ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997

ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 bis din 5 noiembrie 1997 ------------- Notă ... *) Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN - a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997. CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA NAŢIONALA - CAEN PRINCIPII DE ELABORARE ŞI UTILIZARE I. PREZENTARE GENERALĂ Activitatea productiva denumita în continuare []activitate", este acţiunea rezultată dintr-o anumită combinaţie a factorilor de producţie care conduc la crearea de bunuri sau servicii determinate. O activitate se caracterizează prin intrari de produse (bunuri şi servicii), un proces de producţie şi produse create. Clasificarea activităţilor din economia naţionala (CAEN) asigura identificarea tuturor activităţilor şi codificarea lor într-un sistem unitar. Aceasta permite organizarea, rationalizarea şi informatizarea fluxurilor informationale economico-sociale, crearea facilităţilor de prelucrare pentru integrarea în sistemele naţional şi internaţional de prezentare şi analiza a informaţiilor. În CAEN, activităţile economico-sociale sunt grupate pe cinci trepte (secţiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe şi clase), potrivit schemei de mai jos. Acestea sunt constituite după principiul omogenitatii ca totalitate de activităţi care au drept caracteristici comune: - natura bunurilor şi serviciilor prestate (componenta lor fizica, stadiul de fabricaţie, necesităţile pe care le pot satisface); - modul de folosire a bunurilor şi serviciilor de către agenţii economici (consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc.); - materia prima, procesele tehnologice, organizarea şi finanţarea producţiei. Importanţa acestor caracteristici variaza în funcţie de gradul de detaliere a categoriilor din CAEN. Aplicarea clasificarii se referă la unităţi care funcţionează în calitate de unităţi economice sau instituţionale, fără a se face distincţie de forma de proprietate, forma juridică sau modul de exploatare. Unităţile care desfăşoară acelaşi tip de activitate se includ în aceeaşi categorie de clasificare indiferent dacă sunt persoane juridice sau persoane fizice. Ca urmare, în procesul construirii clasificarii, criteriile de ordin juridic nu au fost luate în considerare ca atare, de exemplu: cooperativele care au ca activitate principala comerţul se regăsesc la Secţiunea H - Comerţ cu ridicată şi amănuntul; repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice, cele care au activităţi principale altele decât comerţul, se regăsesc, indiferent de statutul lor, după caz, în diviziunile corespunzătoare. Prezenta clasificare satisface obiectivul prioritar, conform prevederilor H.G. nr. 575 bis/1992, de armonizare a Nomenclatorului activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE - rev. 1) şi, cu toate ca oferă unele elemente de continuitate, generează, o ruptura faţă de Clasificarea ramurilor din economia naţionala (CREN) care a funcţionat în baza H.C.M. nr. 483/1962. Ca urmare, principiile de elaborare a noii clasificari a activităţilor ţin seama de corespondenta cu clasificarile internaţionale şi, în special, cu cea europeană, în cadrul unui sistem unic. Spaţiul statistic european este extins acum la ţările AELS şi la cea mai mare parte a ţărilor din Europa Centrala. Pentru prima data, datele statistice sunt culese pe baza aceleiaşi structuri de clasificare, NACE rev. 1 fiind transpus direct în CITI/ISIC rev. 3, iar CAEN în NACE rev. 1 prin intermediul tabelelor de trecere. Faţa de CITI/ISIC rev. 3 şi NACE rev. 1, CAEN cuprinde categorii de clasificare, astfel: Schema de structura Schema de codificare ------------- Notă ... *) Cuprinde şi secţiunile care nu au subsectiuni. Asa cum se observa din schemele de mai sus, structurile clasificarilor comparate sunt echivalente, diferă numai gradul de detaliere, însă trunchiul diviziunilor este neschimbat, pastrandu-se codificarea identică pentru a se asigura o cat mai larga identitate de coduri de la nivel de diviziune în jos. II. DELIMITARI SECTORIALE ALE CLASIFICARII ACTIVITĂŢILOR CAEN permite clasificarea tuturor activităţilor în categorii, dar impune o serie de limitări şi convenţii care ţin de natura bunurilor şi serviciilor, ca de exemplu combinatii complexe de servicii ce rezultă din numeroase activităţi, cum este cazul turismului, ce poate fi constituit ca o secţiune derivata (transporturile, hotelurile, restaurantele, serviciile recreative, serviciile culturale sau sportive). Efectuarea unor astfel de agregari este posibila pe baza componentelor elementare ale activităţilor. Descrierea activităţilor pentru fiecare clasa nu poate defini complet clasele respective şi, de aceea, s-a simtit nevoia ca în cazul unor secţiuni, diviziuni şi chiar grupe, pentru a se evita repetarile, să se ofere şi unele precizări cu caracter general, la nivel mai agregat. La recomandarea utilizatorilor, se considera necesară completarea unor descrieri, după cum urmează: 1. Activităţile din agricultura s-au definit ca fiind legate de exploatarea resurselor naturale în scopul obţinerii unor bunuri/produse rezultate din cultura plantelor şi creşterea animalelor. Ele cuprind de asemenea şi serviciile care se integreaza în operaţiunile normale ale activităţii agricole, cu excepţia activităţilor veterinare care sunt încadrate în Secţiunea P - Sănătate şi asistenţa socială şi Diviziunea 85 - Sănătate şi asistenţa socială, întrucât activităţile veterinare sunt strâns legate şi de sănătatea umană. Secţiunea A - Agricultura, exclude activităţile de prelucrare (transformare) a bunurilor obţinute din agricultura care se includ în Secţiunea E - Industria prelucratoare, dar aici intervin şi unele convenţii, de exemplu producerea vinului în ferme proprii care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie (gospodăriile populaţiei) se încadrează în Secţiunea A - Agricultura. De asemenea, se exclud din Secţiunea A - Agricultura, activităţile de punere în valoare a pământului (lucrările de îmbunătăţiri funciare - lucrări de desecări, îndiguiri, corecţia torenţilor, amenajările pentru irigaţii etc.) care se includ în Secţiunea G - Construcţii. 2. Industria extractiva, atât în CITI rev. 3 cat şi în NACE rev. 1 şi CAEN este definită ca o secţiune a industriilor care au ca scop extractia şi transformarea minereurilor din stare naturala în produse vandabile. Aceasta secţiune este construită din două subsectiuni (DA - Industria extractiva de produse energetice şi DB - Industria extractiva de produse neenergetice) pentru a permite ca prin agregare să se creeze o secţiune derivata []Energie" în care se cuprind activităţile din Subsectiunea DA - Industria extractiva de produse energetice, activităţile din Secţiunea F - Energie electrica şi termica, gaze şi apa şi Subsectiunea EF - Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea carbunelui şi tratarea combustibililor nucleari. 3. Industria prelucratoare (Secţiunea E) cuprinde în primul rând activităţile de fabricare ce implica o transformare materială semnificativă în cursul unor procese de producere a unor bunuri. Industria prelucratoare nu are la originea producţiei bunurile extrase din natura (spre deosebire de agricultura, pescuit sau industria extractiva), ci materii prime sau produse cu diverse grade de transformare provenite din activităţile sectorului primar sau din industriile prelucratoare insesi. Activităţile de întreţinere, reparare şi instalare a maşinilor şi echipamentelor sunt încadrate, de regula, în aceeaşi clasa cu cele specializate pentru producerea bunurilor respective, cu excepţia reparaţiilor navale şi de aeronave pentru care s-au creat clase distincte, precum şi cu excepţiile prevăzute la descrierea secţiunii E - Industria prelucratoare. 4. Lucrările de construcţii sunt ansambluri complexe ce rezultă din activitatea unei multitudini de categorii de întreprinderi care au ca scop principal producerea de bunuri imobiliare. Fabricarea materialelor de construcţii sau de elemente mai complexe destinate lucrărilor de construcţii este cuprinsă în industria prelucratoare, ca de exemplu: fabricarea elementelor prefabricate din beton, fabricarea structurilor din lemn şi a tamplariilor, fabricarea construcţiilor şi structurilor metalice etc. Montarea sau instalarea echipamentelor industriale executate de către întreprinderile care le produc se includ în industria prelucratoare, iar cele montate şi instalate de către întreprinderile de construcţii se includ în Secţiunea G - Construcţii. Montarea sau instalarea echipamentelor concepute pentru funcţionarea unei construcţii ca atare (obiecte sanitare, instalaţii electrice etc.), precum şi montarea elementelor prefabricate din beton, structurilor metalice şi tamplariei se cuprinde în Secţiunea G - Construcţii. În cazul unităţilor de construcţii care executa elemente prefabricate pe santiere sau în ateliere, activităţile acestora se includ tot în Secţiunea G - Construcţii, cu condiţia ca mai mult de jumătate din cantităţile fizice realizate să fie montate în construcţii executate de unităţile de construcţii de care aparţin. 5. Comerţul (Secţiunea H) acoperă toate formele de comercializare, precum şi unele servicii (reparaţii de bunuri personale şi gospodăreşti şi a autovehiculelor). Obiectul comerţului îl constituie cumpărarea şi vânzarea de mărfuri. Vânzarea propriei producţii nu se considera activitate de comerţ, ci activitate auxiliara, deci nu se încadrează la comerţ. Unităţile specializate (cu gestiune separată) în vânzarea cu amănuntul a propriei producţii (magazinele de prezentare) se includ în activitatea de comerţ. În unele cazuri, delimitarea dintre comerţ şi industrie tine de efectuarea, de către unităţile de comerţ, a unor operaţii asupra produselor, cum sunt: sortare, fractionare, lotizare, condiţionare, antrepozitare, livrare cu instalare. Aceste operaţii nu afectează natura produsului şi se considera ca operaţiuni intermediare sub forma unor servicii efectuate de terţi, ca de exemplu: antrepozitarea sau condiţionarea, instalarea la clienţi a unor aparate, a mobilei etc. Formele de comercializare ce nu privesc bunurile transportabile nu sunt incluse în Secţiunea H, ca de exemplu: afacerile imobiliare, tranzacţii asupra bunurilor imobiliare, agenţiile de voiaj, vânzarea de spaţii publicitare etc. În Secţiunea H - Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul, se mai includ şi repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice, precum şi activităţile de intermedieri comerciale în care se executa acţiuni comerciale în contul terţilor, întrucât operaţiunile de intermediere conduc la vânzarea de mărfuri (comisionari, intermediari etc.). Intermediarii comerţului cu ridicată sunt evidentiati distinct în Grupa 511 - Activităţi de intermedieri în comerţul cu ridicată din Diviziunea 51 - Comerţ cu ridicată (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor), în timp ce intermediarii comerţului cu amănuntul nu sunt evidentiati separat în Diviziunea 52 - Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti. Secţiunea H include unităţi cu diferite statute juridice, inclusiv cooperativele, punctele de colectare etc. În aceasta secţiune activităţile importatorilor şi exportatorilor, precum şi ale celor care intermediaza tranzacţii de import-export în contul terţilor nu apar în aceasta calitate, întrucât sunt incluse în comerţul cu ridicată. Dacă este necesară crearea unei secţiuni derivate []Comerţ exterior" aceasta se realizează pe baza declaraţiilor vamale sau a altor tipuri de evidenta, precum şi prin detalierea datelor din clasele comerţului cu ridicată în cazul unor anchete statistice speciale organizate pentru activităţile de comerţ exterior. Problema majoră în cadrul secţiunii H este delimitarea între comerţul cu ridicată (Diviziunea 51) şi comerţul cu amănuntul (Diviziunea 52). Diviziunea 50 cuprinde comercializarea autovehiculelor şi a motocicletelor (cu ridicată şi cu amănuntul) noi sau de ocazie, intermedierile din acest domeniu, precum şi întreţinerea, repararea şi aprovizionarea autovehiculelor cu carburanţi şi piese de schimb. Diviziunea 51 include comercializarea cu ridicată (inclusiv intermedierile către agenţii economici care fac comerţ cu amănuntul sau către întreprinderi). Distincţia între comerţul cu ridicată şi comerţul cu amănuntul, în unele cazuri, tine seama şi de natura produsului vândut întrucât anumite produse nu se vand niciodată prin comerţul cu amănuntul şi, în consecinţa, nu poate fi vorba de un paralelism sistematic între diviziunile 51 şi 52. Diviziunea 52 include comercializarea cu amănuntul, inclusiv prin intermediari, în principal către populaţie, fără însă a exclude posibilitatea de vânzare şi către întreprinderi. Comercializarea merge până la instalarea unor bunuri la clienţi. Repararea bunurilor personale sau casnice, activitate asociata uneori cu comercializarea, se include de asemenea în Diviziunea 52. În detaliu, diferenţele între comerţul cu ridicată şi comerţul cu amănuntul sunt redate în notele explicative de la diviziunile respective din descrierea activităţilor. La nivelul denumirii unor clase cat şi în descrierea activităţilor apar notiunile de comerţ specializat şi comerţ predominant, pentru care este necesar să se definească termenul []specializat" şi []predominant". * Specializare Vânzarea cu amănuntul a bunurilor materiale noi poate face obiectul unui comerţ în magazine nespecializate (cele din grupa 521, care reprezintă unităţi comerciale cu profil complex ca: magazin general alimentar, magazin universal, magazin mixt sătesc etc.) sau a unui comerţ specializat efectuat prin magazine specializate ce se încadrează în clasele grupelor 522, 523 şi 524 din CAEN. Pentru a determina specializarea, se porneşte de la gama (clasele) produselor vândute ce se încadrează, conform CAENîn clasele grupelor 522, 523 şi 524. Vom avea deci 8 game relative pentru produsele alimentare ce se încadrează în clasele grupei 522 şi 11 game relative pentru produsele nealimentare ce se încadrează în clasele grupelor 523 şi 524. Specializarea se determina după analizarea ponderilor din cifra de afaceri realizată de gama de produse aparţinând claselor din grupele 522, 523 şi 524. - dacă unei clase CAEN (din cele 18 câte sunt în cele trei grupe CAEN) îi corespunde o pondere de cel puţin 50% din vânzările realizate de magazin, magazinul este specializat în aceasta clasa CAEN; - în cazul în care o clasa CAEN nu deţine o pondere de cel puţin 50%, dar cifra de afaceri se repartizează pe cel mult 4 clase CAEN din grupele 522, 523, 524, comerţul este specializat în clasa CAEN ale carei vânzări deţin ponderea cea mai mare în cifra de afaceri; - dacă produsele vândute se repartizează pe mai mult de 4 clase CAEN, comerţul este nespecializat şi se încadrează în grupa CAEN 521. * Predominanta În cadrul comerţului nespecializat (grupa 521) se afla locul de cercetare a predominantei; exista predominanta alimentara în cazul când cifra de afaceri pentru produse alimentare, băuturi şi tutun reprezintă mai mult de 35% din vânzările totale. În caz contrar predominanta este nealimentara. În cazul comerţului cu amănuntul în afară magazinelor (grupa 526 din CAEN) se aplică aceleaşi reguli pentru determinarea specializării sau a predominantei. În afară criteriilor de mai sus, pentru clasificare, se mai poate lua în considerare şi suprafaţa comercială atunci când aceasta poate fi relevanta. 