Reglementare tehnică din 8 august 2013

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 8 august 2013 "Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, PARTEA a II-a - Instalații de stingere", indicativ P118/2-2013 Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 595 bis din 24 septembrie 2013 Notă ...

Aprobată prin Ordinul nr. 2.463 din 8 august 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 595 din 24 septembrie 2013.

CUPRINS Partea I PREVEDERI GENERALE 1.

Obiect. Domenii de aplicare ...

2.

Condiții tehnice generale de realizare a instalațiilor de stingere a Incendiilor ...

3.

Cerințe ...

Partea a II-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR 4.

Instalații cu hidranți de incendiu interiori ...

5.

Coloane uscate ...

6.

Instalații cu hidranți de incendiu exteriori ...

7.

Instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere ...

8.

Instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată ...

9.

Instalații de stingere a incendiilor cu ceață de apă ...

10.

Branșamentele instalațiilor interioare de stingere cu apă a incendiilor la rețele exterioare ...

11.

Rețele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor ...

12.

Rezervoare și bazine pentru rezerva de apă necesară stingerii incendiilor. Surse de apă. ...

13.

Stații de pompare a apei și compresoare de aer destinate stingerii incendiilor ...

Partea a III-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE a INCENDIILOR CU GAZE 14.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon ...

15.

Condiții generale pentru utilizarea gazelor, (altele decât dioxidul de carbon) în instalații fixe de stingere a incendiilor ...

16.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu IG - 100 ...

17.

Instalații fixe de stingere a incendiilor, cu substanțe HFC - 227ea ...

18.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu IG - 541 ...

19.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu IG-01 ...

20.

Instalații de stingere a incendiilor cu substanțe HCFC AMESTEC A ...

21.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu substanțe HFC - 125 ...

22.

Instalații fixe de stingere a incendiilor cu substanțe FK-5-1-12 ...

Partea a IV-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU AEROSOLI 23.

Instalații de stingere a incendiilor cu aerosoli ...

Partea a V-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ 24.

Instalații de stingere a incendiilor cu spumă ...

Partea a VI-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU PULBERI 25.

Instalații fixe de stingere cu pulberi a incendiilor ...

Partea a VII-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU ABUR 26.

Instalații de stingere cu abur a incendiilor ...

Partea a VIII-a EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR 27.

Organizarea exploatării instalațiilor de stingere a incendiilor ...

28.

Exploatarea instalațiilor de stingere cu apă a incendiilor ...

29.

Exploatarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu gaze ...

30.

Exploatarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu aerosoli ...

31.

Exploatarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu spumă ...

32.

Exploatarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi ...

33.

Exploatarea instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu abur ...

ANEXE Partea I PREVEDERI GENERALE 1. Obiecte. Domenii de aplicare 1.1.

1.2.

Proiectarea și executarea de noi tipuri de instalații pentru stingerea incendiilor este admisă numai dacă sunt, după caz, certificate sau agrementate tehnic, conform legii. ...

1.3.

Pentru construcții și obiective ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nominalizate prin acte normative ale conducătorilor structurilor respective în care nu are acces publicul, prevederile normativului nu sunt obligatorii. La acestea se asigura măsurile de securitate la incendiu stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective. ...

1.4.

Pentru construcțiile monumente istorice sau de arhitectură, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând a fi aplicate de la caz la caz, sau înlocuite cu măsuri de îmbunătățire a cerinței fundamentale securitate la incendiu posibil de realizat și care să nu afecteze caracterul monumentului. ...

1.5.

Pentru construcțiile destinate fabricării, manipulării și depozitării explozivilor, substanțelor nucleare, instalațiilor subterane hidroenergetice, ale metroului, specifice organizării de șantier precum și instalațiile și echipamentele tehnologice de producție (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive etc.), prevederile normativului se aplică în măsura în care nu contravin altor reglementări specifice. ...

1.6.

Pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor de securitate la incendiu, a criteriilor și nivelurilor de performanță prevăzute în normativ, în proiectare, execuție și exploatare trebuie să fie utilizate numai produse pentru construcții și instalații pentru care sunt efectuate determinări funcționale de comportare la foc și condițiile legii. ...

1.7.

Standardele de referință menționate în prezentul normativ se consideră cu ediția în vigoare (anexa nr. 1). ... ...

Echiparea și dotarea tehnică minimă obligatorie a construcțiilor și instalațiilor cu sisteme și instalații de stingere a incendiilor, trebuie să corespundă prezentului normativ și reglementărilor specifice, îndeplinind principiile și cerințele din normele generale de apărare împotriva incendiilor. ...

2.2.

Investitorul poate solicita echiparea și dotarea suplimentară a construcțiilor și instalațiilor și cu alte sisteme și instalații sau elemente de instalații de stingere a incendiului, în condițiile în care nu este afectată cerința de securitate la incendiu referitor la condițiile, criteriile și nivelurilor de performanță specifice. ...

Proiectarea instalațiilor de stingere a incendiilor 2.3.

2.4.

2.5.

Componentele specifice instalațiilor de stingere a incendiilor trebuie să îndeplinească cerințele minime prevăzute de normativ, sau să aibă performanțe de stingere echivalente. ...

2.6.

Componentele instalațiilor de stingere a incendiilor care în mod normal lucrează sub presiune, trebuie să îndeplinească cerințele reglementărilor tehnice specifice. ...

2.7.

2.8.

În prezentul normativ se utilizează terminologia din anexa nr. 33, termeni definiți prin standardul de referință SR EN ISO 13943, precum și cei utilizați în reglementările tehnice specifice ori în uzul curent, conform terminologiei adoptate în reglementările tehnice ale Uniunii Europene. ...

Dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor 2.9.

La dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor și a componentelor acestora se respectă prevederile specifice substanțelor de stingere utilizate, precum și condițiile și specificațiile producătorilor de echipamente. ...

2.10.

Dimensionarea și executarea sistemelor de ventilare aferente incintelor protejate la incendiu cu instalații de stingere, se realizează conform prevederilor reglementării tehnice specifice și specificațiilor producătorilor de echipamente. ...

Amplasare 2.11.

Componentele instalațiilor de stingere a incendiilor se amplasează cu respectarea prevederile reglementărilor tehnice și ale prezentului normativ, precum și cerințele și condițiile producătorilor acestora. ...

2.12.

În funcție de natura substanței de stingere utilizate, se recomandă dispunerea stațiilor de distribuție și a rezervelor în apropierea incintei la care asigură stingerea incendiilor. ...

2.13.

2.14.

În toate situațiile se recomandă asigurarea ventilării natural-organizate a stațiilor de distribuție a substanțelor de stingere. ...

2.15.

2.16.

Corespunzător condițiilor concrete ale spațiilor protejate cu instalații fixe pentru stingerea incendiului, pot fi prevăzute instalații mecanice de ventilare capabile să asigure evacuarea degajărilor rezultate în urma incendiului (fum, gaze de ardere). ...

2.17.

Instalațiile mecanice de ventilare, atunci când se prevăd, trebuie să fie acționate cu butoane manuale amplasate centralizat în apropierea ușilor de acces în spațiile protejate. Aceste instalații se dimensionează corespunzător evacuării sigure a degajărilor, asigurând un debit echivalent cu minimum 5 schimburi orare. Tubulatura de evacuare va avea trasee cât mai scurte și dacă este posibil, fără a traversa alte spații neprotejate. ...

Executarea și montarea instalațiilor de stingere a incendiilor 2.18.

Producătorii instalațiilor de stingere a incendiilor și, după caz, furnizorii acestora, precum și proiectanții și executanții instalațiilor de stingere, răspund - potrivit competențelor legale ce le revin - de calitatea lucrărilor executate și de asigurarea condițiilor de siguranță a utilizatorilor, precum și de eficiența stingerii incendiilor în spațiile protejate. ...

2.19.

La executarea instalațiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocmai a proiectului, a prevederilor prezentului normativ și a condițiilor și specificațiilor producătorilor de instalații, aparatură, echipamente și substanțe de stingere. ...

2.20.

Subansamblurile și echipamentele instalației de stingere a incendiului se transportă ambalate, păstrându-se caracteristicile tehnice și constructive cu care au fost realizate de producător și se depozitează în condiții de siguranță. ...

2.21.

Înainte de montarea conductelor și a celorlalte accesorii aferente instalațiilor de stingere a incendiilor, se verifică starea lor, neadmițându-se montajul dacă prezintă deformări, urme de lovire ori fisuri vizibile. ...

2.22.

Producătorii și, după caz, furnizorii de butelii și echipamente trebuie să livreze odată cu acestea și piesele de rezervă necesare. ...

2.23.

Pe timpul montării instalației de stingere a incendiului, se iau măsuri speciale pentru ca în interiorul conductelor să nu pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea substanței de stingere. ...

2.24.

Rețelele de distribuție pe care se montează duzele de refulare se fixează rigid cu bride care să preia efortul produs la refularea substanței de stingere. La conductele de transport, bridele de fixare trebuie să permită dilatări și contracții funcționale. ...

2.25.

Conductele pentru comenzi pneumatice se montează astfel încât să nu stânjenească intervenția personalului de exploatare și verificare. ...

2.26.

Este interzisă montarea în instalație a recipienților (buteliilor) cu scăpări de substanță de stingere. ...

2.27.

