NORMATIV din 7 aprilie 1999

NORMATIV din 7 aprilie 1999 de siguranță la foc a construcțiilor - indicativ P 118-99 Publicat în BROȘURĂ din 7 aprilie 1999 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ȘI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCȚII - IPCT - SA- BUCUREȘTI DIRECTOR GENERAL: ing. Șerban STĂNESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: dr. ing. Dan CĂPĂȚÂNĂ ȘEF DEPARTAMENT ARHITECTURĂ: arh. Bogdan DĂDÂRLAT RESPONSABIL DE LUCRARE: arh. Mihai STOICA AUTOR: dr. arh. Ioan VOICULESCU Coordonat de: M.L.P.AT. - DIRECȚIA GENERALĂ TEHNICĂ DIRECTOR ing. Octavian MĂNOIU RESPONSABIL DE TEMĂ arh. Doroteia COCHECI Partea I-A PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCȚIILOR Capitolul 1 GENERALITĂȚI 1.1. SCOP - DOMENIU DE APLICARE Prezentul normativ stabilește performanțele și nivelele de performanță admisibile privind "siguranța la foc" a construcțiilor și este destinat proiectanților, executanților, verificatorilor de proiecte, experților tehnici și responsabililor tehnici cu execuția, proprietarilor sub orice titlu și utilizatorilor construcțiilor, precum și organelor administrației publice potrivit obligațiilor și răspunderilor ce la revin în conformitate cu Legea privind calitatea în construcții nr. 10/1995. 1.1.2. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la construcții de orice fel și instalațiile utilitare aferente acestora - denumite în continuare "construcții" - indiferent de forma de proprietate sau destinație. La lucrările de amenajări sau schimbări de destinație a construcțiilor existente, atunci când, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect măsuri compensatorii de siguranță la foc. ... 1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalațiile și echipamentele tehnologice de producție (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora și construcțiile destinate fabricării, manipulării și depozitării explozibililor, instalațiile tehnologice în aer liber, construcțiile nucleare, construcțiile subterane hidroenergetice și ale metroului etc. precum și cele specifice organizării de șantier. ... 1.1.4. Pentru construcțiile monumente istorice sau de arhitectură, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând a fi luate, de la caz la caz, numai măsuri de îmbunătățire a siguranței la foc posibil de realizat, fără afectarea caracterului monumentului. ... 1.1.5. Pentru construcții și obiective ale structurilor de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective, prevederile normativului nu sunt obligatorii. La acestea se asigură măsurile de siguranță la foc stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective. ... 1.1.6. Măsurile de siguranță la foc ale construcțiilor trebuie să îndeplinească criteriile și nivelele de performanță prevăzute în normativ, stabilindu-se de la caz la caz, echiparea și dotarea necesară cu mijloace și instalații de semnalizare și stingere a incendiilor, precum și componența și dotarea serviciului de pompieri în funcție de categoria de importanță a construcției, tipul construcției, destinație și mărime, riscuri și pericole de incendiu, amplasare și timpi operativi de intervenție a serviciilor de pompieri, densitatea sarcinii termice, rezistența și stabilitatea construcției în caz de incendiu, precum și scenariile de siguranță la foc. ... 1.1.7. Pentru îndeplinirea criteriilor și nivelurilor de performanță prevăzute în normativ, se vor utiliza materiale și elemente de construcții și instalații pentru care sunt efectuate determinări funcționale și de comportare la foc (clase de combustibilitate, rezistență la foc, propagare flacără etc.). ... 1.1.8. Prevederile prezentului normativ, tratează condițiile și nivelele de performanță specifice siguranței la foc a construcțiilor din categoria C de importanță și cu destinații curente (civile, de producție și/sau depozitare, mixte), proiectate și realizate din materiale de construcții tradiționale (lemn, metal, beton, piatră, ceramică, sticlă). Pentru construcțiile din categoriile de importanță A și B se vor stabili și asigura măsuri suplimentare de siguranță la foc. Materialele și elementele noi de construcții și instalații, produse în țară sau importate se utilizează în conformitate cu prevederile agrementeiortehnice ale acestora, emise potrivit legii. ... ... 1.2. TERMINOLOGIE, CLASIFICĂRI 1.2.1. Acoperiș - parte a construcției care o închide față de exterior, peste ultimul nivel construit. Poate fi tip terasă sau cu șarpantă. ... 1.2.2. Arie (construită și desfășurată) - suprafață orizontală a construcției, delimitată de elemente perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de fețele exterioare ale pereților de închidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfășurată (Ad) a unei construcții reprezintă suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane și supraterane, delimitate de fețele exterioare ale pereților de închidere perimetrali ai fiecărui nivel. ... 1.2.3. Atrium (patio, curte de lumină) - incintă închisă din interiorul unei construcții, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale construcției. Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite. ... 1.2.4. Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura de ventilare care străpunge un element de construcție antifoc sau rezistent la foc (în poziție normal deschisă și prevăzută cu acționare automată și manuală în caz de incendiu). ... 1.2.5. Clădire înaltă - construcție civilă (publică) supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m față de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenție a pompierilor pe cel puțin două laturi ale clădirii. Atunci când ultimele niveluri sunt locuințe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulațiile comune orizontale ale clădirii. Nu sunt considerate clădiri înalte: ● construcțiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni; ● clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii și cuprinde numai încăperi pentru mașini ale ascensoarelor, spații tehnice aferente construcției, circulații funcționale; ● clădiri civile (publice) nominalizate în normativ. ... 1.2.6. Clădire foarte înaltă - construcție civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel folosit este situată la înălțimea de 45 m, sau mai mult, măsurată potrivit art. 1.2.5 ... 1.2.7. Clasa de combustibilitate - caracteristică a unui material sau element, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate. ... 1.2.8. Combustibilitatea materialelor și elementelor de construcții - Capacitatea acestora de a se aprinde și arde în continuare, contribuind la creșterea cantității de căldură dezvoltată de incendiu. 1.2.8.1. În funcție de comportarea la foc, materialele și elementele de construcții, pot fi incombustibile C0 (CA1) sau combustibile. Materialele și elementele de construcție combustibile se clasifică în clasele de combustibilitate: ● C1 (CA2a) - practic neinflamabile; ● C2 (CA2b) - dificil inflamabile; ● C3 (CA2c) - mediu inflamabile; ● C4 (CA2d) - ușor inflamabile. Materialele din clasele C1 (CA2a) și C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile. ... 1.2.8.2. Materialele și substanțele ce se depozitează, se clasifică și în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5. ... ... 1.2.9. Compartiment de incendiu - construcție independentă (instalație), precum și construcții comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecinătăți sau volum construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente. În clădirile înalte și foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului și cu aria desfășurată totală conform compartimentului de incendiu admis pentru construcțiile civile (publice) de gradul I de rezistență la foc. ... 1.2.10. Comportare la foc - totalitatea schimbărilor fizice și chimice intervenite atunci când un material, produs sau ansamblu, este supus acțiunilor unui incendiu standard. ... 1.2.11. Condiții de performanță - exprimarea performanțelor produsului prin criterii și nivele de performanță ale acestuia, corespunzătoare exigențelor (pretențiilor) de siguranță la foc a utilizatorilor. ... 1.2.12. Construcții: obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoarele destinații și funcțiuni: ● civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc; ● de producție și/sau depozitare - pentru activități specifice de bază sau auxiliare (hale, ateliere, depozite etc.); ● mixte - pentru diferite activități civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit. NOTĂ: Construcțiile agroindustriale și agrozootehnice se tratează, după caz, prin asimilare cu construcțiile civile sau de producție ori depozitare, în funcție de destinațiile acestora. ... 1.2.13. Construcție (clădire) blindată - construcție închisă supraterană în care activitatea se desfășoară numai la lumină artificială, având acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini, în care se prevăd numai goluri psihologice și uși de acces. Încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 700 mp sunt considerate construcții blindate. ... 1.2.14. Construcție (clădire) deschisă - construcție descoperită sau acoperită tip "șopron", deschisă perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitată de elemente neetanșe (plasă, trafor etc.). ... 1.2.15. Construcție (clădire) închisă - clădire acoperită și închisă perimetral cu pereți. ... 1.2.16. Construcție (clădire) monobloc - construcție închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000 mp și lățimea mai mare de 72 m. ... 1.2.17. Construcție subterană - construcție realizată în întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat). ... 1.2.18. Construcție clădire supraterană - construcție realizată peste cota terenului înconjurător (natural sau amenajat) și care poate avea sau nu niveluri subterane. ... 1.2.19. Cortină de siguranță - element mobil de protecție antifoc, specific golurilor mari din pereții de compartimentare împotriva incendiilor. ... 1.2.20. Criterii de performanță - condiții în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerințe de performanță. ... 1.2.21. Degajament protejat - spațiu construit închis destinat circulației utilizatorilor, alcătuit și separat de restul construcției cu elemente de construcție orizontale și verticale incombustibile C0 (CA1) și rezistente la foc conform normativului, astfel realizat și echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat luat în considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare în caz de incendiu. ... 1.2.22. Densitate sarcină termică - potențial caloric total al unui spațiu, încăpere, etc, raportat la aria pardoselii luată în considerare (J/mp). ... 1.2.23. Demisol - nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu maximum jumătate din înălțimea liberă a acestuia și prevăzut cu ferestre în pereții de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel suprateran al construcției. Atunci când pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de jumătate din înălțimea liberă, se consideră subsol și se include în numărul de niveluri subterane ale construcției. ... 1.2.24. Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate în treimea superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperișul unei construcții, astfel încât să permită evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu). ... 1.2.25. Grad de rezistență la foc - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea acestuia. ... 1.2.26. Incendiu - proces complex de ardere, cu evoluție necontrolată, datorat prezenței substanțelor combustibile și a surselor de aprindere, a cărui apariție și dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieți, pagube materiale etc. și care impune intervenția organizată pentru stingere. ... 1.2.27. Inflamare generalizată (flash-over) - trecerea bruscă la starea de combustie generalizată pe suprafața materialelor combustibile dintr-un spațiu închis. ... 1.2.28. Încăperi cu aglomerări de persoane - încăperi în care se pot afla simultan cel puțin 50 de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 mp. ... 1.2.29. Încăpere tampon - încăpere (sas) de protecție a golurilor din pereți, astfel conformată, alcătuită și realizată încât să corespundă prevederilor normativului, potrivit rolului pe care îl are în caz de incendiu. ... 1.2.30. Învelitoare - izolare hidrofugă a acoperișurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanșeității construcției față de intemperii. ... 1.2.31. Limitarea propagării incendiilor - ansamblul măsurilor constructive și de instalații, care împiedică pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul compartimentului de incendiu sau în afara acestuia. ... 1.2.32. Mansardă - spațiu funcțional amenajat în volumul podului construcției. Se include în numărul de niveluri supraterane. ... 1.2.33. Nivel - spațiu construit suprateran sau subteran ai construcțiilor închise sau deschise, delimitate de planșee. Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din cea a încăperii/spațiului în care se află. ... 1.2.34. Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe șarpante ale construcțiilor, cu rol de izolare hidrofugă și după caz termică. ... 1.2.35. Perete cortină - închidere perimetrală a construcției, realizată cu structură proprie de rezistență (independentă de cea a construcției de care numai se ancorează), sau panouri de fațadă fixate de structura construcției (fără structură proprie). După caz, pot fi utilizate și combinații ale celor două sisteme deînchidere perimetrală cu perete cortină. ... 1.2.36. Perete sau planșeu antifoc (AF) - element de construcție vertical sau orizontal realizat din materiale incombustibile C0 (CA1), având rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separă, conformat și realizat potrivit prevederilor normativului. ... 1.2.37. Perete sau planșeu rezistent la explozie (RE) - element de construcție vertical sau orizontal, realizat din materiale fără goluri interioare, incombustibile C0 (CA1), alcătuit și dimensionat prin calcul astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci când separă compartimente de incendiu, trebuie să îndeplinească și condițiile stabilite pentru elemente antifoc. ... 1.2.38. Perete sau planșeu rezistent la foc (RF) - element de construcție vertical sau orizontal, realizat din materiale C0 (CA1) - cu rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în normativ, în funcție de rolul de protecție la foc pe care îl are. ... 1.2.39. Perete sau planșeu etanș la foc (EF) - element de construcție vertical sau orizontal alcătuit din materiale C0 (CA1) care asigură etanșeitatea stabilită prin normativ. ... 1.2.40. Pereți portanți - elemente de construcție verticale portante ale construcției, caracterizate prin clasa de combustibilitate și rezistență la foc, pentru stabilirea gradului de rezistență la foc al clădirii sau compartimentului de incendiu. ... 1.2.41. Pereți neportanți (autoportanți) - idem pereți portanți, dar fără îndeplinirea unui rol structural. ... 