6. Hoteluri şi restaurante (Secţiunea I) Serviciile de cazare se deosebesc esenţial de închirierile (locatiile) de locuinţe prin durata scurta de punere la dispoziţie a unui loc de cazare, cu excepţia unor cazari colective (cămine studenţeşti etc.) care în mod tradiţional sunt apropiate de serviciile hoteliere. Separarea între restaurant şi magazin de băuturi sau între spectacole şi activităţi recreative uneori poate fi destul de dificila. Ca procedeu general, un spectacol rămâne spectacol, chiar dacă este asociat consumului de băuturi sau mancare, după cum un bar rămâne bar chiar dacă este asociat cu spectacol muzical, potrivit funcţiunii acestora. Separarea între restaurant şi magazin de băuturi şi produse alimentare se face ţinând seama de posibilitatea consumarii pe loc. 7. Transport şi depozitare (Secţiunea J) Transportul, ca serviciu în general, nu este definit decât dacă se exercită în contul terţilor, el poate rezultă dintr-o prestaţie colectivă sau individuală (taxi) ca şi prin închirierea cu operator (sofer) a unui mijloc de transport. Activitatea de transport propriu-zis se înscrie într-un ansamblu mai vast de prestaţii (administraţia, depozitarea, gestiunea infrastructurii). Combinatiile de servicii vizând transportul pot fi oferite prin agenţiile de voiaj (pentru persoane) sau prin organizatorii de transport (pentru mărfuri). 8. Posta şi telecomunicaţii (Secţiunea K) În activităţile poştale nu se includ serviciile financiare ale poştei care se cuprind în secţiunea L. Prin telecomunicaţii se înţelege transmiterea de informaţii prin canale de telecomunicaţii/radiocomunicatii, fără tratarea acestor informaţii. Tratarea informatiei se include, după caz, în secţiunile respective, ca de exemplu: prelucrarea datelor se cuprinde în Diviziunea 72 - Informatica şi activităţi conexe. 9. Activităţi financiare, bancare şi de asigurări (Secţiunea L) Aceasta secţiune vizează serviciile financiare (bancare, intermedieri financiare etc.), asigurările şi activităţile auxiliare financiare şi de asigurări, care conduc la cele 3 diviziuni (65, 66 şi 67). 10. Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (Secţiunea M) Diviziunea 70 (Tranzacţii imobiliare) este organizată pentru a reflecta activităţile imobiliare, cu excepţia construcţiilor şi activităţilor hoteliere. În aceasta diviziune se includ activităţile de dezvoltare (promovare) imobiliară, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare, închirierea şi subînchirierea de bunuri imobiliare, activitatea agentiilor imobiliare, administrarea imobilelor. Cea de-a doua Diviziune, 71, se referă la Închirierea maşinilor şi echipamentelor fără operator şi a bunurilor personale şi gospodăreşti. Locaţia cu operator se încadrează, după caz, în categoriile de clasificare ale căror activităţi sunt deservite de maşinile şi echipamentele respective. La Diviziunea 72 - Informatica şi activităţi conexe, trebuie să se manifeste precautie; de exemplu: a tine contabilitatea proprie pe mijloace informatice rămâne tot activitate contabila, însă întreţinerea şi păstrarea echipamentelor de calcul intră în aceasta diviziune cu toate ca regula generală prevede atasarea lor la construcţiile de maşini. Între telecomunicaţii şi informatica limita se stabileşte, în principal, dacă se efectuează un transfer sau o transformare de informaţii. Activităţile de documentare pe calculator desfăşurate de biblioteci şi arhive se includ în Clasa 9251 - Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor şi nu în informatica. La Diviziunea 73 - Cercetare-dezvoltare, criteriul principal pentru a distinge cercetarea şi dezvoltarea de o activitate conexă acesteia este prezenta în cercetare şi dezvoltare a unui apreciabil element de noutate. A cincea diviziune din aceasta secţiune este Diviziunea 74 - Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor, care nu se bazează rigid pe un criteriu de clientela, întrucât acestea se adresează atât agenţilor economici cat şi populaţiei, ca de exemplu activităţile juridice. Numărul mare de clase care apar în aceasta diviziune este consecinţa dezvoltării activităţilor de servicii într-o economie moderna. Activităţile de servicii nu sunt în exclusivitate prestări de servicii. Industria prelucratoare produce anumite servicii ca: instalarea, repararea sau chiar servicii cu caracter industrial cum sunt de exemplu acoperirile metalice ce participa la ciclul de fabricaţie a unui produs. Invers, anumite bunuri rezultă din activităţi de servicii, ca de exemplu fotografiile. 11. Administraţia publică (Secţiunea N) cuprinde o singura diviziune (Diviziunea 75) cu acelaşi titlu. Pentru clasificarea unităţilor de tip administrativ în Diviziunea 75, statutul juridic sau instituţional nu este determinat. Aceasta diviziune descrie activităţile de administraţie publică care, prin natura lor, nu sunt exercitate pe piaţa. 12. Secţiunea O - Învăţământ, cuprinde de asemenea o singura diviziune (Diviziunea 80) cu aceeaşi denumire. Aceasta diviziune cuprinde învăţământul în sensul larg al cuvantului, de toate nivelurile şi sub toate formele. În aceasta diviziune nu sunt cuprinse cursurile de natura recreativa, ucenicia la locul de muncă, întrucât prestaţia ucenicilor este plătită, precum şi instruirea personalului la locul de muncă, pentru utilizarea unor maşini şi echipamente, sau instruirea pentru protecţia muncii. 13. Secţiunea P - Sănătate şi asistenţa socială, include numai Diviziunea 85 care cuprinde toate activităţile referitoare la sănătatea umană (asistenţa spitaliceasca şi sanatoriala, ambulatorie, activităţi de analize medicale etc.), activităţile veterinare şi asistenţa socială cu sau fără cazare. 14. Secţiunea R - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale, cuprinde patru diviziuni. Diviziunea 90 - Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor; salubritate şi activităţi similare, cuprinde epurarea apelor uzate, inclusiv întreţinerea canalelor de scurgere (evacuarea apelor uzate, tratamentul şi evacuarea noroaielor, dejectiilor apelor epurate, vidanjarea şi curatarea haznalelor şi foselor septice; colectarea, transportul, depozitarea şi tratarea gunoaielor menajere şi a altor deşeuri nerecuperabile). În aceasta diviziune nu se include activitatea de recuperare a deşeurilor reciclabile, aceasta activitate este inclusă în Diviziunea 37 - Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile. De asemenea, nu se include tratarea deşeurilor radioactive care este inclusă în Diviziunea 23 - Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea carbunelui şi tratarea combustibililor nucleari. Diviziunea 91 - Activităţi asociative diverse, cuprinde activităţile asociative economice, patronale, profesionale, sindicale, religioase, politice şi alte activităţi asociative. Diviziunea 92 - Activităţi recreative, culturale şi sportive, cuprinde activităţile cinematografice şi video (producţia, distribuţia şi proiectia filmelor cinematografice şi video); activităţile de radio şi televiziune (producţia de programe radio şi televiziune); activităţile de spectacole; activităţile de gestionare a salilor de spectacole; activităţile agentiilor de presa; activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţile sportive; alte activităţi recreative (jocuri de noroc, parcuri de recreatii şi plaje, târguri şi expoziţii cu caracter recreativ, pescuitul recreativ, biliard, jocuri electronice şi alte jocuri, instalaţii de transport cu scopuri recreative etc.). În aceasta diviziune nu se includ: reproducerea filmelor şi benzilor video care se include în Diviziunea 22, locaţia (închirierea) salilor de spectacole şi a amplasamentelor de proiectie care se include în Diviziunea 70, difuzarea programelor de radio şi televiziune care se include în Diviziunea 64, închirierea materialelor sportive care se include în Diviziunea 71. Diviziunea 93 - Alte activităţi de servicii, cuprinde activităţile de spalare, curatare şi vopsire a textilelor şi blanurilor, activităţile de frizerie şi coafura şi alte activităţi de infrumusetare, activităţile de pompe funebre inclusiv întreţinerea mormintelor, serviciile de întreţinere corporală (băi publice, saune, băi de aburi, cabinete de slabire şi masaj), activităţile astrologice şi de spiritism, activităţile agentiilor matrimoniale, serviciile lustrageriilor, parcarea autoturismelor, hamalacul etc. În aceasta diviziune nu se includ activităţile de reparaţii şi retus ale hainelor şi ale altor textile efectuate independent de curatarea lor şi care se încadrează din Diviziunea 52; fabricarea perucilor, meselor etc. care se include în Diviziunea 36; serviciile religioase care se includ în Diviziunea 91. 15. Secţiunea S - Activităţi ale personalului angajat în gospodării personale, cuprinde o singura diviziune cu aceeaşi denumire şi include activităţile personalului angajat în gospodăriile personale. În aceasta diviziune nu se includ activităţile unităţilor independente, specializate în furnizarea de servicii, inclusiv persoanele care furnizează servicii în gospodăriile personale plătite cu ziua sau ora, sau care executa anumite reparaţii la comanda, care se încadrează în funcţie de activitatea acestora, precum şi personalul care acorda ajutor în cadrul acţiunilor sociale care se încadrează în Diviziunea 85. 16. Secţiunea T - Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale, cuprinde de asemenea o singura diviziune cu aceeaşi denumire şi cuprinde activităţile organizaţiilor şi organismelor străine cu statut diplomatic care-şi desfăşoară activitatea în România (ambasade sau consulate), precum şi ale organizaţiilor şi organismelor F.M.I., Băncii Mondiale, Comunităţii Europene, O.N.U. etc. În aceasta diviziune nu se includ activităţile de administrare şi gestiune a ambasadelor şi consulatelor române în străinătate sau pe lângă secretariatele organizaţiilor internaţionale care se includ în Diviziunea 75 - Administraţie publică. III. CLASIFICAREA UNITĂŢILOR DUPĂ ACTIVITATE Activitatea economică se realizează în unităţi economice cărora utilizatorii clasificarii le reţin anumite caracteristici care îi conduc, cu ajutorul convenţiilor, la încadrarea în diferite categorii de clasificare. În termeni de activitate, sectorul este mai mult sau mai puţin omogen, după tipul de unitate luată în considerare şi după gradul de agregare utilizat (o instituţie este mai frecvent monoactiva decât o întreprindere şi cu cat clasificarea este mai detaliată cu atât cazurile de pluriactivitate sunt mai frecvente). Sectorul de activitate reprezintă o grupare de unităţi care au aceeaşi activitate principala. O ramura regrupeaza, pentru o activitate data, unităţile monoactive şi secţiile monoactive din unităţile pluriactive. Ramura este omogenă prin construcţie. Încadrarea unei întreprinderi într-o categorie din Clasificarea activităţilor din economia naţionala este deseori o operaţiune destul de dificila, necesitand utilizarea notiunii intermediare de unitate statistica. Definirea unităţilor statistice de observare şi analiza este determinata în funcţie de scopul cercetării statistice. CAEN permite încadrarea unităţilor statistice (întreprindere, unitate instituţională, unităţi locale etc.) într-o activitate. Pe plan european, o tipologie a unităţilor statistice face obiectul Regulamentului Consiliului Europei nr. 696/1993 din 15 martie 1993 referitor la unităţile statistice de observare şi analiza a sistemului productiv din Comunitatea Europeană. Acestea sunt: A. întreprinderea; B. unitatea instituţională; C. grupul de întreprinderi; D. unitatea de activitate economică; E. unitatea de producţie omogenă; F. unitatea locală G. unitatea de activitate economică la nivel local; H. unitatea de producţie omogenă la nivel local. Definirea acestor unităţi este redata în regulamentul menţionat anterior. Pentru punerea în tema sunt necesare un minim de definiţii. Întreprinderea este definită juridic, încheie bilanţ contabil, are autoritate decizionala şi desfăşoară una sau mai multe activităţi pentru producerea de bunuri sau servicii. Pentru desfăşurarea activităţii, întreprinderea are în structura una sau mai multe unităţi locale. Unitatea locală poate fi chiar întreprinderea sau părţi ale întreprinderii (secţie, atelier, uzina, magazin, mina), situate într-un loc topografic bine definit. Aceasta este reprezentată ca un ansamblu de activităţi economice exercitate în acelaşi loc. O unitate statistica exercita în mod frecvent mai multe activităţi. Este necesară, deci, convenirea de reguli de precizare a activităţii asa-zis principale. Aceasta înseamnă reţinerea numai a unei părţi din informaţiile despre unitatea statistica respectiva, însă este modalitatea cea mai simpla de a efectua regrupari ale unităţilor după criteriul de activitate şi de a asigura convergenta informaţiilor din surse diferite asupra aceleiaşi populaţii de unităţi statistice. Uneori, întreprinderile şi unităţile locale exercita categorii de activităţi care nu sunt explicit prezente în clasificarea activităţilor. Astfel, se pot distinge activitatea principala, activităţile secundare şi activităţile auxiliare. Activităţilor principale şi secundare le sunt asociate activităţi auxiliare ca: administraţia, informatica, supravegherea, cumpărarea, vânzarea şi promovarea vânzărilor, depozitarea (stocarea), repararea, transportul şi reconditionarile. Aceste activităţi auxiliare, din cadrul unei unităţi, sunt exercitate pentru a permite sau facilita producţia de bunuri şi servicii destinate terţilor. Produsele activităţilor auxiliare nu sunt furnizate terţilor. * Activităţi auxiliare O activitate poate fi considerată auxiliara dacă satisface simultan următoarele patru condiţii:

1. a)servirea numai a unei unităţi din care face parte, ceea ce înseamnă ca bunurile sau serviciile produse nu trebuie să facă obiectul tranzacţiilor de piaţa; ...
2. b)exista şi în alte unităţi producătoare similare; ...
3. c)conduce la producţia de servicii sau în mod excepţional de bunuri nedurabile, care intră în componenta produsului final al unităţii (de exemplu schelele şi esafodajele); ...
4. d)concurează la formarea costurilor curente ale unităţii, dar în acelaşi timp nu sunt generatoare de capital fix. ... Deosebirile de principiu dintre activităţile auxiliare şi activităţile principale sau secundare sunt ilustrate prin câteva exemple: - producţia de mici utilaje (de exemplu: dispozitive) pentru a fi utilizate în unitate este o activitate auxiliara întrucât respecta toate cele 4 criterii; - transportul uzinal este, în general, o activitate auxiliara; - vânzarea producţiei proprii este o activitate auxiliara, întrucât regula generală este că nu se poate produce fără a se vinde. Dacă în cadrul unei întreprinderi de producţie se poate identifica un punct de vânzare cu amănuntul (vânzare directa la consumatorul final) care constituie, de exemplu, o unitate locală, acest punct de vânzare poate, cu titlu de excepţie (convenţie) şi pentru anumite analize, să fie asimilat cu o unitate de activitate economică. În aceasta situaţie, unitatea respectiva poate face obiectul unei duble clasificari, pe de o parte, în funcţie de activitatea principala sau secundară la care se aliniaza în cadrul întreprinderii şi, pe de altă parte, în funcţie de activitatea sa proprie - vânzare cu amănuntul. Totodată, regula generală este ca procesele de producţie nu sunt, în general, posibile fără a face un număr de activităţi auxiliare, acestea neputându-se izola pentru formarea unei entităţi distincte chiar dacă aceste activităţi auxiliare se formează într-o entitate juridică distinctă sau într-un loc distinct şi chiar dacă au o contabilitate separată. Ca urmare, activităţile auxiliare nu trebuie să fie luate în considerare pentru determinarea cadrului de activitate. Cel mai bun exemplu de entitate care exercită activităţi auxiliare este cel al serviciului administrativ cu rolul de administrare a unei întreprinderi. Ţinând seama de cele 4 condiţii care trebuie să le îndeplinească simultan, nu sunt considerate ca activităţi auxiliare:
5. a)producerea de bunuri sau lucrări efectuate prin care se formează o parte a capitalului fix, ca de exemplu construcţiile în regie proprie care se încadrează în Secţiunea G, Diviziunea 45 - Construcţii; ...
