PLAN NAȚIONAL din 20 decembrie 2017
Pe scurt
Acest act normativ este Planul Național de gestionare a deșeurilor, publicat în Monitorul Oficial în 2018. El stabilește cadrul general, situația existentă și planificarea gestionării deșeurilor la nivel național.
Ce reglementează
- Cadrul general și politica națională privind gestionarea deșeurilor.
- Situația existentă a diferitelor tipuri de deșeuri (municipale, alimentare, de ambalaje, electrice și electronice, medicale, industriale etc.).
- Planificarea gestionării deșeurilor, inclusiv obiective, ținte și măsuri de guvernanță.
- Programul național de prevenire a generării deșeurilor.
Cui îi privește
- Autoritățile responsabile cu gestionarea deșeurilor la nivel național.
- Entitățile implicate în generarea, colectarea, tratarea și valorificarea diverselor tipuri de deșeuri.
Puncte cheie
- Stabilește un cadru general pentru gestionarea deșeurilor, incluzând legislația europeană și națională.
- Prezintă o analiză detaliată a situației existente pentru 17 categorii de deșeuri, de la cele municipale la cele industriale periculoase.
- Include proiecții și obiective pentru planificarea gestionării deșeurilor până în 2025.
- Definește un Program Național de Prevenire a Generării Deșeurilor, cu priorități și măsuri specifice.
Textul legii
PLAN NAȚIONAL din 20 decembrie 2017 de gestionare a deșeurilor Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 11 bis din 5 ianuarie 2018 Notă ... Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942 din 20 decembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 5 ianuarie 2018. Cuprins I. CADRUL GENERAL I.1 Informații generale privind planificarea I.2 Problematica generală a gestionării deșeurilor I.3 Legislația europeană privind deșeurile I.4 Legislația națională privind deșeurile I.5 Politica națională privind deșeurile ... II. SITUAȚIA EXISTENTĂ II.1 Surse de date utilizate și metodologia de analiză II.2 Date socio-economice II.3 Deșeuri municipale II.4 Deșeuri alimentare II.5 Deșeuri de ambalaje II.6 Deșeuri de echipamente electrice și electronice II.7 Deșeuri de baterii și acumulatori II.8 Vehicule scoase din uz II.9 Anvelope uzate II.10 Uleiuri uzate II.11 Deșeuri din construcții și desființări II.12 Nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești II.13 Deșeuri cu conținut de PCB II.14 Deșeuri de azbest II.15 Deșeuri medicale II.16 Deșeuri industriale nepericuloase II.17 Deșeuri industriale periculoase II.18 Deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit II.19 Transferul deșeurilor ... III. PLANIFICAREA GESTIONĂRII DEȘEURILOR III.1 Ipoteze privind planificarea III.2 Proiecții III.3 Obiective și ținte III.4 Analiza alternativelor de gestionare a deșeurilor municipale III.5 Alternativa aleasă pentru gestionarea deșeurilor municipale III.6 Măsuri de guvernanță pentru gestionarea deșeurilor III.7 Planul de acțiune ... IV. INSTRUMENTE DE POLITICĂ A DEȘEURILOR IV.1 Situația actuală privind instrumentele de politică a deșeurilor IV.2 Măsuri privind îmbunătățirea eficacității instrumentelor existente de politică a deșeurilor IV.3 Instrument nou de politică a deșeurilor ... V. PROGRAMUL NAȚIONAL DE PREVENIRE A GENERĂRII DEȘEURILOR V.1 Informații generale V.2 Situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor V.3 Priorități și direcții strategice V.4 Măsuri de prevenire a generării deșeurilor V.5 Plan de acțiune privind prevenirea generării deșeurilor V.6 Verificarea aplicării măsurilor ... VI. INDICATORI DE MONITORIZARE VI.1 Prevederi generale privind monitorizarea PNGD VI.2 Indicatori de monitorizare pentru măsurile de guvernanță VI.3 Indicatori de monitorizare ai planului de acțiune al PNGD VI.4 Indicatori de monitorizare aferenți instrumentelor economice VI.5 Indicatori de monitorizare ai PNPGD ... REFERINȚE Lista tabele Tabel I-1: Principalele obiective din sectorul gestionării deșeurile prevăzute în legislație Tabel II-1: Evoluția populației României în perioada 2010-2014 Tabel II-2: Numărul mediu de persoane per gospodărie Tabel II-3: Evoluția principalilor indicatori socio-economici în România, 2010-2014 Tabel II-4: Evoluția venitului total lunar pe gospodărie, 2010-2014 Tabel II-5: Evoluția venitului lunar pe persoană, 2011-2014 Tabel II-6: Distribuția veniturilor totale ale populației pe decile de venit Tabel II-7: Generarea deșeurilor municipale, 2010-2014 Tabel II-8: Indicatori de generare deșeuri municipale în România și EU-27, 2010-2014 Tabel II-9: Colectarea separată a deșeurilor menajere și similare de către operatorii de salubrizare Tabel II-10: Gestionarea deșeurilor municipale, 2010-2014 Tabel II-11: Generarea deșeurilor biodegradabile municipale, 2010-2014 Tabel II-12: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind deșeurile municipale, 2010-2014 Tabel II-13: Cantități de deșeuri alimentare generate în România și UE 28, în funcție de sursa de generare Tabel II-14: Cantitățile de ulei uzat alimentar gestionate la nivel național, 2010-2014 Tabel II-15: Cantități de ambalaje introduse pe piață în România, total și pe tip de material, 2010-2014 Tabel II-16: Indicatori de generare deșeuri de ambalaje România și EU-27 Tabel II-17: Reciclarea deșeurilor de ambalaje, 2010-2014 Tabel II-18: Valorificarea deșeurilor de ambalaje, 2010-2014 Tabel II-19: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind deșeurile de ambalaje Tabel II-20: EEE introduse pe piață, 2010-2014 Tabel II-21: Deșeuri de echipamente electrice și electronice colectate, 2010-2014 Tabel II-22: Rata de valorificare DEEE, 2010-2014 Tabel II-23: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind DEEE Tabel II-24: Baterii și acumulatori introduși pe piață, 2010-2014 Tabel II-25: Deșeuri de baterii și acumulatori generate și colectate, 2010-2014 Tabel II-26: Cantități de deșeuri B&A colectate, tratate, reciclate, 2010-2014 Tabel II-27: Rata de colectare a B&A portabili, 2010-2014 Tabel II-28: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind deșeurile B&A Tabel II-29: Vehicule scoase din uz colectate și tratate, 2010-2014 Tabel II-30: Vehicule scoase din uz tratate, reutilizate, reciclate, valorificate, 2010-2014 Tabel II-31: Evoluția VSU tratate în instalații de shredder, 2010-2014 Tabel II-32: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind vehiculele scoase din uz Tabel II-33: Cantități de anvelope introduse pe piață și anvelope uzate gestionate, 2011-2015 Tabel II-34: Cantitățile de uleiuri uzate colectate și gestionate, 2010-2013 Tabel II-35: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind uleiurile uzate Tabel II-36: Generarea deșeurilor din construcții și desființări. 2010-2014 Tabel II-37: Indicatori de generare DCD, 2015 Tabel II-38: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind DCD Tabel II-39: Evoluția indicatorului de generare nămoluri rezultate de la stațiile de epurare orășenești, 2010-2014 Tabel II-40: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind nămolurile Tabel II-41: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind deșeurile cu PCB Tabel II-42: Generarea deșeurilor din activități medicale 2010 - 2012 Tabel II-43: Generarea deșeurilor din activități medicale, 2013 - 2014 Tabel II-44: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind deșeurile medicale Tabel II-45: Generarea deșeurilor industriale, inclusiv industria extractivă, pe secțiuni CAEN, 2010-2014 Tabel II-46: Gestionarea deșeurilor din industria prelucrătoare, 2014 Tabel II-47: Valorificare deșeurilor de la producția de energie electrică/termică, 2014 Tabel II-48: Operatori economici autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale nepericuloase, 2016 Tabel II-49: Depozite de zgură și cenușă, 2014 Tabel II-50: Modul de îndeplinire a obiectivelor și țintelor privind deșeurile industriale nepericuloase Tabel II-51: Cantități de deșeuri industriale periculoase generate, inclusiv din industria extractivă, 2010-2014 Tabel II-52: Cantități de deșeuri industriale periculoase gestionate pe categorii de deșeuri, 2014 Tabel II-53: Modul de îndeplinire a principalelor obiective și ținte privind deșeurile industriale periculoase Tabel II-54: Generarea și gestionarea deșeurilor din agricultură, silvicultură și pescuit, 2010 Tabel II-55: Generarea și gestionarea deșeurilor din agricultură, silvicultură și pescuit, 2012 Tabel II-56: Generarea și gestionarea deșeurilor din agricultură, silvicultură și pescuit, 2014 Tabel II-57: Cantități de transferate pe teritoriul României, 2010-2014 Tabel II-58: Cantități de deșeuri nepericuloase transferate către România, 2010-2014 Tabel III-1: Proiecția evoluției populației rezidente a României, 2015-2025 Tabel III-2: Principalele evoluții macro-economice și bugetare la nivelul țărilor membre ale UE, 2015-2017 Tabel III-3: Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2015-2025 Tabel III-4: Proiecția veniturilor populației, 2015-2020 Tabel III-5: Evoluția veniturilor reale disponibile ale populației, 2015-2025 Tabel III-6: Evoluția indicatorilor de generare a deșeurilor menajere în perioada de planificare Tabel III-7: Evoluția gradului de conectare a populației la serviciile de salubrizare Tabel III-8: Proiecția cantităților de deșeurilor