Proiect de lege nr. 164 din 24 februarie 2015

PROIECT DE LEGE nr. 164 din 24 februarie 2015 privind revizuirea Constituţiei României Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 9 martie 2015 EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României

Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români ucişi în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure libertatea, bunăstarea şi fericirea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile.

Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă de înaltă calificare pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut astăzi pensii şi salarii, precum şi venituri bugetare de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost astăzi printre cele mai ridicate din Europa şi din lume.

Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au confiscat revolta populară a românilor, au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României.

Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernaţi şi de străinii, la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă.

Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în produsul intern brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii.

Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului, un stat controlat de mafia politică şi financiară creată, la rândul ei, prin hoţia numită privatizare.

Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat aparţine poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei.

Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puţin; arche = putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare.

Principii fundamentale Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român.

La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale:

Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor.

Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv Proiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit prin această împroprietărire este unul triplu: a) constituirea unei surse sigure şi permanente pentru investiţii productive în sectorul privat al economiei naţionale; b) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi prin aşa-zisa privatizare; şi c) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului.

Statul român va fi obligat să recupereze întregul capital pe care şi l-a însuşit prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut prin legile privatizării. Capitalul vândut ilegal va fi confiscat. Capitalul vândut legal va fi răscumpărat. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul recuperat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării.

Statul este administrator al proprietăţii publice În goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri subevaluate.

Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării, sau a comunităţilor locale. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului.

Statul nu este nici comerciant, nici negustor Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţionat, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public.

Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică sau cu caracter de monopol.

Fondul Naţional de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea nr. 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii, şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea la zi a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi.

Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul cetăţenesc de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului naţional de pensii publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului naţional de pensii publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii.

Mai multe fonduri naţionale destinate reconstrucţiei ţării Statul român va trebui să creeze şi un Fond naţional de asigurări de sănătate şi un Fond naţional de şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului naţional de pensii publice, vor fi depozitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi vor fi folosite pentru acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru construirea de capacităţi de producţie şi crearea de locuri de muncă.

Se propune şi crearea unui Fond naţional de mediu, care va fi alimentat cu sumele plătite ca amenzi de către poluatori şi va finanţa proiectele de refacere a mediului, precum şi a Fondului Naţional pentru Inovare, care va fi alimentat din redevenţele încasate pentru fabricarea şi comercializarea produselor şi tehnologiilor create prin proiectele finanţate de Fond.

Proiectul propune şi crearea unui Fond naţional valutar de rulment, constituit din numerar în valută, la dispoziţia Guvernului României, care să poată fi utilizat în caz de război, de mobilizare, de asediu sau de urgenţă. Această propunere se corelează cu aceea referitoare la constituirea rezervei internaţionale a României numai din aur, prin renunţarea la rezerva oficială valutară, vulnerabilă, având în vedere starea actuală şi previzibilă a sistemului financiar internaţional Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării.

Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor, a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa.

Credite numai în lei, pentru investiţii productive Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.

Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise "valori mobiliare", adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de "criză financiară", o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie, şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur, păstrat în ţară. Se propune trecerea rezervelor internaţionale ale României din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe.

Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgenţă.

În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi "băieţii deştepţi" pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea cetăţenilor.

O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească.

Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nicio putere nu mai numeşte "reprezentanţi" ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere, autoritate legislativă), şi pe Preşedintele României (autoritate executivă), şi pe toţi conducătorii celorlalte autorităţi ale statului: judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică. Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Autoritatea Mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult.

România, continuatoare a statului naţional şi unitar constituit în 1918 Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că România este continuatoarea statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român Proiectul legislativ propus exprimă dreptul şi angajamentul poporului român de a milita şi a acţiona paşnic pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.

România este deja regionalizată, conform cerinţelor UE Proiectul propus consfinţeşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României.

Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română Proiectul de revizuire consfinţeşte dreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut sau le deţin, ca şi a prenumelor părinţilor.

Partide politice fără finanţare de la buget, fără criterii etnice Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.

Două zile naţionale, pe 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Imnul naţional: "Trei culori"

Se propune ca România să aibă două zile naţionale: 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, Imnul naţional al României să fie "Trei culori", cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu, iar stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.

Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.