6. b)producerea de bunuri care se consuma în activitatea principala sau activitatea secundară, dacă o parte semnificativă a acestora se comercializează; ...
7. c)producerea de bunuri care devin o parte integrantă a activităţii principale sau secundare, ca de exemplu producţia de lăzi, recipienţi şi alte ambalaje a unei secţii a întreprinderii care servesc la ambalarea produselor sale; ...
8. d)producţia de energie (centrale electrice sau cocserii proprii) consumată în întregime sau parţial în interesul activităţii principale sau secundare; ...
9. e)cumpărarea de bunuri pentru a fi revandute ca atare; ...
10. f)cercetarea şi dezvoltarea. ... În toate aceste cazuri, dacă dispunem de date distincte legate de aceste activităţi, ele trebuie tratate ca activităţi de sine stătătoare şi în consecinţa recunoscute ca unităţi cu activitate economică. Dacă activităţile auxiliare sunt exercitate în profitul unei singure entităţi, aceste activităţi şi resursele pe care le utilizează vor constitui o parte integrantă a activităţilor şi resurselor unităţilor de care aparţin. Totodată, dacă activităţile unităţii statistice şi activităţile auxiliare corespunzătoare nu se exercită în aceeaşi zona geografică (este vorba aici de zone delimitate), în finalul anchetelor statistice ar putea exista interesul de a culege, pentru categoriile de date ce trebuie clasificate în funcţie de aceste zone geografice, informaţii suplimentare distincte legate de aceste unităţi, chiar dacă ele nu exercita decât activităţi auxiliare. * Modul de atribuire a activităţii principale Aprecierea activităţii principale porneşte, pe de o parte, de la reperarea tuturor activităţilor elementare (de baza) desfăşurate (exclusiv cele auxiliare) şi, pe de altă parte, de la stabilirea regulii de evaluare a acestor activităţi, pentru determinarea activităţii preponderente. Criteriul ideal pentru determinarea activităţilor este cel corespunzător valorilor adăugate pe care le creează. Acesta este un acord internaţional de principiu, însă statisticienii europeni nu au adoptat încă o convenţie operationala în cadrul unei gestiuni a unui repertoriu central de întreprinderi şi unităţi locale clasate după activitatea principala. Exista însă un acord asupra utilizării şi altor proprietăţi (caracteristici) ca: efectivul de salariaţi, fondul de salarii, cifra de afaceri, fără însă a se adoptă un algoritm corespunzător care să determine în ce caz se pot utiliza unele sau altele din aceste caracteristici pentru a reflecta mai mult sau mai puţin importanţa valorii adăugate. Fiecare unitate este clasificata ca atare pentru ea însăşi; în particular, determinarea activităţii principale se efectuează separat pentru fiecare unitate locală şi pentru întreprindere în ansamblul ei. Fiecare unitate locală este clasificata pentru activitatea ei proprie, sub rezerva precizărilor cu privire la unităţile care nu exercita decât activităţi auxiliare. Ca regula generală, activităţile de servicii nu sunt luate în calcul decât dacă aceste servicii se efectuează în contul terţilor. Aceasta restrictie trebuie reţinută pentru serviciile industriale clasificate în industria prelucratoare, ca de exemplu: imprimarea tricourilor nu apare ca o activitate distinctă la fabricarea tricourilor în cadrul aceleiaşi unităţi, însă unităţile care imprima tricouri pentru terţi sunt cuprinse în clasa specifică 1730 - Finisarea materialelor textile. Când mai multe activităţi sunt exercitate în cadrul aceleiaşi unităţi (exclusiv cele auxiliare), acestea sunt ordonate după valoarea adăugată bruta la costul factorilor pe care ele o generează. Se determina, astfel, activitatea principala şi activităţile secundare. Dacă lipsesc informaţiile pentru valoarea adăugată trebuie să se utilizeze alte elemente cum sunt: efectivul de salariaţi, cifra de afaceri, fondul de salarii etc. cu îndeplinirea condiţiei pentru obţinerea celei mai bune aproximari posibile a clasamentului care ar putea fi obţinut pe baza valorii adăugate. Prin convenţie, atunci când o activitate determina peste 50% din valoarea adăugată obţinută de o unitate, aceasta activitate este principala. În situaţia în care, într-o unitate, nici una din activităţi nu îndeplineşte condiţia menţionată anterior, utilizatorul va stabili algoritmul pentru determinarea activităţii principale. Clasificarea după activitatea principala urmează un principiu ierarhic: clasificarea stabilită la nivelul cel mai detaliat trebuie să fie coerenta cu informaţiile la un nivel mai agregat, cu alte cuvinte clasa trebuie să apartina grupei, diviziunii, subsectiunii şi secţiunii. Pentru respectarea acestui principiu trebuie mai întâi determinate nivelurile cele mai agregate şi să se treacă succesiv la niveluri din ce în ce mai puţin agregate. În concluzie se determina succesiv: - secţiunea sau subsectiunea din economie; - diviziunea din secţiune sau subsectiune; - grupa din diviziune; - clasa din grupa. Deci, în cazul unităţilor care au mai multe activităţi, se va determina mai întâi nivelul cel mai agregat din clasificare, apoi nivelul inferior acestuia şi în final clasa. În cazul integrării pe verticala, clasa ataşată unităţilor este determinata de natura produsului final, cu excepţia cazurilor când conţinutul unei categorii de clasificare cere o alta abordare. În acest caz, activităţile integrate din amonte dispar, iar activitatea integrată în aval determina activitatea principala. Aceasta prioritate acceptată pentru produsele din aval nu reflecta însă întotdeauna ponderea aferentă valorilor adăugate. De exemplu, fabricarea de cuverturi sau paturi prin tivirea marginilor unei stofe prezintă o valoare adăugată mult mai mica decât fabricarea stofei care s-a realizat în amonte şi s-a integrat în aval. Cu toate acestea, în caz de activitate integrată, unitatea va aparea ca fabricanta de cuverturi sau paturi şi nu de tesaturi. În unele descrieri privind categoriile de clasificare exista şi unele particularităţi (conventionalitati), ca de exemplu: verificarea în fermele proprii ale gospodariilor taranesti nu se include la industria alimentara Clasa 1593 - Fabricarea vinului din struguri, ci în Clasa 0118 - Viticultura. O situaţie analoagă este şi cea pentru produsele lactate obţinute în fermele gospodariilor taranesti proprii sau stani etc. * Precizări referitoare la comercializare O unitate care vinde cu amănuntul produsele pe care le fabrica este clasificata la fabricare, încadrarea nejustificandu-se la comerţ. Astfel, o brutarie producătoare şi vanzatoare în acelaşi loc va fi clasificata la fabricare. Unităţile de vânzare sunt clasate întotdeauna la comerţ dacă fabricarea are loc într-o alta unitate diferita. Astfel, o reţea de unităţi de desfacere a painii provenite de la o brutarie industriala va fi clasata la comerţ. Unităţile producătoare de preparate din carne care vand cu amănuntul, asociate în general cu producţia şi vânzarea acestei producţii care însă comercializează şi produse cumpărate de la alţi producători, printr-o convenţie globală, se clasifica în funcţie de unitatea de producţie. * Reguli de stabilitate Dacă activitatea principala a unei unităţi a fost determinata conform regulilor din paragrafele precedente, dar au loc frecvente modificări în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate, cifrei de afaceri, efectivului de salariaţi, în funcţie de caracteristicile care s-au avut în vedere la determinarea activităţii principale, prin convenţie s-a stabilit să se menţină acelaşi cod al activităţii principale atât timp cat nu se produc schimbări semnificative în ponderile activităţilor exercitate. Cu toate acestea, codificarea trebuie să fie realizată ţinând seama de necesitatea unei stabilitati în timp cat mai mari a acesteia. Clasificarea unităţilor statistice după activitatea principala ridica uneori probleme delicate, din care menţionăm doar trei puncte de abordare: - în primul rând, aceasta clasificare răspunde obiectivelor economico-sociale asa cum sunt detaliate ele de CAEN, cu determinarea activităţii principale, pornind de la informaţiile furnizate de unităţi, care face posibila gruparea unor indicatori după criterii omogene, comparabile în timp şi spaţiu; - în al doilea rând, atribuirea codului activităţii principale exercitate, nu creează nici drepturi şi nici obligaţii pentru întreprinderi, adică nu antreneaza nici un efect juridic; - în al treilea rând, dacă exista litigii determinate de atribuirea codului de activitate principala exercitată, unitatea în cauza neconsiderandu-se clasata corespunzător, aceasta poate face cunoscut punctul sau de vedere serviciilor statistice, furnizand elementele de informare utile pentru apartenenţa corecta la o activitate principala exercitată, definită în CAEN. IV. UTILIZAREA ŞI INTERPRETAREA CAEN * Utilizări în scopuri statistice O dată adoptată, prin act normativ, CAEN devine obligatorie pentru toţi agenţii economici şi organismele dependente de administraţie. Aceasta clasificare va fi utilizata în textele oficiale, decizii, documente, lucrări şi studii şi în sistemele informatice ale administraţiilor şi instituţiilor publice ca şi în lucrări efectuate de întreprinderi particulare la cererea administraţiei. Clasificarea activităţilor din economia naţionala (CAEN) este un instrument oferit tuturor utilizatorilor pentru efectuarea grupărilor economice după principii unitare, indiferent de domeniul de activitate. Conţinutul CAEN asigura compatibilitatea cu alte sisteme ale circulaţiei informatiei; clasificarile similare elaborate de ONU şi CEE, precum şi alte clasificari de produse, servicii şi comerţ exterior, cu o mare transparenta. CAEN poate genera alte clasificari şi nomenclatoare specializate, realizandu-se o strânsă legătură între acestea. Nomenclatorul de activităţi din CAEN nu este rigid, în baza acestuia se pot face agregari sau detalieri, într-un anumit domeniu, în vederea unei aplicari specifice. Clasificarile agregate se determina prin regrupari exacte ale categoriilor de clasificare din CAEN. Clasificarile detaliate se determina prin descompunerea exactă a activităţilor cuprinse într-o clasa CAEN. Precizam ca o detaliere a claselor din CAEN se regaseste în Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor (CPSA), pe doua niveluri (subclasa şi subclasa elementara). * Utilizări în alte scopuri CAEN permite ordonarea informatiei economice pe baza unui limbaj comun ce prezintă un mare interes în numeroase domenii şi utilizarea ei trebuie promovata. CAEN poate fi utilizata într-o serie de domenii care nu au legătură directa cu statistica: reglementările fiscale sau sociale, stabiliri de preţuri, acorduri comerciale etc. Modalităţile de aplicare a clasificarii activităţilor de către un serviciu public în vederea unei utilizări specifice (nestatistice), în particular pentru clasificarea unităţilor economice în posturile specifice ale acesteia, revin în totalitate în responsabilitatea utilizatorului. Important este ca utilizatorii să fie constienti de faptul că nu CAEN determina obiectivele pe care le urmăresc, ci scopul pentru care trebuie aplicată, întrucât clasificarea nu este decât un cadru care porneşte de la principii cu caracter economic, social şi tehnic; utilizatorii sunt obligaţi să-şi ia precautii prin care să se asigure ca obiectivele lor sunt prezente în CAEN şi să poată furniza toate indicaţiile necesare pentru precizarea câmpului pe care-l acoperă. * Interpretarea CAEN Din ratiuni de claritate şi concizie, clasificarea şi notele sale explicative nu menţionează decât activităţile cele mai semnificative deoarece nu este posibila o descriere exhaustiva. Denumirea se doreşte a fi o descriere scurta şi specifică esentei categoriei pe care o acoperă; pentru clarificarea conţinutului este necesară consultarea notelor explicative. Notele explicative ale unei diviziuni sau grupe nu sunt repetate pentru fiecare clasa. Este necesar, astfel, să se "urce" în ierarhia clasificarii atât cat este necesar pentru caracterizarea completa a unei activităţi. Exista întotdeauna o marja de apreciere asupra a ceea ce s-a convenit să fie descris: prea multe detalii ingreuneaza căutarea, dar acestea trebuie să fie suficiente pentru o buna ghidare a utilizatorului. În acelaşi timp, trebuie avute în vedere interdependentele: o precizare care completează în modul util un comentariu precedent poate induce în eroare în cazul unei lecturi în afară contextului. Interpretarea trebuie întotdeauna efectuată, luând în considerare ansamblul, pentru a găsi clasamentul cel mai bine adaptat. Notele explicative nu sunt acoperite prin textul actului normativ, deci sunt mai uşor adaptabile la anumite cerinţe care se dovedesc necesare. Clasificarea activităţilor nu clarifica toate aspectele utile la elaborarea de statistici economice sau de utilizare propriu-zisa. Din acest motiv se pot crea în cadrul sistemelor informationale codificari suplimentare prin care se identifica tipuri speciale de unităţi (crese, grădiniţe, puncte de lucru, cabinete medicale particulare, comisionari în vama etc.), în concordanta cu obiectivele specifice ale utilizatorilor. STRUCTURA SECŢIUNILOR, SUBSECTIUNILOR ŞI DIVIZIUNILOR CLASIFICARII ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA NAŢIONALA STRUCTURA DETALIATĂ A CATEGORIILOR DE CLASIFICARE A ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA NAŢIONALA DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA NAŢIONALA A. AGRICULTURA 01 Agricultura şi servicii auxiliare 011 Cultura vegetala 0111 Cultura cerealelor Cereale boabe paioase: grâu, secara, orz, orzoaica, ovaz, orez, mei, dughie, hrisca, triticale şi alte cereale. Cereale boabe prasitoare: porumb, sorg şi alte cereale. Produse secundare: paie, coceni, panusi, ciocalai de porumb şi sparturi de cereale, pleava etc. 0112 Cultura leguminoaselor boabe Leguminoase boabe alimentare: mazare, fasole, linte, bob, naut, arahide etc. Leguminoase boabe furajere: mazare, lupin etc. Produse secundare: vreji şi gozuri. 0113 Cultura cartofului, plantelor tehnice, medicinale şi aromatice Cartofi: timpurii, de vara şi de toamna. Plante tehnice textile: în şi canepa pentru fibra, bumbac neegrenat şi alte plante tehnice. Plante tehnice uleioase: floarea-soarelui, soia, rapita, în pentru ulei, dovleac pentru seminţe şi alte plante uleioase. Plante tehnice pentru alte industrializari: sfecla de zahăr, tutun, hamei, cicoare, sorg pentru maturi etc. Plante medicinale cultivate, precum şi colectarea lor din flora spontana. Plante aromatice cultivate, precum şi colectarea lor din flora spontana. Produse secundare: frunze şi vreji, tulpine, gozuri, seminţe. 0114 Cultura plantelor de nutret Perene: fan şi masa verde, păşuni şi fanete naturale. Anuale: fan şi masa verde, plante pentru insilozare. Radacinoase pentru nutret: dovleci furajeri. 