1.2.42. Performanță la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendiu, în raport cu utilizarea lui. ... 1.2.43. Planșeu - element de construcție orizontal sau înclinat care delimitează niveluri ale construcției, luat în calcul pentru determinarea gradului de rezistență la foc. Planșeele parțiale (supante), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la foc. ... 1.2.44. Potențial calorific - vezi sarcina termică. ... 1.2.45. Platformă - element de construcție orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum 30% din arie, (inclusiv tip "grătar"), fără loc permanent de activitate și destinat vizitării periodice (max. 8 ori/schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la foc și a numărului de niveluri. ... 1.2.46. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații încăperi, construcții sau compartimente de incendiu ori instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) se exprimă prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităților de producție și de depozitare se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu". ... 1.2.47. Rezistență la foc (RF) - aptitudinea unor părți sau elemente de construcție de a-și păstra, într-un timp determinat, capacitatea portantă, izolarea termică și etanșeitatea, stabilite prin încercări standardizate. ... 1.2.48. Sală aglomerată - (categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane) - încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafața ce-i revine unei persoane este mai mică de 4 mp și în care se pot întruni simultan cel puțin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziții, muzee, cluburi, cinematografe, comerț, cazinouri, discoteci etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane. ... 1.2.49. Sarcină termică - suma energiilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor materialelor din spațiul considerat. ... 1.2.50. Șarpantă - ansamblul structural al acoperișului unei construcții, pe care se dispune suportul învelitorii sau panourile de învelitoare. ... 1.2.51. Scară de evacuare - circulație verticală corespunzător dispusă, conformată, dimensionată și protejată pentru a asigura condiții de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu. ... 1.2.52. Scară cu trepte balansate - scară la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte, pe înălțimea uneia sau mai multor rampe, ori aîntregii scări. ... 1.2.53. Scenarii de siguranță la foc - combinații de valori și relații între condițiile și performanțele la foc asigurate, în scopul realizării siguranței utilizatorilor. ... 1.2.54. Scena amenajată - spațiu de joc aferent sălii, cu aria minimă de 150 mp (inclusiv buzunarele și depozitele acesteia), prevăzut cu turn de scenă cu sau fără trape în pardoseală și echipată cu dispozitive de manevrare a decorurilor. ... 1.2.55. Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem constituit din dispozitive de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți și ecrane verticale coborâte sub acoperiș sau tavan în scopul limitării sau propagării incendiilor în construcțiile închise cu arii libere mari (fără pereți despărțitori). ... 1.2.56. Supanta - - planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus. Se ia în considerare conform prevederilor normativului. ... 1.2.57. Tambur deschis - protecție a golurilor de circulație funcțională din pereții antifoc, rezistenți la foc sau la explozie. ... 1.2.58. Uși de evacuare - elemente mobile de închidere a golurilor de circulație și evacuare din pereții care delimitează diferite spații construite. ... 1.2.59. Uși, cortine și obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecție a golurilor de circulație și evacuare din pereții cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite și echipate conform normativului. ... 1.2.60. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploatează construcția. ... 1.2.61. Volet - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de evacuare a fumului, normal închis sau deschis în poziție de așteptare prevăzut cu acționare automată și manuală în caz de incendiu. ... ... Capitolul 2 CONDIȚII GENERALE DE PERFORMANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR 2.1. RISC DE INCENDIU ȘI GRAD DE REZISTENȚĂ Risc de incendiu 2.1.1. La clădiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (

1. q)stabilită prin caicul și de destinația respectivă. ... 2.1.2. în funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădiri civile (publice), poate fi: ● mare: qi = peste 840 MJ/mp ● mijlociu: q = 420-840 MJ/mp ● mic: qi = sub 420 MJ/mp ... 2.1.3. În funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperi din clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu: ● mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme etc.) ● mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde etc.); ● mic: celelalte încăperi și spații. În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora. ... 2.1.4. La construcții de producție și/sau depozitare, riscul de incendiere în vedere natura activităților desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, și densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprimă: ● categoriile A (BE3a) și B (BE3b): posibilități de incendiu și explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); ● categoria C (BE2): posibilități de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); ● categoria D (BE1a): existența focului deschis sub orice formă, în absența substanțelor combustibile (risc mediu de incendiu); ● categoria E (BE1b): existența unor materiale sau substanțe incombustibile în stare rece sau a substanțelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu). ... 2.1.5. Zonele din încăperi, încăperile, compartimentele și construcțiile de producție și/sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform tabelului 2.1.5., în funcție de pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele etc. TABEL 2.1.5. CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU pct. 2.1.7 ... 2.1.6. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone și încăperi precum și independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte și construcție, menționând-se obligatoriu în documentația tehnico-economică. Cea mai periculoasă categorie de pericol de incendiu necompartimentată existentă într-o încăpere (spațiu), compartiment de incendiu sau construcție, de regulă, determină categoria de pericol a acestora, cu următoarele excepții: ● categoriile A și B (BE3a și BE3b) de pericol de incendiu al căror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încăperii sau a compartimentului respectiv; ● categoriile C și D (BE2 și BE1
2. a)de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv, fără a depăși o arie de 400 mp. În cazurile exceptate se iau măsuri care să reducă posibilitățile formării concentrației locale cu pericol de explozie și a propagării incendiului spre spațiile învecinate din cadrul încăperii sau al compartimentului respectiv. În cazul existenței mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau ale compartimentului, se iau în considerație sumele volumelor aferente și respectiv ale ariilor efective ale fiecărei categorii de pericol. Pentru categoriile C și D (BE2 și BE1a) de pericol de incendiu însumarea se aplică numai dacă distanța dintre spațiile respective, este mai mică de 40 m (măsurată pe orizontală). Pentru compartimente de incendiu sau construcții, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasă se extinde la întregul volum al acestora atunci când reprezintă mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau construcției. ... 2.1.7. Pentru determinarea concentrației amestecului exploziei se ține seama de scăpările și degajările de gaze, vapori sau praf, atât în timpul desfășurării normale a activității, cât și în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalațiile de utilități aferente. ... Grade de rezistență la foc 2.1.8. Condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcției (compartimentului de incendiu) astfel încât întreaga construcție sau compartiment să poată fi încadrat într-un anumit grad de rezistență la foc, sunt precizate în tabelul 2.1.9. TABELUL 2.1.9. CONDIȚII MINIME PENTRU ÎNCADRAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN GRADE DE REZISTEȚĂ LA FOC NOTĂ: * În clădirile și compartimentele de incendiu în care densitatea sarcinii termice nu depășește 840 MJ/mp, (cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte și cu săli aglomerate, cele care adăpostesc persoane care nu se pot evacua singure, și cu echipament de importanță deosebită), se pot aplica valorile rezistențelor la foc din paranteze. ... 2.1.9. Toate elementele principale ale construcției, funcție de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condițiile minime de combustibilitate și rezistență la foc prevăzute pentru încadrarea în gradul respectiv de rezistență la foc, caracterizând stabilitatea la foc a construcției. Pentru ca un element al construcției să corespundă la un anumit grad de rezistență la foc, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de combustibilitate cât și cea de rezistență la foc) precizate în tabelul 2.1.9. ... 2.1.10. Gradul de rezistență la foc al construcției sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare și se precizează obligatoriu în documentația tehnico-economică. ... 2.1.11. La stabilirea gradului de rezistență la foc, respectiv a stabilității la foc a construcției, nu se iau în considerare următoarele: 2.1.11.1. Șarpanta și suportul învelitorii construcțiilor de gradul II sau III, cu pod, dacă planșeul spre pod nu este suspendat de șarpanta acoperișului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. La clădirile înalte și foarte înalte acoperișurile cu pod vor fi realizate integral din materiale C0 (CA1). ... 2.1.11.2. Învelitoarea acoperișurilor de orice fel, inciusiv termoizolația și hidroizolația montate asupra unui suport C0 (CA1) continuu, rezistent la foc conform condițiilor din tabelul 2.1.9. (în afară de tablă). ... 2.1.11.3. Luminatoarele și cupolele (incombustibile sau combustibile) a căror arie însumată (în proiecție orizontală) nu depășește 25% din aria spațiului închis în care sunt dispuse și cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structură C0 (CA1) și vitrări din materiale C0 ... C2 (CA1, la CA2b). ... 2.1.11.4. Pardoselile și tâmplăria (uși, ferestre, obloane), inclusiv fâșiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale C2-C3 (CA2b și CA2c), în suprafață de maximum 10% din aria peretelui exterior și astfel dispuse și întrerupte încât să nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul și în lungul clădirii. ... 2.1.11.5. Pereții interiori despărțitori neportanți sau panourile fără rol de limitare a propagării incendiilor incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasă de sârmă, dacă înălțimea însumată a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m precum și alte categorii de pereți despărțitori combustibili a căror folosire este admisă conform prezentului normativ. ... 2.1.11.6. Finisajele interioare, precum și plafoanele suspendate și pardoselile tip estradă din construcții care îndeplinesc condițiile de combustibilitate prevăzute pentru planșee, sau când utilizarea lor este admisă conform prezentului normativ. ... 2.1.11.7. Platformele metalice și elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistență a construcției. ... 2.1.11.8. Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor, pridvoarelor etc. ... ... 2.1.12. În construcțiile în care densitatea sarcinii termice nu depășește 420MJ/mp și materialele combustibile sunt astfel distribuite încât să nu pericliteze stabilitatea construcției prin încălzirea locală a unor elemente de construcție în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate și reducerea corespunzătoare a rezistenței la foc a stâlpilor, pereților și planșeelor până la minimm 15 minute, considerându-se că structura îndeplinește condițiile pentru gradul II rezistență la foc. În aceleași condiții se pot reduce și rezistențele la focale stâlpilor, pereților și planșeelor realizate din alte materiale. La clădiri înalte, foarte înalte și la săli aglomerate, precum și la cele de producție și/sau depozitare vor fi respectate și prevederile specifice. ... 2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau parțial protejate pot fi utilizate, în condițiile normativului în general la: ● compartimente și spații echipate cu instalații automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor pe timpul normat; ● construcții supraterane cu maximum 15,00 m înălțime. ... 2.1.14. La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau parțial protejate, se vor avea în vedere rolul elementului în asigurarea stabilității construcției, categoria de importanță a construcției, numărul de persoane și valoarea bunurilor adăpostite, precum și urmările posibile ale prăbușirii construcției datorită acțiunii focului. ... ... 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI CONFORMAREA LOR LA FOC. Amplasarea 2.2.1. Construcțiile supraterane civile (publice) de producție și/sau depozitare, de regulă, se amplasează comasate sau grupate la distanțe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcție de destinație, gradul de rezistență la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu și numărul de niveluri cel mai mare, (luând în calcul suma ariilor construite efective). ... 2.2.2. Construcțiile independente și grupările sau comasările de construcții constituite conform art. 2.2.1. TABEL 2.2.2. DISTANȚE DE SIGURANȚĂ NOTĂ: 1. Pentru construcțiile de producție sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,
