Lege nr. 161 din 19 aprilie 2003

LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003 Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Cartea I Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției

Titlul I

Transparența informațiilor referitoare la obligațiile bugetare restante

Articolul 1

Abrogat. ---------- Art. 1 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.

Articolul 2

Abrogat. ---------- Art. 2 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.

Articolul 3

Abrogat. ---------- Art. 3 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.

Articolul 4

Abrogat. ---------- Art. 4 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.

Articolul 5

Abrogat. ---------- Art. 5 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.

Titlul II

Transparența în administrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 6(1)

Prezentul titlu stabilește obiectivele, principiile, termenii și condițiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informațiile și serviciile publice și furnizarea acestora, precum și regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenței informațiilor și serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administrației publice.

Articolul 7Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:

Articolul 8(1)

Principiile care stau la baza furnizării de informații și servicii publice prin mijloace electronice sunt: a) transparenta în furnizarea de informații și servicii publice; ... b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap; ... c) eficienta utilizării fondurilor publice; ... d) confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal; ... e) garantarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice. ...

Articolul 9(1)

Prin prezentul titlu se înființează Sistemul Electronic Național ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurării accesului la informații publice și furnizării de servicii publice către persoane fizice și juridice.

Articolul 10

În cadrul Sistemului Electronic Național pot participa și alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experți, în condițiile legii.

Articolul 11În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:

Articolul 12(1)

Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt: a) declararea, notificarea și efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele și impozitele datorate de către persoane fizice și juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate și la bugetele locale; ... b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă, precum: evidența locurilor de muncă, evidența șomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile; ... c) servicii privind obținerea de autorizații sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obținerea certificatelor de urbanism, obținerea autorizațiilor de construcție sau de desființare, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizațiilor și certificatelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării autorizațiilor sau a certificatelor; ... d) servicii privind obținerea de licențe de funcționare, precum: completarea cererilor pentru obținerea de licențe, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licențelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării licențelor; ... e) servicii privind obținerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obținerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata; ... f) servicii privind achizițiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăți prin mijloace electronice de plata; ... g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mențiuni în registrul comerțului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerțului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizațiilor legale; ... h) servicii în legătura cu evidența informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pașapoartelor, cărților de identitate și a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reședinței, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluționării reclamațiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

... i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziționarea unui nou vehicul, rezervarea opțională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării și prezentării documentelor doveditoare; ... j) servicii de sănătate publică, precum: informații interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unități medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăți pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plata; ... k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului național virtual, consultarea de cărți sau publicații în format electronic; ... l) înscrierea în diferite forme de învățământ, în special învățământul liceal și superior: completarea și transmiterea electronică a cererilor de înscriere și a documentelor; ... m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Național de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelațiilor în timp real și notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea și publicarea datelor; ... n) servicii privind înregistrarea unei asociații sau fundații, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata; ... o) servicii privind declarațiile vamale, precum: întocmirea și transmiterea declarațiilor vamale, efectuarea de plăți pentru taxele și comisioanele în vama prin mijloace electronice de plata; ... p) servicii privind consultarea și eliberarea propriului cazier fiscal; ... q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României. ...

Articolul 13

Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Național, împreună cu autoritățile administrației publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate și le înaintează Guvernului României.

Capitolul II

Procedura electronică

Articolul 14

Autoritățile administrației publice au obligația de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informații și servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

Articolul 15Furnizarea serviciilor publice prevăzute la

art. 12 a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informațiilor de interes public; ... b) interacțiunea unidirecțională; ... c) interacțiunea bidirecțională; ... d) efectuarea de plăți prin mijloace electronice de plată. ...

Articolul 16

Dezvoltarea și operarea Sistemului Electronic Național se fac în conformitate cu următoarele criterii: a) furnizarea de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrata, pe baza de funcționalități, și nu pe baza competenței unei instituții publice; ... b) asigurarea accesibilității serviciilor și informațiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Național; ... c) accesul la serviciile și informațiile publice va fi integrat la nivel central, județean sau local prin informațiile și serviciile publice furnizate prin procedura electronică; ... d) accesul la informația deținută de mai multe instituții publice va fi realizat astfel încât să asigure protecția datelor cu caracter personal, conform legislației în vigoare. ...