După montare, conductele se curăță, iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer sau alt gaz sub presiune, îndepărtându-se eventualele corpuri străine pătrunse accidental. ...

2.28.

La montarea duzelor de refulare se urmărește ca acestea să nu se înfunde, deformeze etc. Duzele de refulare se fixează bine, astfel încât să nu fie posibilă desprinderea lor la reacțiunile rezultate din funcționare. ...

2.29.

Pe timpul executării instalațiilor de stingere a incendiilor, executantul va respecta prevederile reglementărilor tehnice de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, sau a altor reglementări tehnice echivalente. ...

Acționare 2.30.

În raport de natura incendiului, de viteza de evoluție a acestuia și de consecințele posibile, instalațiile de stingere se acționează automat sau manual. În toate cazurile, acționările automate trebuie să fie dublate de acționari manuale pentru comanda punerii în funcțiune a instalației. ...

2.31.

La instalațiile cu funcționare automată, sistemul de semnalizare a incendiului și de acționare a comenzii de funcționare a instalației va asigura detectarea incendiului în faza incipientă. ...

Probarea instalațiilor de stingere a incendiilor 2.32.

După executarea instalațiilor de stingere a incendiilor se verifică rigiditatea îmbinărilor prin proba hidraulică de rezistență la presiune și proba de etanșeitate cu aer comprimat. ...

2.33.

Probele de funcționare au ca obiectiv principal controlul funcționării armăturilor de comandă și după caz, a dispozitivelor de alarmă. În cadrul probei de funcționare se verifică acționarea instalației atât local, cât și de la distanță (când este astfel proiectată). ...

2.34.

Pe timpul probei de stingere se iau măsuri de siguranță pentru evitarea accidentelor și a pagubelor materiale. Probele se realizează coordonat, sub conducerea executantului lucrării și în prezența beneficiarului, iar rezultatele verificărilor și a probelor efectuate se consemnează într-un proces verbal. ...

2.35.

Odată cu încheierea probelor trebuie definitivată și instruirea personalului care va asigura exploatarea și întreținerea instalației de stingere, consemnându-se acest lucru în procesul verbal. ...

Recepția instalațiilor de stingere a incendiilor 2.36.

Recepția instalației de stingere a incendiilor se face de către comisia constituită în conformitate cu legislația în vigoare. Comisia de recepție este obligată să verifice dacă au fost: a) respectate condițiile privind sistemele de detectare, semnalizare și stingere prevăzute în proiectele de execuție și în documentațiile tehnice ale producătorului, precum și în reglementările tehnice în vigoare; ... b) montate și puse în funcțiune toate instalațiile, aparatura și echipamentele din sistemele de semnalizare și stingere a incendiului; ... c) predate beneficiarului instrucțiunile de folosire a tuturor aparatelor și echipamentelor instalației și s-a instruit personalul de servire a acestora. ... ...

2.37.

Recepția lucrărilor constă în verificarea respectării legislației în vigoare și reglementărilor tehnice privind: a) funcționarea instalației de detectare și semnalizare a incendiilor și comandă a intrării în funcțiune a instalației de stingere; ... b) funcționarea sistemului de distribuție a substanței de stingere; ... c) existența panourilor și dispozitivelor de avertizare privind evacuarea oamenilor, a instrucțiunilor de exploatare și a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenției în caz de incendiu. ... ...

2.38.

Rezultatele verificărilor și a probelor efectuate în prezența comisiei de recepție se consemnează într-un proces verbal de recepție. La recepția instalației de stingere, executantul acesteia va prezenta toate documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției. Orice neconcordanță între proiect și execuție se remediază în funcție de importanță (pe loc, imediat sau cu termen stabilit, corelat cu darea în exploatare a instalației), astfel încât să fie asigurate condițiile de securitate la incendiu pentru spațiul protejat. ...

2.39.

Exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor 2.40.

Pentru buna exploatare a sistemelor și instalațiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocmai a proiectului, a prevederilor prezentului normativ și a instrucțiunilor și regulilor cuprinse în fișele și specificațiile tehnice ale producătorilor de aparate, echipamente, utilaje și substanțe de stingere. ...

2.41.

2.42.

Acționările, precum și comenzile automat și/sau manual de punere în funcțiune ale instalațiilor de stingere a incendiilor se mențin în permanentă stare de funcționare. ...

2.43.

În caz de incendiu se asigură evacuarea rapidă și în condiții de siguranță a oamenilor din spațiile supuse inundării cu substanțe de stingere, pe căi de acces marcate și păstrate libere. ...

2.44.

După stingerea incendiului, accesul oamenilor în spațiile inundate cu substanțe, trebuie să fie permis numai după ce aceste spații au fost bine ventilate. ...

2.45.

Stațiile de distribuție a substanțelor de stingere a incendiului trebuie să aibă menținut permanent accesul liber din exterior, pe căi de circulație funcționale, astfel încât să permită executarea operativă a lucrărilor de reparații și întreținere. Iluminatul de siguranță al căilor de acces la stațiile de distribuție, precum și a zonelor unde sunt amplasate acestea, se menține în stare de funcționare. ...

2.46.

Se va asigura controlul și verificarea permanentă a recipientelor (buteliilor) montate în stațiile de distribuție pentru depistarea oricăror scăpări de substanțe de stingere. Recipientele (buteliile) cu defecțiuni se înlocuiesc. ...

2.47.

Se va asigura funcționarea la parametrii proiectați a sistemelor și instalațiilor de ventilare natural-organizată sau mecanică a stațiilor de distribuție a substanțelor speciale de stingere a incendiilor. ...

2.48.

Este obligatorie efectuarea reviziilor și reparațiilor prevăzute în reglementările tehnice, în documentația de execuție și specificațiile producătorului. ...

2.49.

Este interzisă modificarea instalațiilor de stingere a incendiilor fără acordul factorilor în drept, potrivit legislației în construcții. ...

Măsuri de tehnica securității și sănătății în muncă și de apărare împotriva incendiilor 2.50.

Responsabilii cu exploatarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de stingere a incendiilor trebuie să aibă afișată la loc vizibil și în vecinătatea incintelor protejate panouri cu următorul conținut: a) schemele de funcționare ale instalațiilor de stingere a incendiilor; ... b) instrucțiunile de exploatare ale instalațiilor de stingere; ... c) instrucțiuni specifice de securitate și sănătate în muncă și măsuri pentru prevenirea accidentelor umane în timpul și după inundarea cu substanță de stingere. ... ...

2.51.

Personalul de exploatare și întreținere a sistemelor și instalațiilor de stingere a incendiilor, trebuie să fie instruit și va lua la cunoștință de prevederile prezentului normativ și celorlalte reglementări specifice, precum și cu privire la măsurile necesare de protecție împotriva contaminării, a intoxicării cu substanțe periculoase precum și împotriva electrocutărilor. ...

2.52.

Personalul de exploatare a sistemelor și instalațiilor de stingere a incendiilor, trebuie să fie instruit asupra practicilor de salvare și intervenție în caz de necesitate. ...

2.53.

În toate locurile unde se folosesc substanțe de stingere a incendiilor cu nivel de concentrație toxic organismului uman, se prevăd prin proiectare indicatoare corespunzătoare de avertizare și se asigură menținerea în exploatare a stării corespunzătoare a acestora. ...

2.54.

Pentru salvarea oamenilor din spațiile inundate cu substanțe de stingere cu nivel de concentrație toxic organismului uman, se iau măsuri de evacuare imediată și de evitare a accesului în aceste spații. Se va acorda primul ajutor persoanelor afectate de substanțele speciale de stingere. ...

2.55.

Mijloacele și echipamentele de protecție necesare intervenției la incintele, sistemele și instalațiile de stingere a incendiilor, se mențin în stare de funcționare la parametrii proiectați și se recomandă a se păstra într-o încăpere apropiată, protejată față de spațiul ce se inundă cu substanța specială de stingere și la care accesul să fie ușor. ...

2.56.

Pentru atenționarea personalului din interiorul spațiilor supuse inundării cu substanțe speciale de stingere trebuie să fie afișate la loc vizibil panouri de avertizare inscripționate cu următorul text, conform modelului prezentat în figura 2.1.

Figura 2.1. Indicator pentru avertizare asupra faptului că spațiile sunt protejate cu substanțe speciale de stingere ...

2.57.

În toate spațiile în care sunt amplasate baterii de recipienți (butelii) cu substanțe speciale de stingere a incendiilor și în special, pe fețele exterioare ale ușilor stațiilor de stocare și distribuție, se va afișa următoarea inscripție, conform modelului prezentat în figura 2.2.

Figura 2.2. Indicator pentru avertizare pentru spațiile în care se depozitează butelii cu substanțe de stingere ... ...

Construcțiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării preconizate, ținând seama mai ales de sănătatea și siguranța persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viață al construcțiilor. În condițiile unei întrețineri normale, construcțiile trebuie să îndeplinească aceste cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor pe o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic. ...

3.2.

La proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor, trebuie să se stabilească măsuri, condiții și nivelurile de performanță potrivit prevederilor prezentului normativ și reglementărilor specifice care să asigure îndeplinirea cerințelor fundamentale din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 din 9 martie 2011 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului referitoare la:

3.3.

3.4.