3. b)de pericol de incendiu, distanțele de siguranță față de clădiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15,00 m. ... 2. În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecție compensatorii, stabilite prin proiect și scenarii de siguranță la foc. ... ... 2.2.3. Construcțiile cu destinații sau funcțiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereți și planșee corespunzătoare destinațiilor, riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice, conform prevederilor normativului, iar între compartimentele de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanțele de siguranță, se prevăd elemente despărțitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereți) din materiale C0 (CA1), rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice, dar minimum 3 ore și după caz, rezistente la explozie. În clădiri înalte și foarte înalte se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora. ... Conformare la foc 2.2.4. Construcțiile în ansamblu și elementele de construcții ale acestora vor fi astfel alcătuite și conformate încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului. ... 2.2.5. Pe cât posibil, activitățile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale construcției, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional se iau măsurile de protecție și compartimentare necesare, conform prevederilor normativului. ... 2.2.6. Prin dispunerea funcțiunilor în construcție și asigurarea măsurilor de protecție corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităților de propagare ușoară a fumului și a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum și protejarea acestora față de acțiunea unui incendiu din vecinătatea lor. ... 2.2.7. Funcțiunile diferite dintr-o construcție, de regulă, se separă cu elemente de construcții verticale și orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite și dimensionate încât să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat. ... 2.2.8. Construcțiile cu funcțiuni mixte (civile, de producție și/sau depozitare), vor avea dispuse funcțiunile periculoase, în zone distincte și prevăzute elemente de separare corespunzătoare riscurilor și categoriilor de incendiu, precum și densității sarcinii termice a acestora, prin pereți și planșee rezistente la foc, ale căror goluri funcțional necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului. ... 2.2.9. Pentru limitarea propagării fumului și focului în construcții, se realizează compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă prevederea elementelor de separare rezistente la foc. ... 2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcțiilor civile (publice), de producție și/sau depozitare, sunt precizate diferențiat în normativ, corespunzător gradului de rezistență la foc și destinației construcției respective. ... ... 2.3. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE Dispoziții generale 2.3.1. Construcțiile și elementele de construcții, în general se alcătuiesc și realizează astfel încât să nu favorizeze apariția și propagarea incendiilor. ... 2.3.2. Elementele de construcție combustibile se recomandă să nu aibă goluri interioare iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi întrerupte, de regulă, la cel mult 3,00 m pe verticală și 6,00 m pe orizontală. Întreruperile se pot executa din același material ca și elementul. Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie să comunice cu cele din elementele combustibile orizontale. Întreruperea continuității golurilor orizontale se realizează obligatoriu în dreptul pereților despărțitori iar a celor verticale în dreptul planșeelor. Întreruperea continuității golurilor interioare este obligatorie și la placările combustibile ale pereților și tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare, la spațiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum și la spațiile din podul clădirilor. ... 2.3.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperișurilor fără pod, trebuie să se întrerupă cel puțin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcțiilor, prin intercalarea unor elemente CO (CA1), de minimum 1,00 m lățime, sau alte sisteme acceptate care să asigure limitarea transmiterii arderii. ... Plafoane suspendate 2.3.4. Plafoanele suspendate combustibile trebuie să aibe continuitatea întreruptă, cel puțin la limita pereților încăperii și în dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale construcției. Întreruperile se realizează prin fâșii incombustibile sau spații libere în planul plafonului, de minimum 0,60 m. ... 2.3.5. La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de planșee, de regulă, continuitatea golului dintre tavan și planșeu se întrerupe, prin diafragme din materiale CO la C2 (CA1 la CA2b), sau în cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencere, dispuse la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare. Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (te tip perforat, lamelar, fagure, grătar sau altele similare). ... Galerii, canale 2.3.6. Montarea în aceeași galerie, canal sau estacadă a unor conducte ori sisteme de transport pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă. ... 2.3.7. Galeriile, canalele și estacadele destinate transportării substanțelor combustibile, cele care trec pe deasupra construcțiilor, precum și cele care constituie căi de evacuare a persoanelor, vor fi executate din materiale CO (CA1). ... 2.3.8. Galeriile și canalele închise, prin care se transportă materialele combustibile sau conțin materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și, după caz, a gazelor fierbinți. ... 2.3.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereți și planșee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua măsuri corespunzătoare de etanșare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului. ... 2.3.10. La intrarea în construcții a galeriilor, estacadelor și a canalelor de orice fel, se vor lua măsuri de protecție a golurilor în funcție de natura materialelor din care sunt executate, precum și a celor transportate, de destinația spațiilor spre care acced și de rolul de protecție la foc al peretelui traversat. Atunci când normativul nu impune măsuri de protecție speciale vor fi prevăzute uși pline, iar în cazuri justificate în care condițiile tehnice sau funcționale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencere. Fac excepție estacadele, galeriile și canalele deschise realizate din elemente CO (CA1), prin care se transportă materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai când traversează pereți antifoc. ... 2.3.11. În construcțiile de gradul I ... III de rezistență la foc, de regulă, pereții tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie să fie CO (CA1), rezistenți la foc minimum 15 minute, cu excepția cazurilor menționate în normativ, în care sunt necesare rezistențe mai mari. Trapele și ușile de vizitare practicate în pereții ghenelor verticale pentru conducte, trebuie să fie realizate din materiale CO (CA1) sau, după caz, C1 sau C2 (CA2a, CA2b). ... 2.3.12. Ghenele verticale pentru conducte și cabluri, la trecerea lor prin planșee vor avea închise spațiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente CO (CA1), rezistente la foc minimum 30 de minute, în toate cazurile în care pereții și trapele sau ușile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc minimum 30 de minute. La trecerea prin pereții de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se închid în jurul conductelor și a cablurilor, cu materiale CO (CA1) cu rezistență la foc echivalentă cu cea a elementului străpuns. Elementele și materialele de construcție utilizate pentru protecția, închiderea sau mascarea instalațiilor și a echipamentelor, trebuie să fie cei puțin C2 (CA2b), recomandându-se CO sau C1 (CA1 sau CA2a). ... Coșuri, tuburi 2.3.13. Coșurile de fum (sau de ventilare) și sobele, se alcătuiesc, execută și izolează față de elementele combustibile ale construcției conform reglementărilor tehnice în acest domeniu, astfel încât să nu conducă la incendii datorită transmiterii căldurii sau a scăpărilor de gaze fierbinți, flăcări, scântei etc. ... 2.3.14. Hotele de captare a degajărilor de căldură ale unor echipamente, dispozitive, aparate, etc. și tubulatura acestora, de regulă, vor fi realizate din materiale CO (CA1) și izolate față de elementele și materialele combustibile alăturate. În cazuri justificate funcțional, acestea pot fi C1 sau C2 (CA2a sau CA2b). ... 2.3.15. Elementele de construcție care separă de restul construcției camerele și crematoriile pentru gunoi, vor fi realizate din materiale CO (CA1) rezistente la foc minimum 1 oră și uși rezistente la foc minimum de 30 de minute. Camerele și crematoriile vor avea asigurată evacuarea fumului în exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1% din arie, sau prin sistem mecanic. ... 2.3.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale CO (CA1), iar accesul din construcție la acestea se asigură, de regulă, prin exterior (logii, balcoane), sau prin încăpere tampon separată de restul construcției și de casa scării prin pereții CO (CA1), rezistenți la foc minimum 1 oră și uși pline cu autoînchidere, cu excepțiile precizate în normativ. ... Ascensoare 2.3.17. Puțurile ascensoarelor și în general ale sistemelor de transport pe verticală, inclusiv încăperile pentru mașinile aferente acestora, se separă de restul construcției prin elemente CO (CA1) cu rezistența la foc corespunzătoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu, tipului de clădire și destinației, dar nu mai puțin de 1 oră pentru pereți și planșee. Puțurile ascensoarelor de intervenție în caz de incendiu, vor corespunde prevederilor specifice acestora. ... 2.3.18. În casele de scări de evacuare nu este admisă amplasarea ascensoarelor pentru materiale, precum și a oricărui sistem de transport de materiale pe verticală. ... 2.3.19. Pentru ascensoarele de persoane înglobate în case de scări sau amplasate în atriumuri ori dispuse în exteriorul construcțiilor, precum și cele pentru acces la platforme, galerii sau pasarele deschise, nu este obligatorie separarea de restul construcției prin elemente rezistente la foc, conform prevederilor art. 2.3.17 ... Finisaje 2.3.20. Finisajul pe căile de evacuare a persoanelor trebuie să fie, de regulă, CO (CA1). Se admit pardoseli din lemn și mochete de maximum 2 cm grosime, precum și finisajele din folii de max. 0,5 cm grosime, care vor fi lipite pe suport CO (CA1), cu excepțiile prevăzute în normativ. ... 2.3.21. La placarea cu materiale combustibile a pereților CO (CA1), rezistenți la foc, se vor lua măsurile corespunzătoare de protecție, cum sunt: tratare cu substanțe ignifuge, întreruperi locale ale continuității materialelor combustibile, prevederea instalațiilor automate de stingere, etc, conform prevederilor reglementărilor tehnice. ... 2.3.22. Finisajele și tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereți CO (CA1) rezistenți la foc, nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 20 cm față de aceștia. ... 2.3.23. Plafoanele false, placările, tratamentele termice și fonice, pardoselile înalte, precum și finisajele combustibile vor fi montate sau protejate față de aparate electrice, corpuri de iluminat și în general de orice sursă de încălzire, astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor. ... Pereți cortină 2.3.24. Pereții cortină utilizați la închiderile perimetrale ale construcțiilor, de regulă, se realizează din materiale și elemente de construcție CO la C2 (CA1 la CA2b), asigurând rezistența la foc corespunzătoare condițiilor de încadrare în gradul de rezistență la focal construcției. ... 2.3.25. Pereții cortină vorfi astfel proiectați, alcătuiți și realizați încât să întârzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atât prin exteriorul construcției (pe fațadă), cât și prin interiorul construcției. ... 2.3.26. Pentru întârzierea propagării incendiilor prin exteriorul construcției (pe fațadă) vitrările pereților cortină se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cei puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 30 minute. ... 2.3.27. În dreptul planșeelor de rezistență ale construcției și pe toată grosimea acestora, spațiul liber dintre peretele cortină și planșeu se etanșează cu materiale CO (CA1), asigurându-se minimum 30 de minute etanșeitate la foc astfel încât să se întârzie propagarea incendiilor prin interior. În toate situațiile, pentru o mai bună comportare la foc se pot aplica și vopselele termospumante. ... 2.3.28. Pentru întârzierea propagării fumului și a focului, la pereții cortină care nu au parapete pline CO (CA1) rezistente la foc minimum 30 de minute, sub planșeele de rezistență ale construcției se dispun ecrane continue de cel puțin 0,50 m înălțime din materiale C0 (CA1), etanșe la foc minimum 30 minute. Atunci când plafoanele false sunt dispuse la limita inferioară a ecranelor, în plafoane se vor asigura spații libere (traforuri) prin care fumul să pătrundă în spatele ecranului. Ecranele pot fi înlocuite cu instalație automată tip drencer care să asigure perdea de protecție. ... 2.3.29. Pereții cortină se ancorează cu elemente din oțel de structura de rezistență a construcției pe care o închide perimetral. ... 2.3.30. Materialele termoizolante utilizate la pereții cortină vor fi C0 ... C2 (CA1 ... CA2b). ... Casa scării 2.3.31. Pereții caselor de scări închise din construcțiile de gradul L.lll de rezistență la foc, de regulă, trebuie să fie C0 (CA1), rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 minute și după caz, rezistenți la explozie, iar în clădirile de gradul IV și respectiv V de rezistență la foc, ei pot fi C1 (CA2a) sau C2 (CA2b), cu rezistență la foc de minimum 30 minute și respectiv 15 minute. Fac excepție situațiile prevăzute în normativ. Grosimea de perete din spatele nișelor sau șlițurilor prevăzute în pereții caselor de scări, trebuie să asigure rezistență la foc de minimum 45 minute pentru construcțiile de gradul I ... III și respectiv 15 minute la cele de gradul IV ... V de rezistență la foc. ... 2.3.32. Planșeele clădirilor din gradul I ... III de rezistență la foc care separă casele de scări și căile lor de ieșire spre exterior față de restul construcției, trebuie să fie C0 (CA1) cu rezistență la foc de cel puțin 1 oră. La clădirile de gradul IV-V se vor respecta condițiile de încadrare în gradul de rezistență la foc. ... 2.3.33. Grinzile, podestele și rampele scărilor interioare închise sau deschise trebuie să fie C0 (CA1), cu rezistența la foc de minimum 1 oră în clădirile de gradul I ... III și cel puțin din clasa C2 (CA2b) și rezistență la foc 45 minute în construcții de gradul IV, respectiv 15 minute în construcții de gradul V de rezistență la foc. Fac excepțiie situațiile precizate în normativ. ... 2.3.34. Elementele de protecție a golurilor de acces la casele de scări de evacuare, vor îndeplini condițiile prevăzute în normativ. ... Atrium 2.3.35. Prevederile normativului se referă la atriumurile închise, acoperite cu lățimea de cel puțin v7 H (în care H este cea mai mică înălțime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale construcției). ... 2.3.36. Realizarea unor atriumuri care nu îndeplinesc condițiile minime de dimensionare precizate, este admisă numai dacă se iau măsuri corespunzătoare de protecție care să împiedice transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de coș (protecția golurilor cu elemente rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apă etc., după caz). ... 2.3.37. Pentru închiderile perimetrale ale atriumurilor, de regulă, se utilizează materiale și elemente de construcție CO (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute cu excepția unor materiale aferente vitrărilor (garnituri, chituri, masticuri etc.) care pot fi din clasa de combustibilitate C1 sau C2 (CA2a sau CA2b). ... 2.3.38. Atunci când atriumurile se închid perimetral cu panouri vitrate față de restul construcției, aceste închideri se realizează astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul. Vitrările se separă pe verticală prin zone pline cu înălțimea de cel puțin 1,20 m, etanșe la foc minimum 1 oră. Zonele pline dintre vitrări, pot fi înlocuite pe planșee orizontale continue (copertine), CO (CA1), rezistente la foc minimum 1 oră, și lățimea de cel puțin 1,20 m măsurată pe orizontală. ... 