Articolul 17

Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice stabilesc proceduri și norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidențialitate și siguranța în utilizare, în scopul bunei desfășurări a procedurii electronice.

Articolul 18(1)

Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în forma electronică și semnate electronic, în condițiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Național.

Articolul 19(1)

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităților administrației publice și supervizează implementarea serviciilor publice prin procedură electronică, ținând cont de: a) prioritățile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu; ... b) planificarea fondurilor și controlul investițiilor realizate în domeniul tehnologiei informației; ... c) securitatea informațiilor; ... d) protecția datelor cu caracter personal; ... e) accesibilitatea, diseminarea și modul de conservare a informațiilor publice; ... f) accesibilitatea tehnologiei informației pentru persoanele cu handicap; ... g) alte elemente legate de guvernare electronică. ...

Articolul 20(1)

În scopul acoperirii costurilor de operare și utilizare a Sistemului Electronic Național, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obținerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Național un tarif anual de utilizare.

Articolul 21

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul pentru Societatea Informațională vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Național, în conformitate cu prioritățile și direcțiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România.

Articolul 22

În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Informațiilor Publice*) vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informației în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice.

Capitolul III

Condiții de participare la procedura electronică

Articolul 23

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedură electronică, în condițiile Legii nr. 544/2001 și ale prezentului titlu, informațiile și serviciile publice.

Articolul 24(1)

Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Național.

Capitolul IV

Implementarea Sistemului Electronic Național

Articolul 25(1)

Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autoritățile administrației publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum și formularele administrative și serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.

Articolul 26

În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice va transmite Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice și juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Național.

Articolul 27(1)

În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice are obligația de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25

Articolul 28(1)

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritățile administrației publice vor transmite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Informațiilor Publice*) date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informațiile publice și serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.

Articolul 29

În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice, stabilită conform art. 25

Articolul 30

Realizarea paginilor de Internet ale autorităților administrației publice se face având în vedere următoarele criterii de performanta: a) viteza de regăsire a informațiilor; ... b) accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor și serviciilor publice oferite; ... c) relevanta informației prezentate; ... d) structurarea informațiilor; ... e) existența unor măsuri pentru protecția datelor cu caracter personal; ... f) existența unor măsuri de securitate pentru protejarea informației. ...

Capitolul V

Dispoziții finale

Articolul 31

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul pentru Societatea Informațională pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Național, în funcție de gradul de dezvoltare a tehnologiei și de cerințele de securitate necesare.

Articolul 32(1)

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va înființa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Național al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care va întreține, dezvolta și promova "Sistemul e-administrație".

Articolul 33

Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Titlul III

Prevenirea și combaterea criminalității informatice

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 34

Prezentul titlu reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale.

Articolul 35(1)

În prezentul titlu, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles: a) prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic; ... b) prin prelucrare automată a datelor se înțelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic; ... c) prin program informatic se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat; ... d) prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o forma care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În aceasta categorie se include și orice program informatic care poate determina realizarea unei funcții de către un sistem informatic; ... e) prin furnizor de servicii se înțelege:

Capitolul II

Prevenirea criminalității informatice

Articolul 36

Pentru asigurarea securității sistemelor informatice și a protecției datelor personale, autoritățile și instituțiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități comune și programe de prevenire a criminalității informatice.

Articolul 37

Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri și standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

Articolul 38

Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică și riscurile la care sunt expuși utilizatorii de sisteme informatice.

Articolul 39(1)

Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Societatea Informațională, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe constituie și actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică.

Articolul 40

Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Societatea Informațională, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe desfășoară programe speciale de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității informatice.

Articolul 41

Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricționat pentru anumite categorii de utilizatori au obligația de a avertiza utilizatorii cu privire la condițiile legale de acces și utilizare, precum și cu privire la consecințele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.