Informaţia publică, sub controlul poporului Având în vedere rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, precum şi al celorlalte mijloace mass-media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune crearea Autorităţii Mediatice, care va funcţiona sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Preşedintele Autorităţii Mediatice va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României.

Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din mass media. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care cetăţenii au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor.

Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii.

Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat.

Vot la urne, dar şi prin corespondenţă În vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca participarea la vot să se facă şi prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi temporar din ţară.

Maximum două mandate pentru toate funcţiile elective Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăseşte partidul în cauză.

Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici.

Căsătorie numai între bărbat şi femeie Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie, care au împlinit vârsta de 18 ani.

Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentari Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.

Expertiza profesională, prezentă în toate structurile statului Se propune ca în toate autorităţile statului să funcţioneze consilii consultative, constituite din experţi în domeniile respective, aleşi de organizaţiile profesionale şi de asociaţiile comunitare, validaţi de preşedinţii autorităţilor în cauză. Mandatul membrilor acestor consilii este de 6 ani, astfel încât să se asigure continuitatea aplicării expertizei lor în elaborarea politicilor publice.

Aceeaşi expertiză va fi prezentă şi în consiliile de supraveghere ale fondurilor naţionale create potrivit prevederilor constituţionale.

O reală democraţie participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate autorităţile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi, mai mult, toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese.

Pentru supravegherea modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc obligaţiile legale şi angajamentele electorale se propune constituirea asociaţiilor comunitare, ca organisme ale exercitării democraţiei directe. Toţi cetăţenii cu drept de vot vor fi membri ai Asociaţiei Comunitare din localitatea în care trăiesc. Asociaţiile comunitare îşi constituie uniuni judeţe şi Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, în care va funcţiona Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.

Proiectul de constituţie a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat organic care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. De aceea modelul s-a structurat pe o modelare matematică a sustenabilităţii ce permite proiectarea de programe şi de soluţii de ieşire din criză pe un cadru instituţional eficient şi uman. Principalele principii luate în considerare în modelarea sistemului constituţional au fost:

Vectorii constituţionali ce consolidează ansamblul structural sunt:

Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi radical funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi îl va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării.

Membrii Comitetului de iniţiativă:

Articolul I Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

Denumirea articolului va fi "Uniunea Europeană".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) România este stat membru al Uniunii Europene.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte."

După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei. (1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat autorităţilor statului şi autorităţilor locale va fi sancţionată de popor, prin referendum, potrivit Constituţiei."

Denumirea articolului va fi "Referendumul".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii."

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional."

Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

Denumirea articolului va fi: "Regiunile de dezvoltare".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional."

După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859 până la sfârşitul anului în care se publică lista. (1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de îndată, fără taxe. (1.3) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânesc de după 1944 nu pot primi cetăţenia română, dacă participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă."

Denumirea articolului va fi: "Românii din afara graniţelor statului".

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, teritorii care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român."

Denumirea articolului va fi: "Partidele politice".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire sau colonizare."

Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins: "(2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie.

După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română.

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional."

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional."

După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Este înlăturată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944 de persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi condamnarea infracţiunilor.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcţiile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară."

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Cetăţenii Uniunii Europene rezidenţi în România care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale."

După alineatul (4) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(5) Persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate, nu pot ocupa funcţii publice timp de 10 ani, începând cu data rămânerii definitive a acestor hotărâri judecătoreşti.

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Cetăţenii români nu pot deţine o altă cetăţenie dacă aceasta le creează obligaţii contrare intereselor României."

Alineatul (2) se abrogă.

După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(5) Statul român este obligat să întreprindă toate demersurile necesare pentru a obţine extrădarea cetăţenilor români găsiţi vinovaţi pentru orice delicte şi pentru repatrierea integrală a valorilor scoase ilegal în afara ţării."

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un timp optim şi previzibil."

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite."

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în niciun mod, nici chiar în condiţiile articolului 53."

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii în cursul procesului penal."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării."

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) În tot cursul procesului, trebuie respectat principiul egalităţii armelor între părţi.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către autorităţile publice sau de către orice persoane fizice şi juridice române sau străine. Cetăţenii au dreptul să monitorizeze activitatea organelor statului, în totală transparenţă."