Elementele componente ale instalațiilor de stingere a incendiilor trebuie să fie fixate de structura de rezistență a construcției prin dispozitive corespunzător dimensionate, în colaborare cu specialistul structurist al construcției. La proiectarea și executarea rețelelor exterioare de alimentare cu apă a instalațiilor de stingere a incendiilor, se va ține seama de tipul și caracteristicile terenului, precizate prin studii geotehnice. ...

3.5.

Stațiile de distribuție aferente instalațiilor fixe de stingere a incendiilor se amplasează, de regulă, în încăperi proprii. Aceste încăperi, trebuie să fie situate la nivelurile inferioare ale construcției sau, atunci când acest lucru nu este posibil, construcția trebuie să fie corespunzător dimensionată încărcărilor statice și dinamice ale instalației de stingere. Sunt exceptate instalațiile fixe de stingere a incendiilor care utilizează substanțe pentru care producătorii nu solicită restricții de păstrare și de utilizare. ...

3.6.

3.7.

Pentru asigurarea eficienței stingerii incendiilor, instalația trebuie conformată și dimensionată în funcție de spațiul protejat și de caracteristicile incendiului, utilizând tipul corespunzător de instalație și de substanță de stingere. ...

3.8.

Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viață, o amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a utilizatorilor sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul construirii, utilizării, demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele: a) emanații de gaze toxice; ... b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă; ... c) emisie de radiații periculoase; ... d) scurgerea de substanțe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafață sau în sol; ... e) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă sau substanțe care au un impact negativ diferit asupra apei potabile; ... f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau lichide; ... g) prezența umidității în anumite părți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul acesteia. ... ...

3.9.

3.10.

3.11.

Pentru funcționarea instalațiilor de stingere a incendiilor în condiții de siguranță în exploatare sunt necesare măsuri, dispozitive, echipamente etc. corespunzătoare de protecție, care să elimine posibilitatea producerii unor riscuri pentru utilizatori (răniri, arsuri, asfixieri, electrocutări, contaminări, explozii etc.). ...

3.12.

Instalațiile de stingere a incendiilor, în funcționare normală și în stare de avarie, nu trebuie să influențeze negativ parametrii și nivelurile de performanță ale construcției, referitoare la cerințele de calitate prevăzute de lege. ...

3.13.

Cerința fundamentală protecția împotriva zgomotului se asigură prin măsuri corespunzătoare astfel realizate încât prin funcționare să nu afecteze confortul acustic al utilizatorilor și al zonelor învecinate. Construcția trebuie proiectată și executată în așa fel încât zgomotul perceput de către utilizatori sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu fie periclitată sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare. ...

3.14.

Cerința fundamentală economie de energie și izolare termică se asigură prin analize și soluții de caz, în funcție de condițiile specifice în care se folosesc instalațiile, de cerințele acestora și caracteristicile substanțelor utilizate la stingerea incendiilor.Construcțiile cu instalațiile aferente de încălzire, răcire, iluminare și ventilare trebuie astfel proiectate și executate încât consumul de energie necesar funcționării să fie mic, ținând cont de utilizatori și de condițiile locale de climă. Construcțiile trebuie, de asemenea, să fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puțină energie pe parcursul construirii și demontării lor. ...

3.15.

Cerința fundamentală utilizare sustenabilă a resurselor naturale se realizează prin proiectarea, executarea și demolarea construcțiilor astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele: (a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare; ... (b) durabilitatea construcțiilor; ... (c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul. ... ...

3.16.

Componentele instalațiilor de stingere a incendiilor, care necesită izolări termice - potrivit cerințelor producătorului - trebuie să fie, de regulă, izolate cu materiale din clasa de reacție la foc minim A2-s1, d0. ...

3.17.

La proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor trebuie să se aibă în vedere și prevederile reglementărilor tehnice conexe și documentele normative de referință, nominalizate în anexa nr. 1. ... ...

Partea a II-a PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR 4. Instalații cu hidranți de incendiu interiori Echiparea tehnică a clădirilor cu hidranți de incendiu interiori 4.1.

Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu, spațiilor, cu hidranți de incendiu interiori, se realizează la: a) clădirile închise din categoriile de importanță excepțională și deosebită A și B, încadrate conform legislației în vigoare, indiferent de aria construită sau desfășurată și număr de niveluri; ... b) clădiri înalte și foarte înalte, precum și clădiri cu săli aglomerate, indiferent de destinație, de ariile construite și numărul de niveluri; ... c) clădiri de învățământ cu mai mult de 200 de utilizatori sau cele cu aria construită mai mare de 600 mp și mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane; ... d) clădiri cu destinație de cazare a elevilor, studenților, sportivilor, clădiri de turism/structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare cu mai mult de 100 de paturi sau cele cu aria construită mai mare de 600 mp și mai mult de 3 (trei) niveluri. ... e) clădiri montane cu capacități mai mari de 100 de paturi; ... f) clădiri pentru sănătate/de îngrijire a sănătății, supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor preșcolari, bătrâni, persoane cu dizabilități sau lipsite de adăpost cu mai mult de 100 de persoane sau cele cu aria construită mai mare de 600 mp și mai mult de trei niveluri supraterane; ... g) clădirile, compartimentele de incendiu și spațiile pentru comerț cu mai mult de 2 (două) niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 mp; ... h) clădiri pentru cultură pentru mai mult de 200 de persoane sau cele cu mai mult de trei niveluri supraterane și aria lor construită de peste 600 mp; ... i) clădiri de cult cu mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane și aria construită peste 600 mp; ... j) clădiri administrative cu aria construită mai mare de 600 mp sau mai mult de 4 (patru) niveluri supraterane; ... k) clădiri închise de sport cu capacitatea maximă simultană mai mare de 300 utilizatori; ... l) clădiri sau spații de producție și/sau depozitare în care se utilizează materiale sau substanțe combustibile, cu aria desfășurată mai mare de 600 mp; ... m) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălțime), indiferent de aria construită; ... n) spații subterane publice (cu excepția locuințelor), de producție și/sau depozitare subterane cu aria desfășurată mai mare de 600 mp; ... o) parcaje subterane conform prevederilor reglementării tehnice în vigoare; ... p) parcaje supraterane cu mai mult de 2 (două) niveluri sau cele cu aria desfășurată mai mare de 600 mp; ... ...

4.2.

Enumerarea de la art. 4.1. nu este limitativă, investitorii putând stabili necesitatea echipării cu hidranți interiori de incendiu și pentru alte tipuri de clădiri. ...

4.3.

În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranți de incendiu interiori se stabilește pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, iar gospodăria de apă aferentă clădirii se dimensionează astfel încât să asigure sarcina hidrodinamică necesară cea mai mare și debitul cel mai mare. ...

4.4.

Nu se prevăd hidranți de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată ca substanță de stingere și când stingerea incendiului se asigură cu alte substanțe de stingere: gaze inerte, spumă, abur, pulberi, precum și la construcțiile parter, cu destinația de producție și/sau depozitare, Ia care stingerea incendiului în interior se asigură de la hidranții de incendiu exteriori cu debitele și presiunile necesare, cu furtun având lungimea de maxim 40 m. ...

Soluții tehnice de realizare a instalațiilor cu hidranți de incendiu interiori 4.5.

Hidranții de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile și ușor accesibile în caz de incendiu, în funcție de lungimea furtunurilor și de geometria spațiilor protejate ale clădirii, în următoarea ordine: lângă intrări în clădiri, în case de scări, în holuri sau în vestibuluri, pe coridoare, lângă intrarea în încăperi și în interiorul acestora. ...

4.6.

4.7.

În clădirile civile înalte, definite conform reglementărilor specifice, hidranții de incendiu interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încăperile tampon de acces în casele scării. ...

4.8.

În clădirile civile foarte înalte definite conform reglementărilor specifice, se respectă următoarele: a) hidranții de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în casele de scări; ... b) conductele se leagă în inel și se prevăd cu robinete de închidere, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcțiune a mai mult de 5 hidranți pe nivel; ... c) se prevăd robinete și pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziția "normal deschis"; ... d) pentru alimentarea cu apă a instalației interioare cu hidranți de incendiu, direct de la pompele mobile de incendiu, se prevede o conductă cu Dn100 mm, cu robinet de închidere, două clapete de sens și două racorduri având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm, amplasate pe peretele exterior al clădirii, în nișe cu geam, marcate cu indicatoare la înălțimea de maximum 1.40 m de la nivelul trotuarului clădirii, racordată la conducta principală a rețelei de alimentare cu apă. ... ...

4.9.

La clădirile monobloc, la care nu se poate asigura protecția întregii suprafețe de la hidranții de incendiu exteriori, se prevăd hidranți de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuare. ...

4.10.

În clădirile de producție și/sau depozitare hidranții de incendiu interiori se prevăd pentru protecția tuturor zonelor în care acest lucru este obligatoriu în condițiile art. 4.1, compartimentate corespunzător cu elemente de construcție rezistente la foc, potrivit reglementărilor specifice. ...

4.11.

În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înălțime mai mare de 6 m), clădiri monobloc, gări, aerogări, metrou etc. se admite ca hidranții de incendiu interiori, necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montați pe pereți sau pe stâlpi, să fie amplasați la nivelul pardoselii sau îngropați în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare. ...

4.12.

Hidranții de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcându-se corespunzător. Standardele de referință sunt ISO 3864/1,2, 3, 4 și ISO 7010. ...

4.13.