0115 Cultura legumelor, bostanoaselor şi ciupercilor Legume solano-fructuoase: ardei gras, ardei gogosar, ardei lung, ardei iute, ardei de boia, patlagele vinete, tomate. Legume bostanoase: castraveti, dovlecei, dovleac comestibil. Legume pastaioase: fasole de gradina, mazare de gradina, bame. Legume, verdeturi şi condimente: spanac, salata, ceapa verde, usturoi verde, verdeturi (patrunjel verde frunze, marar, leustean, stevie, macris, loboda), andive, sparanghel, tarhon, cimbru etc. Legume radacinoase: morcovi, patrunjel, pastarnac, telina, sfecla roşie, ridichi, hrean etc. Legume varzoase: varza alba, varza roşie, varza creata, varza de Bruxelles, conopida, gulie. Legume bulboase: ceapa uscata, usturoi uscat, praz. Pepeni verzi şi galbeni. Ciuperci de cultura. Produse secundare: vreji, frunze. 0116 Cultura florilor şi plantelor ornamentale Flori şi plante ornamentale: plante florale (anuale, bianuale, perene, exotice). 0117 Pomicultura şi cultura altor plante fructifere (cu excepţia strugurilor) Fructe: mere, pere, prune, gutui, caise, piersici, cirese, visine, zarzare, nuci, migdale, castane comestibile, coacaze, zmeura cultivată, capsuni, alte fructe, inclusiv colectarea fructelor de padure. Produse secundare: pulpe de la extractia seminţelor, ramuri de pomi rezultate prin tăiere etc. Activitatea de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole până la intrarea pe rod. 0118 Viticultura Struguri de masa, de vin şi pentru stafide şi vinificarea în fermele proprii care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie (gospodăriile populaţiei). Material viticol de înmulţire: butaşi portaltoi, coarde altoi, vite altoite. Coarde de vite rezultate din tăieri. Activitatea de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor viticole până la intrarea pe rod. Notă: Seminţele şi materialul săditor, organele de înmulţire vegetala sunt cuprinse în cadrul fiecărei clase din grupa 011 (Cultura vegetala). Excepţii: Unităţile specializate în producţia de vin sunt incluse în clasa 1593 (Fabricarea vinului din struguri). 012 Creşterea animalelor 0121 Creşterea bovinelor Bovine pentru prasila, producţie şi sacrificare; lapte de vacă şi bivolita; produse lactate obţinute în fermele proprii; gunoi de grajd. 0122 Creşterea ovinelor şi caprinelor Ovine pentru prasila, producţie şi sacrificare; lapte de oaie, produse lactate obţinute în fermele proprii (stani); lana nespalata. Caprine de prasila, producţie şi sacrificare; lapte de capra şi produse lactate obţinute în fermele proprii; par de capra; gunoi de grajd. 0123 Creşterea porcinelor Porcine pentru prasila, producţie şi sacrificare; gunoi de grajd. 0124 Creşterea cabalinelor, magarilor şi catarilor Cabaline pentru prasila, munca şi alte utilităţi (pentru sport, agrement), magari şi catari. Produse secundare: par şi gunoi de grajd. 0125 Creşterea pasarilor Gaini, curci, gaste, rate, bibilici pentru: prasila, producţie şi sacrificare; oua şi gunoi provenit din creşterea pasarilor. 0126 Apicultura Familii de albine, produse apicole (miere, ceara, faguri, polen, laptisor de matca, propolis şi bostina) şi alte produse. 0127 Sericicultura Gogosi de mătase, oua de viermi de mătase, larve, viermi de mătase. 0128 Creşterea animalelor pentru blana şi a altor specii Animale pentru blana din crescatorii: nurci, vulpi, nutrii, iepuri (blana şi carne), inclusiv pielicelele de astrahan. Animale ornamentale şi pentru expunere: peşti, reptile, păsări, mamifere. Animale de laborator şi alte animale şi produse neclasificate în altă parte: rozatoare, iepuri, hamsteri, caini, dihori albi, broaste, prepelite, reptile; alte animale şi produse neclasificate în altă parte (porumbei domestici, canari, papagali, melci de consum etc.). Excepţii: Pieile, lana şi alte produse similare, obţinute prin sacrificarea animalelor în abatoare, sunt cuprinse în clasa 1511 (Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii, exclusiv carnea de pasare). 013 Activităţi mixte (cultura vegetala şi creşterea animalelor) 0130 Activităţi mixte (cultura vegetala şi creşterea animalelor) Cultura plantelor asociata cu creşterea animalelor destinate sacrificarii în unităţi cu exploatare mixtă, cu o specializare într-una sau alta din activităţi într-o proporţie mai mica de 66% . Excepţii: Unităţile agricole mixte (cultura pantelor şi creşterea animalelor) sau unităţile mixte de creştere a animalelor specializate în activităţile respective se clasifica în funcţie de activitatea lor principala. 014 Servicii auxiliare (cu excepţia activităţilor sanitar-veterinare) Se includ activităţile specializate, exercitate contra unei taxe sau pe bază de contract. 0141 Servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii şi protecţie fitosanitara Lucrări asupra solului (lucrări de aratura, lucrări de pregătire a solului, lucrări de întreţinere a plantelor în timpul vegetatiei). Lucrări de semanat şi plantat; lucrări de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe, plantelor tehnice, legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor, furajelor, lucrări de pregătire a furajelor etc. Lucrări de chimizare a solului (administrarea ingrasamintelor şi amendamentelor, administrarea erbicidelor, insectofungicidelor şi a altor produse chimice). Servicii pentru protecţia plantelor (depistari, avertizari şi prognoze de daunatori şi boli la plante, tratamente fitosanitare: stropiri, prafuiri uscate şi umede, gazari, tratamente cu aerosoli, tratarea seminţelor). Servicii de carantina fitosanitara (carantina fitosanitara vamală şi interna, lucrări de diagnoza în laborator, lucrări în câmpul şi sera de carantina, analiza calitativă a pesticidelor). 0142 Servicii de reproducţie şi selecţie în creşterea animalelor Servicii de reproducţie şi selecţie a animalelor (însămânţări artificiale cu material seminal refrigerat sau congelat, monte naturale, închirieri de reproducatori, servicii de incubare a oualor, prelucrarea materialului seminal refrigerat şi congelat, repartizari de reproducatori). Servicii de difuzare a puilor şi bobocilor, oualor de viermi de mătase, purceilor intarcati şi a materialului seminal pentru însămânţări artificiale. Servicii de expertiza şi control: expertize pentru eliberarea de autorizaţii de monta pentru masculi reproducatori, certificate individuale de origine şi productivitate, controlul oficial de origine şi productivitate, expertiza şi controlul materialului seminal congelat, expertiza şi control pentru testarea performantelor de producţie. 0143 Servicii de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii Servicii pentru întreţinerea solului şi combaterea eroziunii solului, întreţinerea desecarilor, indiguirilor şi activitatea de irigaţii. 0144 Alte servicii pentru agricultura Lucrări de condiţionare şi păstrare a seminţelor (curatarea, uscarea, sortarea, tratarea, ambalarea şi păstrarea seminţelor). Analize de seminţe şi plante (analize de valoare a culturii seminţelor şi analize chimice specifice la plante). Activitatea de transport al produselor agricole pentru depozitarea acestora. Activitatea de pregătire a producţiei agricole pentru piaţa (curatarea şi spalarea, sortarea pe calităţi, uscarea şi ambalarea acestora). Egrenarea bumbacului. Servicii de realizare, plantare şi întreţinere a gradinilor, parcurilor şi spaţiilor verzi. Alte servicii. Excepţii: Activităţile agronomilor şi economistilor agricoli din afară fermelor sunt incluse în clasa 7414 (Activităţi de consultare pentru afaceri şi management). Activităţile sanitar-veterinare sunt incluse în clasa 8520 (Activităţi veterinare). Serviciile de geodezie, topografie, fotogrammetrie, de organizare şi sistematizare a terenului agricol sunt cuprinse în clasa 7420 (Activităţi de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice). B. SILVICULTURA, EXPLOATAREA FORESTIERĂ ŞI ECONOMIA VÂNATULUI 02 Silvicultura, exploatarea forestieră şi economia vânatului 021 Silvicultura 0211 Conservarea şi dezvoltarea fondului forestier Menţinerea integrităţii fondului forestier, repartizarea echilibrata a cotelor anuale de tăiere în raport cu posibilitatea normală a pădurilor stabilite prin amenajamente silvice, respectarea regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase în vederea regenerarii pe cale naturala a pădurilor. Impadurirea şi reimpadurirea; asigurarea materialului forestier de reproducţie: seminţe, puieţi şi butaşi de arbori şi arbuşti. Lucrări de amenajare a bazinelor torentiale şi de impadurire a terenurilor excesiv degradate prin eroziune şi alunecare. Lucrări de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor vegetatiei forestiere; igienizarea pădurilor şi alte lucrări de întreţinere şi dezvoltare a fondului forestier. 0212 Recoltarea şi valorificarea produselor accesorii ale pădurii Recoltarea de seminţe, arbori şi arbuşti, precum şi a altor produse accesorii ale pădurii (ciuperci din flora spontana, ace de rasinoase, bureti de iasca, cetina de rasinoase pentru ornament, conuri de rasinoase, produse pentru extractia de tanin, rasina de conifere, muguri, muschi de padure etc.). 022 Exploatarea forestieră şi a stufului 0221 Exploatarea forestieră Obţinerea masei lemnoase pentru toate utilizarile: lemn rotund (busteni) pentru industrie şi construcţii, lemn rotund pentru mina, stâlpi, lemn pentru celuloza, semiceluloza şi pasta mecanică, manele şi prajini de rasinoase, lemn pentru PAL şi PFL, lemn de foc etc. Diverse produse lemnoase secundare brute sau prelucrate în exploatările forestiere: araci, spalieri, cozi brute pentru unelte, coaja de arbori pentru tananti şi pentru alte utilizări etc. Transportul masei lemnoase din padure până la rampele de prelucrare sau livrare. 0222 Exploatarea stufului Recoltarea stufului. 023 Economia vânatului 0230 Economia vânatului Ocrotirea vânatului, combaterea bolilor şi dăunătorilor acestuia, asigurarea construcţiilor şi instalaţiilor vânătoresti pe fondurile de vânătoare, asigurarea hranei vânatului. Vânătoarea de animale sau păsări sălbatice, organizată în scopuri comerciale. Păsări de decor sau de vânătoare crescute în crescatorii (fazani, potarnichi etc.). Excepţii: Creşterea şi sacrificarea animalelor, pentru blana, din crescatorii se includ în clasa 0128 (Creşterea animalelor pentru blana şi a altor specii). Vânătoarea exercitată ca activitate sportiva sau recreativa şi activităţile anexe sunt incluse în clasa 9262 (Alte activităţi sportive). 024 Servicii anexe silviculturii şi exploatării forestiere 0240 Servicii anexe silviculturii şi exploatării forestiere Activităţi anexe silviculturii: inventarierea pădurilor, evaluarea lemnului, protecţia contra incendiilor. Activităţi anexe exploatării forestiere: colectarea şi transportul produselor secundare rezultate din exploatarea forestieră. C PESCUITUL ŞI PISCICULTURA 05 Pescuitul şi piscicultura 050 Pescuitul şi piscicultura 0501 Pescuitul Peştele pescuit din apele interioare (heleşteie, iazuri, râuri interioare, Dunăre şi Delta Dunării), pescuitul oceanic şi marin de către unităţi specializate în pescuit, precum şi prinderea altor animale acvatice (crustacee, batracieni, moluste etc.). Servicii anexe pescuitului. Excepţii: Prelucrarea peştelui, crustaceelor şi molustelor la bordul altor vase decât cele de pescuit sau în uzine terestre este inclusă în clasa 1520 (Prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peste). Fabricarea şi repararea plaselor de pescuit sunt incluse în clasa 1752 (Fabricarea de franghii, sfori şi plase). Pescuitul practicat ca sport sau ca activitate recreativa se include în clasa 9272 (Alte activităţi recreative). 0502 Piscicultura Reproducerea şi creşterea peştelui în apele naturale şi bazinele amenajate. D INDUSTRIA EXTRACTIVA Industria extractiva este definită ca activitate de extragere a obiectelor muncii existente în natură. Procesul de extracţie poate fi simplu, de desprindere a obiectelor muncii din legăturile lor naturale (extractia carbunelui, ţiţeiului, minereurilor) sau complex, dacă obiectele muncii extrase din natura sunt supuse şi unui proces de prelucrare primara (sortarea minereurilor, spalarea carbunelui, concasarea materialelor dure la locul de exploatare etc.). În aceasta secţiune se includ: - extractia de minerale, cărbuni şi gaze asa cum se găsesc în natura: în stare solida (mineralele şi carbunele), lichidă (petrolul brut), gazoasa (gazele); - mineritul subteran sau la suprafaţa şi toate activităţile suplimentare care presupun prepararea (prelucrarea) bruta pentru livrare; activităţi efectuate în mina sau în zona minei, cum sunt: concasarea, spalarea, macinarea, brichetarea etc.; - extractia ţiţeiului brut şi a gazelor naturale, cu sonde, din zacamintele de petrol sau gaze, în stare normală sau condensata şi procesele ce urmează acesteia în scopul obţinerii ţiţeiului şi gazelor ca: decantare, desalinizare, deshidratare, stabilizare, eliminarea fracţiunilor uşoare, precum şi alte procese secundare care nu schimba caracterul produsului, executate în schelele de extracţie. Excepţii: Exploatarea zăcămintelor, studiile seismice, geofizice şi geologice, carotarea etc. sunt incluse în clasa 7420 (Activităţi de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice). Activităţile destinate pentru deschiderea lucrărilor sau pentru pregătirea terenului în vederea exploatării sunt cuprinse în grupa 451 (Organizarea de santiere şi pregătirea terenului). Îmbutelierea apelor minerale se include în clasa 1598 (Producţia de ape minerale imbuteliate la sursa). Colectarea, purificarea şi distribuirea apei se include în clasa 4100 (Gospodărirea resurselor de apa, captarea, tratarea şi distribuţia apei). DA INDUSTRIA EXTRACTIVA DE PRODUSE ENERGETICE 10 Extractia şi prepararea carbunelui 101 Extractia şi prepararea antracitului şi huilei 1010 Extractia şi prepararea antracitului şi huilei Antracit brut, huila bruta, antracit sortat, huila neta (inclusiv brichetarea). 102 Extractia şi prepararea lignitului 1020 Extractia şi prepararea lignitului Cărbune brun şi lignit brut, cărbune brun şi lignit sortat (inclusiv brichetarea). 103 Extractia şi prepararea turbei 1030 Extractia şi prepararea turbei Turba extrasa şi turba neta. 11 Extractia petrolului şi gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) 111 Extractia petrolului brut 1111 Extractia petrolului brut Ţiţei (asfaltos, semiparafinos, parafinos), gaze asociate, gazolina şi etan. Se includ şi activităţile determinate de procesele ce urmează extractiei ţiţeiului ca: decantare, deshidratare, stabilizare, eliminarea fracţiunilor uşoare, care nu schimba caracterul produsului. Excepţii: Producţia de produse petroliere de rafinarie sau recuperarea gazelor petroliere lichefiate din rafinarea petrolului se cuprinde în clasa 2320 (Prelucrarea ţiţeiului). 