diferite, competența soluționării cererilor de extrădare aparține Curții de Apel București. -------- Alin. (1^1) al art. 42 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(2)Cererea de arestare provizorie în vederea extrădării și cererea de extrădare se soluționează de un complet format dintr-un judecător al secției penale a curții de apel competente.

(3)Hotărârea pronunțată cu privire la cererea de extrădare este supusă contestației, în condițiile prevăzute la art. 52 alin.

(8)art. 53 (la 17-12-2017, Alineatul

(3)din Articolul 42 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 )

(4)Normele de procedură penală privind urmărirea, judecata și punerea în executare sunt aplicabile și în procedura de extrădare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. Articolul 43 Arestarea provizorie și sesizarea instanței

(1)Procurorul general competent sau procurorul desemnat de acesta procedează, în 48 de ore de la primirea cererii de extrădare și a actelor anexate, la identificarea persoanei extrădabile, căreia îi aduce la cunoștință conținutul actelor transmise de autoritățile statului solicitant.

(2)După identificare, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile și continuarea procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la art. 42 alin.

(11), audierea persoanei extrădabile de către Curtea de Apel București se poate realiza și prin videoconferință. Lucrările efectuate de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, imediat după audierea persoanei extrădabile. -------- Alin.

(2)al art. 43 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(3)Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile Codului de procedură penală cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.

(4)Arestarea provizorie în vederea extrădării se execută în centrele de reținere și arestare preventivă, care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepția cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor. -------- Alin.

(4)al art. 43 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(5)În cursul soluționării cererii de extrădare, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, necesitatea menținerii arestării provizorii, putând dispune, după caz, menținerea arestării provizorii sau înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauțiune. Măsura arestării provizorii se înlocuiește cu arestul la domiciliu, controlul judiciar sau pe cauțiune numai în cazuri bine justificate și numai dacă instanța apreciază că persoana extrădabilă nu va încerca să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare. --------- Alin.

(5)al art. 43 a fost modificat de pct. 11 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(6)Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentință, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

(7)Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autoritățile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepția cazului prevăzut la art. 57 alin.

(8)În cazul în care împotriva persoanei extrădabile autoritățile judiciare române competente au emis un mandat de arestare preventivă sau un mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru fapte săvârșite pe teritoriul României, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării devine efectiv de la data la care persoana în cauză nu se mai află sub puterea mandatului de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii.

(9)Încheierea prin care s-a dispus luarea, menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării poate fi atacată separat cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Dosarul va fi înaintat instanței ierarhic superioare în termen de 48 de ore, iar contestația se judecă în termen de 5 zile de la înregistrarea cauzei. Contestația formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau menținerea măsurii arestării provizorii nu este suspensivă de executare. --------- Alin.

(9)al art. 43 a fost modificat de pct. 11 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 44 Arestarea provizorie în caz de urgență

(1)În caz de urgență, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare.

(2)Notița roșie sau difuziunea de urmărire internațională prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală – Interpol echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării dacă se prevede expres în tratatul aplicabil ori există reciprocitate. Lipsa reciprocității nu împiedică să se dea curs cererii de arestare provizorie dacă măsura se dovedește necesară având în vedere nevoia de a lupta împotriva formelor grave ale criminalității. (la 17-12-2017, Alineatul

(2)din Articolul 44 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 )

(3)Persoanele prevăzute la art. 19

(4)În cererea de arestare provizorie în vederea extrădării trebuie să se arate:

1. a)autoritatea care solicită arestarea provizorie în vederea extrădării; ...
2. b)datele de identificare a persoanei urmărite internațional, inclusiv cetățenia; ...
3. c)existența unui mandat de arestare sau a oricărui alt document având aceleași efecte juridice ori a unei hotărâri judecătorești executorii; ...
4. d)confirmarea valabilității actului prevăzut la lit.
5. c)...
6. e)expunerea faptelor, care trebuie să precizeze data, locul unde au fost comise și gradul de participație la săvârșirea lor; ...
7. f)dispozițiile legale aplicabile, inclusiv cele privind prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei; ...
8. g)confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare. ...

(5)În cazul în care se solicită arestarea unei persoane prevăzute la art. 19

(6)În cazul în care echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării și există date că persoana urmărită internațional se află în România, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române transmite notița roșie sau difuziunea de urmărire internațională prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana urmărită sau, în cazul în care nu se cunoaște locul unde se află persoana, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

(7)După identificare, procurorul sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

(8)Durata maximă a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile este de 40 de zile, în afară de cazul în care prin tratatul aplicabil este prevăzută o durată mai mare.

(9)Punerea în libertate a persoanei extrădabile nu exclude o nouă arestare provizorie în vederea extrădării și nici extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită ulterior. -------- Art. 44 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie

1. Articolul 45 Reținerea în vederea extrădării Măsura reținerii poate fi luată de procuror sau de organul de cercetare penală față de persoana extrădabilă numai după ascultarea acesteia în prezența apărătorului. Măsura reținerii poate dura cel mult 24 de ore. Organul de cercetare penală este obligat, în primele 10 ore de la reținerea persoanei extrădabile, să o prezinte procurorului competent. -------- Art. 45 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie
2. Articolul 46 Procedura la curtea de apel

(1)La primul termen, instanța procedează la luarea unei declarații persoanei extrădabile, care va fi asistată gratuit de un interpret și de un apărător din oficiu, dacă nu există un avocat ales. Prezența procurorului este obligatorie. Procedura este publică, dacă persoana extrădabilă sau procurorul nu se opune, orală și contradictorie.

(2)Persoana extrădabilă sau procurorul de ședință poate cere instanței un termen suplimentar de încă 8 zile, pentru motive suficient justificate. Parchetul este obligat să contribuie la procurarea datelor și actelor necesare pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condițiile extrădării și să dispună ridicarea și depunerea la instanță a obiectelor la care se referă art. 17

(3)După interogatoriu, persoana extrădabilă poate să opteze fie pentru extrădarea voluntară, fie pentru continuarea procedurii, în caz de opunere la extrădare. Articolul 47 Extrădarea voluntară

(1)Persoana extrădabilă are dreptul să declare în fața instanței că renunță la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare și că își dă consimțământul să fie extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitant. Declarația sa este consemnată într-un proces-verbal, semnat de președintele completului de judecată, grefier, persoana extrădabilă, avocatul ei și de interpret. După ce instanța constată că persoana extrădabilă este pe deplin conștientă de consecințele opțiunii sale, instanța, luând și concluziile procurorului, examinează dacă nu există vreun impediment care exclude extrădarea. Dacă se constată că extrădarea voluntară este admisibilă, instanța ia act despre aceasta prin sentință și dispune totodată asupra măsurii preventive necesare să fie luată până la predarea persoanei extrădabile. Sentința este definitivă, se redactează în 24 de ore și se transmite de îndată, în copie legalizată, Ministerului Justiției, pentru a proceda conform legii.