2.3.39. Circulațiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planșee) cu ecrane continue din materiale CO (CA1), etanșe la foc minimum 1 oră, cu înălțimea de cel puțin 0,50 m, realizate similar prevederilor art. 2.3.28. ... 2.3.40. Dacă din considerente funcționale se prevăd pereți pentru separarea atriumurilor de restul construcției, aceștia trebuie să fie C0 (CA1) cu rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, dar minimum 1 oră. Vitrările acestora nu vor depăși 30% din suprafața peretelui și vor fi C0 (CA1), rezistente la foc cel puțin 15 minute, dacă normativul nu stabilește altfel. ... 2.3.41. În atriumuri se pot utiliza dotări (fixe sau mobile) din materiale C0 ... C2 (CA1 la CA2b), iar densitatea sarcinii termice nu va depăși 420 MJ/mp. La determinarea densității sarcinii termice se ia în considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereți, (în afara celui de la parter). ... 2.3.42. Luminatoarele și cupolele care acoperă atriumurile se pot realiza cu structură C0 (CA1) și vitrări C0 ... C2 (CA1 la CA2b) care nu se iau în considerație la determinarea gradului de rezistență la foc al construcției. ... 2.3.43. În construcțiile cu atrium, nu se recomandă dispunerea adiacentă neseparată de atrium, a unor spații cu risc mare de incendiu. Atunci când totuși se prevăd, (pentru activități comerciale, expoziții permanente cu exponate combustibile și altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp), aceste spații se echipează obligatoriu cu instalații automate de semnalizare și stingere a incendiilor. ... 2.3.44. Depozitele de materiale și/sau substanțe combustibile neseparate față de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzătoare densității sarcinii termice, nu sunt admise. ... Încăperi de depozitare 2.3.45. Încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 mp situate în construcții cu alte destinații, de regulă, se separă față de restul construcției prin pereți și planșee C0 (CA1) având rezistența la foc corespunzătoare densității sarcinii termice (tabel 2.4.2.), dacă normativul nu stabilește altfel. Construcțiile pentru depozite se realizează conform prevederilor specifice. ... 2.3.46. Golurile de comunicație funcțională din elementele de compartimentare ale depozitelor precizate la 2.3.45 Evacuarea fumului în caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie și se asigură prin dispozitive cu deschiderea automată în caz de incendiu, având aria liberă de minimum 1% din suprafața pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzător alcătuite, distribuite și dimensionate. ... Încăperi pentru instalații utilitare 2.3.47. Stațiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezervă ce alimentează dispozitive de protecție la foc, vane de incendiu și altele similare, se separă de restul construcției, de regulă, prin pereți C0 (CA1), fără goluri și cu limită de rezistență la foc de cel puțin 3 ore și planșee 1 oră și 30 de minute, având asigurat acces ușor din exterior. Se admite și comunicarea cu restul construcției a acestor funcțiuni numai dintr-un coridor comun, prin ușă cu rezistența la foc de minimum 1 oră și 30 minute, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ... 2.3.48. Sălile de cazane aferente sistemului de încălzire centrală se separă de restul construcției prin pereți și planșee din materiale C0 (CA1) cu rezistența la foc conform reglementărilor specifice, dar minimum 1 oră și 30 de minute. În pereții de separare se admit goluri de comunicare cu restui construcției, protejate cu uși C0 (CA1), rezistente la foc minimum 15 minute. ... 2.3.49. Încăperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprăfuire și cicloane, prin care se vehiculează gaze, vapori, praf sau deșeuri combustibile se separă funcțional față de restui clădirii prin elemente despărțitoare C0 (CA1), cu rezistența la foc corespunzătoare, dar cel puțin 1 oră. Accesul la aceste încăperi, de regulă, trebuie să fie din exterior sau din încăperi fără riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice sub 105MJ/mp). ... Spații cu pericol de explozie categoria A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu 2.3.50. Construcțiile care adăpostesc funcțiuni cu pericol de explozie se realizează din materiale și elemente de construcție C0 (CA1). La construcțiile independente cu pericol de explozie se recomandă utilizarea elementelor de construcție ușoare, C0 (CA1), iar acoperișul acestor construcții trebuie să fie fără pod. ... 2.3.51. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a) sau B (BE3b) de pericol de incendiu, dacă nu pot fi dispuse în afara construcțiilor cu alte destinații, se separă de restul construcției prin elemente C0 (CA1), rezistente la explozie și, după caz, la foc, corespunzător alcătuite și dimensionate în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice de specialitate. Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel executate încât să nu fie deplasate de suflul exploziei. ... 2.3.52. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități tehnologice sau funcționale și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezentul normativ. ... 2.3.53. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admisă numai în cazuri de strictă necesitate și în condițiile luării măsurilor de protecție care să asigure împiedicarea trecerii vaporilor, gazelor și prafului combustibil. ... 2.3.54. Planșeele rezistente la explozie, trebuie să îndeplinească condițiile asigurate de către pereții rezistenți la explozie ai spațiului respectiv. ... 2.3.55. Încăperile și spațiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false și zone neventilate care să faciliteze producerea concentrațiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf combustibil. în încăperile cu degajări de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor. ... 2.3.56. Încăperile și spațiile închise cu pericol de explozie trebuie să aibe asigurate în pereții exteriori sau în acoperiș, goluri pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum 0,05 mp la 1 mc din volumul încăperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este admisă pe baza unui calcul justificativ, din care să rezulte că prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată. Golurile pentru decomprimare se amplasează în vecinătatea surselor de explozie, avându-se în vedere ca efectul suflului exploziei în exteriorul construcției să nu afecteze obiecte învecinate sau căi publice de circulație. ... 2.3.57. Golurile ce se prevăd pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise. Elementele de închidere, proiectate și realizate astfel încât să cedeze la presiunea datorată exploziei, pot fi constituite din: panouri sau porțiuni de perete sau acoperiș de tip ușor (dislocabile sau rabatabile), ferestre și/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care să cedeze la presiunea de cel mult 118 daN/mp. ... 2.3.58. În spațiile în care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf, stratul de uzură al pardoselilor trebuie să fie executat din materiale care la lovire să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive. ... 2.3.59. În încăperi și spații cu pericol de explozie, tâmplăria și sistemele de acționare a acesteia se vor realiza sau proteja astfel încât, prin manevrare, să nu producă scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. ... 2.3.60. Delimitarea zonelor din construcții până la care se extind măsurile de protecție impuse de spațiile încadrate în categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu se face având în vedere posibilitatea prezenței amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, în concentrații care să prezinte pericol de explozie, în timpul funcționării normale și în caz de avarie a instalațiilor utilitare aferente. ... ... 2.4. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ȘI A FUMULUI Dispoziții generale 2.4.1. Elementele de construcții, pereți și pianșee utilizate pentru limitarea propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de tipul: ● antifoc (AF); ● rezistente la foc (RF); ● rezistente la explozie (RE); ● etanșe la foc (EF) Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de construcții, se realizează, după caz, cu uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform normativului. ... 2.4.2. În funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spațiile pe care le desparte, de regulă, pereții trebuuie să reziste la foc conform tabel 2.4.2., dacă prevederile normativului nu stabilesc alte condiții. TABEL 2.4.2. NOTĂ: *) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalații automate de stingere a incendiilor. ... ELEMENTE ANTIFOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR DIN ACESTEA (AF) Pereți antifoc 2.4.3. Pereții antifoc se execută din materiale CO (CA1), astfel amplasați, alcătuiți și dimensionați încât să reziste la efectele incendiilor din compartimenteie de incendiu pe care le separă. ... 2.4.4. Pereții antifoc trebuie să îndeplinească în caz de incendiu funcția de compartimentare, păstrându-și stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică pe timpul normat, în funcție de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2. dar cel puțin 3 ore. ... 2.4.5. În clădirile parter și în cazurile precizate în normativ, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereți CO (CA1) care asigură numai rezistență la foc prevăzută la art. 2.4.2. ... 2.4.6. În construcțiile cu structuri din beton armat sau metalice, pereții antifoc pot fi înglobați direct în aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate încât să aibă rezistență la foc cel puțin egală cu cu cea necesară pentru pereții antifoc respectivi. ... 2.4.7. Pereții antifoc care separă, pe anumite porțiuni ale lor, spații cu pericol de explozie, trebuie să îndeplinească pe aceste porțiuni și condițiile prevăzute pentru pereții rezistenți la explozie. ... 2.4.8. Nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor sau a elementelor constructive care au rezistență la foc mai mică de 2 ore, permițându-se numai rezervarea acestora (liberă sau articulată). Rezemarea grinzilor metalice pe pereți antifoc se realizează astfel încât grinda dilatată să nu dea împingeri laterale în peretele antifoc. ... 2.4.9. Rosturile dintre pereții antifoc și planșee, stâlpi, acoperișuri și pereții exteriori ai construcției, se etanșează cu materiale care să asigure o rezistență la foc de cel puțin 1 oră și 30 de minute. ... 2.4.10. Pereții antifoc trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminatoarelor, pereților din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care îi intersectează (fig. 2.4.10.), astfel: ● 0,60 m (măsurat pe verticală), față de orice astfel de element combustibil al acoperișurilor și luminatoarelor aflate la mai puțin de 4,00 m distanță de peretele antifoc, inclusiv a acoperișurilor cu suport din tablă și termoizolație șj/sau hidroizolație necombustibile. Fig. 2.4.10. 1 - perete antifoc; 2 - luminator; 3 - acoperiș combustibil; 4 - închidere perimetrală combustibilă (pereți exteriori) ● 0,30 m (măsurat pe orizontală) față de pereți exteriori și streașini din clasa de combustibilitate C3 sau C4, respectiv (CA2 c,d). ... 2.4.11. Depășirea de către pereții antifoc a planului acoperișurilor cu învelitoare și termoizolație executate din materiale combustibile montate pe placă din beton armat, precum și a acoperișurilor executate în întregime din materiale C0 (CA1), nu este obligatorie. ... 2.4.12. Pereții rezistenți la foc cu rol de pereți antifoc prevăzuți la art. 2.4.5. ... 2.4.13. Pe acoperișuri, pe o distanță de cel puțin 4,00 m în ambele părți ale peretelui, antifoc sau rezistent la foc, luminatoarele trebuie să fie din materiale C0 (CA1), fixe și cu geam armat (fără ochiuri mobile). ... 2.4.14. Depășirea planului acoperișurilor, al streașinilor sau a pereților combustibili, clasa C3 sau C4 (CA2c,d), poate fi înlocuită prin fâșii C0 (CA1) de acoperiș, streașină sau respectiv de perete, cu lățimea de cel puțin 6,00 m. ... 2.4.15. În cazul clădirilor cu înălțimi diferite, de regulă, pereții antifoc se prevăd la construcția cea mai înaltă (fig. 2.4.15.), pe toată înălțimea acesteia sau pe cel puțin 8,00 m înălțime față de construcția mai joasă. Se admite prevederea pereților antifoc la construcția mai joasă dacă aceasta este astfel alcătuită încât incendiul să nu se poată propaga prindepășirea peretelui antifoc (fig.2.4.15.). în acest sens, pe distanța de 6,00 m de la construcția mai înaltă, porțiunea de clădire mai joasă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: ● acoperișul (terasa) să fie fără goluri, cu rezistență la foc de minimum 1 oră și învelitoare C0 (CA1) sau protejată cu materiale C0 (CA1) (șapă de ciment slab armată, dale, pietriș, zgură, mortar de perlit etc.); ● încăperile din porțiunea respectivă să fie prevăzute cu instalații automate de stingere a incendiilor, atunci când densitatea sarcinii termice din interiorul lor depășește 840 MJ/mp. ... 2.4.16. Pereții antifoc se amplasează astfel încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin golurile neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile intrânde ale construcțiilor, (fig.2.4.16.a.) sau prin incendierea unor construcții combustibile amplasate în vecinătate (fig.2.4.16.b.). ... 2.4.17. În cazurile în care pereții antifoc sunt amplasați la colțurile intrânde ale clădirilor în formă de L sau U (fig. 2.4.16.), golurile din pereții exteriori adiacenți se dispun astfel încât distanța dintre ele să fie de cel puțin 4,00 m. Atunci când se prevăd goluri funcționale în această porțiune, se consideră protejate dacă sunt cu tâmplărie fixă C0 (CA1) și geam armat, ori cu elemente de închidere rezistente la foc 45 minute, prevăzute cu autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Fig. 2.4.15. 1 - perete antifoc: 2 - construcție joasă; 3 - construcție înaltă; 4 - acoperiș/planșeu (RF > 1 oră) Fig 2.4.16 a,b 1 - Perete antifoc; 2 - Ferestre Fig 2.4.17 1 - Perete antifoc; 2 - Ferestre ... 2.4.18. Străpungerea pereților antifoc cu elemente metalice este admisă, dacă se iau măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, îndepărtarea materialelor combustibile, protejarea locală a elementelor metalice etc.). Golurile din jurul elementelor metalice se vor realiza astfel încât să permită dilatarea liberă a acestora și se etanșează cu materiale CO (CA1) la C2 (CA2b), care să asigure o rezistență la foc de minimum 1 oră și 30 de minute. ... 