1112 Extractia sisturilor şi nisipurilor bituminoase Extractia şi prepararea sisturilor bituminoase şi extractia nisipurilor bituminoase. Excepţii: Extractia bitumului rezultat din prelucrarea ţiţeiului se include în clasa 2320 (Prelucrarea ţiţeiului). 112 Extractia gazelor naturale 1120 Extractia gazelor naturale Gaz metan extras, gaze libere extrase; gaz metan utilizabil, gaze libere utilizabile. Lichefierea şi regazeificarea gazului natural în scopul transportului şi producţiei de hidrocarburi lichefiate din terenurile gazeifere. 113 Activităţi de servicii anexe extractiei petrolului şi gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) 1130 Activităţi de servicii anexe extractiei petrolului şi gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Activităţile anexe executate în terenurile petroliere şi gazeifere pe bază de taxa sau contract cuprind: forare, reforare, forare la suprafaţa; înlocuirea, repararea şi demontarea sondelor; cimentarea puţurilor; pomparea; astuparea şi abandonarea sondelor şi alte activităţi anexe. Excepţii: Activităţile anexe executate de operatori ai schelelor de exploatare sunt cuprinse în clasele 1111 (Extractia petrolului brut) şi 1120 (Extractia gazelor naturale). 12 Extractia şi prepararea minereurilor radioactive 120 Extractia şi prepararea minereurilor radioactive 1200 Extractia şi prepararea minereurilor radioactive Extractia şi concentrarea minereurilor radioactive. Excepţii: Extractia minereurilor rare este inclusă în clasa 1320 (Extractia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare, exclusiv minereurile radioactive). Producţia de materiale fisionabile - imbogatite şi extractia uraniului metalic sunt cuprinse în clasa 2330 (Prelucrarea combustibililor nucleari). DB INDUSTRIA EXTRACTIVA DE PRODUSE NEENERGETICE 13 Extractia şi prepararea minereurilor metalifere 131 Extractia şi prepararea minereurilor feroase 1310 Extractia şi prepararea minereurilor feroase Minereuri de fier brute şi preparate, de siderita, limonita, hematita, magnetita. Aglomerat feros acid, bazic, fosforos, pelete din minereuri de fier şi din cenusi de pirita. Excepţii: Extractia piritelor este cuprinsă în clasa 1430 (Extractia şi prepararea minereurilor pentru industria chimica). 132 Extractia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare (exclusiv minereurile radioactive) 1320 Extractia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare (exclusiv minereurile radioactive) Minereuri de metale neferoase brute, preparate şi concentrate de metale neferoase (cupru, bauxita, plumb, zinc, molibden, bismut, wolfram etc.), metale preţioase (aur şi argint), alte minereuri neferoase şi rare (titan, zirconiu, pamanturi rare etc.). Minereuri de mangan brut (cu oxid de mangan şi carbonat de mangan), minereuri de mangan preparate din oxizi şi carbonat de mangan. Excepţii: Producţia de alumina este inclusă în clasa 2742 (Producţia aluminiului). 14 Alte activităţi extractive 141 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de construcţii 1411 Extractia pietrei pentru construcţii Piatra bruta sortata şi nesortata pentru diverse utilizări în construcţii, piatra sparta: criblura, savura, split, deşeuri de piatra de la extracţie şi concasare etc. Blocuri de marmura şi piatra ornamentala, inclusiv de travertin, alabastru şi roci magnetice etc. 1412 Extractia pietrei calcaroase, gipsului şi a cretei Extractia de calcar (pentru diverse utilizări industriale şi amendamentarea solului), de ghips, creta, dolomita, marna etc. 1413 Extractia de ardezie Extractia şi prepararea ardeziei. 142 Extractia nisipului şi argilei 1421 Extractia pietrisului şi nisipului Balast, pietriş, nisip, agregate naturale de balastiera. Extractia nisipului cuartos utilizat în principal în industria sticlei, a nisipului silicios etc. 1422 Extractia argilei şi caolinului Argila comuna, loess, argila refractara şi semirefractara, caolin, bentonita, diatomita etc. 143 Extractia şi prepararea minereurilor pentru industria chimica 1430 Extractia şi prepararea minereurilor pentru industria chimica Extractia şi prepararea sulfului, piritelor, minereurilor naturale de bariu (barite), borati naturali şi concentrate care conţin bor, alte minerale valorificate în special ca sursa de substanţe chimice. 144 Extractia sarii 1440 Extractia sarii Extractia şi prepararea sarii geme (industriala şi comestibila), sare obţinută prin evaporare şi sare în soluţie. 145 Alte activităţi extractive 1450 Alte activităţi extractive Extractia minereurilor şi mineralelor neclasificate în altă parte ca: materiale abrazive, pietre preţioase şi semipretioase, azbest, grafit natural, cuart, mica, talc, feldspat, steatit, pietre de moara, fondanti naturali, ape minerale etc. Excepţii: Îmbutelierea la sursa a apelor naturale, pentru consum, se include în clasa 1598 (Producţia de ape minerale imbuteliate la surse). E INDUSTRIA PRELUCRATOARE Industria prelucratoare este definită ca o activitate de prelucrare a obiectelor muncii extrase din natura şi a produselor agricole, precum şi de restabilire a valorii de întrebuinţare (reparare) a produselor industriale. În procesul de prelucrare, materiile prime sunt supuse unor procese mecanice, termice, chimice sau combinate care schimba compozitia, structura sau forma iniţială a obiectelor muncii, obtinandu-se produse finite sau semifabricate. Activităţile unităţilor care se ocupa în primul rând, cu repararea şi întreţinerea maşinilor şi echipamentelor industriale, comerciale etc., sunt incluse, în general, în aceeaşi clasa cu cele specializate în producerea bunurilor respective. Fabricarea de componente (piese) specializate şi de părţi ale acestora, a accesoriilor, maşinilor şi echipamentelor este de regula, inclusă în aceeaşi clasa cu fabricarea de maşini şi echipamente pentru care sunt făcute acestea. Fabricarea de componente şi părţi nespecializate pentru instalaţii şi echipamente (maşini), pistoane, motoare electrice, supape, pinioane, rulmenti este cuprinsă în clasa corespunzătoare prelucrării lor, fără a tine seama de instalaţiile şi echipamentele în care acestea vor fi incluse. Piesele turnate atunci când sunt fabricate pentru livrare ca produse finite de către o unitate specializată în turnarea de piese se includ în grupa 275 (Turnatorie). Transformarea substantiala, renovarea sau reconstituirea de bunuri este considerată, în general, ca prelucrare. Asamblarea părţilor componente ale produselor prelucrate este considerată prelucrare. Excepţii: Asamblarea prefabricatelor pe şantier, a părţilor componente pentru poduri, rezervoare de apa, construirea de spaţii de depozitare din elemente metalice, de cai ferate şi instalaţii de semnalizare, instalaţii şi reţele de termoficare, reţele electrice etc., sunt cuprinse la diviziunea 45 (Construcţii). Asamblarea şi instalarea de maşini şi echipamente care sunt executate ca servicii intamplatoare în scopul vânzării acestora de către o unitate care se ocupa în principal cu comerţul cu ridicată sau amănuntul, sunt cuprinse în categoria de clasificare în care se încadrează unitatea respectiva. Unităţile care se ocupa cu repararea şi întreţinerea maşinilor de birou, de contabilizat şi a calculatoarelor sunt cuprinse în clasa 7250 (Întreţinerea şi repararea maşinilor de birou, de contabilizat şi a calculatoarelor). Unităţile a căror principala activitate este repararea de bunuri casnice şi autovehicule sunt cuprinse în clasele grupei 527 (Reparaţii de articole personale şi gospodăreşti), precum şi în clasele grupei 502 (Întreţinerea şi repararea autovehiculelor) şi în clasa 5042 (Repararea şi întreţinerea motocicletelor). EA INDUSTRIA ALIMENTARA, A BĂUTURILOR ŞI TUTUNULUI 15 Industria alimentara şi a băuturilor 151 Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii 1511 Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii (exclusiv carnea de pasare) Sacrificarea în abatoare pentru obţinerea de carne proaspăta, refrigerata sau congelata, organe şi măruntaie, grăsimi animale, alte produse rezultate din sacrificarea animalelor (subproduse, piei brute, lana etc.). 1512 Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii de pasare şi de alte animale n.c.a. Sacrificarea în abatoare a pasarilor pentru obţinerea de carne proaspăta, refrigerata sau congelata; produse secundare (pene şi puf, piei de păsări etc.). În aceasta clasa se include şi carnea obţinută prin sacrificarea altor animale, neclasificata în altă parte (inclusiv carnea de iepure şi exclusiv picioarele de broasca). 1513 Produse pe bază de carne (inclusiv din carne de pasare) Activitatea de preparare şi conservare a carnii: salamuri, carnati, afumaturi, slanina prelucrata, toba, sunca, pastrama, aspicuri şi racituri; conserve din carne, sterilizate şi pasteurizate. În aceasta clasa se mai includ sucurile din carne, precum şi făina şi alte produse şi granule din carne, alimentare şi nealimentare; reziduuri de la topirea slaninei. 152 Prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peste 1520 Prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peste Activitatea de obţinere a produselor din peste: peste congelat, semiconserve şi conserve din peste, făina din peste, pasta din peste, fileuri, icre etc. Produse din peste pentru hrana animalelor. Crustacee, moluste şi alte nevertebrate de apa (congelate, uscate, sarate sau la saramura). Activităţile navelor care prelucreaza peştele sunt cuprinse tot în aceasta clasa. 153 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 1531 Prelucrarea cartofului şi conservarea produselor din cartofi Prelucrarea cartofilor (fabricarea de făina de cartofi, cartofi deshidratati, mancaruri din cartofi etc.). Excepţii: Fabricarea amidonului din cartofi se include în clasa 1562 (Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon). 1532 Prepararea sucurilor din fructe şi legume Prepararea şi conservarea sucurilor din legume şi fructe. Excepţii: Prepararea băuturilor răcoritoare din sucuri de fructe şi legume se include în clasa 1599 (Fabricarea băuturilor nealcoolice). 1533 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Legume conservate prin sterilizare, pasteurizare, congelare, deshidratare, liofilizare, concentrare, murare, suprasarare, conservate în oţet; boia de ardei etc. Fructe conservate prin sterilizare, pasteurizare, congelare, deshidratare, afumare, liofilizare, concentrare, murare. Pulpe, marcuri, fructe proaspete în lichid, alte produse alimentare din fructe (gemuri, marmelade, jeleuri, dulceţuri, etc.). 154 Producţia uleiurilor şi grasimilor vegetale şi animale 1541 Fabricarea uleiurilor şi grasimilor brute Uleiuri vegetale brute (din floarea-soarelui, soia, rapita, în, ricin, germeni de porumb etc.), uleiuri de peste sau din ficat de peste etc. şi subproduse (turte şi alte reziduuri grele, macinate şi nemacinate, sau sub forma de blocuri, rămase după extractia grasimilor şi uleiurilor vegetale). 1542 Fabricarea uleiurilor şi grasimilor rafinate Uleiuri vegetale rafinate din floarea-soarelui, rapita, ricin, soia, germeni de porumb etc. 1543 Fabricarea margarinei şi produselor comestibile similare Margarine, grăsimi, uleiuri animale şi vegetale şi fracţiunile lor, (parţial sau total hidrogenate, rafinate sau nerafinate, dar netrecute printr-o prelucrare ulterioară). Excepţii: Untura de porc şi seul (de bovine, ovine etc.) sunt incluse în clasa 1511 (Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii, exclusiv carnea de pasare). 155 Fabricarea produselor lactate 1551 Fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor Lapte de consum pasteurizat şi sterilizat, integral, sau normalizat; lapte praf. Iaurt, lapte acidofil, lapte batut, unt, smantana, frisca, alte produse lactate proaspete. Branzeturi: proaspete, maturate, fermentate, framantate, topite; conserve de lapte (lactate concentrate, deshidratate), culturi selecţionate de bacterii lactice etc. Cazeina, cas sec, lapte smantanit, zer sau zara. Produse lactate neincluse în alte categorii. Excepţii: Producţia de lapte brut (muls) este cuprinsă în clasele 0121 (Creşterea bovinelor) şi respectiv 0122 (Creşterea ovinelor şi caprinelor). 1552 Fabricarea inghetatei Producţia de inghetata conţinând sau nu smantana, ciocolata şi alte adaosuri. 156 Fabricarea produselor de morarit, a amidonului şi produselor din amidon 1561 Fabricarea produselor de morarit Produse de morarit: făina de grâu, secara, orez, orz, porumb, mazare şi din alte vegetale, macinata fin sau grosier. Produse din decorticarea graului, orzului, orezului, mazarei (arpacas, orez decorticat, mazare decorticata etc.). Produse din cereale obţinute prin expandare sau prajire (fulgi de porumb etc.). Tarate şi reziduuri provenite din activitatea de morarit. Fabricarea de aluaturi (foi de placinta). 1562 Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon Fabricarea amidonului din porumb, orez, cartofi etc., a zeamilului, glucozei, dextrinelor, glutenului; miere artificiala, caramel şi alte produse. Reziduuri din producerea amidonului şi deşeuri analoge. 157 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Producţia de nutreturi combinate complete, concentrate proteice. Producţia de hrana destinată cainilor, pisicilor, pestilor sau altor animale domestice. Excepţii: Produsele din peste destinate pentru hrana animalelor sunt incluse în clasa 1520 (Prelucrarea şi conservarea peştelui şi a produselor din peste). 158 Fabricarea altor produse alimentare 1581 Fabricarea produselor de panificatie şi patiserie Produse de panificatie: pâine şi specialităţi de panificatie. Produse de patiserie: prajituri, checuri, placinte, tarte, pateuri şi alte produse de acest gen fabricate pe bază de aluaturi; produse expandate. Excepţii: Fabricarea de aluaturi este inclusă în clasa 1561 (Fabricarea produselor de morarit). 1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor şi a altor produse similare Fabricarea de biscuiti şi piscoturi sau alte produse uscate de acest gen. 1583 Fabricarea zahărului Zahăr brut şi rafinat din sfecla şi trestie de zahăr; subproduse din prelucrarea sfeclei de zahăr (melasa, borhot umed şi uscat). Excepţii: Fabricarea de glucoza şi alte zaharuri din amidon este cuprinsă în clasa 1562 (Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon). 1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase Cacao, unt de cacao, grasime şi ulei de cacao, ciocolata: dulciuri (bomboane, drajeuri, caramele, rahat, halva etc.); produse de laborator şi cofetarie; conservarea în zahăr a fructelor, samburilor de fructe şi a altor părţi ale plantelor; fabricarea gumei de mestecat etc. Excepţii: Producţia de zaharoza lichidă sau solida este cuprinsă în clasa 1583 (Fabricarea zahărului). 