În lipsa iluminatului normal, identificarea hidranților trebuie să se facă prin iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori. ...

4.14.

Robinetul hidrantului de incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său și dispozitivele de refulare a apei, se montează într-o cutie specială, amplasată în nișă sau firidă în zidărie, la înălțimea de 0,80 m ..... 1,50 m de la pardoseală. ...

4.15.

Nișele hidranților de incendiu interiori nu trebuie să străpungă pereții rezistenți la foc, pe cei care despart încăperi cu risc de incendiu diferit sau care delimitează căi de evacuare. În cazul în care se montează în nișă, rezistența la foc a peretelui, după montarea nișei, trebuie să rămână neschimbată. ...

4.16.

Hidranții de incendiu interiori se echipează cu furtunuri semirigide sau cu furtunuri plate și cu țevi de refulare universale montate la extremitățile furtunurilor pentru a forma, dirija și controla jetul de apă (standarde de referință SR EN 671-1 sau SR EN 671-2). ...

4.17.

Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din următoarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33 mm. Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie să depășească 52 mm. Fac excepție aplicațiile specifice care permit alte valori. ...

4.18.

4.19.

Țeava de refulare universală trebuie să permită următoarele poziții de reglare: închidere și jet pulverizat și/sau jet compact. Când jetul pulverizat și jetul compact sunt condiționate, se recomandă să se poziționeze jetul pulverizat între poziția de închidere și poziția jetului compact. ...

4.20.

Țeava de refulare universală trebuie prevăzută cu un robinet de închidere a alimentării cu apă. Robinetul de închidere trebuie să fie cu supapă sau de alt tip cu deschidere lentă. Robinetul trebuie să se închidă prin acționarea unei roți de manevră în sens orar, iar sensul de deschidere trebuie marcat. ...

4.21.

Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat cu două flanșe circulare cu diametrul maxim de 800 mm și cu sectoare interioare sau cu o bobină cu diametrul minim de 200 mm pentru furtunurile de 19 mm și 25 mm și cu diametrul minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mm. Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale. ...

4.22.

4.23.

4.24.

Alimentarea cu apă a hidranților de incendiu interiori, din construcțiile prevăzute cu instalații de apă potabilă sau industrială se poate face prin rețele separate sau comune, inelare ori ramificate. ...

4.25.

Se prevăd rețele de distribuție separate în următoarele situații: a) la clădirile echipate cu instalații interioare cu sprinklere, sprinklere deschise, apă pulverizată sau ceață de apă; ... b) la clădirile în care pentru apa potabilă sau industrială s-au utilizat rețelele de distribuție din materiale plastice; ... c) în cazurile în care presiunea necesară în instalațiile pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar; ... d) când, potrivit avizului societății de distribuție a apei, nu se poate asigura debitul de apă pentru stins incendiul din conductele publice și este necesar a se prevedea o gospodărie de apă proprie (rezervor cuplat cu stație de pompare a apei) pentru debitul de incendiu; ... e) în cazul rețelelor interioare cu hidranți de incendiu pentru care este prevăzut timpul teoretic de funcționare de 60 minute și mai mult. ... ...

4.26.

4.27.

Rețelele interioare care alimentează cu apă mai mult de 8 hidranți de incendiu pe nivel, se proiectează inelare. În distribuitorul rețelei de alimentare cu apă se prevede o conductă cu Dn100 mm cu robinet de închidere, ventil de reținere și două racorduri fixe având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu. ...

4.28.

Rețelele inelare de conducte se prevăd cu robinete astfel încât, în caz de avarii, să nu se întrerupă funcționarea a mai mult de 5 hidranți pe un nivel al clădirii. ...

4.29.

Robinetele de pe rețelele inelare se montează la înălțimea de maximum 1,8 m față de nivelul pardoselii curente, sigilate în poziție normal deschis, dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de acționare de la distanță. ...

4.30.

Alimentarea cu apă a hidranților interiori se asigură la presiunile necesare menționate în SR EN 671-1 sau SR EN 671-2. ...

4.31.

Pentru reducerea presiunii la valorile admise se recomandă prevederea de regulatoare de presiune locale sau diafragme, amplasate înaintea hidranților respectivi. ...

4.32.

Instalațiile cu hidranți de incendiu interiori se proiectează și execută astfel încât să poată fi acționate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor și robinetelor cu acționare electrică de la distanță. ...

4.33.

Toate rețelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranți interiori se proiectează și se execută astfel încât să fie ferite de îngheț, iar reviziile și eventualele reparații să se poată face cu ușurință. Zonarea adâncimii maxime de îngheț este prezentată în anexa 32. ...

4.34.

Dimensionarea instalațiilor cu hidranți de incendiu interiori 4.35.

Timpul teoretic de funcționare a instalației de hidranți interiori este de: a) 120 minute pentru clădirile foarte înalte; ... b) 60 minute pentru clădiri de importanță excepțională și deosebită, clădirile înalte, clădirile cu săli aglomerate, parcaje subterane cu patru nivele sau mai mult; ... c) 30 de minute la parcaje subterane din categoria P1 și P2, definite conform reglementărilor tehnice specifice, care nu sunt echipate cu instalații de stingere cu sprinklere, parcaje supraterane închise cu minimum două niveluri, clădiri (încăperi) de producție și/sau depozitare care nu sunt echipate cu instalații de stingere cu sprinklere; ... d) 10 minute pentru celelalte categorii de construcții echipate cu instalație de hidranți interiori. ... ...

4.36.

4.37.

4.38.

Debitele minime ale jetului compact și pulverizat în funcție de diametrele duzelor de refulare sau diametrele echivalente, la diferite presiuni disponibile ale apei în secțiunile de ieșire din orificiile acestora, pentru hidranții de incendiu interiori, echipați cu furtunuri semirigide, sunt date în anexa nr. 4, iar pentru hidranții de incendiu interiori echipați cu furtunuri plate, în anexa nr. 5. ...

4.39.

Presiunea minimă necesară la robinetul hidrantului de incendiu interior, trebuie să acopere pierderile totale de sarcină în furtun și să asigure formarea unor jeturi de apă compacte sau pulverizate, cu debitele din anexa nr. 4, respectiv anexa nr. 5, în funcție de diametrele duzelor de refulare sau diametrelor echivalente. ...

4.40.

Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalației de alimentare cu apă a hidranților de incendiu interiori, se determină astfel: a) când alimentarea cu apă a hidranților de incendiu interiori se face printr-o rețea comună cu alimentarea cu apă potabilă sau industrială, debitul de calcul se determină adăugând la debitul de incendiu al hidranților (stabilit conform datelor din anexele nr. 4 și nr. 5.) debitul de calcul de apă potabilă sau industrială stabilit conform reglementărilor specifice sau prescripțiilor tehnologice, cu excepția a 85% din debitul de calcul necesar dușurilor și a debitului pentru spălări tehnologice și a pardoselilor, care nu se iau în calcul; ... b) când alimentarea cu apă a hidranților de incendiu interiori se face printr-o rețea separată, debitul de calcul și numărul de jeturi în funcțiune simultană, se determină conform datelor din anexele nr. 3, 4 și 5. ... ...

4.41.

Coloana de alimentare cu apă a hidranților de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 inch (țoli) pe întreaga înălțime. Dacă rețeaua de hidranți de incendiu interiori este comună cu instalațiile sanitare coloana de alimentare cu apă potabilă se racordează la partea superioară la un punct de utilizare curentă a apei, pentru a se asigura circulația permanentă a apei în coloană. ...

4.42.

Dimensionarea conductelor rețelei ramificate de alimentare cu apă a hidranților de incendiu interiori și calculul pierderilor totale de sarcină (liniare și locale) se efectuează mai întâi pe traseul principal de alimentare cu apă al rețelei, de la hidrantul de incendiu cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalație (amplasat cel mai depărtat pe orizontală de punctul de alimentare cu apă al rețelei și având cota geodezică cea mai mare) spre punctul de alimentare cu apă al rețelei. ...

4.43.

Ramificațiile rețelei se dimensionează la presiunile disponibile ale apei din nodurile traseului principal. ...

4.44.

În cazul în care rezultă necesitatea funcționării simultane a două sau mai multe jeturi, se efectuează calculul hidraulic de echilibrare a rețelei, astfel încât să se asigure la hidranții de incendiu în funcțiune simultană, debitele și presiunile necesare pentru formarea jeturilor compacte, conice și pulverizate. ...

4.45.

La calculul hidraulic al rețelei inelare de conducte de alimentare cu apă a hidranților de incendiu interiori se asigură parametrii de funcționare în cazul sectorizării rețelei. ...

4.46.

La dimensionarea instalațiilor cu hidranți de incendiu interiori, pentru clădirile civile foarte înalte, se respectă următoarele: a) se prevăd minimum două coloane de alimentare, dimensionate astfel încât fiecare să asigure un debit de apă pentru incendiu de minim 6,3 l/s pentru clădirile cu volum de până la 50.000 mc și de minim 8,4 l/s pentru clădirile cu un volum mai mare de 50.000 mc; ... b) pe fiecare nivel se prevăd un număr de hidranți care să asigure debitul minim de stingere, în funcție de volumul construcției, amplasați, de regulă, unul față de altul la distanțe astfel încât fiecare punct al clădirii să fie atins de cel puțin două jeturi simultane, conform precizărilor din anexa nr. 3, alimentate de la coloane diferite. ... ...