2.4.19. Traversarea pereților antifoc de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice, este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: ● spațiile libere în jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice, etc, (inclusiv cele pozate în canale), se închid cu materiale CO (CA1), asigurându-se rezistența la foc egală cu cea a peretelui; ● canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete și acestea se etanșează cu materiale CO (CA1), rezistente la foc cel puțin 1 oră și 30 de minute; ● trecerea conductelor și a canalelor de ventilare se realizează astfel încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete datorită dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură; ● canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu (clapete antifoc cu rezistența la foc min. 1 1/2 ore); ● se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, datorită căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.). ... Protecția golurilor din pereți antifoc 2.4.20. Pereții antifoc, de regulă, se realizează fără goluri. Practicarea unor goluri în acești pereți se admite numai atunci când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.) și sunt protejate corespunzător prevederilor normativului. Suprafața totală admisă de goluri nu trebuie să fie mai mare de 25% din cea a peretelui antifoc în care sunt practicate. ... 2.4.21. Golurile de circulație, transport, supraveghere, etc. Din pereții antifoc și, după caz, planșee antifoc, se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi: uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși antifoc, realizate conform normativului (la planșee se utilizează numai obloane sau chepenguri). ... Uși, obloane, cortine antifoc 2.4.22. Golurile funcționale din pereții antifoc, având rezistența la foc 1 oră și 30 minute și echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, în funcție de cerințele funcționale. ... 2.4.23. Ușile antifoc și sistemele lor de închidere, trebuie să îndeplinească condițiile din reglemetările tehnice specifice. ... 2.4.24. Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc, se alcătuiesc și realizează, în general, similar cu ușile antifoc. ... Încăperi tampon antifoc 2.4.25. În cazul când datorită unor condiții funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza prin uși, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin încăperi tampon antifoc. Încăperile antifoc se realizează conform schemei din fig. 2.4.25. și a condițiilor din normativ. Fig. 2.4.25. 1 - perete antifoc; 2 - planșeul încăperii tampon; 3 - pereții încăperii tampon; 4 - uși rezistente la foc. ... 2.4.26. Pereții și planșeele încăperilor tampon antifoc trebuie să fie CO (CA1) și rezistenți la foc cel puțin 1 oră. Se recomandă ca amplasarea încăperilor tampon să se facă alipit peretelui antifoc și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică. ... 2.4.27. În pereții încăperilor tampon se admite practicarea numai a golurilor strict necesare pentru circulație. Pentru realizarea ventilării sau evacuării fumului din încăperile tampon se pot realiza goluri în pereți sau planșee. ... 2.4.28. Golurile pentru circulație practicate în pereții încăperilor tampon antifoc, se protejează cu uși rezistente la foc cel puțin 45 minute, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau cu închidere automată în caz de incendiu. ... Tamburi deschiși antifoc 2.4.29. În cazuri excepționale, când datorită necesităților funcționale, protecția golurilor din pereții antifoc nu se poate realiza cu uși, obloane, cortine sau încăperi tampon antifoc, pot fi prevăzuți tamburi deschiși antifoc. ... 2.4.30. Tamburii deschiși antifoc trebuie să aibă lățimea egală cu cea a golului protejat, iar lungimea totală de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi făcută alipit peretelui antifoc sau în ambele părți ale acestuia (conform fig.2.4.30.). Fig. 2.4.30. 1 - perete antifoc; 2 - planșeul tamburului deschis; 3 - pereții tamburului deschis; 4 - sprinklere (drencere). ... 2.4.31. Pereții și planșeele tamburului deschis antifoc trebuie să fie realizați din materiale C0 (CA1), fără goluri și cu rezistența la foc de minimum 1 oră. În tamburii deschiși trebuie să se prevadă sprinklere sau drencere cu acționare automată în caz de incendiu, amplasate câte unul la fiecare 1 mp de suprafață orizontală a tamburului. ... Planșee antifoc 2.4.32. Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează volume închise din construcții înalte și foarte înalte (compartimente de incendiu constituite din unul până la trei niveluri succesive cu aria desfășurată prevăzută în normativ), sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu. ... 2.4.33. Planșeele antifoc se realizează din materiale CO (CA1), cu rezistența la foc minimum 2 ore și fără goluri sau cu goluri strict funcționale, protejate conform normativului. ... ELEMENTE REZISTENTE LA FOC ȘI PROTECȚIA GOLURILOR (RF) Pereți și protecția golurilor 2.4.34. Condițiile minime și de rezistență la foc pentru pereții rezistenți la foc, sunt stabilite în prezentul normativ, precum și în reglementările tehnice de specialitate. Pentru cazurile în care reglementările nu prevăd condiții speciale, combustibilitatea și rezistența la foc a acestor pereți se stabilește prin documentația tehnico-economică în funcție de gradul de rezistență la foc al construcției, densitatea sarcinii termice a încăperilor și rolul de separare al pereților. ... 2.4.35. Golurile de circulație funcțională practicate în pereții rezistenți la foc se protejează corespunzător condițiilor precizate în normativ și în reglementările tehnice de specialitate. ... Planșee și protecția golurilor 2.4.36. Planșeele pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilorîn interiorul unui compartiment de incendiu, numai atunci când sunt rezistente la foc conform prevederilor normativului și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare. ... 2.4.37. Condițiile privind combustibilitatea și rezistența la foc a planșeelor folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor care delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în normativ și în reglementări de specialitate. ... 2.4.38. Golurile funcționale din planșeele intermediare rezistente la foc, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente rezistente la foc, prevăzute după caz, cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. În cazuri justificate când nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului (sub planșeu), a unor ecrane CO (CA1) și perdele de apă cu intrare în funcțiune automată în caz de incendiu, sau alte sisteme de protecție agrementate tehnic. ... 2.4.39. În clădirile cu pod, de gradul I ... III de rezistență la foc golurile prevăzute în planșeele spre pod se protejează cu elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. Separarea porțiunilor mansardate ale construcției, față de poduri ale acesteia se realizează cu pereți CO (CA1) rezistenți la foc minimum 2 ore, iar golurile de comunicare funcțională din aceștia se protejează cu uși rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ... ELEMENTE REZISTENTE LA EXPLOZIE ȘI PROTECȚIA GOLURILOR (RE) 2.4.40. Elementele de separare față de restul construcției, a încăperilor cu pericol de explozie (categoriile A (BE3a) și B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi CO (CA1) și rezistente la explozie. ... 2.4.41. Separarea încăperilor sau spațiilor cu pericol de explozie față de alte încăperi cu riscuri, categoriile de pericol sau destinații din clădire, inclusiv față de încăperile tampon, trebuie să se facă prin pereți și planșee rezistente la explozie, alcătuite și realizate conform normativului. ... 2.4.42. Alcătuirea și dimensionarea pereților rezistenți la explozie se determină prin calcul astfel încât aceștia să nu se prăbușească sub efectul suprapresiunii care se produce în încăperile respective, funcție de suprafețele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare, acoperișuri zburătoare, trape etc.). ... 2.4.43. Pereții rezistenți la explozie trebuie să împiedice și propagarea incendiului din spațiile învecinate spre încăperile cu pericol de explozie, rezistența lor la foc fiind stabilită în funcție de densitatea sarcinii termice a încăperilor respective. ... 2.4.44. Practicarea unor goluri în pereții rezistenți la explozie nu este admisă decât în cazuri excepționale, impuse de necesități funcționale și numai dacă sunt protejate corespunzător prevederilor din prezentul normativ. ... 2.4.45. Străpungerea pereților rezistenți la explozie de către conducte, conductori sau cabluri electrice, se admite numai în cazuri de strictă necesitate funcțională, cu condiția respectării prevederilor normativului. ... 2.4.46. Golurile de comunicare funcțională prevăzute în pereții rezistenți la explozie, se protejează prin încăperi tampon antiex, și numai în cazuri excepționale justificate tehnic prin tamburi deschiși antiex. Aceeași prevedere se aplică și pentru comunicarea între încăperi cu pericol de explozie, în cazurile în care comunicarea directă ar prejudicia siguranța sau atunci când încăperile sunt situate în compartimente de incendiu diferite. ... 2.4.47. Încăperile tampon și tamburii deschiși antiex prevăzuți în pereții rezistenți la explozie, se realizează similar celor de la pereții antifoc, recomandându-se ca pereții și planșeele acestor încăperi să fie amplasate spre spațiile mai puțin periculoase. Ușile încăperii tampon antiex vor avea asigurate în afară de cerințele prevăzute la pct. 2.4.28 ... 2.4.48. La încăperile tampon și tamburii deschiși antiex ce separă spații în care se produc degajări de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie să se ia măsuri pentru ca în timpul exploatării normale să seîmpiedice trecerea acestora dintr-o parte în cealaltă. ... 2.4.49. Pentru planșeele rezistente la explozie, se vor respecta prevederile referitoare la alcătuire, dimensionare și celelalte condiții stabilite pentru pereții rezistenți la explozie ( pct. 2.4.42 2.4.45 ... 2.4.50. Planșeele și elementele lor de susținere vor fi astfel dimensionate și realizate încât să nu fie aruncate de suflul exploziei. ... Elemente etanșe la foc (EF) 2.4.51. Elementele etanșe la foc (EF) se prevăd în cazurile, condițiile și în conformitate cu normativul și reglementările de specialitate. ... 2.4.52. Pentru ca un element să fie considerat etanș, trebuie să îndeplinească condițiile normate de etanșeitate stabilite în reglementările tehnice. ... ... 2.5. EVACUARE FUM (DESFUMARE) ȘI GAZE FIERBINȚI Dispoziții generale 2.5.1. Prin desfumare se urmărește extragerea din spațiile incendiate a unei părți din fumul și gazele de ardere în scopul asigurării condițiilor de evacuare a utilizatorilor și a folosirii mijloacelor de intervenție la stingere, precum și de limitare a propagării incendiilor. În spațiile construite și necompartimentate, cu aria liberă peste 10.400 mp, se asigură evacuarea fumului și a gazelor fierbinți în exterior, conform normativului. ... 2.5.2. În principiu, desfumarea se asigură prin tiraj natural, organizat sau mecanic, realizând circulația aerului în spațiul considerat și evacuarea fumului în raport cu aerul introdus, sau prin diferențe de presiune între spațiul protejat și cel incendiat pus în depresiune, ori printr-o combinație a celor două metode. ... 2.5.3. Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice generale: ● secțiunea să fie cel puțin egală cu suprafața liberă a gurilor de evacuare ale unui nivel al construcției, la care sunt racordate; ● raportul dintre laturile secțiunii canalelor (ghenelor) să nu fie mai mare de 2; ● canalele (ghenele) să fie realizate din materiale C0 (CA1), etanșe la foc minimum 15 minute, dacă prevederile normativului nu stabilesc rezistențe mai mari; atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului traversează încăperi cu alte destinații decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea aceeași rezistență la foc cu a pereților sau planșeelor care delimitează destinația respectivă; ● canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise destinații de maximum 2%; ● lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri și ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil. ... 2.5.4. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului și cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spațiul protejat, astfel încât să asigure circulația aerului și evacuarea fumului, îndeplinind condițiile specifice prevăzute în normativ. ... 2.5.5. Introducerile de aer se pot realiza prin: ● goluri (guri) practicate în fața de; ● ușile încăperilor care se desfumează, practicate în pereții exteriori ai construcției; ● încăperi sau coridoare în suprapresiune, ori care sunt bine aerisite; ● scări neînchise în case de scări; ● goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale și ghene. Evacuarea fumului se asigură prin goluri în acoperiș sau pereți, conform normativului. ... 2.5.6. Dispozitivele de protecție (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie realizate cu acționare automată sau manuală, conform prevederilor normativului. Acționarea automată a dispozitivelor de protecție va fi întotdeauna dublată de comandă manuală. În plus, la construcțiile echipate cu instalații automate de stingere, se asigură posibilități de acționare pentru personalul existent în spațiul protejat și care să poată comanda local desfumarea, înainte de pornirea instalației de stingere. ... 2.5.7. Dispozitivele de acționare a elementelor de protecție (obturare) a golurilor trebuie să asigure: ● deschiderea golurilor (gurilor) și canalelor din volumul considerat; ● oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare). ... 2.5.8. Comanda manuală centralizată sau locală a dispozitivelor de deschidere poate fi realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic. În funcție de tipul construcției și prevederile specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată la serviciul de pompieri sau la un acces principal al construcției. ... 2.5.9. Comanda automată a dispozitivelor de protecție a golurilor (gurilor) trebuie asigurată de instalația de semnalizare a incendiilor din încăperea sau spațiul respectiv sau de dispozitive locale (fuzibil), atunci când nu se prevăd instalații de semnalizare. ... 2.5.10. Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum și a sistemelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți produse în caz de incendiu, este obligatorie în situațiile și condițiile stabilite de prezentul normativ. ... Evacuarea fumului (desfumare) Desfumare prin tiraj natural - organizat 2.5.11. Desfumarea prin tiraj natural - organizat se realizează prin introduceri de aer și evacuări de fum care comunică cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel dispuse, dimensionate și realizate încât să asigure circulația aerului în volumul protejat și evacuarea fumului. ... 2.5.12. Introducerea aerului se realizează conform prevederilor art. 2.5.5. ... 2.5.13. Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o suprafață liberă normată, raportată la aria încăperii pe careo protejează, conform prevederilor normativului. ... 2.5.14. Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiș sau în treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața liberă necesară desfumării. ... 2.5.15. Dispozitivele de protecție a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleți, panouri, trape, etc.) trebuie să fie (în poziție de așteptare) realizate din materiale C0 (CA1) etanșe la foc pentru cele de introducere a aerului și rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistența la foc egală cu a canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevăzute în acoperiș sau în pereții exteriori, aceste condiții nu sunt obligatorii. ... Desfumarea mecanică 2.5.16. Desfumarea prin tiraj mecanic se asigură prin evacuarea mecanică a fumului și introducerea naturală sau mecanică a aerului, astfel încât să asigure circulația aerului în spațiul protejat și evacuarea fumului. Desfumarea mecanică poate fi asigurată și prin realizarea suprapresiunii în spațiul protejat de fum (încăperi tampon, degajamente protejate, case de scări etc.). ... 2.5.17. Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor art. 2.5.5 ... 2.5.18. Evacuarea fumului se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de evacuare (extragere). ... 2.5.19. Canalele (ghenele) trebuie să îndeplinească, de regulă, condițiile prevăzute la art. 2.5.3 ... 2.5.20. Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăși 5 m/s, iar gurile de introducere mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 60% din debitul evacuat. ... 2.5.21. Gurile de desfumare trebuie să fie protejate cu voleți din materiale C0 (CA1), etanși la foc la introduceri și rezistenți la foc la evacuări în poziție de așteptare, cu rezistența egală cu a canalului (ghenei). Nu este obligatorie prevederea voleților atunci când canalele (ghenele) sunt aferente unui singur nivel construit. ... 2.5.22. Raportul dintra latura mare și cea mică a unei guri (deschideri) de introducere sau evacuare va fi de cel mult 2. ... 2.5.23. Dispozitivele de acționare a voleților de protecție se realizează conform prevederilor art. 2.5.6. - 2.5.9 ... 2.5.24. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate încât să poată funcționa la temperatura de 400°C a fumului, cel puțin o oră. Legătura dintre ventilator și coloană (ghenă), se realizează din materiale C0 (CA1). ... 2.5.25. Starea de funcționare sau nefuncționare a ventilatoarelor aferente desfumării va fi semnalizată la serviciul de pompieri sau în alte locuri unde permanența este asigurată. ... 2.5.26. Instalațiile, inclusiv ventilatoarele de desfumare, trebuie să fie alimentate electric dintr-o sursă normală și o sursă electrică de rezervă. ... 2.5.27. Sistemul de ventilare normală sau de condiționare a unei construcții, poate fi utilizat și pentru evacuarea fumului produs în caz de incendiu (desfumare), dacă îndeplinește toate condițiile specifice desfumării. ... Condiții specifice de desfumare Case de scări închise 2.5.28. Pentru evitarea inundării cu fum a caselor de scări de evacuare închise, desfumarea acestora se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin punerea în suprapresiune față de încăperile adiacente cu care comunică. Evacuarea mecanică a fumului din casele de scări nu este admisă. ... 2.5.29. Desfumarea prin tiraj natural - organizat a casei de scări închise, se realizează prin deschiderea automată și manuală a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării) și a gurii (deschiderii) de introducere a aerului (prevăzută în partea de jos a casei scării). ... 2.5.30. Împiedicarea pătrunderii fumului în casele de scări de evacuare prin suprapresiune față de încăperile învecinate cu care comunică, se realizează prin introducerea mecanică a aerului în scară, ori prin evacuarea mecanică a fumului din încăperile adiacente incendiate cu care comunică sau prin combinarea celor două metode (fig. 2.5.30.). Suprapresiunea realizată la ușile închise ale casei de scări, va fi cuprinsă între 20 și 80 Pa. Debitul trebuie să asigure o viteză de cel puțin 0,5 m/s în dreptul ușilor de acces la nivelul incendiat, considerând ușile închise la celelalte niveluri. La partea superioară, casa de scări trebuie să aibă dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberă determinată conform normativului, dar cel puțin 1 mp, având asigurate posibilități de deschidere prin comandă de la nivelul de acces în scară. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie să poată fi comandată și de la serviciul de pompieri. Atunci când accesele la casele de scări sunt protejate cu încăperi tampon, se asigură suprapresiune în încăperile tampon. ... 2.5.31. Pentru evitarea inundării cu fum a circulațiilor comune orizontale închise ale construcțiilor, se poate asigura punerea în suprapresiune a acestora față de încăperile adiacente cu care comunică, sau desfumarea lor prin tiraj natural - organizat ori mecanic. Fig. 2.5.30. ... 2.5.32. Asigurarea evacuării fumului din circulațiile comune orizontale închise este obligatorie în situațiile stabilite în normativ. ... Circulațiile comune orizontale închise 2.5.33. Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum, (natural-organizat sau mecanic) circulațiile comune orizontale nu mai necesită desfumare, asigurându-se o suprapresiune de cca. 20 Pa față de încăperile cu care comunică direct sau de care sunt izolate prin încăperi tampon în suprapresiune. ... 2.5.34. Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulațiilor comune orizontale închise se realizează în condițiile prevăzute la art. 2.5.11 2.5.15. ● introducerile de aer și evacuările fumului (gurile) se dispun alternat, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - care să nu depășească 10,00 m în linie dreaptă sau 7,00 m în linie frântă; ● ușile încăperilor accesibile publicului să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ● gurile de introducere și cele de evacuare vor avea suprafețe de minimum 0,10 mp pentru fiecare flux de evacuare al circulației comune orizontale din zona pe care o desfumează; gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai înaltă la maximum 1,00 m față de pardoseală, iargurile deevacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); Fig. 2.5.35 Deschiderile în fațade pot constitui guri de introducere și/sau de evacuare, dacă respectă condițiile de dispunere precizate. ... 2.5.35. Desfumarea mecanică a circulațiilor comune orizontale închise, se realizează în condițiile prevederilor art. 2.5.16. la 2.5.27 ● gurile de introducere a aerului și de evacuare a fumului se dispun alternat, în funcție de localizările riscurilor de incendiu, la distanțe orizontale - măsurate în axele circulațiilor - de cel mult 15,00 m în linie dreptă și 10,00 m în linie frântă; ● ușile încăperilor accesibile publicului să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gură de introducere sau de evacuare; ● gurile de introducere se dispun cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulației comune); ● porțiunile de circulație comună cuprinse între o gură de evacuare a fumului și una de introducere a aerului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere de cel puțin 0,5 mc/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat. În timpul funcționării desfumării, diferența de presiune dintre casa de scări de evacuare și circulația comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai mică de 80 Pa, la toate ușile închise ale scării (fig. 2.5.35.). ... Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți 2.5.36. În situațiile stabilite de normativ, pentru limitarea propagării incendiilor în construcții fără pereți interiori despărțitori pentru asigurarea evacuării fumului și a gazelor fierbinți prin tiraj natural-organizat, se prevăd (în acoperiș) sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare și ecrane verticale C0 (CA1), coborâte sub tavan, în funcție de densitatea sarcinii termice din spațiile respective, conform tabelului 2.5.36. Tabel 2.5.36. ... 2.5.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți vor fi distribuite cât mai uniform și prevăzute cu deschidere automată și manuală. Golurile permanent deschise (ventilări) din acoperiș sau din treimea superioară a pereților exteriori, se însumează la suprafața necesară evacuării gazelor fierbinți. ... 2.5.38. Atunci când se prevede evacuarea mecanică a fumului și a gazelor fierbinți, aceasta va respecta următoarele condiții: ● dispunerea ecranelor CO (CA1) sub plafon, corespunzător prevederilor specifice evacuării prin tiraj natural - organizat ( art. 2.5.36 2.5.44 ● prevederea gurilor de evacuare se realizează astfel încât să se asigure cel puțin ogură la maximum 320 mp; ● debitul de extragere a unei guri va fi de cel puțin 1 rrf/s pentru 100 mp delimitați de ecrane, iar pentru încăpere va fi de minimum 1,5m/7s; ● la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două volume delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum racordat; ● introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a pereților, cât mai aproape de pardoseală. ... 2.5.39. Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelor fierbinți nu este obligatorie în zonele construcției situate la mai puțin de 30 m de pereții exteriori ce au în treimea superioară a încăperilor deschideri sau ferestre prevăzute cu ochiuri mobile care se deschid automat în caz de incendiu, cu suprafața liberă necesară și care asigură evacuarea gazelor fierbinți. Când acționarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre, etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, se admite ca acestea să nu fie prevăzute cu acționare manuală. În cazul utilizării sistemelor de dispozitive și ecarne pentru evacuarea gazelor fierbinți, nu mai este obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare). ... 2.5.40. Deschiderea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup. ... 2.5.41. În construcțiile prevăzute cu instalații automate de stingere, acționarea automată a dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinți trebuie să se facă după declanșarea instalațiilor de stingere. ... 2.5.42. În construcțiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinți se va asigura obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care să îndeplinească condițiile dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinți. Fac excepție situațiile precizate la art. 2.5.39 ... 2.5.43. La construcțiile etajate, evacuarea fumului și a gazelor fierbinți se asigură separat pentru fiecare nivel, iar canalele respective care traversează alte niveluri vor avea pereți C0 (CA1) cu rezistență la foc de cel puțini oră. Se exceptează situațiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementări specifice. ... 2.5.44. Ecranele vor cobora sub plafon în așa fel încât marginea lor inferioară să se afle, de regulă, cât mai jos, dar cel puțin 0,50 m sub plafon. Înălțimea ecranelor sub plafon poate fi redusă cu maximum 1/3, dacă prin amplasarea lor la distanță mai mică decât cea prevăzută în tabel și prin suprafața de deschidere asigurată se realizează condiții echivalente de limitare a propagării laterale a gazelor fierbinți, sub plafonul încăperilor. În încăperi cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre acestea și planșeul de rezistență trebuie întreruptă în dreptul ecranelor, cu material CO (CA1). ... 2.5.45. Ecranele vor fi astfel alcătuite și dispuse încât să realizeze o casetare a spațiului de sub acoperiș. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puțin un dispozitiv de evacuare a gazelorfierbinți. Dispunerea ecranelor se face, de regulă, pe latura elementelor de rezistență din zona riscului potențial de incendiu. Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile. ... ... 2.6. CĂI DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU Dispoziții generale 2.6.1. În construcții, compartimente de incendiu, încăperi și alte spații construite vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplină siguranță. Pentru circulațiile funcționale aferente locurilor în care prezența oamenilor apare întâmplător sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificări, precum și al încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, condițiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sunt obligatorii. ... 2.6.2. Căile de circulație prevăzute pentru funcționarea normală a construcțiilor trebuie să asigure și evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special destinate evacuării se prevăd numai atunci când cele funcționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condițiile de siguranță la foc. ... 2.6.3. Prevederile din normă constituie condiții obligatorii la proiectarea și realizarea căilor de evacuare a persoanelor din construcțiile al căror finisaj interior este executat din materiale tradiționale: piatră, ceramică, sticlă, lemn, metal. În cazul materialelor de finisaj care în comparație cu lemnul se aprind mai ușor, propagă flacăra la suprafață mai rapid sau emană mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor respective. ... 2.6.4. Căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile libere care, îndeplinind condițiile stabilite prin prezentul normativ, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase; balcoane; logii,pasaje de evacuare. ... 2.6.5. Căi de evacuare pot fi considerate și cele care trec prin încăperi sau spații din clădiri civile (publice) sau de producție, în conformitate și cu respectarea condițiilor din normativ. ... 2.6.6. Nu constituie căi de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele; trecerile prin uși antifoc care se pot bloca în poziția închisă sau prin uși încuiate în timpul funcționării normale a clădirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transportă încărcături periculoase; galeriile, tunelurile, etc. prin care se transportă sau vehiculează substanțe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm. ... 2.6.7. Ușile încuiate în timpul funcționării normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcție sau a întregii construcții,cu excepția sălilor aglomerate, dacă: ● alcătuirea și dimensionarea lor corespund prevederilor din prezentul normativ; ● sunt dotate cu sisteme de închidere - deschidere ușor manevrabile fără cheie, ce pot fi acționate din zona ce se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri din sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare și cu parapete de maximum 0,40 m. în cazul panourilor din sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere și indicatoare corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate potfi amplasate și independent, lângă uși, marcate corespunzător și astfel dispuse încât să fie ușor de recunoscut. ... 2.6.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituită și din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 0,75 m lățime și 1,00 m înălțime liberă), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru:
4. a)încăperile supraterane cu cel mult 50 de persoane; ...