(2)În condițiile prevăzute la alin.

(1)art. 74 Articolul 48 Extrădarea simplificată În cazul prevăzut la art. 47 art. 36 alin.

(2)Articolul 49 Opoziția la extrădare a persoanei extrădabile

(1)Dacă persoana extrădabilă se opune la cererea de extrădare, ea își va putea formula apărările oral și în scris; totodată va putea propune probe.

(2)În urma audierii persoanei extrădabile, dosarul cauzei este pus la dispoziția apărătorului acesteia pentru a putea prezenta, în scris și în termen de 8 zile, opoziția motivată la cererea de extrădare și a indica mijloacele de probă admise de legea română, numărul de martori fiind limitat la doi.

(3)Opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare.

(4)Odată prezentată opoziția sau expirat termenul de prezentare a acesteia, procurorul poate solicita un termen de 8 zile pentru a răspunde opoziției sau a administra probe, în condițiile prevăzute la alin.

(2)Articolul 50 Administrarea probelor Mijloacele de probă încuviințate de instanță vor fi administrate în termen de maximum 15 zile, în prezența persoanei extrădabile, asistată de apărător și, dacă este nevoie, de interpret, precum și a procurorului. Articolul 51 Informații suplimentare

(1)Dacă informațiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezentei legi, instanța competentă va solicita complinirea informațiilor necesare. În acest scop, va fixa un termen de două luni.

(2)Transmiterea solicitării privind informațiile suplimentare, precum și a răspunsului se realizează pe una din căile prevăzute la art. 36 Articolul 52 Soluționarea cauzei

(1)După examinarea cererii de extrădare, a materialului probator și a concluziilor prezentate de partea extrădabilă și de procuror, curtea de apel poate:

1. a)să dispună, în cazul concursului de cereri prevăzut la art. 39 ...
2. b)să dispună, în cazul necesității de a primi informații suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 51 ...
3. c)să constate, prin sentință, dacă sunt sau nu sunt întrunite condițiile extrădării. ...

(2)Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

(3)În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57

(4)Hotărârea prin care s-a dispus extrădarea se motivează în termen de 5 zile de la data pronunțării.

(5)În cazul extrădărilor temporare sau sub condiție, instanța va menționa în dispozitivul sentinței condițiile prevăzute în acele articole.

(6)În cazul admiterii cererii de extrădare, dacă se remit și obiecte conform art. 17

(7)Dacă instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare, respinge cererea și dispune punerea în libertate a persoanei extrădabile. Hotărârea se motivează în 24 de ore și este transmisă procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, care o remite, de îndată, compartimentului de specialitate al Ministerului Justiției.

(8)Hotărârea asupra extrădării poate fi atacată cu contestație de procurorul general competent și de persoana extrădabilă, în termen de 5 zile de la pronunțare, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procurorul general competent poate depune contestație din oficiu sau la cererea ministrului justiției. --------- Alin.

(8)al art. 52 a fost modificat de pct. 12 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(9)Contestația depusă împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de extrădare este suspensivă de executare. Contestația depusă împotriva hotărârii prin care s-a dispus extrădarea este suspensivă de executare, cu excepția dispozițiilor referitoare la starea de arest provizoriu în vederea extrădării. --------- Alin.

(9)al art. 52 a fost modificat de pct. 12 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 53 Judecarea contestației și comunicarea hotărârii

(1)După motivarea sentinței curții de apel, dosarul cauzei se înaintează, de îndată, Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2)Președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, primind dosarul, fixează termen de judecată independent de înscrierea pe rol a altor cauze, cu prioritate.

(3)Judecarea contestației se face într-un termen de cel mult 10 zile, de un complet format din 3 judecători.

(4)În scopul soluționării contestației, președintele completului poate desemna pe unul din judecători sau pe un magistrat asistent să facă un raport scris.

(5)Dosarul cauzei se restituie curții de apel, în cel mult 3 zile de la soluționarea contestației.

(6)Hotărârea definitivă asupra extrădării se comunică procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel care a judecat cauza în primă instanță și direcției de specialitate din Ministerul Justiției. --------- Art. 53 a fost modificat de pct. 13 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 54 Analogie Dispozițiile art. 52 alin.

(8)art. 53 Articolul 55 Fuga extrădatului Extrădatul care, după ce a fost predat statului solicitant, fuge înainte de soluționarea cauzei sau de executarea pedepsei pentru care a fost acordată extrădarea și care se întoarce sau este identificat pe teritoriul României va fi din nou arestat și predat, în baza unui mandat emis de autoritatea judiciară competentă a statului solicitant, cu excepția cazului în care acesta a încălcat condițiile în care extrădarea a fost acordată. Secţiunea a 3-a Efectele extrădării din România Articolul 56 Predarea extrădatului

(1)Este considerat bază legală necesară și suficientă pentru predarea extrădatului un extras al hotărârii judecătorești rămase definitive, prin care se dispune extrădarea.

(2)În vederea stabilirii datei și a locului de predare, Ministerul Justiției comunică de îndată Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române un extras al hotărârii judecătorești rămase definitive.

(3)Data predării va fi comunicată Ministerului Justiției și curții de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătorești prevăzute la alin.

(1)Articolul 57 Termene pentru predarea extrădatului

(1)Ministerul Justiției va face cunoscută de urgență autorității competente a statului solicitant soluția adoptată asupra extrădării, comunicându-i totodată un extras de pe hotărârea definitivă.

(2)Orice soluție de respingere totală sau parțială va fi motivată.

(3)În caz de acordare a extrădării, statul solicitant va fi informat despre locul și data predării, precum și asupra duratei arestului în vederea extrădării, executat de persoana extrădabilă.

(4)Locul predării va fi un punct de frontieră al României. Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române asigură, prin Biroul Național Interpol, predarea și informează despre aceasta Ministerul Justiției și curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată și preluată sub escortă.

(5)Sub rezerva cazului prevăzut la alin.