4.47.

Instalațiile de hidranți interiori pot fi alimentate cu apă, astfel: a) direct de la grupul de pompare; ... b) din rețeaua de apa de incendiu, comuna pentru alimentarea hidranților interiori și exteriori, prin intermediul unui racord prevăzut cu clapeta de sens și cu robinet de închidere sigilat în poziția "deschis" sau cu două racorduri în cazul echipării cu mai mult de opt hidranți pe nivel; ... c) din rețeaua publică dacă compania de apa certifică în scris funcționarea rețelei pe durată neîntreruptă la debitul și presiunea necesare funcționării instalației de stingere a incendiilor. ... ...

4.48.

Verificarea și mentenanța hidranților interiori se efectuează conform SR EN 671-3 sau o reglementare echivalentă. ... ...

Coloanele uscate sunt instalații fixe, rigide, montate în interiorul construcțiilor, utilizate numai de serviciile pentru situații de urgență. ...

5.2.

Echiparea construcțiilor cu coloane uscate este obligatorie la următoarele categorii de clădiri: a) clădiri civile înalte și foarte înalte, precum și la clădiri cu săli aglomerate cu mai mult de două niveluri supraterane; ... b) parcaje supraterane închise sau deschise cu mai mult de 4 (patru) niveluri, precum și la parcajele subterane conform reglementării specifice; ... c) clădiri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 mp și cu două sau mai multe niveluri subterane; ... d) construcții de producție și/sau depozitare cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane. ... ...

5.3.

Echiparea construcțiilor cu coloane uscate nu exclude celelalte instalații de stingere cu apă a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ. ...

5.4.

Pentru alimentarea cu apă, se asigură accesul mașinilor serviciilor pentru situații de urgență în orice anotimp; distanța de la calea de acces cea mai apropiată până la racordul de alimentare cu apă nu trebuie să depășească 40 m. ...

5.5.

Racordul având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea cu apă a coloanei uscate, se amplasează pe peretele exterior al clădirii și se obturează cu un racord înfundat, la baza coloanei prevăzându-se un ventil de reținere și un robinet de golire. Robinetului de golire de la coloanele uscate din subsol trebuie să fie normal închis. ...

5.6.

Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o înălțime de maximum 1,5 m față de sol și o înclinare de 45° față de verticală. ...

5.7.

Pentru recunoaștere, racordul de alimentare se marchează prin indicator "COLOANĂ USCATĂ", conform modelului prezentat în figura 5.1.

Figura 5.1. Indicator pentru coloanele uscate ...

5.8.

Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare compartiment de incendiu al clădirii. Conducta de legătură (orizontală) cu coloană uscată, trebuie să fie cât mai scurtă și astfel proiectată încât să asigure golirea întregii cantități de apă. Această conductă trebuie să treacă prin locuri accesibile în subsol sau parter, fără a traversa tuneluri de cabluri electrice, ghene ale instalațiilor sanitare sau golul liftului. ...

5.9.

Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a fiecărei case de scară, în casele scărilor sau în ghenele adiacente acesteia. ...

5.10.

Coloana uscată poate fi aparentă sau îngropată. Când se montează mascat în grosimea peretelui, acesta trebuie să aibă o rezistență la foc conform reglementărilor specifice. ...

5.11.

Traseul coloanei uscate este vertical, admițându-se, în situații justificate tehnic, deviații locale. ...

5.12.

Pentru recunoaștere, punctele de alimentare și racordul se marchează corespunzător. Standardul de referință este ISO 3864/1,2, 3, 4 și ISO 7010. ...

5.13.

Coloanele uscate au diametrul de 75 mm și racordurile pentru furtun având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 45 mm, pe fiecare nivel al clădirii. ...

5.14.

Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordurile pentru furtun se amplasează pe casa scării sau în zonele de acces la scări, în funcție de construcție, astfel încât să poată servi fiecare nivel. Înălțimea maximă de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1,5 m față de pardoseală. ...

5.15.

Este necesar să existe spațiu suficient pentru racordarea furtunurilor și manevrarea robinetelor. ...

5.16.

Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat. Ele se marchează cu inscripția: "RACORD INCENDIU", conform modelului prezentat în figura 5.2.

Figura 5.2. Indicator pentru racordurile pentru incendiu de la coloanele uscate ...

5.17.

Se menționează în proiect că presiunea de încercare a coloanelor uscate este de 1,5 ori presiunea de regim dar minimum 16 bar. ...

5.18.

Coloanele uscate se execută din țevi metalice protejate anticorosiv. ... ...

6.2.

Soluții tehnice de realizare și montare a instalațiilor cu hidranți de incendiu exteriori 6.3.

6.4.

Conductele pe care se amplasează hidranții de incendiu exteriori au următoarele diametre minime: a) 100 mm pentru hidranții Dn 80 mm, standarde de referință SR EN 14384 sau SR EN 14339; ... b) 150 mm pentru hidranții Dn 100 mm, standarde de referință SR EN 14384 sau SR EN 14339; ... c) 250 mm pentru hidranții Dn 150 mm, standard de referință SR EN 14384. ... ...

6.5.

Hidranții de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcție de scenariul de securitate la incendiu pentru situațiile cele mai defavorabile, adoptate în proiect (la clădirea sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare, intervenție la nivelul cel mai înalt etc.). ...

6.6.

Pentru rețele a căror presiune nu poate asigura intervenția directă, utilajul, accesoriile și materialul de intervenție, se păstrează la serviciul privat/voluntar pentru situații de urgență, astfel încât să poată fi utilizate în caz de incendiu. ...

6.7.

Rețelele exterioare de alimentare cu apă la care debitele și presiunile disponibile asigură posibilitatea intervenției directe în caz de incendiu, de la hidranții de incendiu exteriori, se dotează cu accesorii în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii pot fi păstrate în cutii fixate pe pereții construcțiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului de pompieri. ...

6.8.

Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranților de incendiu exteriori trebuie să atingă toate punctele clădirilor (obiectivelor) protejate, considerând raza de acțiune a hidranților în funcțiune cu lungimea furtunului de: a) maximum 120 m la rețelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranți; ... b) 150 m în cazul folosirii motopompelor și 200 m în cazul folosirii autopompelor. ... ...

6.9.

Hidranții de incendiu exteriori se amplasează la o distanță de minimum 5 m de pereții exteriori ai clădirilor pe care le protejează. ...

6.10.

6.11.

Hidranții de incendiu subterani, care nu sunt montați sub trotuare pavate, se fixează în blocuri de beton. În toate cazurile în care este posibil se recomandă montarea hidranților de incendiu supraterani. ...

6.12.

Poziția hidranților de incendiu exteriori și a căminelor de vane pentru instalații de incendiu se marchează prin indicatoare. Standardul de referință este ISO 3864/1,2,3, 4 și ISO 7010. ...

6.13.

Alimentarea cu apă a hidranților de incendiu exteriori se poate face prin unul din următoarele sisteme: a) din rețele la care presiunea apei permite intervenția la stingerea incendiului, cu linii de furtun racordate direct de la hidranți. Acest sistem se recomandă să se prevadă atunci când incendiul poate evolua rapid datorită combustibilității elementelor de construcție și a materialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf, lichide combustibile etc.), precum și în cazul când nu se dispune de suficient personal și de utilaje mobile de intervenție; ... b) din rețele la care presiunea apei la hidranții de incendiu exteriori (măsurată la suprafața terenului) nu permite stingerea incendiului fără pompe mobile de intervenție. La aceste rețele presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0,7 bar. ... ...

6.14.

Se admite asigurarea cu apă direct din bazine, rezervoare și alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru: a) construcții și instalații de producție și/sau depozitare cu risc de incendiu mare, mijlociu și mic cu suprafața incintei mai mică de 20 ha și care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/s.; ... b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor de producție sau a centrelor populate, care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de maximum 35 l/s.; ... c) grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori; ... d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri. ... ...

6.15.

Atunci când este indicat din punct de vedere tehnico-economic și al protecției împotriva incendiilor, se poate adopta un sistem combinat de rețele sau rețele și bazine (rezervoare). ...

6.16.

6.17.

Acolo unde acesta este instalat, capacul hidrantului trebuie să fie fixat sigur în poziție în timpul folosirii uzuale. Mijloacele de fixare trebuie să fie construite astfel încât să permită îndepărtarea capacului de către utilizatori autorizați dar și să prevină îndepărtarea neintenționată. Proiectul nișei capacului tijei trebuie să fie adecvat cu capătul tijei ventilului. ...

6.18.

Dimensionarea instalațiilor cu hidranți de incendiu exteriori 6.19.

Timpii teoretici de funcționare pentru hidranții exteriori și tunurile de apă sunt de: a) 120 minute pentru clădirile din categoria de importanță normală și cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V: clădirile civile, clădiri de producție și/sau depozitare și clădiri cu funcțiuni mixte; ... b) 180 minute pentru clădirile de importanță excepțională și deosebită, clădirile înalte și foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate, clădiri de importanță normală și cu nivel de stabilitate la incendiu I sau II: construcții civile, clădiri de producție și/sau depozitare, clădiri cu funcțiuni mixte, tunuri de apă și racordurile fixe montate în bloc, depozite deschise precum și clădirile agrozootehnice; ... c) 240 minute pentru rafinării, combinate petrochimice, protejate cu instalații fixe; ... d) 360 minute pentru rafinării, unități petrochimice, protejate cu instalații mobile. ... ...