Capitolul III

Infracțiuni și contravenții

Secţiunea 1

Abrogată ---------- Secțiunea 1 din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 42

Abrogat. ---------- Art. 42 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 43

Abrogat. ---------- Art. 43 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 44

Abrogat. ---------- Art. 44 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 45

Abrogat. ---------- Art. 45 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 46

Abrogat. ---------- Art. 46 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 47

Abrogat. ---------- Art. 47 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Secţiunea a 2-a Abrogată ---------- Secțiunea a 2-a din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 48

Abrogat. ---------- Art. 48 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 49

Abrogat. ---------- Art. 49 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 50

Abrogat. ---------- Art. 50 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Secţiunea a 3-a Abrogată ---------- Secțiunea a 3-a din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 3 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 51

Abrogat. ---------- Art. 51 a fost abrogat de pct. 3 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Secţiunea a 4-a Contravenții

Articolul 52Nerespectarea obligației prevăzute la

art. 41

Articolul 53(1)

Constatarea contravenției prevăzute la art. 52

Capitolul IV

Dispoziții procedurale

Articolul 54

Abrogat. ---------- Art. 54 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

Articolul 55

Abrogat. ---------- Art. 55 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

Articolul 56

Abrogat. ---------- Art. 56 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

Articolul 57

Abrogat. ---------- Art. 57 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

Articolul 58

Abrogat. ---------- Art. 58 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

Articolul 59

Abrogat. ---------- Art. 59 a fost abrogat de pct. 4 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Capitolul V

Cooperare internațională

Articolul 60(1)

Autoritățile judiciare române cooperează în mod direct, în condițiile legii și cu respectarea obligațiilor decurgând din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, cu instituțiile având atribuții similare din alte state, precum și cu organizațiile internaționale specializate în domeniu.

Articolul 61(1)

La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii criminalității informatice.

Articolul 62(1)

Pentru asigurarea cooperării internaționale imediate și permanente în domeniul combaterii criminalității informatice se înființează, în cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Serviciul de combatere a criminalității informatice, ca punct de contact disponibil permanent.

Articolul 63(1)

În cadrul cooperării internaționale, autoritățile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalității informatice conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informațional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează să formuleze o cerere de asistență judiciară internațională în materie penală.

Articolul 64Dacă în executarea cererii formulate potrivit

art. 63 alin. (1)

Articolul 65(1)

O autoritate străină competentă poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritățile române.

Articolul 66

Autoritățile române competente pot transmite, din oficiu, autorităților străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal, informațiile și datele deținute, necesare pentru descoperirea infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluționarea de către autoritățile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracțiuni.

Articolul 67

Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abrogă.

Titlul IV

Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice

Capitolul I

Abrogat. -------------- Cap. I din Titlul IV a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Articolul 68

Abrogat. -------------- Art. 68 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Articolul 69

Abrogat. -------------- Art. 69 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Capitolul II

Conflictul de interese

Secţiunea 1

Definiție și principii

Articolul 70

Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Articolul 71

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.

Secţiunea a 2-a Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală

Articolul 72(1)

Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.

Articolul 73(1)

Încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1)

Articolul 74

Abrogat. -------------- Art. 74 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Articolul 75

Persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.

Secţiunea a 3-a Conflictul de interese privind aleșii locali

Articolul 76(1)

Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.

Articolul 77

Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 78

Persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.

Secţiunea a 4-a Conflictul de interese privind funcționarii publici

Articolul 79(1)

Funcționarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situații: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; ... b) participa în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I; ... c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice. ...

Capitolul III

Incompatibilități

Secţiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 80

Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.

Secţiunea a 2-a Incompatibilități privind calitatea de parlamentar

Articolul 81(1)

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului.

Articolul 82(1)

Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 82, Sectiunea a 2-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 )

Articolul 82^1

Art. 82

^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004, care modifică art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003

Articolul 83(1)

Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 82

Secţiunea a 3-a Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală

Articolul 84(1)

Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 84, Sectiunea a 3-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 )

(2)

Articolul 85(1)

Funcția de prefect și subprefect este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 85, Sectiunea a 3-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 )

Articolul 86(1)

Persoana care exercită una dintre funcțiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 85

Secţiunea a 4-a Incompatibilități privind aleșii locali

Articolul 87(1)

Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (la 10-06-2017, Litera a) din Alineatul (1), Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (la 10-06-2017, Litera f) din Alineatul (1), Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost abrogată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (1^1) Activitatea desfășurată de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, în calitate de membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este retribuită. (la 10-06-2017, Articolul 87 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost completat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 )

Articolul 88(1)

Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 88, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 5, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (1^1) Activitatea desfășurată de consilierul local sau consilierul județean, în calitate de membru al consiliilor de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este retribuită. (la 10-06-2017, Articolul 88 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost completat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 )

Articolul 89(1)

Calitatea de ales local este incompatibilă și cu calitatea de acționar semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean.