(6)În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin.

(3)Articolul 58 Predarea amânată

(1)În situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

(2)Predarea poate fi amânată atunci când:

1. a)se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată. În acest caz, predarea se amână până când starea de sănătate a persoanei extrădate se va ameliora; ...
2. b)persoana extrădată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În acest caz, predarea se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, astfel încât predarea să fie posibilă; ...
3. c)din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia. În acest caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată. ...

(3)În cazul amânării predării persoanei extrădate, instanța emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. În cazul în care persoana extrădată se află, la momentul admiterii cererii de extrădare, sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

(4)Prin excepție de la alin.

(5)Atunci când cererea prevăzută la alin.

(6)Condițiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autoritățile române și străine competente. Pentru România, autoritatea competentă este Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate. Preluarea persoanei extrădate și returnarea acesteia se fac de către autoritățile competente ale statului solicitant, pe teritoriul României. Cheltuielile privind preluarea și returnarea persoanei extrădate sunt suportate de statul solicitant.

(7)Dacă persoana extrădată potrivit alin.

(4)-------- Art. 58 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie

1. Articolul 59 Abrogat. -------- Art. 59 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie
2. Articolul 60 Tranzitul

(1)Tranzitul pe teritoriul României al unui extrădat care nu este cetățean român poate fi acordat cu condiția ca motive de ordine publică să nu se opună și să fie vorba despre o infracțiune care permite extrădarea, conform legii române.

(2)Dacă persoana extrădată are cetățenia română, tranzitul nu este acordat decât în situațiile în care se poate aproba extrădarea cetățenilor români.

(3)Tranzitul este acordat la cererea statului interesat, formulată și transmisă pe calea prevăzută la art. 36 alin.

(4)Hotărârea asupra tranzitului este luată de Ministerul Justiției.

(5)Ministerul Justiției comunică de îndată hotărârea luată autorității competente a statului solicitant și Ministerului Administrației și Internelor.

(6)În cazul tranzitului aerian, atunci când nu este prevăzută o aterizare pe teritoriul statului român, este suficientă o notificare transmisă de autoritatea competentă a statului solicitant Ministerului Justiției al României. În caz de aterizare forțată, această notificare va produce efectele cererii de arestare provizorie în vederea extrădării, iar statul solicitant va adresa de îndată o cerere formală de tranzit. Dispozițiile alin.

(7)Extrădatul în tranzit rămâne în stare de arestare provizorie pe perioada șederii sale pe teritoriul român. Articolul 61 Reextrădarea către un stat terț

(1)În afara cazului prevăzut la art. 74 alin.

(1)lit. b) art. 36 alin.

(2)Dispozițiile art. 52 53 Capitolul II Extrădarea activă Secţiunea 1 Condiții pentru solicitarea extrădării Articolul 62 Obligația de a solicita extrădarea Extrădarea unei persoane împotriva căreia autoritățile judiciare române competente au emis un mandat de arestare preventivă sau un mandat de executare a pedepsei închisorii ori căreia i s-a aplicat o măsură de siguranță va fi solicitată statului străin pe teritoriul căreia aceasta a fost localizată în toate cazurile în care sunt întrunite condițiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 63 Cadrul juridic

(1)Dispozițiile secțiunii 1 a cap. I din prezentul titlu se aplică în mod corespunzător în cazul în care România are calitatea de stat solicitant.

(2)În afara condiției privind gravitatea pedepsei prevăzute la art. 26 Secţiunea a 2-a Procedura de solicitare a extrădării Articolul 64 Competența Competența de a întocmi și transmite cererile de extrădare în numele statului român revine Ministerului Justiției. Articolul 65 Darea în urmărire internațională

(1)Darea în urmărire internațională se solicită și se dispune pentru identificarea și căutarea unei persoane în scopul localizării și arestării provizorii în vederea extrădării sau predării în România. În înțelesul prezentului articol, prin dare în urmărire internațională se înțelege darea în urmărire prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol sau introducerea în Sistemul de Informații Schengen a unei semnalări cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea extrădării.

(2)Darea în urmărire internațională se solicită atunci când persoana menționată, după caz, în mandatul de arestare preventivă, mandatul de executare a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii ori în hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate nu a fost găsită și există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.

(3)Darea în urmărire internațională se dispune de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române la cererea instanței care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanței de executare. În acest sens, instanța va transmite informațiile prevăzute la art. 44 alin.

(4)lit. a)-f)

(4)Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române comunică în cel mai scurt timp instanței solicitante data dării în urmărire internațională și data introducerii semnalării în Sistemul de Informații Schengen.

(5)Instanța care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanța de executare verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni de la data dării în urmărire internațională, valabilitatea mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei privative de libertate ori a măsurii privative de libertate dispuse și, în măsura în care au intervenit modificări, informează Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.

(6)În cazul localizării persoanei urmărite pe teritoriul unui alt stat, atunci când, potrivit legii statului respectiv sau tratatului aplicabil, notița roșie sau difuziunea nu echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, precum și atunci când Biroul Național Interpol corespondent solicită expres, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, întocmește și transmite cererea de arestare provizorie în vederea extrădării. -------- Art. 65 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 66 Procedura extrădării active

(1)De îndată ce este informată, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă și a cărui autenticitate poate fi verificată, de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, prin structura specializată, sau de Ministerul Justiției, despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internațională sau căutate de autoritățile judiciare române pentru ducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau a unui mandat de arestare preventivă, instanța de executare sau instanța care a emis mandatul de arestare preventivă stabilește, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea.

(2)Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, prin structura specializată, are obligația de a informa instanța de executare sau instanța emitentă a mandatului de arestare preventivă de îndată ce Biroul Central Național Interpol corespondent îi notifică faptul că persoana care face obiectul mandatului a fost localizată. Informarea va fi transmisă direct, cu o copie la Ministerul Justiției.

(3)Judecata se face de urgență și cu precădere, în camera de consiliu, de un complet format dintr-un singur judecător, cu participarea procurorului și fără citarea părților. Judecătorul se pronunță prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu.