municipale la nivel național, total și pe categorii, 2015-2025 Tabel III-9: Proiecția privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2015-2025 Tabel III-10: Proiecția privind compoziția deșeurilor din grădini și parcuri, 2015-2025 Tabel III-11: Proiecția privind compoziția deșeurilor din piețe, 2015 - 2025 Tabel III-12: Proiecția privind compoziția deșeurilor stradale, 2015 - 2025 Tabel III-13: Indicatori privind cantitatea de ambalaje introdusă pe piața națională, pe tip de material, 2015-2025 Tabel III-14: Proiecția cantităților de deșeuri de ambalaje, total și pe tip de material, 2014-2025 Tabel III-15: Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare termică a deșeurilor municipale reziduale Tabel III-16: Descrierea alternativelor Tabel III-17: Instalații de gestionare a deșeurilor, alternativa "zero" Tabel III-18: Reciclare deșeuri municipale, alternativa "zero" Tabel III-19: Reciclare deșeuri de ambalaje, alternativa "zero" Tabel III-20: Reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale, alternativa "zero" Tabel III-21: Instalații de sortare existente pentru deșeuri colectate în amestec Tabel III-22: Instalații noi de gestionare a deșeurilor, alternativa 1 Tabel III-23: Instalații noi de gestionare a deșeurilor, alternativa 2 Tabel III-24: Emisii anuale nete de gaze cu efect de seră, pe tipuri de procese Tabel III-25: Emisii anuale nete de gaze cu efect de seră, pe tipuri de procese de stații de tratare Tabel III-26: Descrierea alternativelor Tabel III-27: Estimarea costurilor de investiție, milioane Euro Tabel III-28: Estimarea costurilor de operare și întreținere, milioane Euro, 2025 Tabel III-29: Rezultatul analizei alternativelor Tabel III-30: Depozite neconforme de deșeuri municipale care au sistat activitatea și urmează a fi închise Tabel III-31: Investiții propuse la nivel de județ Tabel III-32: Criterii minime pentru alegerea amplasamentelor Tabel III-33: Necesarul de investiții publice pentru fiecare județ (milioane Euro), 2018-2025 Tabel III-34: Fluxurile financiare consolidate, 2018 - 2025 Tabel III-35: Estimarea costurilor totale, 2025 Tabel III-36: Sustenabilitate - acoperire costuri din tariful maxim suportabil Tabel III-37: Măsuri prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale Tabel III-38: Acțiuni aferente anumitor măsuri prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale Tabel III-39: Obiective și măsuri suplimentare de guvernanță pentru implementarea PNGD Tabel V-1: Acordarea punctajelor pentru selectarea fluxurilor prioritare Tabel V-2: Plan de acțiune privind prevenirea generării fluxurilor de deșeuri prioritare Tabel V-3: Plan de acțiune privind prevenirea generării fluxurilor speciale de deșeuri Tabel V-4: Evaluarea măsurilor propuse în prezentul program de prevenire prin prisma exemplelor de măsuri incluse în Anexa 5 a Legii nr. 211/2011 Tabel VI-1: Indicatori de monitorizare pentru măsurile prioritare de guvernanță pentru gestionarea deșeurilor municipale Tabel VI-2: Indicatori de monitorizare pentru măsurile suplimentare de guvernanță pentru implementarea PNGD Tabel VI-3: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile municipale Tabel VI-4: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile de ambalaje Tabel VI-5: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice Tabel VI-6: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile de baterii și acumulatori Tabel VI-7: Indicatori de monitorizare pentru vehiculele scoase din uz Tabel VI-8: Indicatori de monitorizare pentru anvelope uzate Tabel VI-9: Indicatori de monitorizare pentru uleiuri uzate Tabel VI-10: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile din construcții și desființări Tabel VI-11: Indicatori de monitorizare pentru nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești Tabel VI-12: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile cu conținut de PCB Tabel VI-13: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile cu conținut de azbest Tabel VI-14: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare Tabel VI-15: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile industriale Tabel VI-16: Indicatori de monitorizare pentru deșeurile din agricultură, silvicultură și pescuit Tabel VI-17: Indicatori de monitorizare pentru transferul deșeurilor Tabel VI-18: Indicatori de monitorizare aferenți instrumentelor economice Tabel VI-19: Indicatori de monitorizare pentru prevenirea generării fluxurilor de deșeuri prioritare Tabel VI-20: Indicatori de monitorizare pentru prevenirea generării fluxurilor speciale de deșeuri Lista figuri Figura II-1: Structura deșeurilor municipale, 2010-2014 Figura II-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, 2010-2014 Figura II-3: Deșeuri municipale generate și PIB în România, 2010-2014 Figura II-4: Compoziția deșeurilor menajere și similare colectate de operatorii de salubrizare, 2010-2014 Figura II-5: Schema actuală a gestionării deșeurilor municipale Figura II-6: Operatori economici autorizați pentru tratare și valorificare deșeuri Figura II-7: Fabrici de ciment autorizate pentru coincinerarea deșeurilor Figura II-8: Proiecte SMID în România Figura II-9: Colectarea separată a deșeurilor reciclabile menajere și similare Figura II-10: Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile Figura II-11: Stații de transfer Figura 11-12: Instalații de sortare Figura II-13: Instalații de compostare Figura II-14: Instalații de tratare mecano-biologică Figura II-15: Tratarea deșeurilor municipale înaintea depozitării Figura II-16: Depozite de deșeuri municipale Figura II-17: Montajul instituțional pentru implementarea proiectelor SMID Figura II-18: Indicatori de generare deșeuri alimentare Figura II-19: Ambalaje introduse pe piață și PIB în România, 2010-2014 Figura II-20: Structura pe tipuri de materiale a deșeurilor de ambalaje în România, 2010-2014 și EU-28, 2013 Figura II-21: Schema actuală a gestionării deșeurilor de ambalaje Figura II-22: Număr colectori de deșeuri de ambalaje pe județ/M. București, 2014 Figura II-23: Număr colectori de deșeuri de ambalaje pe de tip de deșeu de ambalaje colectat, 2014 Figura II-24: Schema actuală a gestionării DEEE Figura II-25: Număr operatori economici autorizați pentru colectarea și tratarea DEEE pe județ/M. București Figura II-26: Schema actuală a gestionării B&A Figura II-27: Schema actuală a gestionării vehiculelor scoase din uz Figura II-28: Distribuția operatorilor economici autorizați pentru colectarea VSU, 2016 Figura II-29: Distribuția numărului de VSU colectate pe județe și București, 2016 Figura II-30: Cantități de uleiuri introduse pe piață și uleiuri uzate generate, 2010-2013 Figura II-31: Schema actuală a gestionarii uleiurilor uzate Figura II-32: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare și valorificare a uleiului uzat Figura II-33: Schema actuală a gestionării deșeurilor din construcții și desființări Figura II-34: Distribuția operatorilor economici autorizați pentru tratarea deșeurilor din construcții și desființări Figura II-35: Generarea și gestionarea deșeurilor din construcții și desființări, 2010-2014 Figura II-36: Nămoluri de epurare generate și rata conectare la sistem de canalizare, 2010-2014 Figura II-37: Schema actuală a gestionării nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești Figura II-38: Gestionarea nămolurilor de epurare, 2010-2014 Figura II-39: Valorificarea nămolurilor în agricultură, 2010-2014 Figura II-40: Număr echipamente cu PCB inventariate, 2010-2014 Figura II-41: Schema actuală a gestionării deșeurilor cu conținut de PCB Figura II-42: Numărul echipamentelor cu PCB eliminate Figura II-43: Evoluția generării deșeurilor cu azbest, 2010-2014 Figura II-44: Operatori economici autorizați pentru colectarea deșeurilor medicale periculoase, 2013-2014 Figura II-45: Distribuția instalațiilor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase la nivel național Figura II-46: Generarea și gestionarea deșeurilor industriale, 2010-2014 Figura II-47: Valorificare deșeurilor din principalele ramuri ale industriei prelucrătoare, pe operațiuni de valorificare, 2014 Figura II-48: Depozite de deșeuri nepericuloase din industria prelucrătoare, 2016 Figura II-49: Schema actuală a gestionării deșeurilor industriale Figura II-50: Ponderea categoriilor de deșeuri industriale periculoase, 2014 Figura II-51: Cantități de deșeuri industriale gestionate, 2010-2014 Figura II-52: Ponderea tipurilor de metode de valorificare a deșeurilor industriale periculoase, 2014 Figura II-53: Operatori economici autorizați pentru valorificarea materială a deșeurilor industriale periculoase Figura II-54: Ponderea tipurilor de metode de eliminare a deșeurilor industriale periculoase, 2014 Figura II-55: Incineratoare pentru deșeuri industriale periculoase, 2016 Figura II-56: Depozite pentru deșeuri industriale periculoase, 2016 Figura II-57: Ponderea Figura II-58: Ponderea principalelor țări de origine în importul/transferul deșeurilor nepericuloase, 2014 Figura III-1: Cantități de deșeuri municipale generate pe județ/Municipiul București, 2025 Figura III-2: Posibilitatea de atingere a țintei de reciclare raportat la compoziția deșeurilor