Articolul 90(1)

Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

Articolul 91(1)

Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2)

Articolul 92(1)

Încălcarea dispozițiilor art. 90

Articolul 93(1)

Prevederile art. 90

Articolul 94(1)

Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică. (la 05-05-2017, Alineatul (1) din Articolul 94 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost modificat de Punctul 6, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 )

Articolul 95(1)

Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.

(2)

(2)

Articolul 96(1)

Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului. ------------ Alin. (1) al art. 96 a fost modificat de pct. 3 al art. 40, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.

Articolul 97(1)

Funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică.

Articolul 98(1)

Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

Capitolul IV

Alte conflicte de interese și incompatibilități

Articolul 99(1)

Persoanelor care exercita următoarele demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar: a) membrii Curții de Conturi; ... b) președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție; ... c) Avocatul Poporului și adjuncții săi; ... d) membrii Consiliului Concurenței; ... e) membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare; ... f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație și angajații cu funcții de conducere ai Băncii Naționale a României; ... g) directorul Serviciului Român de Informații, prim-adjunctul și adjuncții săi; ... h) directorul Serviciului de Informații Externe și adjuncții săi; ... i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; ... j) membrii Consiliului Național al Audiovizualului; ... k) membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune; ... l) membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; ... m) directorul general și membrii consiliului director al Agenției Naționale de Presa ROMPRES ... li se aplică dispozițiile art. 72

Articolul 100(1)

Consilierilor prezidențiali și consilierilor de stat din Administrația Prezidențială li se aplică dispozițiile art. 72

Articolul 100^1

În mod excepțional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Președintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, pot aproba, la sesizarea Președintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcției care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta. -------------

Art. 100

^1 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 114 din 7 aprilie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 16 aprilie 2004, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 40 din 20 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 2 iunie 2003

Capitolul V

Reglementări privind magistrații

Articolul 101

Funcția de judecător și procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Articolul 102Magistraților le este interzis:

Articolul 103(1)

Magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice.

Articolul 104

Magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia.

Articolul 105(1)

Magistraților le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror: a) dacă sunt soți sau rude până la gradul IV inclusiv între ei; ... b) dacă ei, soții sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză. ...

(2)

Articolul 106(1)

Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanța unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de judecător.

Articolul 107

Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerință în actul de justiție, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.

Articolul 108(1)

Încălcarea dispozițiilor art. 101-105 107 a) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni; ... b) îndepărtarea din magistratură. ...

Articolul 109(1)

Magistrații pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.

Articolul 110Dispozițiile

art. 101-104 107 109

Capitolul VI

Dispoziții comune

Articolul 111(1)

Persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară, cu excepția celor legate de mandatul sau funcția publică pe care o exercita.

Articolul 112

Abrogat. -------------- Art. 112 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Articolul 113

Abrogat. -------------- Art. 113 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.

Articolul 114(1)

Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exercițiul demnității sau funcției sale.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 115

Alte cazuri de incompatibilități și interdicții sunt cele stabilite prin legi speciale.

Articolul 116(1)

Prefecții sunt obligați să verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situația tuturor aleșilor locali din județ. În acest scop, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, precum și conducătorii oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt obligați să pună la dispoziția prefectului și a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de prezentul titlu.

Articolul 117

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30 art. 62 art. 131 art. 152

Titlul V

Grupurile de interes economic

Capitolul I

Grupurile de interes economic

Secţiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 118(1)

Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioada determinata, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.

Articolul 119(1)

Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și solidar, în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligațiile lui și, numai dacă acesta nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.

Articolul 120(1)

Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.

Articolul 121(1)

Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.