(4)Pentru evidența activității instanțelor se va ține o condică separată pentru ședințele de judecată a sesizărilor privind extrădarea. În acest registru se trec dosarele din fiecare ședință, separat pe complete, încheierea pronunțată și numărul acesteia, precum și inițialele judecătorului care o va redacta. Totodată, se întocmește și se păstrează Registrul de evidență a sesizărilor privind extrădarea, în care se vor face următoarele mențiuni: numărul curent; numele și prenumele inculpatului sau condamnatului; numărul și data mandatului de arestare preventivă sau de executare a pedepsei; numărul și data adresei Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau a Ministerului Justiției; numărul dosarului instanței; numărul și data pronunțării încheierii; data comunicării încheierii Ministerului Justiției. Instanța de recurs va ține un registru distinct pentru aceste spețe. Registrul de evidență a sesizărilor privind extrădarea nu este destinat publicității.

(5)Încheierea prevăzută la alin.

(3)--------- Alin.

(5)al art. 66 a fost modificat de pct. 14 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(6)Încheierea definitivă prin care s-a constatat că sunt întrunite condițiile pentru solicitarea extrădării, însoțită de actele prevăzute la art. 36 alin.

(7)În termen de cel mult 3 zile de la data primirii încheierii definitive prin care s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea extrădării, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, efectuează un examen de regularitate internațională. Dispozițiile art. 38

(8)În funcție de concluziile examenului de regularitate internațională, direcția de specialitate a Ministerului Justiției fie întocmește cererea de extrădare și o transmite, însoțită de actele anexe, autorității competente a statului solicitat, fie întocmește un act prin care propune ministrului justiției, motivat, să sesizeze procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea inițierii procedurii de revizuire a încheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extrădării, informând în ambele situații Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. În cazul în care constată că actele sunt incomplete, înainte de a întocmi și de a transmite cererea de extrădare, direcția de specialitate a Ministerului Justiției poate solicita instanței competente să îi transmită, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului internațional aplicabil.

(9)În cazul în care nu sunt întrunite condițiile de regularitate internațională pentru solicitarea extrădării, ministrul justiției, prin procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cere revizuirea hotărârii judecătorești definitive prin care s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea extrădării. Revizuirea nu poate fi cerută pentru alt motiv decât cel legat de concluziile examenului de regularitate internațională.

(10)Cererea de revizuire se face în termen de cel mult 3 zile, dacă persoana prevăzută la alin.

(1)alin.

(1)alin.

(11)Instanța, dacă constată că cererea de revizuire este întemeiată, anulează încheierea atacată. Dacă instanța constată că cererea de revizuire este neîntemeiată, o respinge, menținând încheierea atacată. Hotărârea instanței de revizuire este definitivă și se comunică în termen de 24 de ore de la pronunțare ministrului justiției și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(12)Cererea de extrădare și actele anexate acesteia, însoțită de actele prevăzute la art. 36 alin.

(2)art. 36 alin.

(13)În cazul în care se solicită extrădarea unei persoane condamnate în lipsă, în situația în care statul solicitat aduce la cunoștința persoanei urmărite hotărârea pronunțată în lipsă, o astfel de notificare nu va produce efecte față de procedura penală din România.

(14)În cazul în care persoana urmărită nu este arestată provizoriu în vederea extrădării, procedura prevăzută în acest articol are caracter confidențial, până în momentul în care statul solicitat este învestit cu cererea de extrădare. Articolul 66^1 Extrădarea simplificată Atunci când persoana dată în urmărire internațională pe canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol sau cu privire la care s-a introdus o semnalare în Sistemul de Informații Schengen este de acord să fie extrădată în România, prezentarea unei cereri formale de extrădare nu mai este necesară dacă autoritatea centrală a statului solicitat informează în acest sens, iar convenția internațională aplicabilă în relația cu statul solicitat sau legislația acelui stat reglementează o astfel de procedură. -------- Art. 66^1 a fost introdus de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 67 Retragerea cererii de extrădare

(1)În cazul în care persoana extrădabilă nu se mai află sub puterea mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare, instanța competentă, din oficiu sau la cererea procurorului, stabilește, prin încheiere motivată, că nu mai subzistă condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea și dispune de îndată retragerea cererii de extrădare. Hotărârea se transmite Ministerului Justiției în termen de 24 de ore de la pronunțare. Ministerul Justiției retrage neîntârziat cererea de extrădare, informând despre aceasta Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

(2)Dispozițiile art. 66 Articolul 68 Transmiterea informațiilor suplimentare la cererea statului solicitat

(1)În cazul în care, în vederea soluționării cererii de extrădare, autoritățile statului străin solicită transmiterea unor informații suplimentare, acestea vor fi comunicate, în termenul stabilit de autoritățile statului solicitat, de către Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate -------- Alin.

(1)al art. 68 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(2)Traducerea documentelor se efectuează de către Ministerul Justiției sau instanța competentă, după caz. Articolul 69 Rejudecarea persoanei extrădate Asigurarea rejudecării în cazul extrădării persoanei condamnate în lipsă este dată de Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, la cererea statului solicitat. Dispozițiile art. 95 alin.

(3)-------- Art. 69 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 70 Solicitarea reextrădării către România Dispozițiile art. 61 Secţiunea a 3-a Efectele extrădării în România Articolul 71 Preluarea extrădatului Dispozițiile referitoare la predarea-preluarea persoanei extrădate prevăzute la art. 56 57 Articolul 72 Primirea extrădatului

(1)Persoana extrădată, adusă în România, va fi, de urgență, predată administrației penitenciare sau autorității judiciare competente, după caz.

(2)Dacă extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevăzute la art. 32 alin.

(1)Articolul 73 Comunicarea soluției Ministerul Justiției informează autoritatea judiciară română competentă despre modul de soluționare a cererii de extrădare de către statul solicitat și, după caz, despre durata arestării provizorii în vederea extrădării, pentru a fi computată potrivit dispozițiilor art. 15 Articolul 74 Regula specialității

(1)Persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea, în afară de cazurile când: a) statul care a predat-o consimte; în acest scop, autoritățile române competente vor transmite statului solicitat o cerere însoțită de actele prevăzute la art. 36 alin.

(2)... b) având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul României, ori dacă a revenit în România după ce a părăsit teritoriul statului român. ...

(2)Autoritățile române vor lua măsurile necesare în vederea, pe de o parte, unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul României, iar pe de altă parte, întreruperii prescripției potrivit legislației române, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsă.

(3)Când calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii, persoana extrădată nu va fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele constitutive ale infracțiunii recalificate ar îngădui extrădarea.

(4)În cazul prevăzut la alin.

(1)lit. a) Articolul 75 Efectele extrădării sub condiție

(1)În cazul în care extrădarea a fost acordată sub condiție, instanța care a solicitat extrădarea ia măsurile necesare pentru respectarea condiției impuse de statul solicitat și dă garanții în acest sens.