municipale estimată pentru anul 2025 Figura III-3: Ponderea capacităților neutilizate de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat, pe județe, 2014 Figura III-4: Ponderea capacităților neutilizate de compostare a deșeurilor biodegradabile colectate separat, pe județe, 2014 Figura III-5: Capacități de tratare a deșeurilor reziduale, pe județe, 2020 Figura III-6: Analiza capacităților de sortare necesare, pe județe, 2025 Figura III-7: Instalații de sortare la sfârșitul perioadei de planificare Figura III-8: Instalații de tratare a biodeșeurilor la sfârșitul perioadei de planificare Figura III-9: Instalații de tratare a deșeurilor reziduale la sfârșitul perioadei de planificare Figura III-10: Diagrama gestionării deșeurilor municipale în România la sfârșitul perioadei de planificare, 2025 Figura III-11: îndeplinirea obiectivului privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale Figura III-12: îndeplinirea obiectivului privind reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale Figura III-13: îndeplinirea obiectivului privind reciclarea deșeurilor de ambalaje Figura V-1: Ponderea deșeurilor generate în anul 2014 Figura V-2: Evoluția generării deșeurilor, mii tone Lista de abrevieri ACB Analiza Cost Beneficiu ADI Asociații de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea deșeurilor ADR Acord european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase AFM Administrația Fondului pentru Mediu ANAR Administrația Națională "Apele Române" ANPC Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice APL Autorități Publice Locale APM Agenții județene pentru Protecția Mediului AT Asistență Tehnică B&A Baterii și acumulatori BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (Best Available Techniques) C&T Colectare și transport CAEN Clasificarea activităților din Economia Națională CAPEX Cheltuieli de capital/costuri de investiție CE Comisia Europeană CEA Condiționalitate ex-ante CEE Comunitatea Economică Europeană CIROM Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale pentru Construcții din România CJ Consilii Județene CNP Comisia Națională de Prognoză Contracte FIDIC Contracte standard în domeniul construcțiilor și instalațiilor, utilizate drept modele de referință pe plan internațional DCD Deșeuri din construcții și desființări DDM Data durabilității minimale - este data stabilită de producător până la care un produs alimentar își păstrează caracteristicile specifice în condiții de depozitare corespunzătoare (Regulament nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare) DEEE Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice EXPRA Extended Producer Responbility Alliance (Alianța Răspunderii Extinse a Producătorului) EEE Echipament electric și electronic FADI Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară din România FAO Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimente FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FEPAM Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime FIDIC Federația Internațională a Inginerilor Consultanți (Federation Internaționale Des Ingenieurs-Conseils) FSE Fondul Social European GES Gaze cu efect de seră GNM Garda Națională de Mediu H.G. Hotărâre a Guvernului INS Institutul Național de Statistică INSP Institutul Național de Sănătate Publică ISPA Instrument pentru Politicile Structurale de Pre-Aderare JASPERS Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), parteneriat între Comisia Europeana, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare LCA Analiza ciclului de viață MM Ministerul Mediului MADR Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene ME Ministerul Economiei MFP Ministerul Finanțelor Publice MS Ministerul Sănătății NTPA-002 NORMATIV privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare NTPA-001 NORMATIV privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali O&M Operare (exploatare/funcționare) și întreținere (mentenanță) O.G. Ordonanța Guvernului OM Ordinul Ministrului OPEX Cheltuieli de operare și întreținere OTR Organizații de Transfer de Responsabilitate O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului PAYT Instrument economic: pay as you throw - plătești pentru cât arunci PCB Bifenili Policlorurați PCT Terfenili Policlorurați PHARE Program de ajutor destinat țărilor din Europa Centrală și de Est PIB Produs Intern Brut PJGD Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor PNGD Planul Național de Gestionare a Deșeurilor PNPGD Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor POIM Program Operațional Infrastructură Mare POS Mediu Programul Operațional Sectorial de Mediu ppm Părți per milion PRGD Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor RDF Refuse-derived fuel (combustibil derivat din deșeuri) REP Răspunderea Extinsă a Producătorului REACH Acronim pentru Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice SEAU Stație de epurare ape uzate SIM Sistem Integrat de Mediu SM Stat Membru SMID Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor SNGD Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor SNGNE Strategia Națională de gestionare a Nămolurilor de Epurare SRF Solid recovered fuel (combustibil solid valorificat) TMB Tratare mecano-biologică TVA Taxa pe valoarea adăugată UAT Unitate administrativ-teritorială UCI Unități de compostare individuală UE Uniunea Europeană UNCJR Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România VSU Vehicule scoase din uz Definiții Ambalaj - orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Ambalaj flexibil - ambalaje din materiale ușoare, care, atunci când sunt umplute și sigilate, au o formă pliabilă Ambalaj primar - ambalaj de vânzare, ambalaj conceput și realizat pentru a îndeplini funcția de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziție (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Ambalaj secundar - ambalaj grupat, supraambalaj, ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziție o grupare a unui număr de unități de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă el servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Ambalaj terțiar - ambalaj pentru transport, ambalaj conceput pentru a ușura manipularea și transportul unui număr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Analiza Cost-Beneficiu - un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor și costurilor) impactul socio-economic datorat implementării anumitor acțiuni și/sau proiecte (Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor Publice " Ghid național pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor finanțate din Instrumentele Structurale - realizat cu sprijin JASPERS) Anvelopă uzată - orice anvelopă, de tipul celor prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, pe care deținătorul, în urma utilizării, are intenția sau obligația de a o scoate din uz. (H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, Anexa nr.1) Baterie sau acumulator - orice sursă de energie electrică generată prin transformarea directă a energiei chimice și constituită din una sau mai multe celule primare (nereîncărcabile) ori din una sau mai multe celule secundare (reîncărcabile) (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 3) Baterie sau acumulator portabil - orice baterie sau acumulator, baterie tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual și nu este nici baterie industrială sau acumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 3) Baterie tip pastilă - orice baterie sau acumulator portabil, de dimensiune mică și cu formă rotundă, al cărui diametru este mai mare decât înălțimea și care este utilizat în scopuri specifice, cum ar fi: proteze auditive, ceasuri, echipamente portabile mici și ca rezervă de energie (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 3) Baterie sau acumulator auto - orice baterie sau acumulator destinat să alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 3) Baterie sau acumulator industrial - orice baterie sau acumulator proiectat exclusiv pentru utilizare industrială ori profesională sau folosit în orice tip de vehicul electric aprindere (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 3) Biodeșeuri - deșeurile biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri similare provenite din unitățile de prelucrare a produselor alimentare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Colectare - strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor în vederea transportării la o instalație de tratare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Colectare separată - colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Cele mai bune tehnici disponibile - cele mai bune tehnici disponibile, definite la art. 3 lit. j) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Compuși desemnați - compuși chimici sau clase de substanțe chimice supuse unui control special conform H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, cu modificările și completările ulterioare (H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Cost - sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. Costuri/cheltuieli cu munca vie - cheltuielile cu munca vie includ toate cheltuielile