5. b)încăperile situate la subsol sau demisol, dacă pe întreg nivelul există cel mult 30 de persoane și se asigură în interior scări fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încăperi se admit și trape de min. 0,80x0,80 m prevăzute în interior cu scări fixe de acces care asigură evacuarea direct din exterior. ... La clădiri înalte, foarte înalte și săli aglomerate nu este admisă asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare. ... 2.6.9. Alcătuirea elementelor de construcție și a finisajelor utilizate pe căile de evacuare, se vor stabili în conformitate cu prevederile prezentului normativ. ... 2.6.10. Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, astfel stabilite încât să asigure distribuția lor judicioasă, posibilitatea ca persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior, precum și circulația lesnicioasă. Căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circulația poate fi blocată în caz de incendiu datorită flăcărilor, fumului, radiațiilor termice etc. ... Număr căi de evacuare 2.6.11. În construcții, compartimente de incendiu sau porțiuni de construcții independente din punctul de vedere al circulației, de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care pe cât posibil, să ducă în direcții opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare dacă prin acestea se asigură evacuarea în condiții corespunzătoare de siguranță a persoanelor, conform prevederilor normativului, art. 2.6.8. ... 2.6.12. Asigurarea unei singure căi de evacuare este admisă atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizat, precum și în cazurile în care numărul persoanelor este mai mare dar timpul (lungimea) traseului de evacuare se înscrie valoarea admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de gradul de rezistență la foc, risc, sau categorie de pericol de incendiu, tip de clădire, și destinație, conform prevederilor normativului. La clădirile înalte, foarte înalte și sălile aglomerate, precum și în situațiile stabilite în normativ, sunt obligatorii minimum două căi de evacuare. ... 2.6.13. Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole, conform normativului. ... Alcătuirea căilor de evacuare Uși 2.6.14. Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie cu deschidere de tip obișnuit, pe balamale sau pivoți. ... 2.6.15. Pe căile de evacuare nu se admite utilizarea ușilor care se pot bloca datorită funcționării defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum și ușile de tip glisant, ghilotină, basculant etc. Fac excepție ușile pentru maximum 5 persoane capabile să se evacueze singure, precum și cazurile prevăzute în normativ. Ușile pliante și cele turnante (cu foi care pot fi ușor pliate) pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uși pietonale obișnuite (pe balamale) sau panouri din sticlă securizată cf art. 2.6.7. ... 2.6.16. Deschiderea ușilor de pe traseul evacuării, de regulă trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepția ușilor prin care se evacuează cel mult 30 de persoane valide și a cazurilor prevăzute în normativ. ... 2.6.17. Prin deschidere, ușile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. ... 2.6.18. În dreptul ușilor de evacuare nu se admit praguri cu înălțimea mai mare de 2,5 cm. Dacă acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseală prin pante. În situațiile admise de normativ ușile de evacuare practicate în alte uși cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu înălțimea cât mai mică, dar nu mai mult de 0,40 m. ... Scări interioare 2.6.19. Scările interioare pot fi închise (amplasate în case proprii de scară) sau deschise (amplasate în holuri, vestibuluri, atriumuri etc.) potrivit prevederilor normativului. Scările de evacuare, de regulă, trebuie să se ducă, pe aceeași verticală, de la ultimul nivel pentru care asigură evacuarea, până la nivelul ieșirii în exterior la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare carosabile, sau pe o terasă de pe care evacuarea poate fi continuată până la nivelul terenului. Persoanele intrate în casa scării, trebuie să poată ajunge fără a o mai părăsi, până la nivelul ieșirii în exterior. Fac excepție scările din interiorul apartamentelorde locuit și scările întrerupte la care evacuarea din punctul de întrerupere până la nivelul terenului poate fi continuată în siguranță prin terase sau prin alte case de scări sau holuri cu acces direct în exterior. Legătura directă între două scări interioare întrerupte, trebuie să se realizeze printr-un palier comun. ... 2.6.20. Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, scările, indiferent dacă sunt luate sau nu în calcul la evacuare, de regulă, se separă de restul clădirii prin pereți și planșee alcătuite conform prezentului normativ. Scări interioare deschise sunt admise numai în cazurile și condițiile menționate în normativ. Închiderea casei scărilor trebuie să se facă astfel încât accesul persoanelor la cel puțin două scări de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, să fie posibil fără a se trece prin casa vreuneia din ele. ... 2.6.21. Holurile etajelor în care debușează liber scări de evacuare, pot fi asimilate cu casele de scări, dacă sunt destinate numai pentru circulație sau așteptare și dacă sunt separate față de restul construcției, conform prevederilor pentru casele de scări respective. ... 2.6.22. În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri de acces la nivelurile construcției. Pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, se pot prevedea goluri numai în condițiile admise de normativ și protejate corespunzător. ... 2.6.23. Golurile de acces la casele de scări de evacuare, se protejează conform prevederilor normativului, de regulă prin: uși pline sau cu geam simplu sau armat, ori uși etanșe și rezistente la foc, sau încăperi tampon, în situațiile admise conform normativului și corespunzător realizate și echipate. în toate situațiile, ușile de acces la casele de scări, se prevăd cu sisteme de autoînchidere sau închidere automată, după caz, cu excepția celor de la clădirile de locuit care nu sunt clădiri înalte sau foarte înalte. ... 2.6.24. Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate în subsolul clădirilor, iar când aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai în condițiile stabilite la art. 2.6.25 2.6.28 ... 2.6.25. Atunci când în subsolurile respective sunt numai încăperi cu risc mic de incendiu și au densitatea sarcinii termice rezultată din mobilier, finisaje și materiale adăpostite de maximum 210 MJ/mp, scările de evacuare continuate la subsol, se separă în același mod ca la nivelurile supraterane, dacă în normă nu se dispune altfel. ... 2.6.26. În cazurile în care încăperile subterane au ferestre cu suprafața totală de min. 1/100 din suprafața pardoselii și adăpostesc destinații (funcțiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spații tehnice, depozite, ori ateliere de întreținere ocupând cel mult 1/4 din aria construită a nivelului, de regulă, casele de scări continuate la subsol se separă de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejează prin uși rezistente la foc minimum 45 de minute, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. ... 2.6.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusă în continuarea casei de scări supraterane, dacă este separată de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereți rezistenți la foc minimum 2 ore și 30 min., și planșee rezistente la foc min. 1 oră, recomandându-seca evacuarea subsolului să se realizeze independent de nivelurile supraterane ale clădirii. Subsolul poate continua funcțional cu casa de scări a nivelurilor supraterane, de regulă, printr-o ușă etanșă la foc 1 oră dispusă la cota parterului, în afara cazurilor în care normativul dispune altfel. ... 2.6.28. Scările supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre subsol atunci când asigură accesul la încăperi și spații legate funcțional de cele supraterane și dacă aceste funcționalități sunt separate de restul subsolului cu alte destinații prin pereți C0 (CA1) rezistenți la foc minimum 3 ore și uși etanșe la foc 1 oră (1 h 30' pentru încăperi cu densitatea sarcinii termice de 840 M J/m' sau mai mare). ... 2.6.29. În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spații de lucru, de depozitare ori cu alte destinații (în afară de circulație) și nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru utilizări tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale. Se admite amplasarea în casa scărilor a instalațiilor care nu prezintă pericol de incendiu sau explozie, dacă nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare. În cazul amplasării tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, în încăperi adiacente separate, dar care comunică cu casele scărilor de evacuare, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se împiedica pătrunderea fumului și a focului în casa scării. ... 2.6.30. Casele de scări se recomandă să fie luminate natural, direct din exterior. ... 2.6.31. Iluminatul natural al caselor de scări se poate face indirect, prin goluri protejate cu elemente rezistente la foc minimum 30 minute, din coridoare sau încăperi cu densitatea sarcinii termice sub 105 M J/mp. ... 2.6.32. În construcții de gradul I-III de rezistență la foc, de regulă, iluminatul numai cu lumină artificială se admite dacă se asigură, în caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scări prin dispozitive automate și cu o comandă manuală, având secțiunea de cel puțin 5% din suprafața orizontală construită a acestora, dar minimum 1 mp și se asigură funcționarea în orice moment a unui sistem de iluminat artificial. Excepție fac situațiile nominalizate în normativ. ... 2.6.33. Golurile pentru iluminare practicate în pereții exteriori ai caselor de scări vor fi protejate contra radiației termice ce rezultă în timpul eventualelor incendii produse în construcții, instalații sau depozite din vecinătatea lor, sau chiar în porțiuni ale aceleiași construcții, situate la distanțe mai mici decât cele admise conform art. 2.2.2. ... 2.6.34. Scări de evacuare interioare deschise se admit în cazurile și condițiile prevederilor normativului, în funcție de destinație, precum și atunci când asigură evacuarea a cel mult două niveluri succesive. ... 2.6.35. Casele de scări de evacuare, trebuie să aibă ieșiri la nivelul terenului sau al unor suprafețe exterioare carosabile, astfel:
6. a)direct în exterior; ...
7. b)prin hol sau vestibul; ...
8. c)prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces în exterior direct sau printr-un hol sau vestibul; ...