(2)În cazul în care condiția impusă este retrimiterea persoanei extrădate pe teritoriul statului solicitant, instanța dispune însoțirea acesteia la frontieră, în vederea preluării de către autoritățile competente ale statului solicitant. Capitolul III Dispoziții comune Articolul 76 Cheltuieli

(1)Cheltuielile privind procedura de extrădare efectuate pe teritoriul României se suportă de statul român, prin bugetele autorităților și instituțiilor implicate, în funcție de atribuțiile conferite fiecăreia dintre acestea prin prezenta lege. Dispozițiile art. 16 alin.

(2)Cheltuielile de tranzit se suportă de statul solicitant. Articolul 77 Frauda la extrădare Predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontieră sau altă măsură de același fel este interzisă ori de câte ori ascunde voința de a se eluda regulile de extrădare. Capitolul IV Dispoziții pentru punerea în aplicare a unor instrumente juridice în materie de extrădare adoptate la nivelul Uniunii Europene Articolul 78 Domeniu de aplicare

(1)Dispozițiile prezentului capitol urmăresc punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 10 martie 1995, și ale Convenției privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996, precum și a dispozițiilor privind extrădarea din Convenția din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, Schengen, în relația cu acele state membre ale Uniunii Europene care au formulat declarații în sensul neaplicării deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene pentru fapte săvârșite înainte de o anumită dată.

(2)Dispozițiile cap. I și II ale prezentului titlu se aplică în mod corespunzător, fără a aduce însă atingere obligațiilor rezultate din aderarea la Convenția privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 10 martie 1995, și Convenția privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996. Articolul 79 Infracțiuni politice În aplicarea Convenției privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996, nicio infracțiune nu poate fi considerată ca infracțiune politică. Articolul 80 Prescripția, amnistia și alte cauze care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării

(1)În ceea ce privește prescripția răspunderii penale și a executării pedepsei, sunt aplicabile numai dispozițiile din legislația statului solicitant.

(2)Amnistia acordată de România nu împiedică extrădarea, cu excepția cazului în care fapta prevăzută de legea penală este de competența instanțelor române.

(3)Absența unei plângeri prealabile sau a unei alte condiții necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, potrivit legii române, nu aduce atingere obligației de extrădare. Articolul 81 Extrădarea în materia accizelor, a taxei pe valoarea adăugată și în materie vamală Statul român acordă extrădarea pentru fapte prevăzute de legea penală în materia accizelor, a taxei pe valoarea adăugată și în materie vamală, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 82 Semnalarea în Sistemul de Informații Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată Semnalarea introdusă în Sistemul de Informații Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată echivalează cu un mandat european de arestare în toate cazurile în care se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 190 din 18 iulie

1. Atunci când nu se aplică respectiva decizie-cadru, o semnalare introdusă în Sistemul de Informații Schengen produce aceleași efecte juridice ca o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării. -------- Art. 82 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie
2. Articolul 83 Extrădarea simplificată Extrădarea simplificată se aplică în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, fără verificarea condițiilor speciale prevăzute la art. 48 art. 47 Titlul III Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre*) Notă ... *) Conform art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016, în aplicarea art. 209 alin.

(17), art. 218 alin.

(4), respectiv art. 228 alin.

(2)din Codul de procedură penală, precum și a titlului III "Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre" din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, organele judiciare prezintă suspectului, inculpatului sau persoanei condamnate o informare scrisă cu privire la drepturile acesteia pe parcursul procesului penal sau al procedurii de executare a mandatului european de arestare. Informarea se va face în limba română, în limba maternă sau într-o limbă pe care acesta o înțelege, după caz. Modelul în limba română al formularului care va cuprinde informarea prevăzută la alin.

(1)va fi stabilit prin ordin comun al ministrului justiției, ministrului afacerilor interne, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 84 Definiția mandatului european de arestare

(1)Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

(2)Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002. Articolul 84^1 Aplicarea în relația cu alte state Dispozițiile prezentului titlu se aplică și în cazurile în care între România statul solicitat, respectiv solicitant, este aplicabilă o convenție care conține dispoziții similare Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene. (la 17-12-2017, Capitolul I din Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 ) Articolul 85 Autoritățile române competente

(1)În România sunt desemnate ca autorități judiciare emitente instanțele judecătorești.

(2)Autoritățile judiciare române de executare sunt curțile de apel.

(3)Autoritățile române competente să primească mandatul european de arestare sunt Ministerul Justiției și parchetele de pe lângă curțile de apel desemnate potrivit alin.

(4)Autoritatea centrală română este Ministerul Justiției. În această calitate, Ministerul Justiției:

1. a)primește mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reușește să transmită mandatul european de arestare direct autorității judiciare române primitoare; ...
2. b)transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției; ...
3. c)ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice; ...
4. d)îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare. ... Articolul 86 Conținutul și forma mandatului european de arestare

(1)Mandatul european de arestare va conține următoarele informații:

1. a)identitatea și cetățenia persoanei solicitate; ...
2. b)denumirea, adresa, numerele de telefon și fax, precum și adresa de e-mail ale autorității judiciare emitente; ...
3. c)indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești executorii având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 96 ...
4. d)natura și încadrarea juridică a infracțiunii, ținându-se seama mai ales de prevederile art. 96 ...
5. e)o descriere a circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate; ...
6. f)pedeapsa pronunțată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută de legea statului emitent pentru infracțiunea săvârșită; ...
7. g)dacă este posibil, alte consecințe ale infracțiunii. ...

(2)Mandatul european de arestare este întocmit în conformitate cu formularul din anexa nr. 1.

(3)Mandatul european de arestare transmis autorității competente a unui alt stat membru trebuie tradus în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului de executare sau în una ori mai multe alte limbi oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene, pe care acest stat le acceptă, conform declarației depuse la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

(4)Mandatul european de arestare transmis spre executare autorităților române trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză și franceză. Articolul 87 Cheltuieli Cheltuielile ocazionate pe teritoriul statului român de executarea unui mandat european de arestare revin României. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului emitent. Capitolul II Emiterea de către autoritățile române a unui mandat european de arestare Articolul 88 Procedura de emitere a mandatului european de arestare

(1)Autoritatea prevăzută la alin.