referitoare la personal (salarii, contribuții, bonuri de masă, instruire/specializare/perfecționare, cheltuieli de deplasare, prime de asigurare etc.) (Manual de contabilitate analitică a costurilor - ASE) . Cheltuielile cu munca vie se fundamentează în funcție de cheltuielile cu personalul, potrivit normelor de muncă, în raport cu legislația în vigoare și corelat cu principiul eficienței economice (Ordinul Președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților) Costuri de operare - totalitatea costurilor necesare funcționării unei entități pe o anumită perioadă de gestiune, de obicei un an Costuri de întreținere - costurile necesare menținerii în stare de funcționare a unui sistem tehnic (întreținere curentă, revizii și reparații planificate, reparații neplanificate) Costuri nete - costuri de operare și întreținere din care s-au scăzut veniturile din valorificarea deșeurilor Costuri unitare - costuri pe unitatea de bun realizat/serviciu prestat; în acest context înseamnă costuri pe tona de deșeu Decilă(e) - indicator care împarte o serie de date în 10 (Manual statistică - ASE) Depozit de deșeuri - un amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv: spații interne de depozitare a deșeurilor, adică depozite în care un producător de deșeuri execută propria eliminare a deșeurilor la locul de producere; o suprafață permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deșeurilor, dar exclusiv: instalații unde deșeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte; stocarea deșeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deșeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an (H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Deșeu - orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Deșeuri alimentare - orice produse alimentare, și părțile necomestibile ale acestora, scoase din lanțul de aprovizionare cu alimente în vederea valorificării sau eliminării (inclusiv compostarea, digestia anaerobă, producția de bio-energie, co-generare, incinerare, eliminare în sistemul de canalizare, depozitate sau aruncate pe mare) (Conform [FUSIONS 2016]) Deșeuri biodegradabile - deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare ori de grădină, hârtia și cartonul (H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Deșeuri inerte - deșeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacționează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile și nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătății omului. Levigabilitatea totală și conținutul de poluanți al deșeurilor, precum și ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative și, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafață și/sau subterane (H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Deșeuri medicale - deșeuri rezultate din activitățile de prevenire, diagnostic și tratament desfășurate în unitățile sanitare Deșeuri menajere - deșeuri provenite din gospodării/locuințe, inclusiv fracțiile colectate separat, și care fac parte din categoriile 15.01 și 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare (Ordinul Președintelui ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, art. 4) Conform Deciziei nr. 2011/753/UE de stabilire a normelor și a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul
- a)cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora; ...
- b)impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății populației; sau ...
- c)conținutul de substanțe nocive al materialelor și produselor (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) ... Producător de deșeuri - orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) "Plătești pentru cât arunci" - instrument economic care are drept scop creșterea ratei de reutilizare, reciclare și reducerea cantității de deșeuri la depozitare prin stimularea colectării separate a deșeurilor (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Producător – orice persoană fizică sau juridică care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv comunicarea la distanță astfel cum este definită în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (...) (O.U.G. nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, Anexa nr. 5) ... – orice persoană dintr-un stat membru care, cu titlu profesional și indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv tehnicile de comunicare la distanță, definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 157/2015, introduce pentru prima dată pe piață în România baterii sau acumulatori, inclusiv cei încorporați în aparate ori vehicule (H.G. nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, art. 2) ... Pungi de transport din plastic - pungi de transport, cu sau fără mâner, fabricate din plastic, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri sau produse (Directiva nr. 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, forma consolidată, art. 3) Pungi de transport din plastic subțire - pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mica de 50 de microni (Directiva nr. 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, forma consolidată, art. 3) Pungi de transport din plastic foarte subțire - pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mica de 15 de microni, care sunt necesare din motive de igienă sau care sunt utilizate ca ambalaje primare pentru produsele alimentare în vrac, atunci când acest lucru contribuie la prevenirea risipei de alimente (Directiva nr. 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, forma consolidată, art. 3) PCB-uri uzate - orice tip de PCB care este considerat deșeu în sensul Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1 (H.G. nr. 173/2000 actualizată pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, cu modificările și completările ulterioare, ANexa Nr. 1) RDF - un combustibil produs din tratarea deșeurilor municipale (cod 19 12 10) Rata de capturare - ponderea cantității de deșeuri colectate separat, exclusiv impurități, din cantitatea totală generată Răspunderea Extinsă a Producătorului - în vederea prevenirii, reutilizării, reciclării și a altor tipuri de valorificare a deșeurilor, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului promovează sau, după caz, propune măsuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producătorul produsului, persoana fizică autorizată sau persoana juridică ce, cu titlu profesional, proiectează, produce, prelucrează, tratează, vinde ori importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului. Măsurile precum și alte prevederi privind răspundere extinsă a producătorului sunt prevăzute în capitolul 8 al Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare Reciclare - orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Reutilizare - orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Regenerarea uleiurilor uzate - orice proces de reciclare prin care uleiurile de bază pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, în special prin îndepărtarea contaminanților, a produselor de oxidare și a aditivilor conținuți de acestea (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1) Reșapare - procesul tehnologic de recondiționare prin care se reface potențialul de utilizare al anvelopei, constând în aplicarea unei benzi de rulare noi pe o anvelopă uzată reșapabilă sau pe o anvelopă uzată destinată reutilizării care îndeplinește toate condițiile tehnice pentru realizarea acestui proces (H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, Anexa nr. 1) Risipa alimentară - situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare (Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, art. 1) Sistemul Integrat de Mediu (SIM) - sistem informatic integrat care reprezintă punctul unic de interacțiune online a publicului cu APM/ANPM și facilitează: depunerea online a cererilor de acte de reglementare, transmiterea online a raportărilor din partea operatorilor economici, monitorizarea în timp real a indicatorilor de mediu, gestionarea siturilor naționale, inclusiv NATURA 2000 Shredder/instalație de tocare și mărunțire - orice instalație utilizată pentru tăierea în bucăți sau pentru fragmentarea deșeurilor SRF - combustibil solid produs din deșeuri nepericuloase pentru a fi valorificat energetic în instalații de incinerare și coincinerare și care îndeplinește condițiile de conformitate din standarde UE EN15359 (cod 19 12 10) Tarif - în acest context, "tariful de salubrizare" -tariful plătit de către utilizatorii serviciul de salubrizare - definiți conform Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare - către operatorul de servicii de salubrizare autorizat de către administrația publică locală, în baza unui contract de prestări servicii încheiat între utilizatorul serviciului și operator, în cadrul contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare Taxă - în acest context "taxa de salubrizare" - taxa locală cu destinație specială, ce are drept scop acoperirea cheltuielilor serviciului de salubrizare și care se plătește de către utilizatorii sistemului de salubrizare către administrația publică locală. Taxa se stabilește și se aprobă de către Consiliul Local, în baza următoarelor prevederi legale: art. 8 alin.