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu pot invoca protecţia datelor cu caracter personal în situaţia necesităţii apărării unui interes public al comunităţii."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga potrivit legii, pe bază de mandat explicit şi cu penalităţi severe în caz de abuz, pentru următoarele situaţii:

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Percheziţia se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege."

Alineatele (1), (4) şi (5) vor avea următorul cuprins: "(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrare convingerilor sale. Nicio lege nu poate introduce limitări ale acestui drept. .........................................................................

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi opiniilor care prezintă interes pentru opinia publică sunt interzise şi se sancţionează, potrivit legii."

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor de încălcare a legii, a cazurilor în care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică."

După alineatul (8) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc. - care nu a acordat dreptul la replică, potrivit legii, este sancţionat cu suspendarea şi poate pierde licenţa, respectiv autorizaţia de funcţionare."

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Orice persoană este obligată să facă public, din oficiu, toate bunurile, lucrările sau serviciile achiziţionate din fonduri sau resurse publice, inclusiv procedura urmată şi costurile pentru fiecare achiziţie. (2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să ofere spaţii şi timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit legii."

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Nicio excepţie nu va putea fi opusă dreptului de acces la o informaţie de interes public."

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Mijloacele de comunicare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a publicului. Dezinformarea şi manipularea publicului se pedepsesc, conform legii."

Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Serviciile publice de presă, de radio şi de televiziune trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice exercitarea dreptului la antenă. Organizarea şi funcţionarea acestor servicii se stabilesc prin lege."

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă."

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Învăţământul de toate gradele trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane, maximizarea potenţialului individual, formarea de profesionişti de înaltă calificare, dezvoltarea creativităţii, a gândirii analitice, a capacităţilor inovative, întărirea respectului faţă de munca bine făcută, a respectului faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei poporului român."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Dreptul peroanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege."

După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(4.1) Învăţământul de stat este ideologic neutru, potrivit legii."

La alineatul (5) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: "Statul stabileşte standarde de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora."

După alineatul (6) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(6.1) Libertatea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice sunt garantate. (6.2) Statul asigură educaţia juridică, economică, tehnică, ecologică, muzicală, morală şi sportivă, pe tot parcursul procesului de învăţământ, începând cu învăţământul general obligatoriu, continuând cu învăţământul liceal şi cel profesional, până la terminarea învăţământului superior."

După alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins: "(8) Statul acordă ajutor social şi alte subvenţii de la bugetul public naţional numai persoanelor care au absolvit cel puţin gimnaziul şi au obţinut o calificare profesională încheiată cu diplomă de absolvire.

După alineatul (1) se introduc două noi alineate cu următorul cuprins: "(1.1) Îmbogăţirea şi rafinarea culturală a românilor este un scop de societate. (1.2) Este interzisă, sub sancţiune penală, degradarea conştiinţelor prin intoxicare informaţională şi supunere la condiţii de viaţă degenerative."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume."

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, este garantat."

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins; "(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat."

După alineatul (3) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Pacienţii au dreptul de a-şi alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitară căreia i se adresează.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdicţie din raţiuni medicale şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă."

După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Votul se exercită la urne, prin sisteme informatice protejate, sau prin corespondenţă, potrivit legii.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatele (3) şi (5)."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, Preşedinte al Autorităţii Mediatice, Preşedinte al Autorităţii Financiare, Preşedinte al Autorităţii Electorale, Preşedinte al Autorităţii Statistice, Preşedinte al Autorităţii Morale, Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice, Avocatul Poporului, Preşedinte al Curţii de Conturi, Preşedinte al Curţii Constituţionale, Preşedinte al Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii."

După alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini aceeaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.

Denumirea articolului va fi: "Alegerea membrilor din România în Parlamentul European".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii."

Denumirea articolului va fi: "Candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European".

Cuprinsul articolului va fi: "(1) Candidaţii la funcţia de membru din România în Parlamentul European trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Denumirea articolului va fi: "Libertatea de asociere?.

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere este garantată.

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "1.1 Statul este obligat să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească."

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2.1) Statul este obligat să adopte legi care să împiedice încheierea de raporturi de muncă sau de serviciu abuzive faţă de angajaţi."

Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al contractelor şi acordurilor colective sunt garantate. Nerespectarea normelor de calitate sau de bună conlucrare cu echipele de lucru determină anularea drepturilor acordate de contractul colectiv de muncă."