6.20.

Numărul, tipul, distanțele de amplasare și debitul specific al hidranților exteriori pentru stingerea incendiilor se stabilesc astfel încât, debitul de calcul al conductei de distribuție a apei pentru stingerea din exterior a incendiului, Q(ie) [l/s], să fie asigurat pentru fiecare compartiment de incendiu, ținând seama de schema adoptată pentru stingerea incendiilor (cu pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranții exteriori). ...

6.21.

Numărul hidranților exteriori se determină astfel încât fiecare punct al clădirilor să fie atins de numărul de jeturi în funcțiune simultană, debitul însumat al acestora trebuind să asigure debitul de apă de incendiu prescris pentru fiecare tip de clădire. ...

6.22.

Numărul de incendii simultane care pot avea loc pe teritoriile operatorilor economici se stabilește astfel: a) dacă suprafața teritoriului este mai mică de 150 ha, un incendiu; ... b) dacă suprafața teritoriului este mai mare de 150 ha, se consideră două incendii simultane, alegând două clădiri sau instalații care necesită cele mai mari debite de apă de incendiu; ... c) dacă în zona sau platforma industrială având o suprafață mai mare de 150 ha, se află mai mulți operatori economici, fiecare cu incinta mai mică de 150 ha, alimentate cu apă prin rețele comune, rețelele din fiecare incintă trebuie să fie calculate considerând un singur incendiu, iar rețelele comune pentru două incendii simultane care necesită cele mai mari debite de apă; ... d) pentru zone industriale cu suprafața mai mare de 300 ha, numărul de incendii simultane trebuie să fie stabilit de comun acord cu Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență; ... e) pentru depozite sau grupe de depozite de cherestea, bușteni, traverse, lemne de foc și depozite de cărbuni, având o suprafață mai mare de 20 ha, trebuie să se ia în calcul două incendii simultane, considerând două sectoare diferite care necesită debitele cele mai mari. ... ...

6.23.

Numărul de incendii simultane pentru centre populate și zone industriale, în cazul în care se asigură alimentarea cu apă rece prin rețele comune, se stabilește astfel: a) pentru centrele populate cu mai puțin de 10.000 locuitori și o zonă industrială cu suprafața până la 150 ha, se consideră un singur incendiu, la centrul populat sau la zona industrială, unde debitul de incendiu este cel mai mare; ... b) pentru centrele populate cu populația cuprinsă între 10.000 și 25.000 locuitori având și o zonă industrială cu suprafața până la 150 ha, trebuie să se considere două incendii simultane, unul la centrul populat și unul la zona industrială, sau amândouă la centrul populat, dacă rezultă în ultimul caz un debit mai mare; ... c) pentru centrele populate cu mai puțin de 25.000 locuitori și o zonă industrială având suprafața peste 150 ha, trebuie să se ia în calcul două incendii simultane, unul la centrul populat și unul la zona industrială sau ambele la centrul populat sau zona industrială, corespunzătoare debitului de incendiu cel mai mare; ... d) pentru centrele populate cu populația egală sau mai mare de 25.000 locuitori, având o zonă industrială cu suprafața mai mare de 150 ha, numărul incendiilor simultane și debitele de calcul se stabilesc separat pentru centrul populat, pe baza datelor din anexa nr. 6 și separat pentru zona industrială, după care se însumează debitele de apă pentru incendiu. ... ...

6.24.

Repartizarea incendiilor simultane se face astfel încât un incendiu să revină unei suprafețe locuite de cel mult 10.000 locuitori. ...

6.25.

6.26.

Hidranții exteriori de incendiu ai rețelelor de joasă presiune se amplasează la 2 m de bordura părții carosabile a drumului; ...

6.27.

În terenurile sensibile la umezire pe lângă distanțele impuse de condițiile de siguranță trebuie să se țină seamă că distanța față de clădiri să fie de o dată și jumătate înălțimea stratului de pământ sensibil la umezire. ...

6.28.

Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se consideră de 5 l/s. În lipsa unor măsurători asupra variației debitului hidranților de incendiu exterior fără furtun, acesta poate fi stabilit în funcție de presiunea din rețeaua de alimentare cu apă. ...

6.29.

Presiunea minimă la hidranții de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere, trebuie să asigure realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, țeava de refulare acționând în toate punctele, cele mai înalte și cele mai depărtate ale acoperișului (stivelor), cu un debit de minimum 5 l/s. ...

6.30.

Presiune minimă (măsurată la suprafața terenului) la hidranții exteriori de la care intervenția pentru stingere se asigură folosind pompe mobile, trebuie să fie de minimum 0,7 bar (7 mH(2)O). ...

6.31.

Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor și numărul de incendii simultane pentru centre populate se determină pe baza datelor din anexa nr. 6. ...

6.32.

În cazul în care operatorii economici sau zonele industriale au instalații comune cu centrele populate, la determinarea numărului de calcul al incendiilor simultane se iau în considerare și prevederile din SR 1343-1:2006. ...

6.33.

Debitul de calcul al rețelelor exterioare comune de alimentare cu apă pentru nevoi menajere, industriale și pentru stingerea incendiilor, se determină cu relația: q(c) = K(p)[ Σ q'(ci) + Σ q'(ce)]+ q(ie) i=1 i=1 în care: q'(ci) - este debitul de calcul al instalației interioare pentru fiecare clădire sau grup de clădiri de același fel, la care nu s-a luat în calcul 85% din debitul de apă necesar dușurilor sau băilor și debitul pentru spălarea utilajului tehnologic și pardoselilor, în l/s; q'(ce) - debitul de calcul al consumatorilor din exteriorul clădirilor mai puțin debitul de apă necesar pentru stropit străzile și spațiile verzi, în l/s; q(ie) - debitul hidranților exteriori pentru toate incendiile simultane, în l/s;

K(p) = 1,10 - coeficient pentru acoperirea pierderilor de apă. ...

6.34.

Dacă debitul de calcul pentru alimentarea cu apă a instalațiilor interioare pentru stingerea incendiilor este mai mare decât debitul de calcul pentru hidranții exteriori de incendiu, prin aplicarea relației de la art. 6.33 se poate obține un debit de calcul mai mic decât cel necesar și pentru evitarea subdimensionării rețelei exterioare se verifică debitul de calcul cu relația: q(c) = K(p)[ Σ q'(ci) + Σ q'(ce)]+ q'(ie) + q(ii) în care q'(ie) este debitul de calcul al hidranților exteriori calculat pentru numărul de incendii simultane mai puțin un incendiu, q(ii) este cel mai mare debit de calcul al instalațiilor interioare de stingere a incendiilor iar q'(ci), q'(ce) și K(p) au semnificațiile din relația de la art. 6.33. ...

6.35.

Debitul de calcul pentru un incendiu, al conductelor de distribuție care alimentează cu apă două sau mai multe sisteme de stingere (protecție) a incendiilor, se determină, după caz, prin însumarea debitelor de calcul ale instalațiilor prevăzute să funcționeze simultan. ...

6.36.

Calculul hidraulic de dimensionare și de determinare a pierderilor totale de sarcină ale apei, în conductele rețelelor ramificate, se efectuează mai întâi pentru traseul principal (cel mai defavorabil), determinându-se sarcina hidrodinamică necesară a apei reci în punctul de racord al rețelei exterioare la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu apă a localității, H(nec) [mH(2)O], iar ramificațiile se dimensionează în limitele sarcinilor disponibile din nodurile respective ale traseului principal și a vitezelor maxime ale apei (până la 3 m/s) admise în conducte. Sarcinile în exces se pot prelua prin robinete de reglaj sau prin diafragme calibrate, dimensionate corespunzător. ...

6.37.

Calculul hidraulic al rețelelor exterioare inelare, se efectuează prin metoda compensării pierderilor totale de sarcină pe fiecare inel al rețelei. ...

6.38.

Debitul specific al unui hidrant exterior și debitul de calcul al instalației se determină în funcție de lungimea jetului compact necesar intervenției, destinația și caracteristicile construcției protejate. ...

6.39.

Lungimea jetului compact se alege conform Anexei 14bis astfel încât să se asigure intervenția pentru stingerea în cele mai îndepărtate puncte combustibile din spațiul încăperilor. ...

6.40.

Debitele de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor, q(ie), la clădiri civile cu excepția locuințelor sunt date în anexa nr. 7, la clădirile de producție și depozitare în anexa nr. 8, la clădirile monobloc în anexa nr. 9, la depozitele deschise de cherestea în anexa nr. 10 la depozitele de bușteni, traverse de cale ferată și lemne de foc în anexa nr. 11, la depozitele de rumeguș și tocătură de lemn în anexa nr. 12, la depozitele de talaș în anexa nr. 13 și la depozitele de cărbuni în anexa nr. 14. ...

6.41.

Presiunea minimă necesară la țevile de refulare trebuie să acopere pierderile de sarcină pe furtun și să asigure realizarea debitului specific și lungimea jetului compact necesar intervenției, conform art. 6.38. ...

6.42.

Numărul, tipul, amplasarea și debitul specific al hidranților exteriori se stabilesc astfel încât să se asigure debitul pentru fiecare compartiment de incendiu, ținând seamă de soluția tehnică adoptată pentru stingerea incendiilor, dacă se asigură de la pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranții exteriori. ... ...

Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu și încăperilor, cu instalații automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la: a) clădiri închise din categoriile de importanță excepțională și deosebită (A și B), încadrate conform legislației în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp; ... b) clădiri înalte cu excepția locuințelor și foarte înalte indiferent de destinație; ... c) platouri de filmare amenajate și închise, studiouri de televiziune și scene amenajate, cu arii mai mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele și atelierele anexă ale acestora; ... d) încăperile din clădirile civile subterane în care densitatea sarcinii termice depășește 840 Mj/mp; ... e) clădiri, compartimente de incendiu cu destinația de comerț și încăperile pentru comerț cu aria desfășurată egală sau mai mare de 1500 mp sau cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp; ... f) clădiri (încăperi) de producție și/sau depozitare cu risc mare și foarte mare de incendiu cu aria desfășurată mai mare de 600 mp; ... g) depozitele cu stive, în condițiile SR EN 12845; ... i) parcaje subterane de tip P1, P2, P3 și P4 definite potrivit prevederilor reglementării tehnice specifice, precum și la cele supraterane închise cu mai mult de 100 de autoturisme. ... j) clădiri și compartimente de incendiu administrative sau pentru cultură, cu aria construită mai mare de 1250 mp și densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp, ... ...

7.2.

Enumerarea echipării cu instalații automate de stingere precizate la pct. 7.1, este minimală. Investitorii pot prevedea și în alte situații astfel de instalații, în funcție de pericolul și/sau riscul de incendiu, amplasare, contribuția la foc, valoarea clădirii și a bunurilor protejate etc. ...

7.3.

Nu se prevăd instalații automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care apa nu este indicată ca substanță de stingere sau când stingerea incendiului se asigură cu alte substanțe: gaze, pulbere, spumă, aerosoli, abur etc. ...

7.4.

TABEL 7.1 Înălțimea maximă de depozitare pentru clasele de pericol mediu OH1, OH2 și OH3

Figura 7.1. Moduri de depozitare conform (conform EN 12845): 1 - vrac sau stive (ST1); 2 - depozitare pe rafturi (ST4); 3 - depozitare pe paleți (ST2); 4 - depozitare pe paleți (ST3); 5 - rafturi solide sau cu goluri (ST5/6).

7.5.

7.6.

Clasele de depozite cu pericol mare de incendiu acoperă depozitele de mărfuri în care înălțimea de depozitare depășește limitele date în tabelul 7.1.

Tabelul 7.2 Cerințe de limitare și protecție pentru diverse moduri de depozitare (standard de referință SR EN 12845) ...

7.7.

Pericolul total de incendiu al mărfurilor depozitate se determină în funcție de combustibilitatea materialelor stocate, inclusiv ambalajele lor și modul de stocare (ST1 ÷ ST6). ...

7.8.

Condiții tehnice generale pentru echiparea clădirilor cu instalații automate cu sprinklere 7.9.

Distanța dintre materialele combustibile depozitate în aer liber și clădirea ce urmează a fi protejată de instalația cu sprinklere trebuie să corespundă prevederilor de reglementare în vigoare la locul de utilizare. Unde nu este reglementată, distanța dintre materialele combustibile depozitate în aer liber și clădirile protejate de instalația sprinkler trebuie să fie de 1,5 ori înălțimea materialului depozitat dar nu mai mică de 10 m. ...

7.10.

7.11.

Figura 7.3. Amplasarea sprinklerelor în spațiul ascuns la nivelul tavanelor și a acoperișurilor Figura 7.4. Amplasarea sprinklerelor în spațiul dintre nivelul tavanelor și a acoperișurilor ...

7.12.

Dacă înălțimea spațiului ascuns la nivelul tavanului și acoperișului este mai mică de 0,8 m, aceste spații trebuie să fie protejate cu instalații cu sprinklere numai dacă conțin materiale combustibile sau acestea sunt delimitate de materiale combustibile. De asemenea, este permisă utilizarea instalațiilor cu sprinklere la cabluri electrice pentru curent monofazat, sub 250 V cu maxim 15 cabluri pe canal. ...

7.13.

Protecția în spațiile închise trebuie să se încadreze în clasa de pericol mic de incendiu LH când clasa de pericol de incendiu este LH și de tip OH1 pentru celelalte situații. ...

7.14.

Diferența de înălțime dintre sprinklerul cel mai înalt și sprinklerul cel mai de jos al unei instalații (sprinklerele fiind alimentate de la aceeași supapă de control și semnalizare) nu trebuie să depășească 45 m. ...

7.15.

Acolo unde diferența de înălțime între sprinklerul cel mai înalt și partea cea mai joasă a unei instalații sau dacă clădirea depășește 45 m trebuie aplicate cerințele speciale pentru sisteme de mare înălțime, redate în ANEXA E la standardul SR EN 12845. ...

7.16.

Toate zonele unei clădiri protejate cu instalații cu sprinklere trebuie să fie încadrate în clasele de pericol de incendiu conform celor precizate la art. 7.1 și în anexa nr. 15 (conformă cu ANEXA A din standardul SR EN 12845). Aceste prevederi sunt obligatorii și pentru zonele din clădire care comunică cu aceasta, exceptând cazurile prezentate la art. 7.17 și 7.18 ...

7.17.

7.18.

După o analiză aprofundată a sarcinii termice nu se echipează cu sprinklere următoarele spații: a) băi și toalete (cu excepția vestiarelor) care sunt constituite din materiale incombustibile și care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile; ... b) case de scări închise și puțuri verticale (de exemplu puțuri de lifturi și canale tehnice) care nu conțin materiale combustibile și sunt construite astfel încât să constituie un compartiment; ... c) camere protejate de alte sisteme automate de stingere (de exemplu gaze, pulberi sau apă pulverizată); ... d) ateliere de tratare pe cale umedă, (de exemplu umezirea mașinilor din industria hârtiei). ... ...

7.19.

Se interzice dispunerea spațiilor din clădire menționate la art. 7.17 și 7.18. sub alte spații protejate de instalații cu sprinklere. ...

Soluții tehnice de realizare a instalațiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor 7.20.

Instalația cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune și se poate realiza în următoarele sisteme: apă-apă, apă-aer, mixt, cu preacționare, în derivație. ...

Instalații cu sprinklere în sistem apă-apă 7.21.

Instalațiile cu sprinklere în sistem apă-apă trebuie montate doar dacă se asigură o temperatură a mediului ambiant de minimum 4°C, precum și în locurile unde acesta nu depășește 95°C. Pentru sistemele interconectate și închise trebuie utilizate numai instalații apă-apă. ...

7.22.

7.23.

Numărul de sprinklere din fiecare secțiune de conducte protejate cu glicerină sau propilenglicol nu trebuie să depășească 20. Acolo unde mai mult de două secțiuni protejate cu glicerină sau propilenglicol sunt controlate de o singură supapă de control și semnalizare, numărul total al capetelor sprinkler nu trebuie să depășească 100. Soluția de apă cu glicerină sau propilenglicol trebuie să aibă un punct de îngheț sub temperatura minimă estimată din spațiul protejat. Densitatea specifică a soluției trebuie verificată folosind aparate de măsură specifice. ...

7.24.

7.25.

7.26.

Instalații cu sprinklere în sistem apă-aer 7.27.

7.28.

Instalațiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie instalate doar acolo unde există pericol de îngheț sau temperatura mediului ambiant depășește 70°C, de exemplu cuptoare de uscare. ...

7.29.

Trebuie asigurată o rezervă de aer/gaz inert pentru a menține presiunea necesară funcționării instalației. Instalația trebuie presurizată la o valoare stabilită de furnizorul supapei de control și semnalizare. ...

7.30.

Volumul net al conductelor în aval de supapa de control și semnalizare, nu trebuie să depășească valorile din tabelul 7.3, doar dacă din calcule și încercări se demonstrează că timpul maxim între declanșarea unui sprinkler și proiectarea apei pe suprafața protejată nu depășește 60 s. ...

7.31.

Instalația de încercare pentru determinarea timpului maxim între declanșarea unui sprinkler și proiectarea (dispersarea) apei pe suprafața protejată trebuie racordată la o conductă de distribuție, în amplasamentul hidraulic cel mai îndepărtat, această instalație conține un robinet de încercare prevăzut cu racorduri și conducte asociate pentru a furniza un debit echivalent pentru simularea declanșării unui singur sprinkler. ...

7.32.

Se recomandă ca instalațiile cu sprinklere în sisteme apă-aer și mixte, să nu fie folosite pentru zone cu pericol mare de incendiu HHS, din moment ce întârzierea cu care apa ajunge la primele sprinklere declanșate, poate diminua serios performanțele sistemului.

TABEL 7.3 Volumul maxim net al conductelor în aval de supapa de control și semnalizare la sisteme apă-aer și mixte ...

Instalații cu sprinklere în sistem mixt 7.33.

Instalațiile cu sprinklere în sistem mixt încorporează fie o supapă de control și semnalizare mixtă fie un sistem mixt format dintr-o supapă de control și semnalizare apă-apă și una umplută apă-aer. Pe timpul lunilor de iarnă instalația aflată în aval de supapa de control și semnalizare mixtă sau supapa apă-aer este umplută cu aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte instalația este umplută cu apă sub presiune. În celelalte perioade ale anului instalația funcționează ca o instalație cu sprinklere în sistemul apă-apă. Conductele instalațiilor cu sprinklere în sistem mixt se execută din țevi din oțel zincat. ...

7.34.

Volumul net al conductelor aflate în aval de supapa de control și semnalizare a instalațiilor cu sprinklere în sistem mixt nu trebuie să depășească valorile prevăzute în tabelul 7.3. ...

Instalații cu sprinklere în sisteme cu preacționare 7.35.

Instalațiile de stingere a incendiilor tip sprinkler cu preacționare pot fi de tip A, tip B sau cu mai multe sisteme de preacționare. ...

7.36.

Instalațiile cu sprinklere cu preacționare de tip A sunt instalații în sistemul apă-aer în care supapele de control și semnalizare sunt acționate de un sistem automat de detectare și semnalizare a incendiului și nu de declanșarea sprinklerelor. ...

7.37.

Presiunea aerului/gazului inert în instalații cu sprinklere cu preacționare trebuie monitorizată tot timpul. Pentru acționarea supapei cu preacționare în caz de urgență, trebuie asigurat și un robinet de pornire rapidă a instalației. ...

7.38.

Instalațiile cu preacționare de tip A trebuie instalate doar în zone unde pot avea loc pagube importante în cazul unei descărcări accidentale de apă. ...

7.39.

Instalațiile cu sprinklere cu preacționare de tip B sunt instalații în sistemul apă-aer în care supapele de control și semnalizare sunt activate fie de un sistem automat de detectare și semnalizare a incendiului, fie de declanșarea sprinklerelor. Independent de răspunsul detectoarelor un șoc de presiune în instalație provoacă deschiderea supapei de control și semnalizare. ...

7.40.

Sistemul de detecție a incendiului trebuie instalat în toate locurile și compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacționare și trebuie să corespundă cu cerințele din celelalte reglementări tehnice specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcțiilor și instalațiilor. ...

7.41.

Sistemele de stingere tip sprinkler având cel puțin două instalații cu preacționare trebuie realizate după evaluarea pericolelor de incendiu pentru a stabili dacă pot acționa simultan mai multe instalații cu preacționare. Dacă este oportună declanșarea simultană a mai multor instalații tip sprinkler cu preacționare trebuie luate în considerare următoarele: a) volumul surselor de apă trebuie mărit cu volumul instalațiilor cu preacționare; ... b) timpul dintre declanșarea instalațiilor multiple cu preacționare și descărcarea apei la cel mai îndepărtat robinet de încercare din instalațiile considerate, nu trebuie să depășească 60 s. ... ...

7.42.

Instalația de detecție a incendiului trebuie instalată în toate locurile și compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacționare și trebuie să fie conformă cu părțile relevante ale standardului european EN 54 sau reglementări echivalente. ...

7.43.

Numărul de sprinklere controlate de o supapă de control și semnalizare în sistemele cu preacționare se determină conform art. 7.26. ...

Instalații cu sprinklere în derivație apă-aer sau mixte 7.44.

7.45.

Numărul de sprinklere din instalația în derivație, nu trebuie să depășească 100. Acolo unde două astfel de instalații sunt controlate de aceeași supapă de control și semnalizare, numărul total de sprinklere nu trebuie să depășească 250. ...

Instalații în derivație cu apă pulverizată 7.46.

Tipuri de sprinklere și condiții de montare a acestora 7.47.

7.48.

În instalațiile de stingere a incendiilor este obligatorie folosirea numai a sprinklerelor noi fabricate (neutilizate). ...

7.49.

Sprinklerele trebuie inscripționate în conformitate cu prescripțiile din standardele europene aplicabile sau dintr-o reglementare echivalentă, standard de referință SR EN 12259-1 sau o reglementare echivalentă. ...

7.50.

Sprinklerele nu trebuie modificate în nici un fel sau să aibă ornamente aplicate, sau cu suprafața acoperită, ulterior livrării efectuate de producător, exceptând specificațiile privind protecția anticorozivă a sprinklerelor în conformitate cu standardele europene aplicabile sau a reglementărilor echivalente. ...

7.51.

7.52.

Deflectoarele sprinklerelor trebuie să fie confecționate din metale sau din materiale plastice termorezistențe. Deflectoarele nu trebuie utilizate pentru a susține tavane sau alte structuri. ...

7.53.

Nici o parte a deflectorului nu trebuie să constituie suport pentru plafon sau pentru alte structuri. De asemenea, elementul termosensibil al sprinklerului nu trebuie ecranat de plafon sau de alte structuri. ...

7.54.

Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în funcție de tipul (sistemul) instalației și de specificațiile producătorului sau furnizorului. Cu excepția cazului utilizării sprinklerelor antigel care se montează cu deflectorul în jos, la instalațiile în sistemele apă-aer, mixte sau cu preacționare trebuie să se utilizeze sprinklere montate cu deflectorul în sus. Acestea trebuie montate în poziție verticală pe ramurile paralele racordate la conducta principală. ...

7.55.

7.56.

Sprinklerele montate cu deflectorul în sus sunt mai puțin expuse deteriorărilor mecanice și acumulării de impurități în racorduri. Totodată ele facilitează drenajul complet al apei din conductele sprinklerelor. ...

7.57.

Sprinklerele trebuie instalate cu deflectoarele paralele cu înclinația tavanului sau acoperișului. Acolo unde înclinația este mai mare de 30° față de planul orizontal, trebuie amplasate sprinklere la vârf sau la distanțe de cel mult 0,75 m circular față de acest vârf. ...

7.58.

Sprinklerele care se montează sub tavan, la același nivel, încastrate și ascunse nu trebuie instalate în zone din clasele de pericol de incendiu OH4, HHP sau HHS. ...

7.59.

Sprinklerele fără deflectoare fixe, de exemplu cu deflectoare care se retrag, care coboară în momentul punerii în funcțiune, nu trebuie instalate în următoarele situații: a) când tavanul are un unghi mai mare de 45° față de orizontală; ... b) în situații sau atmosferă corosive sau susceptibile de a prezenta un conținut ridicat de praf; ... c) în rafturi sau sub rastele. ... ...

7.60.

Sprinklerele murale nu trebuie amplasate în instalațiile din clasele de pericol mare de incendiu HH, în arii de depozitare din clase de pericol mediu de incendiu OH, sau deasupra tavanelor suspendate. Ele pot fi instalate numai pe tavane plate. ...

7.61.

Sprinklerele murale nu trebuie utilizate în următoarele cazuri: a) în zonele din clasele de pericol de incendiu LH, OH1, OH2 și în OH3 fără depozitare ... b) în zonele din clasele de pericol de incendiu OH3 cu riscuri de depozitare; ... c) pentru protecția coridoarelor, canalelor de cabluri și stâlpilor în zonele din clasele de pericol de incendiu HH. ... ...

7.62.

Sprinklerele cu refulare plată nu trebuie utilizate în spații închise, deasupra tavanelor false suspendate care nu sunt pline, de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar și în rafturi. ...

7.63.

Atunci când sprinklerele, altele decât cele montate sub tavan sau cele de la același nivel, sunt instalate într-o poziție care poate genera un risc accidental prin deteriorări mecanice, trebuie să fie prevăzute cu protecție metalică adecvată. ...

7.64.

Sprinklerele instalate pe rafturi sau sub rastele perforate, platforme, pardoseli sau amplasări similare, unde apa de la unul sau mai multe sprinklere situate deasupra poate influența temperatura de declanșare a fiolei sau elementului fuzibil, trebuie echipate cu un ecran metalic de protecție cu un diametru cuprins între 0,075 m și 0,15 m. ...

7.65.

Ecranele de protecție contra apei de pe sprinklerele cu deflectorul în sus nu se montează direct pe deflector sau pe cadrul sprinklerului, și orice suport trebuie proiectat astfel încât să micșoreze influența distribuției apei sprinklerului. ...

Amplasarea sprinklerelor 7.66.

La amplasarea sprinklerelor se ține seamă de: a) clasele de pericol de incendiu; ... b) aria maximă acoperită de un sprinkler; ... c) structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, platforme, scări rulante, case de scări, puțuri verticale, tavane suspendate etc.); ... d) moduri de depozitare (ST1÷ST6) și categoria de depozitare (C I÷C IV); ... e) specificațiile producătorului (furnizorului) de sprinklere. ... ...

7.67.

În funcție de încadrarea în clasele de pericol de incendiu, sub deflectorul sprinklerelor de acoperiș sau tavan trebuie păstrat un spațiu liber de cel puțin: a) pentru instalații din clasele de pericol mic și respectiv, pericol mediu de incendiu, LH și OH: – 0,3 m pentru sprinklere cu difuzare plană; ... – 0,5 m pentru celelalte tipuri. ... ... b) pentru instalații din clasele de pericol mare de incendiu, HHS și HHP: – 1,0 m ... ... ...

7.68.

7.69.

Distanța minimă dintre sprinklere este de 2 m, exceptând următoarele cazuri: a) acolo unde amplasarea (dispunerea) sprinklerelor este astfel făcută încât sprinklerele adiacente să se ude reciproc. Acest lucru se poate obține utilizând deflectoare cu dimensiuni de aproximativ 200 mm x 150 mm sau folosind elemente de construcție ce pot interveni în acest sens; ... b) sprinklere de raft; ... c) scări rulante și casele scărilor. ... ...

7.70.

Tabelul 7.4