- Informații generale privind planificarea Scopul și obiectivele Planului Național de Gestionare a Deșeurilor Scopul realizări Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național cu efecte negative minime asupra mediului. Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie politicii europene în materie de prevenire a generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de resurse și aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor. Prevederile PNGD completează prevederile Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor ca și modalitate principală de abordare, anume îndreptarea României către o societate a reciclării și aplicarea ierarhiei deșeurilor, pentru toate tipurile de deșeuri care fac obiectul planificării. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 și aprobată prin H.G. nr. 870/2013, stabilește politica și obiectivele strategice ale României în domeniul gestionării deșeurilor pentru perioada 2014-
- Principalele obiective al PNGD sunt caracterizarea situației actuale în domeniu (cantități de deșeuri generate și gestionate, instalații existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient a deșeurilor, stabilirea obiectivelor și țintelor pe baza prevederilor legale și a obiectelor strategice stabilite prin SNGD, precum și identificarea necesităților investiționale. Pentru caracterizarea situației existente au fost utilizate datele privind cantitățile de deșeuri generate și gestionare aferente perioadei 2010 - 2014, precum și date și informații privind instalațiile de gestionare a deșeurilor aferente anului
- Proiecția cantităților de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015 - 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 -
- PNGD cuprinde următoarele secțiuni: ● Cadrul general (secțiunea I) - este prezentat cadrul general al planificării, legislația națională și europeană și politica națională privind deșeurile; ● Situația existentă (secțiunea II) - cuprinde datele socio-economice și date privind generarea și gestionarea deșeurilor pentru fiecare dintre fluxurile de deșeuri care fac obiectul planificării; ● Planificarea gestionării deșeurilor (secțiunea III) - sunt prezentate ipotezele privind planificarea, proiecția socio-economică și proiecția deșeurilor, analiza alternativelor de gestionare a deșeurilor municipale, descrierea alternativei selectate, măsuri de guvernanță privind gestionarea deșeurilor și planul de acțiune. Analiza alternativelor este prezentată doar pentru deșeurile municipale, fiind singurul flux de deșeuri pentru care în PNGD sunt stabilite tipul și capacitățile instalațiilor noi; ● Instrumente de politică a deșeurilor (secțiunea IV) - este prezentată situația actuală privind instrumentele de politică a deșeurilor, măsurile de îmbunătățire a eficacității acestora și sunt propuse noi instrumente; ● Programul național de prevenire a generării deșeurilor - PNPGD (secțiunea V) - sunt prezentate situația actuală privind prevenirea generării deșeurilor, prioritățile și direcțiile strategice, măsurile de prevenire a generării deșeurilor propuse și modalitățile de verificare a aplicării măsurilor; ● Indicatori de monitorizare (secțiunea VI) - este prezentat modul de monitorizare a măsurilor cuprinse în PNGD și PNPGD. Atât Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, cât și Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD) sunt elaborate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și cu ghidurile existente la nivel european ([WMP Guide 2012], [WPP Guide 2012]). Conform prevederilor legale în vigoare, PNGD și PPNPGD se evaluează cel puțin o dată la 6 ani și se revizuiesc, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în baza raportului de monitorizare întocmit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. PNGD și PNPGD se monitorizează anual de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Acoperirea geografică Procesul de planificare acoperă întreg teritoriul României. Deșeuri care fac obiectul PNGD Deșeurile care fac obiectul planificării sunt cele reglementate de Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, care a transpus Directiva nr. 2008/98/CE A Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive. Nu fac obiectul planificării: ● Efluenții gazoși emiși în atmosferă și dioxidul de carbon captat și transportat în scopul stocării geologice și stocat geologic potrivit prevederilor Directivei nr. 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei nr. 85/337/CEE a Consiliului, precum și a directivelor nr. 2000/60/CE, nr. 2001/80/CE, nr. 2004/35/CE, nr. 2006/12/CE, nr. 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului, cu modificările ulterioare, sau excluli din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin.
- În perioada aprilie - august 2017 publicul interesat a transmis comentariile privind prima versiune a PNGD. În această perioadă titularul planului, Ministerul Mediului, a luat decizia modificării primei versiuni a PNGD cu trei aspecte principale: ● Obiectivul de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale - cu două ținte: ● în anul 2020 - 50% calculat cu Metoda 2 din Anexa I din Decizia nr. 2011/753/UE, asigurându-se respectarea prevederilor legale actuale; ● în anul 2025 - 50% calculat cu Metoda 4 din Anexa I din Decizia nr. 2011/753/UE, corelat cu prevederile propunerii de modificare a Directivei cadrul din Pachetul Economiei Circulare, publicat în decembrie 2015; ● Atingerea obiectivului de reducere a cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995 în anul 2020, în conformitate cu derogarea obținută de la Comisia Europeană; ● Toate instalațiile noi de tratare a deșeurilor reziduale (instalații de tratare mecano- biologică cu biouscare și incinerator) vor fi instalații județene și nu regionale. Având în vedere comentariile primite de la public și membrii Grupului de lucru SEA, precum și decizia titularului planului de a schimba PNGD în ceea ce privește aspectele prezentate mai sus, a fost elaborată versiunea 2 a PNGD, transmisă în data de 04.09.
- Versiunea 2 a PNGD a fost însoțită de prima versiune a Raportului de Mediu întocmit în cadru În data de 08.10.2017 a fost transmisă versiunea 2 a Raportului de mediu și versiunea 3 a PNGD. Această versiune cuprinde, pe lângă comentariile Grupului de lucru SEA, inclusiv ale titularului planului, două secțiuni noi Măsuri de guvernanță pentru gestionarea deșeurilor și Indicatori de monitorizare. În data de 20.10.2017 a fost transmisă versiunea 3 a Raportului de Mediu și versiunea 4 a PNGD, care cuprinde un nou set de comentarii ale Grupului de lucru SEA. În data de 8 decembrie 2017 a fost organizată Dezbaterea publică ocazie cu care au fost analizate și discutate cele două documente. Toate aspectele ridicate au fost clarificate în tipul consultării publicului iar unde a fost cazul acestea au fost integrate în forma finală a PNGD. În urma consultărilor Ministerul Mediului a eliberat Avizul de mediu nr. 46/14.12.
- ... I.
- Problematica generală a gestionării deșeurilor Cadrul politicii și legislației europene privind deșeurile se trasează în contextul unor politici și programe comunitare mai ample, inclusiv Programul de acțiune pentru mediu 7, Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic și Inițiativa privind materiile prime. Al 7-lea Programul de Acțiune pentru Mediu stabilește obiectivele prioritare în ceea ce privește politica UE în sectorul gestionării deșeurilor, respectiv: ● Reducerea cantităților de deșeuri generate ● Maximizarea reutilizării și reciclării ● Limitarea incinerării la materialele care nu sunt reciclabile ● Limitarea progresiva a depozitării la deșeuri care nu pot reciclate sau valorificate ● Asigurarea implementării depline a obiectivelor politicii privind deșeurile, în toate statele membre. Politica europeană și națională se bazează pe "ierarhia deșeurilor", care stabilește prioritățile în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivel operațional: se încurajează în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de deșeuri generate și reducerea gradului de periculozitate al acestora, reutilizarea și abia apoi valorificarea deșeurilor prin reciclare, și alte operațiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică. Pe ultimul loc în ierarhie este eliminarea deșeurilor, care include depozitarea deșeurilor și incinerarea. De asemenea, tranziția către o economie circulară reprezintă o prioritate la nivelul statelor membre. În cadrul economiei circulare valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la minim. Transformarea deșeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la baza economiei circulare. În stabilirea direcțiilor strategice al PNGD se au în vedere prioritățile politicilor existente, unele dintre ele transpuse în legislația națională în vigoare. ... I.