(1)al art. 88 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(2)Atunci când măsura arestării preventive este luată ca urmare a înlocuirii de către organul judiciar român competent a unei măsuri sau obligații a cărei respectare a fost supravegheată anterior de statul de executare, mandatul european de arestare se poate emite chiar dacă nu este îndeplinită condiția prevăzută la alin.

(1)lit. d) alin.

(1)lit. d) -------- Alin.

(2)al art. 88 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(3)Mandatul european de arestare este emis: a) în faza de urmărire penală, de către judecătorul de drepturi și libertăți desemnat de președintele instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, din oficiu sau la sesizarea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală a persoanei solicitate; ... a^1) judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară; (la 17-12-2017, Alineatul

(3)din Articolul 88 , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 ) ...

1. b)în faza de judecată, de către judecătorul desemnat de președintele primei instanțe, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se află spre executare mandatul de arestare preventivă sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate; ...
2. c)în faza de executare, de către judecătorul desemnat de președintele instanței de executare, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se află spre executare mandatul de executare a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate. ... --------- Alin.

(3)al art. 88 a fost modificat de pct. 15 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(4)Judecătorul competent verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.

(1)a) emite mandatul european de arestare și supraveghează luarea măsurilor pentru transmiterea acestuia, potrivit dispozițiilor art. 86 alin.

(3)art. 89 90 ... b) constată, prin încheiere motivată, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin.

(1)--------- Alin.

(4)al art. 88 a fost modificat de pct. 15 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

(5)În cazul prevăzut la alin.

(4)lit. a) alin.

(4)lit. b) -------- Alin.

(5)al art. 88 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(6)Instanța emitentă poate solicita, din oficiu sau la cererea procurorului competent, indisponibilizarea și remiterea bunurilor ce pot servi ca mijloace materiale de probă în procesul penal sau care au fost dobândite de persoana solicitată prin săvârșirea infracțiunii. Instanța emitentă va face mențiune în acest sens la lit. g) din formularul prevăzut în anexa nr. 1. -------- Alin.

(6)al art. 88 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(7)Pentru evidența activității instanței se întocmește și se păstrează Registrul de evidență a mandatelor europene de arestare. În registru se fac următoarele mențiuni: numărul curent; numele, prenumele și cetățenia persoanei solicitate; faza procesuală în care a fost emis mandatul european de arestare, infracțiunea, pedeapsa aplicată sau aplicabilă, numărul și data adresei parchetului ori a instanței pe rolul căreia se află cauza penală; numărul dosarului instanței de executare; data emiterii mandatului european de arestare; data transmiterii mandatului european de arestare; informații asupra executării mandatului european de arestare; motivele neexecutării mandatului european de arestare; data predării persoanei solicitate; data retragerii mandatului european de arestare. Registrul nu este destinat publicității. (la 17-12-2017, Alineatul

(7)din Articolul 88 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 )

(8)Procedura prevăzută în prezentul articol are caracter confidențial până la arestarea persoanei solicitate în statul membru de executare. Articolul 89 Transmiterea spre executare și traducerea mandatului european de arestare

(1)În cazul în care instanța emitentă nu deține nicio informație în acest sens, identificarea autorității străine competente să primească sau să execute mandatul european de arestare se realizează cu ajutorul punctelor naționale de contact la Rețeaua Judiciară Europeană sau al Ministerului Justiției prin direcția de specialitate.

(2)Atunci când este informată cu privire la localizarea sau arestarea pe teritoriul altui stat membru a persoanei solicitate, mandatul european de arestare, în limbile română și străină, este transmis de către instanța emitentă, prin fax, e-mail sau prin orice mijloc de comunicare sigur, care lasă o urmă scrisă, autorității străine competente, în termenul indicat de către aceasta, cu informarea Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

(3)Originalul mandatului european de arestare se transmite de către instanța emitentă, la cererea autorității străine.

(4)Orice dificultate legată de transmiterea sau autenticitatea mandatului european de arestare sau a oricărui document necesar pentru executarea acestuia se soluționează direct sau prin intermediul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.

(5)Transmiterea spre executare a mandatului european de arestare autorității străine competente să îl primească sau să îl execute întrerupe cursul prescripției.

(6)Atunci când autoritatea străină competentă să primească sau să execute mandatul european de arestare stabilește că mandatul european de arestare nu întrunește condițiile de formă sau este imprecis, instanța emitentă ia măsuri pentru efectuarea modificărilor sau completărilor necesare.

(7)Traducerea mandatului european de arestare se efectuează, în regim de urgență, la solicitarea instanței emitente, de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curții de apel în circumscripția căreia se află instanța emitentă nu se află niciun traducător autorizat pentru limba în care trebuie tradus mandatul european de arestare ori, deși există, acesta refuză să presteze serviciul solicitat, instanța emitentă va solicita direcției de specialitate din Ministerul Justiției luarea măsurilor în vederea traducerii acestuia.

(8)În cazul transmiterii directe, instanța emitentă informează direcția de specialitate din Ministerul Justiției în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni calendaristice cu privire la mandatele europene de arestare transmise spre executare în perioada de referință și stadiul executării acestora. -------- Art. 89 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 90 Informații suplimentare și garanții

(1)La data sau ulterior transmiterii spre executare a mandatului european de arestare, instanța emitentă comunică, din oficiu sau la cererea autorității străine, informațiile suplimentare necesare pentru executarea mandatului. Transmiterea și traducerea informațiilor suplimentare se efectuează potrivit art. 89

(2)În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul urmăririi penale sau al judecății, iar persoana solicitată este cetățean sau rezident al statului de executare, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, acordă garanția că, în caz de condamnare, odată predată, persoana respectivă poate fi transferată în condițiile prezentei legi.

(3)În cazul în care persoana solicitată, aflată în stare de arest în statul de executare, își exercită dreptul de a-și desemna un avocat în România, instanța română emitentă a mandatului european de arestare transmite, la cerere și fără întârzieri nejustificate, autorității de executare informațiile privind tabloul avocaților cu drept de a profesa în unul dintre barourile membre ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Informațiile pot fi transmise inclusiv în formă electronică. (la 17-12-2017, Articolul 90 din Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 )

(4)Rolul avocatului din România, desemnat conform alin.