1585 Fabricarea pastelor fainoase alimentare şi a altor produse fainoase Paste fainoase: spaghete, macaroane, taitei, alte paste. 1586 Prelucrarea ceaiului şi cafelei Activităţi de prelucrare a ceaiului alimentar şi medicinal. Prajirea, macinarea, decofeinizarea şi ambalarea cafelei; produse din inlocuitori de cafea, produse din cicoare. 1587 Fabricarea condimentelor Fabricarea de mirodenii, sosuri condimentate şi condimente, inclusiv mustar şi făina de mustar etc. Oţet şi inlocuitori de oţet fabricati din acid acetic. 1588 Fabricarea preparatelor dietetice şi a produselor alimentare pentru copii Produse alimentare omogenizate compuse; produse omogenizate din fructe, lapte, amidon sau extract de malt pentru alimentaţia copiilor, neincluse în alte clase. 1589 Fabricarea altor produse alimentare Fabricarea de oua praf şi oua conservate. Supe şi bulioane, produse derivate din acestea. Drojdie de bere alimentara, alte microorganisme monocelulare, praf de copt. Alte produse alimentare neclasificate în altă parte. 159 Fabricarea băuturilor 1591 Fabricarea băuturilor alcoolice distilate Fabricarea alcoolului etilic nedenaturat, sub 80% tărie pe volum, a băuturilor alcoolice conţinând alcool etilic distilat (coniac, wshiky, lichioruri sau alte băuturi spirtoase). Reziduuri rezultate din fabricarea băuturilor spirtoase. 1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentaţie Fabricarea alcoolului etilic nedenaturat de 80% tărie pe volum şi peste. Alcool etilic şi alte alcooluri denaturate, de orice tărie. 1593 Fabricarea vinului din struguri Fabricarea vinului din struguri, inclusiv vinurile spumoase, în unităţi specializate şi în fermele care dispun de instalaţii industriale de vinificaţie. Excepţii: Fabricarea vinului în unităţi nespecializate şi în fermele unde se culeg struguri este cuprinsă în clasa 0118 (Viticultura). 1594 Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe (cu excepţia vinurilor din struguri proaspeţi) Fabricarea cidrului şi vinului din fructe şi miere prin fermentare (cu excepţia vinurilor din struguri proaspeţi). 1595 Fabricarea altor băuturi obţinute prin fermentare Fabricarea altor băuturi alcoolice fermentate dar nedistilate obţinute din plante şi fructe (vermut şi vinuri aromatizate etc.) cu excepţia vinului din struguri proaspeţi şi vinurilor spumoase. Excepţii: Fabricarea băuturilor din malt este cuprinsă în clasa 1596 (Fabricarea berii). 1596 Fabricarea berii Fabricarea berii de toate tipurile. Excepţii: Fabricarea drojdiei de bere este cuprinsă în clasa 1589 (Fabricarea altor produse alimentare). 1597 Fabricarea maltului Activităţi de fabricare a maltului. 1598 Producţia de ape minerale imbuteliate la surse Producţia de ape minerale imbuteliate la surse. Excepţii: Extractia apelor minerale (de masa, medicinale şi termale) se include în clasa 1450 (Alte activităţi extractive) 1599 Fabricarea băuturilor nealcoolice În aceasta clasa se include fabricarea de băuturi nealcoolice denumite băuturi uşoare şi răcoritoare (pe bază de arome, de sucuri şi siropuri, de concentrate, sau obţinute prin fermentare); apa carbogazoasa (sifon); gheaţa şi zapada alimentare. Excepţii: Pentru toate clasele din grupa 159 (Fabricarea băuturilor) îmbutelierea şi etichetarea băuturilor este cuprinsă în clasa 5134 (Comerţ cu ridicată al băuturilor) numai dacă sunt executate ca părţi ale activităţilor de vânzare-cumpărare cu ridicată, sau în clasa 7482 (Activităţi de ambalare) dacă sunt executate pe bază de taxa sau de contract de către unităţi specializate. Fabricarea de gheaţa şi zapada nealimentare se include în clasa 4031 (Producerea aburului şi a apei calde). 16 Industria tutunului 160 Industria tutunului 1600 Industria tutunului Tutun fermentat, foi de tutun omogenizate; tigarete, tigari de foi şi tutun pentru pipa; extracte şi esente de tutun; alte feluri de tutun sau inlocuitori; deşeuri de tutun. EB INDUSTRIA TEXTILA ŞI A PRODUSELOR TEXTILE 17 Industria textila şi a produselor textile 171 Pregătirea fibrelor şi filarea în fire 1711 Pregătirea fibrelor şi filarea în fire bumbac şi tip bumbac Bumbac daracit sau pieptanat; fire de bumbac, fire din fibre artificiale rasucite (în afară de fire pentru cusut, fire toarse din poliamide, poliesteri şi viscoza - ate); fire toarse din celofibra (în afară de fire pentru cusut); fire toarse din fibre artificiale, inclusiv fibrele de tip vigonie (în afară de ata). 1712 Pregătirea fibrelor şi filarea în fire de lana cardata şi tip lana cardata Operaţii de pregătire a fibrelor de lana (degresarea, carbonizarea, cardarea şi vopsirea lanei); filarea în fire tip lana cardata; subproduse din prelucrarea fibrelor de lana (exemplu: usuc). 1713 Pregătirea fibrelor şi filarea în fire de lana pieptanata şi tip lana pieptanata Operaţii de pregătire a fibrelor din lana (pieptanarea şi vopsirea lanei). Fibre sintetice, daracite, pieptanate sau prelucrate prin alte mijloace pentru tors; celofibre artificiale daracite, pieptanate prin alte mijloace pentru tors. Filarea în fire tip lana pieptanata şi semipieptanata. 1714 Pregătirea fibrelor şi filarea în fire de în, canepa şi iuta şi tip în, canepa şi iuta Operaţiuni de pregătire a fibrelor din în şi canepa (topirea inului şi canepei, extragerea fibrelor, cardarea sau pieptanarea fibrelor de în şi canepa, etc.); filarea în fire subtiri tip în, canepa; filarea în fire groase tip canepa, iuta. 1715 Prelucrarea şi rasucirea matasii naturale şi artificiale şi a firelor sintetice Bobinarea şi spalarea matasii naturale; prelucrarea de fibre textile artificiale şi sintetice, discontinue. Filarea în fire a fibrelor mai susmenţionate şi rasucirea matasii. 1716 Fabricarea atei Producerea de fire textile multiple şi rasucite din: bumbac, în, canepa, celofibra, fire artificiale sau sintetice, mătase etc. 1717 Pregătirea fibrelor şi filarea altor tipuri de fire Alte fibre şi fire neclasificate în altă parte. Notă: Operaţiile de finisare pentru produsele care se încadrează în clasele din grupa 171 (Pregătirea fibrelor şi filarea în fire) ca: albirea, vopsirea, mercerizarea etc., care constituie procese tehnologice integrate în fabricarea produselor respective se includ în clasele corespunzătoare. Excepţii: Egrenarea bumbacului se încadrează în clasa 0144 (Alte servicii pentru agricultura). Fabricarea de franghii şi sfori este inclusă în clasa 1752 (Fabricarea de franghii, sfori şi plase). Finisarea textilelor în unităţi specializate, care nu fabrica materiale textile este cuprinsă în clasa 1730 (Finisarea materialelor textile). Fabricarea de fibra de sticlă este cuprinsă în clasa 2614 (Fabricarea fibrelor din sticlă). Filarea fibrelor de azbest este cuprinsă în clasa 2682 (Fabricarea altor produse din minerale nemetalice). Producţia de material fibros garnetat realizată de către întreprinderi specializate, sau de către cele de colectare a deşeurilor este inclusă în clasa 3720 (Recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile). 172 Producţia de tesaturi 1721 Tesaturi din bumbac şi din fire tip bumbac Tesaturi din bumbac şi din fire tip bumbac. 1722 Tesaturi din lana cardata şi din fire tip lana cardata Tesaturi din lana cardata şi din fire tip lana cardata. 1723 Tesaturi din lana pieptanata şi din fire tip lana pieptanata Tesaturi din lana şi din fire tip lana pieptanata şi semipieptanata. 1724 Tesaturi din mătase şi din fire tip mătase Tesaturi din mătase şi din fire tip mătase naturala, din fire artificiale sau din fire sintetice. 1725 Tesaturi din în, canepa, iuta şi din fire tip în, canepa, iuta Tesaturi din fire subtiri şi groase din: în, canepa şi iuta şi din fire tip în, canepa şi iuta. 1726 Alte tesaturi Fabricarea de tesaturi speciale ca: blana artificiala, plus, panglici, velur, voal, tesaturi buclate şi flausate, tesaturi din fibra de sticlă etc. Notă: Operaţiile de finisare pentru produsele care se încadrează în clasele din grupa 172 (Producţia de tesaturi) ca: albirea, vopsirea, calandrarea, inmuierea, imprimarea etc., care constituie procese tehnologice integrate în fabricarea produselor respective, se includ în clasele corespunzătoare. Excepţii: Finisarea tesaturilor în unităţi specializate care nu fabrica asemenea tesaturi se cuprinde în clasa 1730 (Finisarea materialelor textile). Fabricarea de tesaturi pentru acoperit pardoseli este inclusă în clasa 1751 (Fabricarea de covoare şi mochete). Tesaturile speciale sunt cuprinse în clasa 1754 (Fabricarea altor articole textile). 173 Finisarea materialelor textile 1730 Finisarea materialelor textile Finisarea textilelor din grupele 171 (Pregătirea fibrelor şi filarea în fire) şi 172 (Producţia de tesaturi) executată de către întreprinderi specializate pe bază de taxe sau contract, precum şi cumpărarea de materiale textile în scopul finisarii acestora pentru a le vinde. 174 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu excepţia imbracamintei şi lenjeriei de corp) 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu excepţia imbracamintei şi lenjeriei de corp) Fabricarea de articole din orice material textil neexecutat în aceeaşi unitate (tesaturi, metraje tricotate sau crosetate) ca: paturi, rufarie de pat, perdele, draperii, jaluzele, saltele pneumatice, paturi matlasate, paturi din puf, plapumi, produse de camping, de navigaţie, prelate, veste de salvare, steaguri, parasute, îmbrăcăminte de protecţie, tapiserii de mana, saci şi sacose; lavete pentru spalarea dusumelei, veselei, sters praful etc. Excepţii: Dacă articolele caracteristice acestei clase sunt produse în aceeaşi unitate care a executat şi tesaturile, atunci activitatea este considerată a fi o activitate auxiliara a teserii, tricotatului, crosetatului. Fabricarea de articole textile pentru uz tehnic este cuprinsă în clasa 1754 (Fabricarea altor articole textile). 175 Fabricarea altor articole textile 1751 Fabricarea de covoare şi mochete Fabricarea de tesaturi şi impletituri executate din textile pentru acoperirea pardoselilor, fie bucăţi, fie metraj (covoare, mochete, carpete, presuri), din fire de lana, bumbac, iuta, fibre sintetice sau artificiale etc. Excepţii: Fabricarea de rogojini şi impletituri de cauciuc, material plastic etc. se include în clasa 2052 (Fabricarea articolelor din pluta, impletituri din nuiele şi din alte materiale) şi respectiv 2524 (Fabricarea altor articole din material plastic). Fabricarea linoleumului şi a altor materiale de acoperit pardoseli cu suprafaţa dura este cuprinsă în clasa 3663 (Alte produse manufacturiere). 1752 Fabricarea de franghii, sfori şi plase Fabricarea de franghii, sfori, odgoane, cord, snururi, plase (de pescuit, aparatoare pentru vase etc.). Excepţii: Fabricarea fileurilor pentru par este inclusă în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). 1753 Fabricarea de textile netesute şi a articolelor din acestea (exclusiv confecţiile pentru îmbrăcăminte) Fabricarea de textile netesute (stofe) şi a articolelor confectionate din acestea, exclusiv confecţiile pentru îmbrăcăminte. 1754 Fabricarea altor articole textile Tesaturi inguste, inclusiv tesaturi fără urzeala asamblate prin adeziv. Etichete, ecusoane şi articole similare din materiale textile. Pasmanterii ornamentale (trese, ciucuri, pampoane şi alte articole similare). Tul şi alte tesaturi tip plasa, dantele, broderii etc. (exclusiv tricotate, brodate sau tesute). Tesaturi imprimate, acoperite sau stratificate cu material plastic. Vata din materiale textile şi articole confectionate din vata (servetele şi tampoane igienice). Pasla şi fetrul. Fire din cauciuc şi stofa cu invelis textil, fir tors metalizat. Tesaturi din fire metalice sau din fire toarse metalizate, neincluse în alte categorii. Fire gofrate şi benzi, reţele cord, fire rasucite. Tesaturi cord pentru anvelope din fire rasucite din nylon sau din fire din alte poliamide, poliesteri sau viscoza. Materiale textile imbibate sau acoperite. Fitile tesute sau tricotate, furtunuri, benzi rulante sau alte produse similare, curele de transmisie. Tesaturi pentru site, pentru strecurare, sau alte tesaturi speciale utilizate în procesele tehnologice. Alte textile neclasificate în altă parte. 176 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare 1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare din toate tipurile de fire. 177 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate 1771 Fabricarea de ciorapi, sosete şi ciorapi pantalon Fabricarea de ciorapi, sosete şi ciorapi pantalon din fire de bumbac, lana, mătase, fire sintetice, artificiale sau în amestec. 1772 Fabricarea de pulovere, veste şi articole similare tricotate sau crosetate Fabricarea de pulovere, veste şi articole similare tricotate sau crosetate direct sub forma de produs, din toate tipurile de fire. 18 Industria confecţiilor de îmbrăcăminte 181 Fabricarea de articole de îmbrăcăminte din piele şi inlocuitori de piele (cu excepţia celor din blana) 1810 Fabricarea de articole de îmbrăcăminte din piele şi inlocuitori de piele (cu excepţia celor din blana) Fabricarea de îmbrăcăminte (şi detalii de îmbrăcăminte) din piele şi inlocuitori de piele sau componente din piele, cu excepţia blanurilor. Excepţii: Confecţionarea manusilor din piele şi din inlocuitori se include în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii) iar confecţionarea manusilor pentru sport se include în clasa 3640 (Fabricarea articolelor pentru sport). 182 Fabricarea de articole de îmbrăcăminte şi lenjerie din materiale textile 1821 Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru Fabricarea de confecţii şi detalii ale acestora pentru lucru. 1822 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) Fabricarea de confecţii din materiale tricotate sau tesute (exclusiv lenjeria de corp), pentru bărbaţi, femei şi copii. 1823 Fabricarea articolelor de lenjerie de corp Fabricarea articolelor de lenjerie de corp (rufarie) din materiale tricotate sau tesute. 1824 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii Confecţii din orice fel de materiale (cu excepţia blanurilor) ca: articole de îmbrăcăminte din materiale textile (tesute, tricotate sau crosetate) pentru sugari. Îmbrăcăminte uşoară pentru sport, costume de schi, costume de baie. Manusi din piele sau din alte materiale, saluri, basmale, voaluri, cravate, eşarfe şi alte obiecte de îmbrăcăminte confectionate, tricotate sau crosetate; părţi de îmbrăcăminte tricotate sau crosetate. Articole de acoperit capul (inclusiv din blana) şi fabricarea de garnituri din blana pentru îmbrăcăminte, capute din materiale textile pentru încălţăminte. Excepţii: Manusile pentru sport se includ în clasa 3640 (Fabricarea articolelor pentru sport). 183 Prepararea şi vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana 1831 Argasirea şi finisarea blanurilor Activitatea de razuire, tesalare, tundere, jumulire, argasire, decolorare şi operaţii de pregătire a blanurilor pentru comercializare. 