- Legislația europeană privind deșeurile Principalele acte de reglementare la nivelul Uniunii Europene, în sectorul gestionării deșeurilor sunt: ● Legislația cadru a deșeurilor: – Directiva nr. 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Directiva cadru privind deșeurile) ... – Regulamentul nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri - aplicat ca atare în toate statele membre EU ... – Decizia nr. 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei nr. 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva nr. 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directive nr. 94/04/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul
- România poate beneficia de o perioada suplimentara de cinci ani cu condiția să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deșeuri municipale depozitată la 20% din cantitatea totala de deșeuri generate; ● Interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat; ● Promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitării; ● Definiții simplificate și îmbunătățite și metode pentru calculul țintelor de reciclare armonizate la nivelul UE; ● Promovarea reutilizării și stimularea simbiozei industriale; ● Stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piață produse mai ecologice și sprijinirea schemelor de reciclare și valorificare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule); ● Reducerea generării deșeurilor alimentare în producția primară, în prelucrare și procesare, în comerțul cu ridicata și amănuntul, în restaurante și servicii alimentare precum și în gospodării. ... I.
- Legislația națională privind deșeurile La nivel național, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării deșeurilor sunt următoarele: ● Legislația cadru privind deșeurile: – Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014, cu modificările și completările ulterioare ... – Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenția Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora ... – H.G. nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deșeuri, cu modificările și completările ulterioare ... – H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României ... ● Legislația privind tratarea deșeurilor: – H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare ... – Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale ... ● Legislația privind serviciile de salubrizare: – Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare ... – Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare ... ● Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri: – Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare ... – Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz ... – O.U.G. nr. 5/02.04.2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice ... – H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare ... – H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate ... – H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate ... – H.G. nr. 173/2000 pentru reglementare regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, cu modificările și completările ulterioare ... – H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea și controlul poluării cu azbest, cu modificările și completările ulterioare ... – Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură ... ● Legislația privind deșeurile medicale – Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale. ... Legislația națională transpune prevederile legislației comunitare în sectorul gestionării deșeurilor. Lista completă a legislației privind deșeurile, inclusiv legislația secundară, este prezentată în preambulul PNGD. ... I.
- Politica națională privind deșeurile Prioritățile României în ceea ce privește gestionarea și prevenirea deșeurilor, stabilite prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD pentru perioada 2014-2020), revizuită în anul 2013 și aprobată prin H.G. nr. 870/2013 sunt următoarele: ● prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor ● dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor; ● creșterea ratei de reciclare și îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri și cu unitățile și întreprinderile care valorifică deșeurile; ● promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum și a celorlalte categorii de deșeuri; ● reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri; ● încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate; ● organizarea bazei de date la nivel național și eficientizarea procesului de monitorizare; ● implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viață" în politica de gestionare a deșeurilor. De asemenea, se dorește îmbunătățirea serviciilor către populație și sectorul de afaceri prin: ● încurajarea investițiilor verzi; ● susținerea inițiativelor care premiază și recompensează populația care reduce, reutilizează și reciclează deșeurile din gospodării; ● colaborarea cu autoritățile administrației publice locale pentru creșterea eficienței și calității deșeurilor colectate, făcându-le mai ușor de reciclat; ● colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și sectorul de afaceri pentru îmbunătățirea sistemelor de colectare a deșeurilor. Pe lângă obiectivele strategice, actele de reglementare în vigoare din sectorul gestionării deșeurilor includ obiective și ținte. Tabel I-1: Principalele obiective din sectorul gestionării deșeurile prevăzute în legislație Sursa: Legislația națională Autorități competente Autoritatea competentă de decizie și control în domeniul gestionării deșeurilor este Ministerul Mediului (MM). Conform prevederilor legale, Ministerul Mediului realizează politica națională în domeniul gestionării deșeurilor, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare și control, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorități sau instituții publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului. Instituțiile aflate în coordonarea MM, cu atribuții în sectorul deșeurilor, sunt: ● Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM); ● Garda Națională de Mediu (GNM); ● Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Agenția Națională pentru Protecția Mediului are competențe în implementarea la nivel național a politicilor, strategiilor și a legislației în domeniul protecției mediului. ANPM are în subordine 42 agenții județene pentru protecția mediului. Funcțiile și atribuțiile ANPM sunt stabilite prin H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia. Garda Națională de Mediu este responsabilă de asigurarea controlului implementării politicii Guvernului de aplicare a legislației naționale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecției mediului. GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare. Atribuțiile generale ale GNM, precum și atribuțiile specifice, inclusiv cele referitoare la controlul în domeniul gestiunii deșeurilor, sunt stabilite prin H.G. nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu cu modificările și completările ulterioare. Atribuțiile AFM sunt prezentate în O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu modificările și completările ulterioare. Alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Apărării Naționale, instituțiile de ordine publică și siguranță națională și autoritățile administrației publice locale. ... ... II. SITUAȚIA EXISTENTĂ II.
- Surse de date utilizate și metodologia de analiză Pentru caracterizarea situației actuale au fost colectate și analizate date și informații pentru perioada 2010-
- Astfel, anul 2014 reprezintă anul de referință pentru calculul prognozei de generare a deșeurilor. Principalele sursele de datele și informații pentru perioada 2010-2014 au fost următoarele: ● Instituții naționale cu rol în domeniul deșeurilor: Ministerul Mediului (MM), Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), Ministerul Economiei (ME), Ministerul Sănătății (MS), Institutul Național de Sănătate Publică (ISP), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); ● Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoza; ● EUROSTAT; ● JASPERS - proiecte derulate în domeniul deșeurilor [JASPERS 2012], [JASPERS 2013], [JASPERS 2016]; ● Informații furnizate de către consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) care implementează proiecte privind sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID), finanțate prin Programul Operațional Sectorial Mediu și Programul Operațional Infrastructura Mare, în cazul proiectelor fazate; ● Informații furnizate de către diferiți actori implicați în gestionarea deșeurilor: CIROM - Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România, ROMPAP - Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, operatori de salubrizare, operatori ai instalațiilor de gestionare a deșeurilor, reciclatori; ● Vizite în teren și discuții cu actorii implicați în gestionarea deșeurilor, realizate în perioada septembrie - octombrie 2016 în județele Bistrița Năsăud, Vaslui, Neamț și Dolj. ... II.
- Date socio-economice II.2.