Articolul 122(1)

Actul constitutiv al grupului de interes economic stabilește modul de organizare a grupului, în condițiile stabilite de prezentul titlu, și va cuprinde: a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de inițialele "G.I.E.", sediul și, dacă este cazul, emblema grupului; ... b) numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul și naționalitatea membrilor, persoane juridice; ... c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcție de forma juridică a acestora; ... d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului și a activității principale, precum și a naturii comerciale sau necomerciale a activității; ... e) capitalul subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului fiecărui membru și a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natură și a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital; ... f) durata grupului; ... g) membrii care reprezintă și administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum și condițiile în care aceștia pot fi revocați; ... h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum și documentele la care aceștia vor putea să aibă acces pentru a se informa și a-și exercita controlul; ... i) sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică -, atunci când se înființează o data cu grupul, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare; ... j) modul de dizolvare și de lichidare a grupului. ...

Articolul 123(1)

În cursul existenței sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.

Articolul 124(1)

La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.

Secţiunea a 3-a Înmatricularea grupului de interes economic

Articolul 125(1)

În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerțului în a cărui raza teritorială își va avea sediul grupul.

Articolul 126(1)

În cazul în care cerințele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunțată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerințe, va autoriza constituirea grupului și va dispune înmatricularea lui în registrul comerțului, în condițiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările ulterioare.

Articolul 127(1)

Grupul de interes economic dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerțului.

Articolul 128Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condițiile legii, următoarele:

Articolul 129

Grupul de interes economic este obligat să publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condițiile legii: a) actul constitutiv al grupului; ... b) actele modificatoare ale acestuia; ... c) mențiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data și locul înregistrării, precum și radierea grupului; ... d) documentele și mențiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j) ...

Articolul 130

Dispozițiile referitoare la constituirea, înmatricularea și funcționarea filialelor și sucursalelor societăților comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor și, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.

Articolul 131(1)

Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.

Articolul 132(1)

Reprezentanții grupului sunt obligați să depună la oficiul registrului comerțului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv, iar cei aleși în timpul funcționarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.

Articolul 133

Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerința legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanții grupului înlătura asemenea neregularități. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

Articolul 134

În cazul în care fondatorii sau reprezentanții grupului nu au cerut înmatricularea să în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerțului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

Articolul 135(1)

În cazul unor neregularități constatate după înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularități.

Articolul 136

Fondatorii, reprezentanții grupului, precum și primii membri ai organelor de conducere, de administrare și de control ale grupului răspund nelimitat și solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitățile prevăzute la art. 133-135

Articolul 137(1)

Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terților, în afară de cazul în care grupul face dovada că aceștia le cunoșteau.

Articolul 138

Terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte.

Articolul 139

Fondatorii, reprezentanții și alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar și nelimitat față de terți pentru actele juridice încheiate cu aceștia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.

Articolul 140(1)

Nici grupul și nici terții nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligațiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanților, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 141(1)

În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedește că terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoașterii.

Articolul 142

Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: a) lipsește actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică; ... b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului; ... c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice; ... d) lipsește încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului; ... e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfășurarea anumitor activități, precum cea bancară sau de asigurări; ... f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul și obiectul de activitate al grupului. ...

Articolul 143

Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepția situației în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.

Articolul 144(1)

Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulității.

Articolul 145(1)

Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv și intra în lichidare. Dispozițiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

Articolul 146(1)

Declararea nulității grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.

Articolul 147

Prevederile cap. V "Unele dispoziții procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societăților comerciale" al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplica, în mod corespunzător, în ceea ce privește grupurile de interes economic.

Secţiunea a 5-a Funcționarea grupurilor de interes economic

Articolul 148(1)

Administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.

Articolul 149(1)

Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.

Articolul 150

Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu și de dispozițiile referitoare la mandat.

Articolul 151(1)

Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru: a) existenta registrelor cerute de lege și corecta lor ținere; ... b) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale; ... c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun. ...

Notă ... *) Legea nr. 64/1995 rep a fost abrogată de art. 156 din LEGEA nr. 85 din 5 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 21 aprilie 2006.