1832 Confecţionarea articolelor din blana Confecţii din blana naturala şi artificiala (articole de îmbrăcăminte şi alte produse din blana naturala sau artificiala). Excepţii: Producţia de blanuri crude este inclusă în clasele grupei 012 (Creşterea animalelor). Fabricarea blanii artificiale obţinute prin tesere sau tricotare, în clasa 1726 (Alte tesaturi). Confecţionarea de caciuli şi palarii din blana, precum şi garnituri din blana pentru îmbrăcăminte se include în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). Fabricarea de încălţăminte care are părţi imblanite se include în clasa 1930 (Fabricarea incaltamintei). EC INDUSTRIA PIELARIEI ŞI INCALTAMINTEI 19 Industria pielariei şi incaltamintei 191 Tabacirea şi finisarea pieilor 1910 Tabacirea şi finisarea pieilor Producerea de piei tabacite moi sau tari (tabacire vegetala, minerala sau chimica), piei moi apretate, piei lacuite sau metalizate, alte piei produse din deşeuri de piele (plăci, fasii sau benzi). Excepţii: Producţia de piei brute (crude), ca parte a activităţii de tăiere se include în clasa 1511 (Producţia, prelucrarea şi conservarea carnii, exclusiv carnea de pasare). Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele este cuprinsă în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). Argasirea şi apretarea blanurilor este cuprinsă în clasa 1831 (Argasirea şi finisarea blanurilor). 192 Fabricarea de articole de voiaj şi marochinarie, a articolelor de harnasament 1920 Fabricarea de articole de voiaj şi marochinarie, a articolelor de harnasament Confecţionarea de saci de voiaj, genti de mana şi produse de marochinarie din: piele, impletituri din piele, piele artificiala, plastic, materiale textile, fibre vulcanizate sau carton; garnituri de voiaj (cu articole pentru toaleta personală, pentru cusut, curatat pantofi şi îmbrăcăminte). Cureluse pentru ceasuri, în afară de cele metalice. Produse de curelarie şi harnasament, din orice material, pentru animale. Alte produse din piele sau piele reconstituita (produse folosite la maşini, dispozitive mecanice sau pentru alte utilizări tehnice) neincluse în alte clase. Excepţii: Fabricarea de confecţii şi palarii din piele este cuprinsă în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). Fabricarea incaltamintei este cuprinsă în clasa 1930 (Fabricarea incaltamintei). 193 Fabricarea incaltamintei 1930 Fabricarea incaltamintei Fabricarea de încălţăminte (pentru toate scopurile) din piele şi inlocuitori de piele. De asemenea se include şi fabricarea de jambiere sau alte articole similare şi alte părţi de încălţăminte ca: capute şi părţi din capute etc. Fabricarea incaltamintei din cauciuc şi materiale plastice prin turnare, lipire etc. Tot în aceasta clasa se include şi fabricarea de talpi confectionate din cauciuc şi materiale plastice prin turnare sau matritare. Excepţii: Fabricarea incaltamintei ortopedice se include în clasa 3310 (Producţia de aparatura şi instrumente medicale). Fabricarea incaltamintei din materiale textile, fără talpi lipite, este inclusă în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). Fabricarea incaltamintei din azbest este cuprinsă în clasa 2682 (Fabricarea altor produse din minerale nemetalice). ED INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI (exclusiv producţia de mobila) 20 Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producţia de mobila) 201 Prelucrarea bruta a lemnului şi impregnarea lemnului 2010 Prelucrarea bruta a lemnului şi impregnarea lemnului Producţia de cherestea şi alte prelucrari ale bustenilor; impregnarea sau tratarea chimica a lemnului cu materiale de conservare sau alte materiale; talas industrial; făina de lemn, traverse de cale ferată, lame de parchet neasamblate etc. Excepţii: Taierea şi fasonarea arborilor, transportul arborilor până la rampe se include în clasa 0221 (Exploatarea forestieră). 202 Fabricarea de produse stratificate din lemn 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Producţia de placaj, panel, furnire, plăci din aschii de lemn, plăci fibrolemnoase, plăci innobilate şi alte produse stratificate din lemn. 203 Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii 2030 Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii Uşi, ferestre şi obloane din lemn, elemente diverse din lemn pentru pardoseli, elemente prefabricate din lemn pentru diverse construcţii, plăci celulare din lemn, lambriuri, jaluzele, sindrile, parchete asamblate, schelarie din lemn, grinzi şi capriori etc. În aceasta clasa se include şi fabricarea de case prefabricate din lemn. Excepţii: Fabricarea de parchete neasamblate se include în clasa 2010 (Prelucrarea bruta a lemnului şi impregnarea lemnului). 204 Producţia de ambalaje din lemn 2040 Producţia de ambalaje din lemn Ambalajele din lemn (cutii de impachetat, cutiute, colivii şi alte ambalaje din lemn), produse de dogarie (butoaie, butoiase, ciubere, putini, doage şi alte produse de dogarie), tambure din lemn pentru cablu etc. Excepţii: Articolele de voiaj din lemn, lăzi de dulgherie şi scule se includ în clasa 2051 (Fabricarea altor produse din lemn). 205 Fabricarea altor produse din lemn, pluta, nuiele şi alte materiale vegetale 2051 Fabricarea altor produse din lemn Instrumente din lemn sau care au partea principala din lemn, unelte din lemn, monturi din lemn pentru unelte din lemn, manere ale instrumentelor, periilor şi maturilor, sanurilor. Vesela de sufragerie şi bucatarie, din lemn; casete pentru bijuterii; rame pentru tablouri, fotografii şi produse analoage; statuete şi podoabe din lemn, umerase din lemn, rechizite şcolare şi de birou, din lemn. 2052 Fabricarea articolelor din pluta, impletituri din nuiele şi din alte materiale Produse din pluta, impletituri din rachita, papura, stuf, paie şi din alte materiale vegetale. EE INDUSTRIA CELULOZEI, HÂRTIEI, CARTONULUI ŞI A ARTICOLELOR DIN HÂRTIE ŞI CARTON 21 Industria celulozei, hârtiei şi cartonului 211 Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului 2111 Fabricarea celulozei Celuloza extrasa din lemn şi celuloza din alte materiale fibroase (celuloza extrasa chimic, semichimic şi mecanic). 2112 Fabricarea hârtiei şi cartonului Hârtie de scris şi tipărit, cartoane şi mucavale. Hârtie de ambalat, cretata şi carton; hârtie calc etc. 212 Fabricarea produselor din hârtie şi carton 2121 Fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hârtie şi carton Fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat; ambalaje din hârtie şi cartoane, cartonaje pliante; lăzi şi cutii din carton, saci de hârtie; diverse cartonaje (de birou, coperte de discuri). Excepţii: Fabricarea de învelitori, plicuri este inclusă în clasa 2125 (Fabricarea altor articole din hârtie şi carton). 2122 Fabricarea produselor de uz gospodăresc sau sanitar şi a hârtiei de toaleta Fabricarea de hârtie igienica, batiste, prosoape, servetele de masa şi scutece pentru copii; tampoane şi produse asemănătoare pentru utilizări gospodăreşti, sanitare sau medicale; îmbrăcăminte din pasta de celuloza sau materiale tesute din fibre de celuloza; pasta celulozica şi materiale tesute din fire celulozice tăiate în format. 2123 Fabricarea articolelor de papetarie Indigo, hârtie de multiplicat sau alta hârtie de copiat, hârtie pelur (în formate mici ce se vand direct consumatorilor), hârtie de calc, de copiat (offset), hârtie de lipit sau adeziva. Plicuri, cărţi poştale (simple sau ilustrate), cutii (exclusiv cele pentru ambalaj), genti, truse, penare din hârtie sau carton, alte articole de papetarie. 2124 Fabricarea tapetului şi a altor materiale de lipit pe pereţi Fabricarea tapetelor din hârtie, textile, plastic şi a altor materiale asemănătoare pentru lipit pe pereţi; hârtie transparenta pentru ferestre. 2125 Fabricarea altor articole din hârtie şi carton Fabricarea de materiale pentru acoperirea dusumelelor, pe bază de hârtie şi carton; etichete din hârtie sau carton; alta hârtie, carton şi pasta celulozica, hârtie pentru tigari; tuburi sau rulouri cu lăţimea mai mare de 5 cm; alte produse din pasta de hârtie, carton, pasta celulozica. 22 Edituri, poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporti 221 Edituri 2211 Editarea cărţilor, brosurilor şi a altor publicaţii Editarea cărţilor, brosurilor, foilor volante şi materialelor analoge (în afară materialelor pentru reclama); manuale şcolare; dictionare şi enciclopedii; cărţi ilustrate pentru copii şi cărţi de desenat pentru copii; atlase şi alte cărţi sau scheme; harti şi scheme hidrografice sau analoage (inclusiv hartile de perete, planurile topografice şi globurile geografice), care nu se tiparesc sub forma de cărţi; lucrări muzicale sau alte publicaţii. 2212 Editarea ziarelor Editarea ziarelor şi tipariturilor periodice cu o frecventa de aparitie de cel puţin 4 ori pe săptămâna. 2213 Editarea revistelor şi a periodicelor Editarea ziarelor, revistelor şi a altor periodice a căror aparitie au o frecventa mai mica de 4 ori pe săptămâna. 2214 Editarea suportilor pentru înregistrări audio Editarea de discuri, benzi magnetice şi alţi agenţi de înregistrare a sunetului sau alte mijloace de înregistrare analoage (în afară de pelicule cinematografice). 2215 Alte activităţi de editare Editarea de mărci poştale, timbre fiscale şi altele; hârtie timbrata, bancnote, acţiuni; imprimate pentru CEC, obligaţiuni, decalcomanii, cărţi poştale, felicitari, calendare, afişe, reproduceri după opere de arta, gravuri, fotografii, imprimate pentru utilizări administrative etc. Excepţii: Operele originale produse de autori (muzicieni, ingineri, arhitecti etc.) sunt cuprinse la clasele corespunzătoare tipului de activitate artistică sau tehnica. Editarea etichetelor din hârtie şi carton este cuprinsă în clasa 2125 (Fabricarea altor articole din hârtie şi carton). 222 Tipărire şi activităţi anexe 2221 Tipărirea ziarelor Imprimarea ziarelor şi a altor publicaţii periodice. 2222 Alte activităţi de tipărire Imprimarea cărţilor, partiturilor muzicale, hartilor, afiselor, cărţilor de joc şi a altor articole în contul editorilor; timbre poştale, timbre fiscale, bilete de banca, formulare, albume. Tipărirea cuprinde şi reproducerea cu mijloace de multiplicare, gofrari, fotocopieri, termocopiere cat şi reproducerea generală prin intermediul calculatoarelor electronice. Excepţii: Imprimarea etichetelor din hârtie şi carton este cuprinsă în clasa 2125 (Fabricarea altor articole din hârtie şi carton). 2223 Legatorie şi finisare Activitatea de legatorie şi finisare a tipariturilor. 2224 Compozitii tipografice şi fotogravura Compozitii tipografice ca de exemplu: texte şi imagini pe film, hârtie fotografica sau hârtie normală. Producerea de forme tipografice (plăci flexografice sau din cauciuc, plăci din plastic, nylon, zinc sau fotopolimeri, matrite de gofraj), reproducere offset şi plăci de imprimare (litooffset, plăci offset mono- sau multimetalice etc.), reproducere şi cilindri pentru heliogravura. Excepţii: Nu se cuprind plăcile offset neexpuse care sunt cuprinse în clasa 2464 (Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic); plăcile expuse şi developate care sunt incluse în clasa 7481 (Activităţi fotografice). 2225 Alte activităţi anexe tipografiei Realizarea de produse de comunicare grafica: folii transparente pentru retroproiectari, eboşuri tipografice, machete, etc. Lucrări de gravura pentru imprimare pe hârtie sau suporti textili. Alte lucrări de grafica. 223 Reproducerea înregistrărilor pe suporti 2231 Reproducerea pe suporti a înregistrărilor audio Reproducerea înregistrărilor audio pe discuri şi benzi magnetice, pe bază de contract sau tarif. 2232 Reproducerea pe suporti a înregistrărilor video Reproducerea înregistrărilor video pe discuri şi benzi magnetice sau pe alţi suporti, inclusiv multiplicare de filme. 2233 Reproducerea pe suporti a înregistrărilor cu caracter informatic Reproducerea înregistrărilor cu caracter informatic pe discuri, dischete, benzi magnetice, pe bază de contract sau tarif. EF INDUSTRIA DE PRELUCRARE A ŢIŢEIULUI, COCSIFICAREA CARBUNELUI ŞI TRATAREA COMBUSTIBILILOR NUCLEARI 23 Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea carbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 231 Cocsificarea carbunelui 2310 Cocsificarea carbunelui Activitatea cocseriilor pentru producerea de cocs, semicocs şi gaz de cocserie rezultată din distilarea huilei sau lignitului (inclusiv aglomerarea cocsului). De asemenea se include şi producţia de cărbune de retorta, precum şi de produse secundare ca: gudron de huila şi smoala. Excepţii: Distilarea gudronului de huila se încadrează în clasa 2413 (Fabricarea de produse chimice anorganice de baza). Fabricarea cocsului din petrol se include în clasa 2320 (Prelucrarea ţiţeiului). 232 Prelucrarea ţiţeiului 2320 Prelucrarea ţiţeiului Activitatea de fabricare a produselor rafinate din ţiţei ca: combustibili lichizi sau gazosi, gaz de iluminat, uleiuri de ungere şi grăsimi lubrifiante şi alte produse ale distilarii ţiţeiului sau rezultatele distilarii lor fractionate; fabricarea şi extragerea de produse ca: vaselina, parafina, ceara şi produse similare, precum şi cocsul şi bitumul din petrol etc. 233 Prelucrarea combustibililor nucleari 2330 Prelucrarea combustibililor nucleari Extractia de uraniu metalic; fabricarea de aliaje, dispersii sau amestecuri de uraniu natural sau a compusilor săi. Fabricarea de uraniu îmbogăţit şi a compusilor săi; fabricarea plutoniului şi a compusilor săi, precum şi fabricarea de aliaje, dispersii sau amestecuri din aceşti compuşi. Producerea de uraniu sarac în U 235 şi compusii săi; toriu şi compusii săi; aliaje, dispersii şi amestecuri din aceşti compuşi. Producerea de alte elemente radioactive (izotopi sau compuşi). Producerea de elemente combustibile neiradiate pentru reactoarele nucleare. EG INDUSTRIA CHIMICA ŞI A FIBRELOR SINTETICE ŞI ARTIFICIALE 24 Industria chimica şi a fibrelor sintetice şi artificiale 241 Fabricarea produselor chimice de baza 2411 Fabricarea gazului industrial Fabricarea gazelor industriale ca: gaze elementare (hidrogen, oxigen, azot, argon, gaze rare), aer lichid sau comprimat, gaze refrigerente, gaze industriale amestecate etc. 2412 Fabricarea colorantilor şi a pigmentilor Fabricarea de oxizi, hidroxizi, peroxizi din metale şi alte elemente care se utilizează ca pigmenti. Substanţe colorante organice, sintetice şi preparatele de baza din acestea; produse organice sintetice folosite în calitate de fluorescenti, substanţe luminoforii, lacuri colorate şi principalele preparate din ele. Substanţe colorante de provenienţă vegetala sau animala şi preparatele pe baza acestora. În aceasta clasa se cuprinde şi producţia de tananti şi a altor substanţe de tabacit organice şi anorganice. Excepţii: Pigmenti finiti, substantele finite care fac materialul netransparent şi culorile finite; pigmentii solubili finiti folosiţi la tabacirea pielii, pigmentii nedispersati în apa folosiţi la fabricarea culorilor, pigmentii şi alte substanţe colorante destinate comerţului cu amănuntul se includ în clasa 2430 (Fabricarea vopselelor şi a lacurilor). 