(3)(la 17-12-2017, Articolul 90 din Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 )

(5)Toate comunicările dintre avocatul desemnat în România și avocatul din statul de executare urmează a avea loc pe cale directă, acestea fiind confidențiale. (la 17-12-2017, Articolul 90 din Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 ) -------- Art. 90 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 91 Transferarea temporară sau audierea persoanei solicitate în cursul procedurii de predare în baza mandatului european de arestare

(1)În cazul unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecății, transmis spre executare unei autorități din alt stat membru, față de care nu a fost luată nicio decizie ori, deși a fost luată, aceasta nu este definitivă, instanța emitentă poate solicita, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau a instanței de judecată, ca persoana față de care sa emis respectivul mandat european de arestare:

1. a)să fie transferată temporar în România pe o perioadă stabilită de comun acord cu autoritatea străină. Instanța emitentă va face mențiune în acest sens la lit.
2. f)din formularul prevăzut în anexa nr. 1, în afară de cazul în care autoritatea străină competentă să primească sau să execute mandatul european de arestare a indicat că transferarea temporară trebuie să fie solicitată pe calea unei cereri distincte; sau ...
3. b)să fie audiată nemijlocit de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau de instanța de judecată, prin videoconferință. Cererea având ca obiect audierea prin videoconferință a persoanei solicitate se întocmește potrivit art. 172 178 ...
4. c)să fie audiată în prezența sau, în măsura în care legislația statului străin o permite, de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau judecătorul desemnat de către instanța competentă. Cererea având ca obiect audierea persoanei solicitate se întocmește potrivit art. 172 ...

(2)Transferarea temporară în România a persoanei față de care s-a emis mandatul european de arestare se solicită doar în caz de urgență, atunci când prezența în persoană a acesteia este obligatorie, potrivit legii, sau când, în funcție de împrejurările cauzei, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanța de judecată consideră necesară prezența acesteia. Transferarea temporară nu trebuie să aducă atingere dreptului persoanei solicitate de a participa la judecarea cererii de predare în baza mandatului european de arestare emis de instanța română.

(3)Persoana solicitată, transferată temporar, va fi ținută în detenție până la returnarea sa în statul de executare. Primirea în centrele de reținere și arestare preventivă care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne se va face în baza mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii ori a hotărârii judecătorești care stă la baza mandatului european de arestare. Durata arestării se prelungește sau se menține în condițiile legii.

(4)Aducerea în țară și returnarea persoanei solicitate față de care autoritatea judiciară de executare a dispus transferarea temporară se realizează de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. -------- Art. 91 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 92 Mandatul european de arestare emis în baza unei hotărâri de condamnare date în lipsa inculpatului

(1)Atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată, instanța emitentă verifică lucrările dosarului, pentru a constata dacă:

1. a)persoana condamnată a fost încunoștințată în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau ...
2. b)având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, persoana condamnată l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică și apărarea în fața instanței de judecată au fost realizate în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau ...
3. c)după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac. ...

(2)Atunci când din lucrările dosarului rezultă că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, instanța emitentă informează autoritatea judiciară de executare că:

1. a)în termen de 10 zile de la primirea, după caz, în centrele de reținere și arestare preventivă care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar a persoanei predate, hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acesteia, în condițiile Codului de procedură penală; ...
2. b)la momentul înmânării hotărârii de condamnare, persoanei predate i se va aduce la cunoștință că are dreptul, după caz: (
3. i)la exercitarea unei căi de atac, potrivit Codului de procedură penală; sau ... (
4. ii)la rejudecarea cauzei, potrivit Codului de procedură penală. ... ...

(3)Totodată, când din lucrările dosarului rezultă că persoana condamnată nu a primit în prealabil nicio informare oficială cu privire la procedurile penale împotriva sa, ulterior transmiterii mandatului european de arestare, instanța emitentă va comunica, la cererea autorității judiciare de executare, o copie a hotărârii de condamnare traduse, dacă este cazul, în limba pe care persoana condamnată o înțelege, pentru a fi adusă la cunoștința acesteia. Transmiterea hotărârii de condamnare nu va fi considerată o comunicare în sensul alin.

(4)Constatările făcute potrivit alin.

(2)art. 86 alin.

(2)alin.

(1)lit. b) -------- Art. 92 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 93 Predarea temporară

(1)Dacă autoritatea judiciară de executare, după ce a aprobat predarea persoanei solicitate, dispune amânarea predării, instanța emitentă, din oficiu, la cererea procurorului competent sau a instanței pe rolul căreia se află cauza spre soluționare, poate solicita ca persoana să fie predată temporar în vederea ascultării sau participării la urmărirea penală sau la judecată. Predarea temporară se realizează în condițiile stabilite de comun acord de instanța emitentă și autoritatea străină competentă.

(2)Aducerea în țară și returnarea persoanei solicitate față de care autoritatea judiciară de executare a dispus predarea temporară se realizează de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

(3)Primirea în centrele de reținere și arestare preventivă care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne se face în baza mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei închisorii care stă la baza mandatului european de arestare. Durata arestării se prelungește sau se menține în condițiile legii.

(4)Persoana predată temporar va rămâne în detenție până la returnarea sa, cu excepția cazului în care autoritățile statului de executare solicită punerea în libertate și, în acest caz, numai dacă persoana nu se mai află sub puterea mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei. Punerea în libertate a persoanei private de libertate se realizează și atunci când, la expirarea unui termen de cel mult 18 zile de la data revocării sau înlocuirii măsurii arestării preventive sau de la data pronunțării încheierii prin care s-a constatat ca fiind încetată de drept măsura arestării preventive, persoana predată nu a fost preluată de autoritățile statului de executare. Până la expirarea termenului de 18 zile, persoana predată va rămâne în detenție, la dispoziția autorităților statului de executare. -------- Art. 93 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 94 Retragerea mandatului european de arestare

(1)Mandatul european de arestare se retrage în cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat emiterea acestuia ori dacă persoana solicitată a decedat.

(2)În cazul prevăzut la art. 65 alin.

(3)Retragerea se solicită de instanța emitentă, care informează despre aceasta autoritatea judiciară de executare, Ministerul Justiției și, după caz, parchetul care efectuează ori supraveghează activitatea de urmărire penală sau instanța care a dispus asupra măsurii arestării preventive a inculpatului ori care a hotărât cu privire la măsurile de siguranță. Articolul 95 Aducerea în țară a persoanei predate

(1)Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române:

1. a)stabilește cu autoritățile străine competente termenul de preluare a persoanei predate și asigură aducerea în țară, sub escortă, a acesteia. În caz de transfer temporar sau predare temporară, data preluării este stabilită cu avizul instanței emitente, în funcție de acordul încheiat de instanța emitentă cu autoritatea străină de executare; ...
2. b)informează, cu privire la data preluării și locul unde a fost depusă persoana predată, instanța emitentă, direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, precum și instanța de executare sau instanța pe rolul căreia se află cauza, dacă acestea din urmă sunt altele decât instanța emitentă și parchetul din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. (la 17-12-2017, Litera
3. b)din Alineatul

(1), Articolul 95 , Capitolul II , Titlul III a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 236 din 5 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 14 decembrie 2017 ) ...