Articolul 152(1)

În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunț, publicație sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze: a) denumirea, însoțită de mențiunea "grup de interes economic" sau de inițialele "G.I.E."; ... b) sediul; ... c) codul unic de înregistrare și oficiul registrului comerțului în care a fost înmatriculat grupul; ... d) acolo unde este cazul, mențiunea că grupul se afla în lichidare; ... e) acolo unde este cazul, mențiunea că administratorii trebuie să acționeze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d) ...

Articolul 153(1)

Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condițiile stipulate prin actul constitutiv.

Articolul 154(1)

La inițiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligați să convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intra în atribuțiile adunării.

Articolul 155(1)

Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puțin 10 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.

Articolul 156(1)

Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h)

Articolul 157(1)

Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le atribuțiile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Articolul 158(1)

O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.

Articolul 159(1)

Fiecare administrator va trebui să depună o garanție pentru administrația sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanția nu poate fi mai mica decât dublul remunerației lunare.

Articolul 160

Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerțului, în condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1)

Articolul 161(1)

Dacă un administrator ia inițiativa unei operațiuni ce depășește limitele operațiunilor obișnuite activității pe care o exercita grupul, acesta trebuie să îi înștiințeze pe ceilalți administratori, înainte de a o încheia, sub sancțiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

Articolul 162(1)

Membrul care, într-o operațiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operațiune.

Articolul 163

Membrul care, fără consimțământul scris al celorlalți membri, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au rezultat și să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Articolul 164(1)

Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.

Articolul 165(1)

Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri pentru sine.

Articolul 166

Când aportul la capitalul grupului aparține mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar față de grup și trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.

Articolul 167(1)

Membrii sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.

Articolul 168

Pentru aprobarea situației financiare și pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorității membrilor.

Articolul 169(1)

Cesiunea sau constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este posibila cu acordul unanim al membrilor.

Articolul 170

Dreptul de a reprezenta grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul în care exista stipulație contrară în actul constitutiv.

Articolul 171(1)

Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergență între administratori, se va decide prin votul majorității membrilor.

Articolul 172

Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată.

Articolul 173(1)

Situația financiară anuala a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situația financiară va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administrația finanțelor publice. ------------ Alin. (1) al art. 173 a fost modificat prin abrogarea tezei finale a acestui alineat de către lit. e) a art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 13 aprilie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 22 aprilie 2011.

Secţiunea a 6-a Modificarea actului constitutiv

Articolul 174(1)

Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condițiilor de fond și de forma prevăzute pentru încheierea lui.

Articolul 175(1)

Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziție, în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat inițial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.

Articolul 176

În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăților în nume colectiv.

Secţiunea a 7-a Încetarea calității de membru. Excluderea și retragerea membrilor grupului de interes economic

Articolul 177(1)

Calitatea de membru încetează, după caz, prin: a) excludere; ... b) retragere; ... c) cesiune a părților de interes, în condițiile legii și ale actului constitutiv; ... d) deces, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii. ...

Articolul 178(1)

De îndată ce un membru încetează să aparțină unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalți membri asupra faptului respectiv și vor depune diligențele necesare efectuării mențiunii în registrul comerțului și publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Articolul 179(1)

Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua să existe după ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condițiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămași.

Articolul 180(1)

Excluderea se pronunța, la cererea majorității membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.

Articolul 181(1)

Membrul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

Articolul 182(1)

Membrul exclus rămâne obligat față de terți pentru operațiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

Articolul 183(1)

Orice membru al grupului se poate retrage din grup: a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv; ... b) cu acordul tuturor celorlalți membri; ... c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare. ...

Articolul 184(1)

Grupul de interes economic se dizolvă prin: a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului; ... b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia; ... c) declararea nulității grupului; ... d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepția cazului în care actul constitutiv dispune altfel; ... e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre membri, care împiedica funcționarea grupului, precum și la cererea oricărei autorități publice competente; ... f) declararea falimentului grupului; ... g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului. ...

Articolul 185(1)

Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.

Articolul 186(1)

Dacă un membru decedează și dacă nu exista convenție contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moștenitorilor, după ultima situație financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămași nu decid, în unanimitate, să continue grupul cu moștenitorii care consimt la aceasta.

Articolul 187(1)

În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, aceștia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cât nu s-a făcut nici o repartiție din activ.

Articolul 188(1)

Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a)