2413 Fabricarea de produse chimice anorganice de baza Elemente chimice nemetale: halogeni (fluor, clor, brom, iod), sulf, fosfor, bor; Oxizi ai: - metalelor; - hidrogenului şi clorului (apa oxigenata, apa grea, monoxid şi bioxid de clor); - azotului (oxid şi bioxid de azot etc.); - sulfului şi fosforului (bioxid şi trioxid de sulf, tetraoxid de sulf, tetraoxid de fosfor etc.); - siliciului; - borului şi arsenului. Oxizi ai metalelor uşoare şi peroxizi: litiului, sodiului, potasiului, magneziului, calciului, strontiului, bariului, germaniului etc. Oxizi ai metalelor grele: aurului, argintului, cobaltului, cuprului, fierului, mercurului, molibdenului, nichelului, platinei etc. Acizi şi peracizi anorganici: ai halogenilor (fluorhidric, clorhidric); acid sulfuric, acid fosforic, acid boric tehnic etc. Hidrogen sulfurat, soda calcinata. Hidroxizi şi alte baze anorganice: hidroxizi ai metalelor alcaline (soda caustica, potasa caustica, hidroxid de potasiu, hidroxid de calciu, hidroxid de magneziu). Hidroxizi ai fierului, cobaltului, nichelului, cuprului, aluminiului etc. Combinatii anorganice cu caracter bazic, carbid. Saruri anorganice de baza: halogeni (cloruri, fluoruri, bromuri, ioduri), saruri ale cloroxiacizilor (hipocloriti, cloriti, oxicloruri), sulfuri şi fosfuri, sulfati, sulfiti şi pirosulfiti, fosfiti, fosfati, carbonati, cromati, azotati bicromati, silicati etc. Negru de fum. 2414 Fabricarea de produse chimice organice de baza Combinatii hidroxilice şi carbonilice: - alcooli (metanol, alcooli grasi, glicerina, glicol); - aldehide, cetone şi chinone (aldehida formica, acetona); - eteri, epoxizi şi peroxizi (epiclorhidrina); - acizi carboxilici (acid formic, acid acetic, acid adipic, acid stearic - stearina, acid oleic - oleina); - esteri ai acizilor carboxilici (acetat de etil, acetat de butil); - combinatii organice ale azotului (anilina), combinatii organice ale sulfului (etilmercaptan); - combinatii organice cu funcţiuni mixte în molecula (acid cloracetic, acid salicilic industrial), heterocicli (furfurol); - halogen - derivati nesaturati şi aromatici (triclor - etilenă, tetraclor - etilenă); - combinatii ale halogenilor cu carbonul (tetraclorura de carbon); - clorcian; - cianura de sodiu; - adezivi. Hidrocarburi saturate obţinute prin procedee chimice (etan, propan, butan, izobutan etc.). Hidrocarburi nesaturate (etilenă, propilenă, butadiena). Hidrocarburi aromatice (benzen, naftalina, toluen, xilen, etilbenzen, stiren, etc.); Acizi naftenici; Halogen-derivati (clorura de vinil); Combinatii hidroxilice şi carbonilice; Alcooli (butanoli, actanoli), fenoli (fenol, difenol), eteri, epoxizi şi peroxizi (oxid de etilenă, oxid de propilenă); Anhidride organice (anhidrida ftalica, anhidrida maleica); Esteri (dimetiltereftalat); Combinatii organice ale azotului (caprolactama, acrilonitril) etc. Uree tehnica. Cărbuni din lemn (inclusiv mangalul de bocsa). 2415 Fabricarea ingrasamintelor şi produselor azotoase Îngrăşăminte simple cu azot, fosfor sau potasiu; îngrăşăminte complexe, îngrăşăminte complexe cu microelemente; alte îngrăşăminte chimice. Clorura de amoniu, nitriti, azotat de potasiu, fosfati, fosfati de triamoniu, carbonat de amoniu, amoniac de sinteza şi acid azotic. 2416 Fabricarea materialelor plastice primare Fabricarea materialelor plastice sub forma primara (produse macromoleculare de baza): celofan, nitroceluloza, policlorura de vinil, viniliden (inclusiv copolimeri), polietilena, polipropilena (inclusiv copolimeri), polistiren (inclusiv copolimeri), polimetacrilat de metil, poliacetat de vinil, alcool polivinilic, policarbonati, schimbatori de ioni, rasini pe bază de colofoniu, rasini fenol - formaldehidice, rasini ureo-formaldehidice (inclusiv cleiuri sintetice), aminoplast, rasini aldehidice, rasini poliesterice nesaturate, celuloid etc. 2417 Fabricarea cauciucului sintetic Cauciucuri sintetice pe bază de: homopolimeri, copolimeri hidrocarburi, copolimeri din monomeri diversi, policondensate; amestecuri şi semiprelucrate din cauciuc. 242 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice 2420 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice Antidaunatori, insecticide, fungicide, erbicide, rodenticide, agaricide (substanţe active şi condiţionate). 243 Fabricarea vopselelor şi a lacurilor 2430 Fabricarea vopselelor şi a lacurilor Vopsele şi uleiuri din în, fierte (inclusiv emailuri şi lacuri). Pigmenti finiti, substanţe finite care fac materialul netransparent şi culori finite. Emailuri vitroase şi glazuri, angobe, lacuri lichide şi produse analoge folosite la producerea ceramicii, emailurilor sau sticlei. Zgura sticloasa şi altele (sticlă sub forma de praf, granule sau fulgi). Pigmenti solubili finiti folosiţi la tabacirea pielii, sicativi finiti. Pigmenti nedispersati în apa folosiţi la fabricarea culorilor. Pigmenti şi alte substanţe colorante, având ca destinaţii comerţul cu amănuntul. Grunduri şi chituri. Solventi şi diluanti pentru vopsele. Vopsele pentru pictura sau grafica, pigmenti de nuante. Cerneala tipografica. Excepţii: Cerneala neagra sau tusul de trasat şi alte cerneluri pentru scris se includ în clasa 2466 (Fabricarea altor produse chimice). 244 Fabricarea de medicamente şi produse farmaceutice 2441 Fabricarea produselor farmaceutice de baza Acid salicilic şi sarurile sale; acid acetilsalicilic cu sarurile şi esterii săi, alţi esteri ai acidului salicilic şi sarurile lor; lizina şi esterii săi precum şi sarurile acesteia; acid glutamic şi sarurile sale; colina şi sarurile sale; lecitine şi alte fosfoaminolipide; hidroxizi de amoniu, amide aciclice şi ciclice cu derivatii şi sarurile lor inclusiv carbonatii lor. Lactone neincluse în alte categorii; fenazona (antipirina) şi derivatii săi; combinatii heterociclice cu heteroatomi de azot; acizi nucleici şi sarurile lor; hidantoina şi derivatii ei; sulfamide. Zaharide chimic pure (exclusiv glucoza) neincluse în alte categorii; esteri zaharidici şi esteri compuşi zaharidici şi sarurile lor neinclusi în alte categorii. Provitamine, vitamine şi hormoni, glicozide şi alcaloizi vegetali şi sarurile şi esterii lor, esteri compuşi şi alţi derivati; antibiotice. 2442 Fabricarea preparatelor farmaceutice Medicamente pentru nevoi terapeutice sau profilactice; alte produse medicinale pentru scopuri terapeutice sau chirurgicale, de uz uman şi veterinar. 245 Fabricarea sapunurilor, detergentilor şi a produselor de întreţinere, cosmetice şi de parfumerie 2451 Fabricarea sapunurilor, detergentilor şi a produselor de întreţinere Fabricarea glicerolului sintetic, sapunurilor şi produselor active organice de suprafaţa a preparatelor pentru folosirea lor în calitate de sapun. Hârtie, vata, fetru şi materiale netesute impregnate sau acoperite cu sapun sau cu un produs pentru spălat; produse pentru spălat; produse pentru dezodorizarea încăperilor. Tipuri de ceara naturala sau artificiala pentru întreţinerea obiectelor. Produse de lustruit pentru încălţăminte, mobila, duşumele, caroserii de autoturisme, sticlă sau metal, creme de ghete. Paste, prafuri şi alte produse de curatat. 2452 Fabricarea parfumurilor şi a produselor cosmetice Produse de parfumerie, de toaleta şi cosmetice. 246 Fabricarea altor produse chimice 2461 Fabricarea explozivilor Substanţe explozive, fitile Bikford, explozivi detonanti, capse percutante, capsule detonante, capsule detonatoare, focoase, detonatoare electrice; materiale pirotehnice. 2462 Fabricarea cleiurilor şi gelatinelor Gelatine şi derivatii lor; cleiuri de origine animala şi alţi adezivi preparati pe bază de cauciuc şi materiale plastice; peptone şi derivatii lor; cazeinati şi alţi derivati din cazeina, alte materiale proteice. 2463 Fabricarea uleiurilor esenţiale Uleiuri eterice, rasini termoactive, produse terpenice, amestecuri de substanţe aromate care se folosesc ca materie prima în industrie. 2464 Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic Plăci, filme, hârtii fotosensibile; substanţe chimice pentru utilizare în domeniul fotografic. 2465 Fabricarea suportilor destinaţi înregistrărilor Suporti originali pentru înregistrarea sunetului şi pentru înregistrări analoage. 2466 Fabricarea altor produse chimice Modificarea prin procedee chimice (oxidare, polimerizare) a uleiurilor şi grasimilor. Cerneala şi tus de scris şi desenat. Produse de ungere şi produse destinate pentru lubrifierea materialelor cu excepţia produselor din petrol; aditivi pentru uleiuri minerale; substanţe lichide pentru transmisii hidraulice, cu excepţia celor din petrol; lichid antigel şi lichide de degivrare. Paste pentru modelare; ceara pentru stomatologie sau amestecuri pentru stomatologie pentru luare de mulaje; alte preparate pe bază de ghips folosite în practica dentara; preparate şi incarcaturi pentru extinctoare; culturi pentru creşterea microorganismelor; reactivi compuşi pentru diagnostic sau laborator. Produse utilizate pentru finisarea textilelor; paste şi pudre pentru suduri; preparate pentru decaparea metalelor; cărbuni activi; adezivi pentru uleiuri lubrifiante, acceleratori de vulcanizare, catalizatori; preparate antidetonante; alte produse chimice neincluse în alte clase. 247 Fabricarea fibrelor şi firelor sintetice şi artificiale 2470 Fabricarea fibrelor şi firelor sintetice şi artificiale Fabricarea caltilor din fibre artificiale, sintetice şi celofibre, nedaracite şi nepieptanate. Fire toarse din fibre sintetice şi artificiale nedestinate comerţului cu amănuntul. Monofibre sub 1 mm sintetice şi artificiale şi fasii - benzi. Excepţii: Fabricarea de fire şi fibre sintetice şi artificiale discontinue este inclusă, după caz, în clasele grupei 171 (Pregătirea fibrelor şi filarea în fire). EH INDUSTRIA DE PRELUCRARE A CAUCIUCULUI ŞI A MASELOR PLASTICE 25 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 251 Producţia de articole din cauciuc 2511 Fabricarea pneurilor şi a camerelor de aer Anvelope pneumatice noi din cauciuc (exclusiv anvelope resapate) pentru: automobile, autocamioane, tractoare, motociclete, biciclete etc. Camere de aer, crampoane masive sau garnituri, apărători interschimbabile şi panglici de protecţie a camerelor. Benzi (cocoasa de camila) pentru reconditionarea anvelopelor din cauciuc. Excepţii: Fabricarea materialelor de reparare a camerelor de aer se include în clasa 2513 (Fabricarea altor produse din cauciuc). Vulcanizarea camerelor de aer se cuprinde în clasele 5021 (Întreţinerea şi repararea autovehiculelor fără reparaţiile executate în întreprinderi organizate de tip industrial) şi respectiv 5042 (Repararea şi întreţinerea motocicletelor). 2512 Resaparea pneurilor Anvelope din cauciuc reconditionate. 2513 Fabricarea altor produse din cauciuc Articole din cauciuc finit sau semifinit, din cauciuc nevulcanizat, vulcanizat sau solidificat; articole fabricate în întregime sau parţial din cauciuc sintetic sau natural, din gume imitand cauciucul, cum sunt: - cauciuc nevulcanizat compus, în forme primare, în foi (groase, subtiri), fasii; - cauciuc nevulcanizat în forme neprimare, în foi (groase, subtiri), fasii; - bare şi alte profile din cauciuc vulcanizat; - tunuri, conducte şi furtunuri din cauciuc vulcanizat; - benzi transportoare sau de transmisie şi scule din cauciuc vulcanizat; - tesaturi cauciucate din textile (cu excepţia celor utilizate la fabricarea anvelopelor); - obiecte de îmbrăcăminte şi accesoriile ei (inclusiv manusi) din cauciuc vulcanizat; - alte produse din cauciuc vulcanizat; - ebonita şi produse din ebonita. În aceasta clasa se include şi regenerarea cauciucului. Excepţii: Fabricarea de cauciuc sintetic este cuprinsă în clasa 2417 (Fabricarea cauciucului sintetic). Fabricarea de articole de îmbrăcăminte cu tesut cauciucat este inclusă în clasa 1824 (Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii). Fabricarea de încălţăminte din cauciuc este inclusă în clasa 1930 (Fabricarea incaltamintei). Fabricarea de instrumente medicale din cauciuc este inclusă în clasa 3310 (Producţia de aparatura şi instrumente medicale). Fabricarea de instrumente ştiinţifice din cauciuc se cuprinde în clasa 3320 (Producţia de aparatura şi instrumente de măsura, verificare şi control). Fabricarea de plute şi barci gonflabile din cauciuc se cuprinde în clasa 3512 (Construcţii de ambarcatiuni sportive şi de agrement). Fabricarea de saltele neacoperite din cauciuc alveolar se include în clasa 3615 (Producţia de saltele şi somiere). Fabricarea de articole din cauciuc pentru sport se include în clasa 3640 (Fabricarea articolelor pentru sport). Fabricarea de jocuri şi jucarii din cauciuc se include în clasa 3650 (Fabricarea jocurilor şi jucariilor). 252 Producţia articolelor din material plastic 2521 Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor, profilurilor din material plastic Monofibre a căror secţiune transversala depăşeşte 1 mm, bare, vergele şi profile din materiale plastice. Tuburi, conducte, furtunuri şi fitingurile lor din materiale plastice. Plăci, foi, benzi şi fasii din materiale plastice adezive nealveolare neranforsate, stratiforme, aflate în combinatii cu alte materiale. Alte plăci, foi, benzi şi fasii din materiale plastice. 2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic Pungi, sacose, saci din materiale plastice; alte produse pentru impachetarea sau transportul mărfurilor, din materiale plastice; navete, dopuri, capace, capacele şi alte mijloace de capsulare din materiale plastice etc. 2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii Acoperamant pentru duşumele din materiale plastice, în rulouri sau în forma de plăci; acoperamant pentru pereţi şi plafoane din materiale plastice (cu excepţia linoleumului şi tapetelor). Cazi, chiuvete pentru spălat, vase de WC-uri şi capace pentru acestea, rezervoare pentru apa la WC-uri şi alte articole tehnico-sanitare asemănătoare, din materiale plastice. Materiale de construcţii din materiale plastice, neincluse în alte categorii. 2524 Fabricarea altor articole din material plastic Produse autoadezive (foi, benzi, fasii şi alte obiecte în forme plate din materiale plastice neincluse în alte categorii). Obiecte pentru sufragerie, bucatarie, toaleta şi alte obiecte de uz casnic din materiale plastice. Piese din materiale plastice pentru lampi, armături de iluminat, tablouri electrice, piese pentru sonerii, prize, întrerupătoar