9. d)prin tunel de evacuare cu lungimea maximă de 200 m, cu acces în exterior și care este alcătuit din elemente C0 (CA1) rezistente la foc corespunzător densității sarcinii termice a încăperilor adiacente, fără a fi însă mai mici de 2 ore pentru pereți și 1 oră pentru planșee. Ușile din pereții tunelului vor fi rezistente la foc 1 oră spre încăperi cu sarcina termică peste 420 MJ/mp și echipate cu dispozitive de autoînchidere automată în caz de incendiu. ... Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigură accesul spre exterior, trebuie să fie separat de încăperile și coridoarele interioare învecinate de la parter prin pereți C0 (CA1) rezistenți la foc minimum o oră, cu excepția holurilor de tip atrium la care se asigură măsurile de protecție specifice acestora. ... 2.6.36. Holurile de la parter, prin care se asigură accesul spre exterior al scărilor de evacuare, pot comunica liber cu garderobe supravegheate, încăperi de recepție pentru public și spații funcțional necesare (comerț, alimentație, întruniri, etc.). Toate scările de evacuare a nivelurilor supraterane, pot avea accesul spre exterior printr-un hol comun. Scările deschise, în situațiile admise în normativ, pot avea acces spre exterior prin spațiile în care sunt amplasate. Ușile caselor de scări prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafețe carosabile, dar neutilizate în circulația funcțională curentă, se prevăd cu panouri de geam securizat, conform pct.2.6.7. ... 2.6.37. Grinzile, podestele și treptele scărilor interioare de evacuare trebuie să îndeplinească condițiile de comportare la foc prevăzute în prezentul normativ. ... 2.6.38. Înclinarea rampelor scărilor de evacuare, suprafața și forma treptelor și a podestelor, trebuie să permită o circulație lesnicioasă și sigură a persoanelor, respectându-se prevederile reglementărilor specifice. ... 2.6.39. Scările cu rampe curbe (helicoidale) sunt considerate căi de evacuare numai în porțiunea de rampă în care lățimea minimă a treptei este de 18 cm, iar lățimea maximă de 40 cm, dacă treptele au aceeași formă și dimensiuni pe toată desfășurarea scării. ... 2.6.40. Scările cu trepte balansate pot fi considerate căi de evacuare, numai pentru un singur flux de evacuare a utilizatorilor, dacă îndeplinesc condițiile de alcătuire și dimensionare stabilite în normativ și reglementările de specialitate. ... 2.6.41. În construcțiile cu trei sau mai multe niveluri, se va asigura posibilitatea de ridicare a furtunurilor până la locul în care urmează a fi folosite, prin ferestrele caselor de scări plasate pe fațadele accesibile (cu condiția ca sub aceste ferestre să nu se prevadă copertine sau elemente constructive proeminente care să împiedice ridicarea furtunurilor). Atunci când casele de scări nu au ferestre, se prevăd goluri cu lățimea de cel puțin 20 cm situate pe aceeași verticală, practicate în podește ori între vanguri. Fac excepție casele de scări prevăzute cu coloane (conducte) uscate fixe, destinate alimentării cu apă în caz de incendiu. ... 2.6.42. Scările de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate, dacă satisfac prevederile din prezentul normativ și reglementările tehnice referitoare la scări (închidere, rezistență la foc, dimensionare etc.). Pantele planurilor înclinate vor fi de maximum 1:10 (1:8 în dreptul ieșirilor din clădire) și prevăzute cu strat de uzură care să împiedice alunecarea persoanelor. ... Scări exterioare deschise 2.6.43. Scările de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate independent în exteriorul construcției sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot înlocui scările interioare de evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, dacă sunt executate din materiale C0 (CA1), cu rezistență la foc de minimum 15 minute și dacă: ● respectă prevederile referitoare la dimensionarea scărilor de evacuare; ● sunt protejate conform art. 2.6.44 ... 2.6.44. Scările exterioare deschise de evacuare trebuie să fie astfel amplasate sau protejate, încât circulația să nu poată fi blocată de flăcările sau fumul produs - în caz de incendiu - în construcția pentru care ele asigură evacuarea, ori datorită avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze combustibile, acizi sau substanțe toxice, etc, amplasate la mai puțin de 3,00 m de gabaritul scării. Se consideră satisfăcătoare protejarea scărilor prin amplasarea lor în dreptul unor porțiuni pline de perete C0 (CA1) și minimum 15 minute rezistență la foc, care în proiecție orizontală depășesc minimum 3,00 m gabaritul scării, sau prin ecranarea scării cu elemente rezistente la foc min. 15 minute față de golurile din perete (cu excepția celor de acces la scări) și conductele menționate mai sus, care se află la distanță mai mică de 3,00 metri. Golurile de acces la scările exterioare deschise se protejează prin uși etanșe la foc 15 minute, echipate cu sisteme de autoînchidere sau prin treceri șicanate, corespunzător necesităților funcționale. ... Terase și curți interioare 2.6.45. Terasele circulabile, balcoanele și logiile care constituie căi de evacuare trebuie să fie C0 (CA1) cu excepția izolațiilor combustibile montate pe placă de beton - rezistente la foc de cel puțin o oră și protejate împotriva blocării circulației prin căderea unor elemente aprinse ale construcției. Terasele cu lățime mai mică de 6,00 m și balcoanele utilizate la evacuare, trebuie să fie protejate cu parapete pline, împotriva efectelor incendiilor de la nivele inferioare sau din vecinătate. Pot servi la evacuare și porțiuni ale teraselor necirculabile, dacă îndeplinesc condițiile de mai sus și se iau măsuri de dirijare, organizare și protecție a traseelor stabilite pentru evacuare. ... 2.6.46. Curțile interioare și spațiile libere dintre construcții pot fi luate în considerație pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu dacă au lățimea suficientă pentru trecerea numărului de fluxuri rezultate din calcul, fără a fi mai mică 3,50 m. ... 2.6.47. Evacuarea prin terase, balcoane, logii, curți interioare sau prin spațiile dintre clădiri se poate face numai dacă circulația nu poate fi blocată datorită flăcărilor sau a fumului. ... Dimensionarea căilor de evacuare Criterii de calcul 2.6.48. Calculul căilor de evacuare (pentru mai mult de cinci persoane) constă în determinarea gabaritelor necesare și stabilirea lungimii traseelor, astfel încât să se asigure evacuarea rapidă din construcție, în timpul normat. ... 2.6.49. Evacuarea persoanelor din construcție se consideră că se face ordonat, sub formă de fluxuri (șiruri de persoane așezate una în spatele celeilalte), care circulă prin căile de evacuare spre exteriorul construcției. ... 2.6.50. Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare se calculează conform prevederilor normativului. ... 2.6.51. Lățimea rampelor scărilor de evacuare, de regulă, se determină după nivelul din care provine cel mai mare număr de fluxuri, fără a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu excepțiile prevăzute în normativ. ... 2.6.52. Dacă deasupra nivelului care determină dimensionarea rampelor scării se află alte niveluri cu un număr mai mic de persoane, lățimea porțiunii de scară situată deasupra sa poate fi mai mică, fiind dimensionată corespunzător numărului de persoane cel mai mare al unuia din nivelurile respective. ... 2.6.53. La scările cu rampe ramificate, calculul lățimii se face pentru rampa principală. Lățimea fiecărei rampe ramificate trebuie să fie de cel puțin 60% din lățimea rampei principale. ... 2.6.54. Lățimea fiecărui podest al scărilor de evacuare nu trebuie să fie mai mică decât cea a celei mai late rampe pe care o intersectează. La scările cu rampe ramificate lățimea podestului central va fi cel puțin egală cu a celei mai late rampe ramificate. ... 2.6.55. Atunci când căile de evacuare în exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale parterului, lățimea ieșirilor spre exterior (uși de la nivelul parterului) trebuie să asigure trecerea numărului total de persoane determinat prin însumarea: ● numărului de persoane care vin prin scări interioare de la nivelul cel mai populat al clădirii; ● 60% din numărul de persoane aflate la parterul clădirii; ● 60% din numărul de persoane care vin prin scările interioare de la subsol. ... Determinarea fluxurilor de evacuare 2.6.56. Numărul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determină cu relația: F = N/C în care: F = numărul de fluxuri; N = numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare C = capacitatea normată, de evacuare a unui flux; Rezultatele din relație se rotunjesc la numărul întreg imediat superior. ... 2.6.57. Numărul de persoane (N) pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total construcție. ... 2.6.58. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină în funcție de tipul, destinația și riscul (categoria de pericol) de incendiu a construcției, conform prevederilor normativului. ... 2.6.59. Pentru construcțiile în care se pot afla simultan un număr mare de persoane, numărul de fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru ușile exterioare ale construcției poate fi redus procentual, cu acordul beneficiarului, astfel: ● cu 10% pentru cele care necesită 10-20 fluxuri de evacuare; ● cu 20% pentru 21-30 fluxuri; ● cu 25% pentru mai mult de 30 fluxuri. ... Gabaritele căilor de evacuare 2.6.60. Lățimea liberă necesară pentru trecerea fluxurilor de evacuare, în raport cu numărul acestora, este de minimum: ● 0,80 m pentru un flux; ● 1,10 m pentru două fluxuri; ● 1,60 m pentru trei fluxuri; ● 2,10 m pentru patru fluxuri; ● 2,50 m pentru cinci fluxuri; Lățimile intermediare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de fluxuri. ... 2.6.61. Lățimea căilor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micșorată în sensul de circulație spre exterior, chiar dacă este mai mare decât cea rezultată din calcul. ... 2.6.62. Dimensiunile brute (nefinisate) ale coridoarelor și ale scărilor precum și cele ale golurilor de comunicație practicate în pereții acestora (uși), se stabilesc astfel încât spațiul liber necesar pentru trecerea numărului de fluxuri să nu fie redus cu mai mult de 0,10 m pe înălțimea de maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminențe ale pereților, tocurilor, căptușelilor, canaturilor, de uși sau ferestre în poziție deschisă, finisajelor interioare, instalațiilor etc.). Lățimea rampelor scărilor se măsoară până la balustrade, (care de regulă nu trebuie să micșoreze gabaritul liberal circulației). ... 2.6.63. În pereții coridoarelor și scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt admise nișe cu parapetul (limita inferioară) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoseiii sau cu marginea lor superioară la maximum 0,90 m de pardoseală. ... 2.6.64. Lățimea coridoarelor, rampelorșipodestelorscărilorcesunt utilizate pentru evacuarea a peste 50 de persoane nu trebuie să fie redusă de uși sau ferestre care se deschid spre acestea și pot fi blocate în poziție deschisă de persoanele care se deplasează pentru a ieși din construcție. Fac excepție ferestrele al căror parapet este de cel puțin 2,00 m față de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor. ... 2.6.65. Ușile deschise spre podestele scărilor de evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora, determinat prin calcul. În fața ușilor ascensoarelor pentru persoane, de regulă, lățimea podestelor scărilor trebuie să fie de cel puțin 1,60 m. Fac excepție cazurile în care ușile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se închid rotindu-se în același sens cu cel în care se deplasează fluxul de evacuare spre exterior, cazuri în care lățimea podestului se poate reduce la 1,20 m. ... 2.6.66. De regulă lățimea liberă de trecere a unei uși de evacuare nu trebuie să depășească 2,50 m. Dacă lățimea ușii este mai mare, ea se împarte cu montanți solid încastrați în spații de trecere cu lățimea de maximum 2,50 m. Fac excepție ușile a căror lățime este de cel puțin două ori mai mare decât cea necesară trecerii fluxurilor de evacuare, precum și cele monumentale. ... 2.6.67. Lățimea rampei scărilor de evacuare, de regulă, nu trebuie să fie mai mare de 2,50 m între pereți și balustradă sau între două balustrade ale aceleiași rampe. Atunci când lățimea rampei este mai mare, se împarte prin balustrade intermediare în spații de max. 2,50 m lățime. Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele:
10. a)folosite urcând, pentru a ajunge la ieșire; ...
11. b)cu lățimea cel puțin de doua ori mai mare decât cea necesară fluxurilor de evacuare, sau sunt scări monumentale. ... ... 2.6.68. Înălțimea liberă pe căile de evacuare trebuie să fie de minimum 2,00 m. Pentru poduri sau subsoluri, această înălțime poate fi de minimum 1,90 m iar ușile din pod și subsol pot avea înălțimea liberă de 1,80 m. ... Timpul de evacuare (lungimea căilor de evacuare) 2.6.69. La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii căii de evacuare, se ia în considerare traseul parcurs în axa căii de evacuare, de la punctul de plecare până la o ieșire în exterior, sau până la o scară de evacuare închisă sau deschisă, ori degajament protejat, ținând seama de poziția diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care t