(2)Atunci când, pentru aducerea în țară a persoanei predate, este utilizată calea aeriană cu escală sau calea terestră cu tranzitarea unui stat terț, direcția de specialitate din Ministerul Justiției, la solicitarea autorității prevăzute la alin.

(3)În cazul în care persoana predată a fost condamnată în lipsă, instanța de executare îi comunică hotărârea de condamnare în termen de 10 zile de la primirea acesteia, după caz, în centrul de reținere și arestare preventivă care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar. Totodată, instanța de executare informează persoana predată potrivit dispozițiilor art. 92 alin.

(2)lit. b)

(4)Imediat ce este informată că persoana predată a fost adusă în țară, instanța emitentă solicită direct statului de executare informații cu privire la durata arestului efectuat de persoana predată în baza mandatului european de arestare pe care le comunică, după caz, instanței de executare, instanței pe rolul căreia se află cauza, dacă acestea sunt altele decât instanța emitentă, sau procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală, în afară de cazul în care acestea au fost comunicate la data preluării. -------- Art. 95 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Capitolul III Executarea de către autoritățile române a unui mandat european de arestare Articolul 96 Fapte care dau loc la predare

(1)Următoarele infracțiuni, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări:

1. participarea la un grup criminal organizat; ...
2. terorismul; ...
3. traficul de persoane; ...
4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; ...
5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope; ...
6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive; ...
7. corupția; ...
8. frauda, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în înțelesul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene; ...
9. spălarea produselor infracțiunii; ...
10. falsificarea de monedă, inclusiv contrafacerea monedei euro; ...
11. fapte legate de criminalitatea informatică; ...
12. infracțiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii de animale pe cale de dispariție și de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție; ...
13. facilitarea intrării și șederii ilegale; ...
14. omorul, vătămarea corporală gravă; ...
15. traficul ilicit de organe și țesuturi umane; ...
16. răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostatici; ...
17. rasismul și xenofobia; ...
18. furtul organizat sau armat; ...
19. traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă; ...
20. înșelăciunea; ...
21. racketul și extorcarea de fonduri; ...
22. contrafacerea și pirateria produselor; ...
23. falsificarea de acte oficiale și uzul de fals; ...
24. falsificarea de mijloace de plată; ...
25. traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere; ...
26. traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive; ...
27. traficul de vehicule furate; ...
28. violul; ...
29. incendierea cu intenție; ...
30. crime aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale; ...
31. sechestrarea ilegală de nave sau aeronave; ...
32. sabotajul. ...

(2)Pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin.

(1)Articolul 97 Condiții speciale

(1)Executarea unui mandat european de arestare de către autoritățile judiciare de executare române poate fi supusă următoarelor condiții:

1. a)în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă, dacă persoana în cauză nu a fost citată personal și nici informată în orice alt mod cu privire la data și locul ședinței de judecată care a condus la hotărârea pronunțată în lipsă, predarea persoanei solicitate va fi acordată dacă autoritatea judiciară emitentă garantează că persoana care face obiectul mandatului european de arestare are posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa; ...
2. b)în cazul în care infracțiunea în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate pe viață, dispozițiile legale ale statului membru emitent trebuie să prevadă posibilitatea revizuirii pedepsei sau a măsurii de siguranță aplicate ori liberarea condiționată, după executarea a 20 de ani din pedeapsă sau măsura de siguranță aplicată, ori aplicarea unor măsuri de clemență. ...

(2)Fără a aduce atingere dispozițiilor alin.

(1)-------- Alin.

(2)al art. 97 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. Articolul 98 Motive de refuz al executării

(1)Autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:

1. a)când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare; ...
2. b)când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune; ...
3. c)când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare în conformitate cu legea română. ...

(2)Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: a) în situația prevăzută la art. 96 alin.

(2)...

1. b)când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare; ...
2. c)când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent; -------- Lit.
3. c)a alin.

(2)al art. 98 a fost modificată de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

1. d)când persoana care face obiectul mandatului european a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte într-un alt stat terț care nu este membru al Uniunii Europene, cu condiția ca, în caz de condamnare, sancțiunea să fi fost executată sau să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau pedeapsa să fi fost grațiată potrivit legii statului de condamnare; ...
2. e)când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României; ...
3. f)când mandatul european cuprinde infracțiuni care au fost comise în afara teritoriului statului emitent și legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când s-au comis în afara teritoriului român; ...
4. g)când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române; ...
5. h)când o autoritate judiciară română a decis fie renunțarea la urmărirea penală, fie clasarea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare sau a pronunțat, față de persoana solicitată, o hotărâre definitivă, cu privire la aceleași fapte, care împiedică viitoare proceduri; --------- Lit.
6. h)a alin.

(2)al art. 98 a fost modificată de pct. 16 al art. II din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. ...

1. i)când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislația statului emitent: (
2. i)persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau ... (
3. ii)persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau ... (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; sau ... (
4. iv)persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre și i se va aduce la cunoștință că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată. ... ... -------- Lit.
5. i)a alin.

(2)al art. 98 a fost introdusă de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 300 din 15 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013.

(3)În situația în care, în cauză, este incident exclusiv cazul prevăzut la alin.

(2)lit. c) art. 107 art. 107

(4)În cazul prevăzut la alin.

(3)art. 103 alin.

(4)alin.

(3)Articolul 99 Proceduri prealabile

(1)În termen de 48 de ore de la primirea unui mandat european de arestare, procurorul verifică dacă mandatul european de arestare este însoțit de o traducere în limba română ori în una dintre limbile engleză sau franceză. În cazul în care mandatul nu este tradus în niciuna dintre limbile de mai sus, parchetul solicită autorității judiciare emitente remiterea traducerii. Dacă mandatul european de arestare este tradus în limba engleză sau în limba franceză, procurorul competent dispune traducerea, în regim de urgență, a acestuia. -------- Alin.

(1)al art. 9