După alineatul (5) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(6) Salariaţii au dreptul la egalitate de tratament şi la respectarea demnităţii lor în muncă."

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Munca voluntară sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor datorii către stat ori autorităţi publice locale nu constituie muncă forţată."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins "(2) Legea stabileşte categoriile de personal, situaţiile, condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate."

Denumirea articolului va fi: "Dreptul de proprietate?.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul de proprietate, constituit legal şi legitim, precum şi creanţele asupra statutului, constituite legal şi legitim, sunt garantate."

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Proprietatea este publică sau privată."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular."

Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii, cu luarea în considerare a preţurilor practicate pe piaţă."

Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată."

Alineatul (9) va avea următorul cuprins: "(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor."

După alineatul (9) se introduc nouă noi alineate, cu următorul cuprins: "(10) Proprietatea publică aparţine poporului român sau comunităţilor locale şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.

Denumirea articolului va fi "Dreptul la locuinţă".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Statul român sprijină cetăţenii săi să dobândească şi să-şi exercite dreptul de proprietate privată asupra unei locuinţe.

După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani."

Denumirea articolului va fi: "Protecţia minorilor".

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) Minorii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi în raporturi de muncă."

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Dacă se constată justeţea plângerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi în situaţie similară, indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei."

La alineatul (4) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: "Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul răspunde patrimonial, integral şi nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor sau funcţionarilor care au săvârşit erorile judiciare şi administrative."

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Statul este obligat să se îndrepte, de îndată, în regres către autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii."

După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii."

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii."

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România împotriva oricărei forme de agresiune, inclusiv împotriva agresiunilor economice şi propagandistice."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii."

După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani sunt membri ai miliţiilor populare, organizate şi instruite potrivit legii, pentru respingerea agresiunilor militare împotriva statului român şi pentru eliminarea consecinţelor dezastrelor.

După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Nimeni nu poate fi obligat să plătească impozit pe venit înainte ca venitul să fie realizat.

Denumirea articolului va fi: "Rolul şi alegerea".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu funcţionarii publici.

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Denumirea articolului va fi: "Raportul anual".

Articolul va avea următorul cuprins: "Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual se publică, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României."

Denumirea va fi: "Autorităţile statului".

Denumirea va fi: "Autoritatea Legislativă".

Denumirea articolului va fi: "Alegerea membrilor Parlamentului".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii.

Denumirea articolului va fi "Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Candidaţii la funcţia de parlamentar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Alineatele (1)-(4) vor avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Denumirea secţiunii a 2-a va fi: "Statutul parlamentarilor".

Denumirea articolului va fi: "Mandatul parlamentarilor".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private."

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Parlamentarii nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte fapte de corupţie îşi pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii."

Alineatul (3) se abrogă.

Denumirea articolului va fi: "Răspunderea parlamentarilor".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.

Denumirea articolului va fi: "Demiterea Parlamentarilor".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia electorală în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare."

Litera a) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti, Autorităţii Mediatice, Autorităţii Financiare, Autorităţii Electorale, Autorităţii Statistice, Autorităţii Morale, Autorităţii Ştiinţifice, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Securitate, Consiliului Legislativ, Serviciului Român de Informaţii."

Litera c) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora."

Litera e) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "e) organizarea Guvernului;"

Litera l) din alineatul (3) se abrogă.

Litera r) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "r) statutul etniilor din România;"

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii."

Denumirea va fi: "Autoritatea Executivă".

După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Reprezentanţilor următorul jurământ:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate."

Denumirea articolului va fi: "Atribuţiile Preşedintelui României".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:

Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru trădare.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Camera Reprezentanţilor este dizolvată şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Denumirea articolului va fi: "Demiterea Preşedintelui".

Articolul va avea următorul cuprins: "Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot."

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În termen de 60 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Autoritatea Electorală va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte."

Denumirea articolului va fi: "Salariul şi celelalte drepturi".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Salariul şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate cu mandatul încredinţat de Preşedintele României."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege."

Denumirea articolului va fi "Numirea membrilor Guvernului".

Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Membrii Guvernului sunt numiţi, pe funcţii, de către Preşedintele României, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de moralitate.