- Date demografice La 31 decembrie 2014 teritoriul României era organizat în 42 județe (incluzând Municipiul București), în care existau 320 municipii și orașe și 2861 comune. Din cele 320 municipii și orașe existente la nivel național, 103 sunt municipii, iar în cele 2.861 comune există 12.957 sate. În octombrie 2011 a avut loc Recensământul populației și locuințelor. Rezultatele acestuia, date publicității în 2013, arată o scădere a populației rezidente cu 1.559.333 persoane în perioada dintre cele două recensăminte, respectiv de la 21.680.974 persoane în 2002 la 20.121.641 persoane în
- Aceasta înseamnă o scădere cu 7,2% pe întreaga perioadă, adică un declin mediu de 0,8% pe an. Dintre cauzele acestui declin al populației, 24,8% reprezintă sporul natural negativ, iar 75,2% reprezintă migrația internațională. Cele mai mari reduceri ale populației stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în județele Tulcea și Neamț. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a județelor din Moldova - Vaslui, Bacău, Vrancea - dar și în Brăila, Galați, Hunedoara, Mehedinți și Teleorman. În Municipiul București populația stabilă a scăzut cu 2,2% față de precedentul recensământ. Ilfovul reprezintă singurul județ în care s-a înregistrat o creștere semnificativă a populației stabile (cu 29,5%), unul dintre motivele principale reprezentându-l migrația populației dinspre Municipiul București înspre localitățile limitrofe acestuia din cadrul județului Ilfov. Și județul Timiș a înregistrat o creștere față de 2002, dar nesemnificativă (0,8%). Față de 2002 a crescut ușor ponderea populației din mediul urban, tendință care se păstrează și în perioada 2011 - 2014, deși soldul net al migrației interne urban-rural este negativ pentru mediul urban. Se păstrează tendința de ușoară migrație dinspre mediul urban către mediul rural, pe fondul unui urban preponderent (54%). Tabelul următor prezintă evoluția populației rezidente a României în perioada 2010-2014, pe medii de rezidență. Tabel II-1: Evoluția populației României în perioada 2010 - 2014 Sursa: [INS Tempo 2016] Densitatea populației era în 2014 de 83,4 locuitori/kmp, față de 84,4 loc./kmp anunțați la recensământul din
- Densitatea medie în UE-28 este de 116,7 loc./kmp. Densitatea cea mai mare a populației se regăsește în București și în județele care conțin polii naționali de creștere economică a României*1), respectiv Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov. Notă ... *1) Definiți în articolul 1 al Hotărârii de guvern nr. 998 din 27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională Un alt element ce are influență asupra managementului deșeurilor îl reprezintă numărul persoanelor dintr-o gospodărie, element ce este prezentat în tabelul următor. Tabel II-2: Numărul mediu de persoane per gospodărie Sursa: [INS Tempo 2016] Scăderea constantă a populației este un fenomen de care trebuie să se țină cont la planificarea și dimensionarea investițiilor, mai ales că această scădere este semnificativă (un declin mediu de 0,8% pe an). Un alt element ce atrage ce atrage costuri mai mari în ceea ce privește managementul deșeurilor este densitatea relativ redusă a populației (83,4 loc/kmp, față de media europeană de 116,7 loc/kmp), urbanizarea (în jur de 54%) și numărul redus al persoanelor dintr-o gospodărie (2,67). ... II.2.
- Date economice Începând cu anul 2011, România a început să își revină după criza economică, cunoscând o creștere economică ușoară, care, după 2013 a devenit din ce în ce mai robustă. Astfel anul 2015 devine al cincilea an cu creștere economică pozitivă și în care a fost recuperată scăderea din anii 2009 și
- Creșterea s-a realizat pe seama consumului privat, pe fondul creșterii veniturilor și a scăderii inflației și a ratei dobânzilor. După o producție agricolă puternică în anul 2013, activitatea economică s-a sprijinit, în 2014, pe o producție industrială robustă. Investițiile au rămas la nivel scăzut. Conform [INS Breviar 2016], inflația a scăzut în ultimii ani, atingând niveluri minime istorice în
- Rata medie anuală a inflației s-a aflat pe o traiectorie descendentă începând din 2013, ca urmare a recoltelor îmbelșugate (în 2013 și în 2014), a scăderii prețurilor petrolului la nivel mondial și a unor reduceri consecutive ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse și servicii. Ajutate de avansul recent al activității economice, condițiile de pe piața muncii s-au îmbunătățit, iar rata șomajului s-a diminuat până la 5,4 la sută în
- Rata scăzută a șomajului trebuie să fie privită în contextul scăderii continue a numărului de persoane în vârstă de muncă din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete. În ciuda creșterii ocupării forței de muncă, în special în sectoarele cu o mare valoare adăugată, persistă probleme structurale pe piața forței de muncă. Rata ocupării forței de muncă a crescut în ultimii ani, însă aceasta este mai mică decât media UE. Piața forței de muncă și provocările sociale sunt interconectate și există mari decalaje între zonele rurale și cele urbane. România se confruntă cu riscuri foarte ridicate de sărăcie, de excluziune socială*2) și de inegalități în materie de venituri. Toți acești factori frânează potențialul de creștere al economiei. Notă ... *2) "Excluziunea socială se referă la factorii multipli și schimbători care au ca efect excluderea oamenilor de la participarea la interacțiunile sociale normale, practicile și drepturile societății moderne. Sărăcia este unul dintre cei mai evidenți factori de acest tip, însă excluziunea socială se referă de asemenea la drepturi deservite inadecvat de locuire, educație, sănătate și acces la servicii. Excluziunea socială afectează indivizi și grupuri, în special în funcție de mediile de rezidență (rural/urban) atunci când apar forme de discriminare ți segregare; excluziunea socială evidențiază deficitele infrastructurii sociale și riscul creării și consolidării unei societăți scindate, cu două fețe" (Comisia Comunităților Europene, 1993: 1), Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, 2015-2020, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Socială și Persoanelor Vârstnice Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea deficitară a capitalului uman și existența unor "insule" de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate. Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5% din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia. Zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigrație și îmbătrânirea populației. Tabel II-3: Evoluția principalilor indicatori socio-economici în România, 2010-2014 Sursa: INS, 2016 ... II.2.
- Veniturile și cheltuielile populației În anul 2014, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2.500,7 lei lunar pe gospodărie și de 937,7 lei pe persoană. Veniturile bănești, au reprezentat, și în acest an, principala sursă de formare a veniturilor totale, 2.104,3 lei lunar pe gospodărie și, respectiv, de 789,0 lei pe persoană. Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat și în funcție de mediul de rezidență. În anul 2014, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30,0% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 63,6% din salarii, 23,0% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 36,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost format de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (28,7% din totalul veniturilor), veniturile bănești din agricultură asigurând numai 8,2% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (30,3%) și celor din prestații sociale (25,0%). În ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, se poate remarca faptul că, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (3.420,2 lei pe gospodărie), iar cele mai scăzute în Nord-Est (2.122,6 lei pe gospodărie). Tabel II-4: Evoluția venitului total lunar pe gospodărie, 2010-2014 Sursa: INS, 2016] Veniturile prezentate în tabel sunt venituri totale brut. Nivelul și structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate și de tipul de activitate pe care acestea o desfășoară. Și, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziția pe care membrii săi activi o dețin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfășurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activități neagricole independente. Aceasta determină diferențe sensibile între veniturile categoriilor de gospodării analizate. Astfel, dacă se au în vedere veniturile medii ale gospodăriilor grupate după statutul ocupațional al capului gospodăriei se poate constata că cele mai mari venituri (3421,0 lei lunar) le-au realizat gospodăriile de salariați (cu 36,8% mai mari decât cele medii pe ansamblul gospodăriilor), iar cele mai mici (1717,1 lei lunar) gospodăriile de șomeri (cu 31,3% mai mici decât cele medii). Raportul dintre veniturile medii ale celor două categorii de gospodării a fost de 2,0:
- La gospodăriile de agricultori acestea au reprezentat 82,4% din nivelul mediu, la gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole independente 79,7%, iar la cele de pensionari 78,5%. Nivelul pe persoană al veniturilor este puternic influențat de numărul membrilor gospodăriei, în special de numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei, de raportul de dependență economică aferent fiecărei gospodării. Veniturile ce revin în medie pe o persoană - indicator asociat abordării veniturilor din perspectiva nivelului de trai - arată o diferențiere a veniturilor pe categorii de gospodării într-o anumită măsură modificată față de cea relevată de veniturile ce revin în medie pe o gospodărie. Tabel II-5: Evoluția venitului lunar pe persoană, 2011-2014 Sursa: INS, 2016 Conform [INS Nivel de trai 2016], analiza nivelului mediu al veniturilor pe decile în anul 2014 evidențiază un decalaj de 1: 3,8 între veniturile medii pe o gospodărie din prima decilă (care cuprinde gospodăriile cu cele mai mici venituri pe persoană) și veniturile medii pe o gospodărie din ultima decilă (format din gospodăriile cu veniturile cele mai mari). Raportul dintre veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodăriile care formează prima și ultima decilă a fost de 1: 7,
- Gospodăriile din prima decilă beneficiază de 5,18% din veniturile totale ale tuturor gospodăriilor, iar cele din a zecea decilă beneficiază de 19,70% din totalul veniturilor. Astfel, populația care aparține gospodăriilor din decila superioară - reprezentând 7,65% din totalul populației - deține mai multe venituri decât populația care aparține gospodăriilor din primele trei decile - reprezentând 36,65% din totalul populației - și beneficiază de 18,36% din totalul veniturilor. Tabel II-6: Distribuția veniturilor totale ale populației pe decile de venit Sursa: INS, 2016 În ciuda unui ușor declin după anul 2008, România avea, în anul 2013, a doua cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială, anume 40,4%, aproape dublu față de media Uniunii Europene. În ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, România, deși cunoaște o creștere economică constantă, este caracterizată prin decalaje mari între zonele rurale și zonele urbane. Acestea se reflectă și în veniturile populației. Astfel, în zonele rurale, există riscuri ridicate de sărăcie și excluziune socială. Dezvoltarea economică și veniturile populației sunt doi din factorii cu importanță majoră în planificarea managementului deșeurilor, fiind utilizați în determinarea pragului de suportabilitate al cheltuielilor aferente serviciului de salubrizare. ... ... II.
- Deșeuri municipale II.3.
- Generarea deșeurilor municipale În conformitate cu legislația în vigoare, toți operatorii de salubritate și ceilalți operatori economici autorizați pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri de la populație, precum și operatorii instalațiilor de gestionare a deșeurilor raportează anual datele privind gestionarea deșeurilor agențiilor locale pentru protecția mediului, în baza unor chestionare stabilite la nivel național. Raportările se constituie în baza de date națională privind gestionarea deșeurilor. În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale generate în România în perioada 2010-2014, atât cantitățile totale, cât și cantitățile pe fiecare categorie în parte. Tabel II-7: Generarea deșeurilor municipale, 2010-2014 Sursa: ANPM Așa cum se observă și din figura de mai jos, structura deșeurilor municipale este relativ aceeași în perioada analizată. Astfel, din total deșeuri municipale, 72-74% reprezintă deșeuri menajere, 17 - 18% deșeuri similare (generate de operatorii economici și instituții) și 9 - 11% sunt deșeuri din servicii publice. Figura II-1: Structura deșeurilor municipale, 2010 - 2014 Sursa: ANPM În Figura II-2 este prezentată evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare separat în mediul urban și mediul rural și la nivel național. Se observă, în general, o creștere a acestuia pe mediile de rezidență și la nivel național. Datele sunt raportate de către operatorii de salubrizare și sunt raportate la populația rezidentă. Figura II-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, 2010-2014 Sursa: ANPM În Figura II-3 este prezentată variația cantității totale de deșeuri municipale generate în perioada de analiză comparativ cu variația PIB. Figura II-3: Deșeuri municipale generate și PIB în România, 2010 - 2014 Sursa: Pe baza datelor ANPM și INS Datele de mai sus arată o scădere a cantității de deșeuri municipale generată în perioada 2010-
- Astfel, cea mai dramatică scădere a fost în anul 2011, cu 18% față de anul precedent. În 2012, cantitatea a mai scăzut doar cu 4%, urmând ca în 2013 să rămână aproape constantă iar în 2014 să scadă cu cca. 2%. Această continuă scădere este în contradicție cu evoluția PIB, care a înregistrat o creștere anuală relativ constantă, de 5- 7%. Acest lucru urmează a fi dovedit în perioada următoare, când întreaga cantitate de deșeuri municipale generată va fi colectată, iar cantitățile gestionate vor fi în întregime cântărite. Raportat la cantitatea totală de deșeuri generată la nivel național (excluzând categoria 01 - deșeuri rezultate de la exploatarea minieră și a carierelor și de la tratarea fizică și chimică a mineralelor), în anul 2014 deșeurile municipale reprezintă cca. 25%.*3) Notă ... *3) Estimare realizată pe baza datelor ANPM Pe baza datelor privind cantitățile de deșeuri municipale generate anual și a populației din anul respectiv se calculează indicatorii de generare a deșeurilor municipale. Tabel II-8: Indicatori de generare deșeuri municipale în România și EU-27, 2010-2014 Notă ... *) EUROSTAT Indicatorii de generare a deșeurilor municipale în România sunt la jumătatea mediei europene. O posibilă explicație ar putea fi consumul mai redus bunuri (din cauza puterii de cumpărare mai mici) și faptul că populația din mediul rural are o pondere mare (cca. 55%). De asemenea, este posibilă o subestimare a cantităților de către operatorii de salubrizare din cauza faptului că în perioada de analiză, din numărul total de depozite în operare între 40-50% au fost depozite neconforme, ceea mai mare parte fără cântare. Datele din baza de date ANPM privind compoziția deșeurilor menajere și similare la nivel național sunt estimate pe baza raportărilor operatorilor de salubrizare. Figura II-4: Compoziția deșeurilor menajere și similare colectate de operatorii de salubrizare, 2010-2014 Sursa: ANPM În ceea ce privește compoziție deșeurilor din parcuri și grădini, fracția predominantă este reprezentată de biodeșeuri - în perioada analizată procentul variază între 83,4% și 99,8% cu o medie de 93%. Restul până la 100% sunt alte deșeuri. Deșeurile din piețe cuprind în proporție de circa 70% biodeșeuri, restul fiind reprezentat în cea mai mare parte de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă și într-o mai mică măsură metal). Deșeurile stradale conțin o cantitate mai mică de biodeșeuri (în medie 60%), restul fiind reprezentat în cea mai mare parte de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă și într-o mai mică măsură metal). ... II.3.
- Gestionarea deșeurilor municipale Legea nr. 101/2006 privind salubrizare a localităților republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 101/2006) prevede că autoritățile publice locale au competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea, coordonarea și atribuirea serviciului de salubrizare a localităților. Astfel, activitățile serviciului de salubrizare sunt prestate numai de către operatori licențiați. În figura de mai jos este prezentată schema actuală a gestionării deșeurilor municipale, cu actori implicați, responsabilități operaționale, financiare și de raportare, în conformitate cu prevederile legale actuale. Figura II-5: Schema actuală a gestionării deșeurilor municipale Conform Legii nr. 101/2006, singurul responsabil cu gestionarea deșeurilor municipale este autoritatea publică locală, care poate delega operarea serviciilor de salubrizare numai operatorilor de salubrizare licențiați. Deșeurile municipale colectate de la generatori (casnici și non-casnici) sunt transportate la instalațiile de tratare/reciclare/valorificare și/sau la instalațiile de eliminare. Toate aceste instalații sunt operate numai de operatori autorizați din punct de vedere al protecției mediului, care raportează anual autorităților pentru protecția mediului datele privind cantitățile de deșeuri gestionate. Gestionarea efectivă a deșeurilor municipale se realizează prin operatorii de colectare și operatorii de tratare (instalații de sortare, instalații de compostare, instalații de tratare mecano-biologică, operatori economici care realizează reciclarea/valorificarea și operatorii depozitelor de deșeuri nepericuloase). La nivel național dețin licență ANRSC pentru activitățile de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale (inclusiv prestarea serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire) 421 operatori economici, din care 4 operatori economici sunt persoane juridice comunitare*4). Notă ... *4) http://www.anrsc.ro/documents/direcția_tehnica_licențe/evidenta_licențe_valabile/2016/evidenta%20licențe%20valabile%2012.08.2016.pdf, accesat august 2016 Conform datelor ANPM rezultă că în perioada analizată ponderea cantității de deșeuri municipale colectate din deșeurile municipale generate variază între 80 și 86%. În perioada analizată cantitatea totală de deșeuri menajere și similare colectată separat a variat între 139 mii tone și 196 mii tone, ceea ce reprezintă între 3,2 și 5,3% din cantitatea totală de deșeuri municipale colectate. Tabel II-9: Colectarea separată a deșeurilor menajere și similare de către operatorii de salubrizare Sursa: ANPM Colectarea deșeurilor de ambalaje municipale de la populație poate fi realizată, pe lângă operatorii de salubrizare și de către alți colectori autorizați. Aceste cantități nu se regăsesc în datele din tabelul de mai sus. În ceea ce privește instalațiile de gestionare a deșeurilor municipale*5), la sfârșitul anului 2016, la nivel național existau: Notă ... *5) pe baza datelor ANPM și a informațiilor furnizate de către consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitar