(1)Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, în condițiile prezentei legi.

(2)Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituției și legislației în vigoare.

(3)Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își exercită dreptul de vot în condițiile prezentei legi.

(4)Cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

(5)Nu au drept de vot:

1. a)debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție; ...
2. b)persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. ...

(6)Nu pot fi aleși: a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin.

(3)din Constituția României, republicată; ... b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin.

(5)... c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege. ... Articolul 3

(1)Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților.

(2)Fiecare alegător își exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.

(3)Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.

(4)Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Articolul 4 Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Articolul 5

(1)Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

(2)Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.

(3)Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

(4)Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

(5)Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin.

(2)-

(6)Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, pe fiecare circumscripție în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(7)În cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen. Articolul 6

(1)Alegerile se desfășoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(2)Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

(3)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării. Capitolul II Organismele electorale Articolul 7

(1)Pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului București, și un birou electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum și birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2)Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3)În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.

(4)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.

(5)În cazul secțiilor de votare cu mai puțin de 500 de alegători arondați, Autoritatea Electorală Permanentă poate stabili ca președintele biroului electoral al secției de votare sau locțiitorul acestuia să îndeplinească atribuțiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator. La secțiile de votare din străinătate, președintele secției de votare poate îndeplini și atribuțiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator. Articolul 8

(1)Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau decizii cu votul majorității membrilor prezenți. Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2)În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor. Articolul 9

(1)Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2)Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.

(3)Membrii birourilor și oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau, după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute la art. 11 Articolul 10 Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal. Constatarea cazului încetării de drept a calității de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 9 Articolul 11

(1)La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

(2)Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Data, ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o zi înainte de ziua desfășurării, și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți poate participa câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele și de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire.

(3)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, comunicați în scris de către acestea. Stabilirea listei partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului și a numărului de parlamentari ai acestora se fac pe baza comunicării secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului către președintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(4)În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5)Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din circumscripțiile electorale.

(6)În cazul în care, la desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea, ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianțe care au depus același număr de candidaturi, desemnarea reprezentanților acestora se face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauză.

(7)Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.

(8)Competitorii electorali care desemnează reprezentanți în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin.

(9)În componența prevăzută la alin.

(10)Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de către Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Interne, iar statisticienii necesari, de către Institutul Național de Statistică. Articolul 12

(1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

1. a)urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri și asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; ...
2. b)asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora; ...
3. c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripție; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege; ...
4. d)preia listele de susținători ai listelor de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, în cazul în care acestea optează să depună listele de susținători la nivel național și comunică birourilor electorale de circumscripție lista competitorilor electorali cu drept de a depune candidaturi în toate circumscripțiile electorale; ...
5. e)face publicațiile și afișările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi; ...
6. f)centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție, numărul de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale; comunică situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Senatului și Camerei Deputaților pentru atribuirea timpilor de antenă, precum și Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune; ...
7. g)stabilește, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripție, lista partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral, precum și lista celor care nu au întrunit pragul electoral și comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste; ...
8. h)anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală; ...
9. i)poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale; ...
10. j)totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri inferioare; ...
11. k)transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții albe a alegerilor; ...
12. l)stabilește, la nivel național, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripție electorală fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentei legi; ...
13. m)atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute la art. 56 ...
14. n)trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă "Monitorul Oficial"; ...
15. o)organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot; ...
16. p)îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit prezentei legi. ...

(2)În cazul în care, pentru soluționarea unei contestații, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(3)Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor.

(4)Prin fraudă electorală se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

(5)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6)Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Articolul 13

(1)La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 9 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.

(2)Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București, pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia. Din acel moment, biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente, reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, conform prezentei legi.

(3)În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.

(4)Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alin.

(1)-

(5)În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.

(6)În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin.

(7)Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin.

(5)alin.

(8)Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin.

(6)alin.

(9)Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 7 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale.

(10)Președintele oficiului electoral și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului.

(11)În 24 de ore de la data desemnării magistraților, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri comunică în scris numele reprezentanților lor în oficiul electoral.

(12)În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(13)În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(11)alin.

(14)Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot desemna câte un singur reprezentant în Biroul Electoral Central, într-un birou electoral de circumscripție sau într-un oficiu electoral. Articolul 14

(1)Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

1. a)veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției; ...
2. b)înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției; ...
3. c)comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central listele de candidați, precum și candidaturile independente la nivelul circumscripției; ...
4. d)fac publicațiile și afișările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi; ...
5. e)constată rămânerea definitivă a candidaturilor; ...
6. f)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege; ...
7. g)distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale; Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării distribuie aceste materiale birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe; ...
8. h)stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripției, fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 94 ...
9. i)eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii; ...
10. j)înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare; ...
11. k)îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi. ...

(2)Deciziile biroului electoral de circumscripție se aduc la cunoștință în ședință publică și prin afișare pe site-ul propriu și se comunică părților interesate.

(3)Oficiile electorale de sector au următoarele atribuții:

1. a)urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcționează și veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare; ...
2. b)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează; ...
3. c)distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral; ...
4. d)totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din subordine, și transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București, căruia i se subordonează; ...
5. e)înaintează biroului electoral de circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor de pe raza sectorului respectiv, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare. ...

(4)Deciziile oficiului electoral de sector se aduc la cunoștință în ședință publică și prin afișare pe site-ul propriu. Articolul 15

(1)Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrați sau juriști, precum și din 7 membri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(2)Președintele biroului electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia sunt desemnați de către Autoritatea Electorală Permanentă, în ședință publică, anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți computerizată, organizată la nivel județean sau al municipiului București cu 15 zile înaintea datei alegerilor, pe funcții, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali, cu domiciliul sau reședința în județul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de sediul secției de votare, precum și pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenții de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență.

(3)În cazuri de forță majoră, înlocuirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare sau a locțiitorilor acestora se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin tragere la sorți computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali, cu domiciliul sau reședința în județul respectiv, cu aplicarea corespunzătoare a alin.

(4)Rezultatul tragerii la sorți se consemnează în procese-verbale semnate de reprezentanții Autorității Electorale Permanente și președinții birourilor electorale de circumscripție, care se aduc la cunoștință publică prin afișare pe site-ul Autorității Electorale Permanente, respectiv la sediile birourilor electorale de circumscripție și pe site-urile acestora, cu aplicarea corespunzătoare a art. 16 alin.

(5)În cel mult două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(6)Desemnarea reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu care se face completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele biroului electoral de circumscripție, respectiv de președintele oficiului electoral, în cazul municipiului București, în prezența reprezentanților partidelor politice în biroul electoral de circumscripție sau în oficiul electoral respectiv, în 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(5)art. 13 alin.

(7)La solicitarea scrisă a delegaților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au desemnat reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscripție sau, după caz, al oficiului electoral pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(8)În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică primarilor, prin intermediul instituțiilor prefectului, componența birourilor electorale ale secțiilor de votare aflate în raza teritorială a localităților acestora. Articolul 16

(1)Poate fi admisă în corpul experților electorali, prin decizie a Autorității Electorale Permanente, persoana care îndeplinește următoarele condiții:

1. a)are cetățenia română; ...
2. b)cunoaște limba română, scris și vorbit; ...
3. c)are drept de vot; ...
4. d)are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcției; ...
5. e)nu face parte dintr-un partid politic; ...
6. f)a absolvit studii universitare de licență în domeniul științelor juridice sau în alte domenii; ...
7. g)nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal. ...

(2)În situația în care numărul absolvenților de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice sau în alte domenii dintr-o localitate este insuficient, prin excepție de la prevederile alin.

(1)lit. f)

(3)Admiterea în corpul experților electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de Autoritatea Electorală Permanentă pentru activitatea anterioară ca președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia, precum și pe bază de examen.

(4)Autoritatea Electorală Permanentă acordă aviz favorabil persoanei care a exercitat funcția de președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia la cel puțin un scrutin și care: a) îndeplinește condițiile prevăzute la alin.

(1)... b) a depus în scris, la primari sau prefecți, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris sau în format electronic, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, o cerere scrisă, datată și semnată, conținând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reședința, ocupația, profesia, telefonul și adresa de e-mail, însoțită de o declarație privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.

(1)...

1. c)nu a săvârșit contravenții în legătură cu alegerile sau cu un referendum; ...
2. d)nu a săvârșit erori în operațiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale; ...
3. e)nu a fost exclusă din corpul experților electorali; ...
4. f)nu s-a retras din corpul experților electorali. ...

(5)Primarii și prefecții redirecționează cererile depuse conform alin.

(4)lit. b)

(6)La examenul pentru admiterea în corpul experților electorali pot participa persoanele care nu au mai exercitat funcția de președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia, persoanele care au fost excluse din corpul experților electorali sau care s-au retras din acest corp, sub condiția ca excluderea să fi avut loc cu mai mult de 3 ani înaintea datei examenului sau retragerea să fi avut loc cu mai mult de un an înaintea datei examenului.

(7)Pot participa la examenul pentru admiterea în corpul experților electorali persoanele prevăzute la alin.

(6)alin.

(1)lit. a)-g)

(8)Metodologia de organizare a examenului de admitere în corpul experților electorali este stabilită prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

(9)Excluderea din corpul experților electorali se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul săvârșirii de contravenții privind alegerile sau referendumurile, precum și în cazul săvârșirii de erori grave în procesul de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale.

(10)La solicitarea Autorității Electorale Permanente, autoritățile publice cu atribuții în domeniul electoral au obligația de a pune la dispoziție, gratuit, spații pentru organizarea examenelor pentru admiterea în corpul experților electorali.

(11)Retragerea din corpul experților electorali se realizează pe bază de cerere formulată în scris în cel mult 5 zile de la data începerii perioadei electorale.

(12)În cazul în care un expert electoral nu poate îndeplini funcția de președinte al unui birou electoral al unei secții de votare sau funcția de locțiitor al acestuia cu ocazia unor alegeri este obligat să solicite în scris Autorității Electorale Permanente suspendarea din corpul experților electorali, pe durata acestora, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei alegerilor.

(13)Autoritatea Electorală Permanentă gestionează corpul experților electorali, care cuprinde următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reședința, ocupația, profesia, telefonul și adresa de e-mail.

(14)Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică, prin afișare pe site-ul propriu, următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise în corpul experților electorali:

1. a)numele; ...
2. b)prenumele; ...
3. c)inițiala tatălui; ...
4. d)domiciliul - se înscriu numai județul și localitatea sau municipiul București și sectorul, după caz. ...

(15)Autoritatea Electorală Permanentă transmite prefecților informațiile prevăzute la alin.

(16)Expertul electoral nu poate participa la campania electorală.

(17)Prezentul articol se aplică în mod corespunzător persoanelor cu domiciliul sau reședința în străinătate. Articolul 17

(1)Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un președinte și cel mult 8 membri. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de 3 membri, dintre care unul este președinte.

(2)Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt desemnați de către Autoritatea Electorală Permanentă, cu 15 zile înaintea datei alegerilor, în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali din străinătate.

(3)Fac parte din corpul experților electorali din străinătate personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum și alți cetățeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate. Prevederile art. 16

(4)Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se face pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de sediul secției de votare, precum și pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, secțiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, juriștii și apoi absolvenții de studii universitare de licență.

(5)Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt stabiliți, prin tragere la sorți, la propunerea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, de către președintele biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

(6)Atunci când numărul persoanelor propuse potrivit alin.

(7)Dacă după efectuarea operațiunilor prevăzute la alin.

(6)Articolul 18 Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

1. a)primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al listelor electorale permanente, în preziua votării; ...
2. b)primesc de la primari buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale și alte materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și două buletine de vot, câte unul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, anulate de către președintele biroului electoral de circumscripție, pe care le vor afișa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale din partea biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe; ...
3. c)conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia; ...
4. d)numără voturile și consemnează rezultatele votării; ...
5. e)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate; ...
6. f)înaintează birourilor electorale de circumscripție sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, prin mijloace electronice și pe suport hârtie, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, buletinele de vot nule și pe cele contestate, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau aceste materiale, cu excepția buletinelor de vot întrebuințate și necontestate, biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, iar în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului București; ...
7. g)predau prefectului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot anulate și neutilizate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau aceste materiale, precum și buletinele de vot întrebuințate și necontestate misiunii diplomatice sau oficiului consular; ...
8. h)eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din componența biroului câte o copie de pe fiecare proces-verbal, certificată de președintele biroului electoral al secției de votare; ...
9. i)eliberează, la cererea atât a observatorilor organizațiilor neguvernamentale, cât și a reprezentanților presei acreditați pe lângă respectivele secții de votare, prin președintele secției de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secția respectivă; ...
10. j)verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, precum și corelațiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central. ... Articolul 19

(1)Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2)Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. Capitolul III Secțiile de votare Articolul 20

(1)Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secțiilor de votare din țară, care reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile și dotarea secțiilor de votare. Registrul secțiilor de votare este public.

(2)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică Registrul secțiilor de votare din țară, pe baza evidențelor deținute de către Autoritatea Electorală Permanentă la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3)Delimitarea secțiilor de votare din țară și stabilirea sediilor acestora se actualizează de către primari, prin dispoziție, numai cu avizul conform al Autorității Electorale Permanente.

(4)Numerotarea secțiilor de votare din țară se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(5)Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoștință publică, cu ajutorul prefecților, delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare din țară, precum și sediile acestora, în condițiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre. Articolul 21

(1)Secțiile de votare din țară rămân fixe, cu excepția modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităților administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităților, se comunică de către primari, de îndată, Autorității Electorale Permanente.

(2)Metodologia de avizare a actualizării delimitării secțiilor de votare din țară și a stabilirii sediilor acestora, din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, se stabilește prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

(3)În delimitarea unei secții de votare din țară pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri.

(4)Includerea în delimitarea secțiilor de votare din țară a altor elemente decât cele prevăzute la alin.

(5)Secțiile de votare din țară trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1. a)secțiile de votare nu pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale; ...
2. b)aceeași adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secții de votare; ...
3. c)numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate depăși cifra de 2.000; ...
4. d)numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate fi mai mic de 50; ...
5. e)distanța dintre sediul secției de votare și domiciliul/reședința alegătorului să nu depășească, de regulă, 3 kilometri; ...
6. f)aria teritorială a secției de votare trebuie să fie, de regulă, compactă. ... Articolul 22

(1)Dispozițiile primarilor privind actualizarea delimitării secțiilor de votare trebuie să respecte următoarele cerințe:

1. a)să utilizeze tipul și denumirea oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, ale localităților componente sau ale satelor aparținătoare, ale arterelor, ale numerelor administrative, ale numerelor și/sau denumirilor blocurilor, cu respectarea nomenclatoarelor și a codificărilor utilizate de către autoritățile și instituțiile publice; ...
2. b)să utilizeze, pe cât posibil, indicativul de stare al arterelor, respectiv istoricul acestora; ...
3. c)să includă toate arterele existente, conform nomenclatorului stradal aprobat prin hotărâre a consiliului local; ...
4. d)să includă toate arterele desființate care sunt menționate în actele de identitate sau în dovezile de reședință. ...

(2)Delimitarea secțiilor de votare se realizează utilizând următoarele niveluri:

1. a)comună, oraș, municipiu; ...
2. b)sector, în cazul municipiului București; ...
3. c)localitate componentă, sat aparținător sau sat component; ...
4. d)arteră; ...
5. e)număr administrativ; ...
6. f)număr/denumire imobil; ...
7. g)număr/denumire scară; ...
8. h)număr apartament. ... Articolul 23

(1)Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare, dacă acestea funcționează în locații diferite și institutele culturale din străinătate se organizează secții de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reședința în afara țării*).

(2)În afara secțiilor de votare prevăzute la alin.

(3)În afara secțiilor de votare prevăzute la alin.

(1)alin.

(4)În termen de cel mult 30 de zile de la data aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora.

(5)Activitățile de pregătire și organizare a procesului de votare în străinătate sunt asigurate de către biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe.

(6)În termen de 30 de zile de la data comunicării prevăzute la alin.

(4)Capitolul IV Registrul electoral și listele electorale Secţiunea 1 Registrul electoral Articolul 24

(1)Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare.

(2)Registrul electoral funcționează în vederea asigurării următoarelor obiective:

1. a)înregistrarea și actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot; ...
2. b)realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind datele de identificare a alegătorilor și arondarea acestora la secțiile de votare; ...
3. c)arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare; ...
4. d)realizarea listelor electorale permanente; ...
5. e)realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind actualizarea listelor electorale permanente. ... Articolul 25

(1)Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară, iar pentru cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, pe state și localități.

(2)Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare. Articolul 26

(1)Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii. Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate sunt persoanele desemnate de către Autoritatea Electorală Permanentă. Ministerul Afacerilor Externe poate desemna, cu avizul Autorității Electorale Permanente, persoane autorizate să efectueze interogări în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

(2)Persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente efectuează, în Registrul electoral, operațiuni de competența Autorității Electorale Permanente.

(3)Persoanele autorizate asigură actualizarea, în Registrul electoral, a informațiilor privind cetățenii români cu drept de vot, precum și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare.

(4)Persoanele autorizate au acces la toate datele și informațiile necesare actualizării Registrul electoral, deținute la nivelul primăriei și al serviciului public comunitar local al unității administrativ-teritoriale respective.

(5)Persoanele autorizate beneficiază de 5 clase de salarizare succesive suplimentare față de clasa deținută, fără a depăși în total numărul de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin.

(2)din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(6)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele autorizate beneficiază de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător celor 5 clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10 alin.

(5)din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 27

(1)Orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal și adresa de domiciliu, respectiv Ministerului Afacerilor Externe, dacă are domiciliul sau reședința în străinătate, informații cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

(2)Răspunsurile la cererile prevăzute la alin.

(1)Articolul 28

(1)Accesul unei persoane autorizate în Registrul electoral se face prin utilizarea datelor de autentificare furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă sau prin utilizarea unei semnături electronice extinse bazate pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii și care permite identificarea certă a persoanei autorizate.

(2)Primarii și Ministerul Afacerilor Externe transmit lista persoanelor desemnate în vederea autorizării Autorității Electorale Permanente, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3)Persoanele autorizate nu mai au drept de acces în Registrul electoral pe durata suspendării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu sau după încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz.

(4)Cazurile de înlocuire a persoanelor autorizate de către primari sunt transmise Autorității Electorale Permanente în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii acestora. Articolul 29

(1)Răspunderea pentru asigurarea confidențialității datelor cu caracter personal și a securității prelucrărilor în Registrul electoral revine Autorității Electorale Permanente, persoanelor autorizate și persoanelor împuternicite prevăzute la art. 26

(2)Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale. Articolul 30

(1)Persoanele autorizate, conform legii, efectuează operațiuni în Registrul electoral și au acces la datele și informațiile din Registrul electoral numai pentru unitatea administrativ-teritorială sau subdiviziunea administrativ-teritorială pe raza căreia își desfășoară activitatea, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

(2)Persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente asigură efectuarea comunicărilor prevăzute de prezenta lege prin intermediul Registrului electoral. Articolul 31

(1)Autoritatea Electorală Permanentă elaborează și adoptă instrucțiuni privind măsurile de securitate în legătură cu gestionarea și utilizarea Registrului electoral, care vizează:

1. a)controlul accesului la echipamente și la sistemul informatic, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de efectuare a operațiunilor în Registrul electoral; ...
2. b)controlul suportului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea suportului de date în mod neautorizat; ...
3. c)controlul stocării pentru a împiedica introducerea neautorizată de date și inspectarea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor; ...
4. d)controlul utilizării pentru a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de transmitere a datelor; ...
5. e)controlul accesului la date pentru a limita accesul persoanelor autorizate să utilizeze Registrul electoral, numai la datele pentru care au fost autorizate; ...
6. f)controlul introducerii de date pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice și să se stabilească ce date au fost introduse în Registrul electoral, când și de către cine au fost introduse datele; ...
7. g)controlul transportului și transferului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul transportului de suporturi de date, prin intermediul măsurilor tehnice de securizare; ...
8. h)controlul comunicațiilor aferente Registrului electoral, astfel încât să se poată asigura verificarea și stabilirea autorităților/organismelor cărora li s-au transmis sau li se pot transmite datele cu caracter personal, folosind echipamentele de comunicații. ...

(2)În vederea îndeplinirii atribuțiilor privind administrarea și suportul tehnic necesar funcționării Registrului electoral, coordonarea și îndrumarea metodologică a persoanelor autorizate să opereze în Registrul electoral, precum și controlul respectării dispozițiilor legale incidente în domeniu, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă măsuri tehnice, operative și de procedură, potrivit următoarelor principii:

1. a)confidențialitate - asigurarea accesului la informații numai pentru persoanele autorizate în funcție de competențe; ...
2. b)integritate - asigurarea exactității și caracterului complet al informațiilor, precum și a metodelor de prelucrare; ...
3. c)disponibilitate - asigurarea accesului la informații în termenul solicitat; ...
4. d)identificare și autentificare - asigurarea identificării și autentificării tuturor persoanelor autorizate în mod corespunzător, în funcție de competențe, înainte de orice operațiune; ...
5. e)autorizare - autorizarea participanților în vederea accesării datelor din Registrul electoral în funcție de competențe. ...

(3)Autoritatea Electorală Permanentă este autorizată să ia măsuri pentru prevenirea pierderii informațiilor și asigurarea recuperării acestora în cazuri fortuite sau de forță majoră.

(4)Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO realizează auditări ale securității Registrului electoral, în mod gratuit. Articolul 32 Accesul și operațiunile în Registrul electoral se realizează prin intermediul rețelei de internet. Articolul 33

(1)Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător cu domiciliul în România sunt următoarele:

1. a)numele și prenumele, precum și numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui; ...
2. b)data nașterii; ...
3. c)locul nașterii; ...
4. d)codul numeric personal; ...
5. e)țara în care își are reședința, dacă este cazul; ...
6. f)adresa de domiciliu; ...
7. g)adresa de reședință, în țară, precum și perioada de valabilitate a acesteia; ...
8. h)seria și numărul actului de identitate; ...
9. i)data emiterii actului de identitate; ...
10. j)data expirării actului de identitate; ...
11. k)numărul secției de votare. ...

(2)Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător care și-a stabilit domiciliul în străinătate sunt următoarele:

1. a)numele și prenumele, precum și numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui; ...
2. b)data nașterii; ...
3. c)locul nașterii; ...
4. d)codul numeric personal; ...
5. e)adresa de domiciliu; ...
6. f)numărul pașaportului; ...
7. g)data eliberării pașaportului; ...
8. h)data expirării pașaportului. ...

(3)În plus față de datele menționate la alin.

(4)În plus față de datele menționate la alin.

(1)---------- Alin.

(4)al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.

(5)În plus față de datele menționate la alin.

(1)---------- Alin.

(5)al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015. Articolul 34 În plus față de datele prevăzute la art. 33 Articolul 35

(1)Înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(2)După dobândirea cetățeniei române, persoanele care au 18 ani împliniți sunt înscrise în Registrul electoral, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Articolul 36 Radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetățeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicție. Articolul 37

(1)Radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.

(2)Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.

(3)Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se poate realiza și pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente efectuate prin intermediul Registrului electoral.

(4)Orice persoană interesată poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială alegătorul decedat cu domiciliul în România a avut ultimul domiciliu radierea acestuia din Registrul electoral, pe baza unei cereri scrise, datate și semnate, însoțite de certificatul de deces în copie, depuse personal sau prin poștă. Radierea se realizează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

(5)Orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată și semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăsește un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate.

(6)În cazul prevăzut la alin.

(7)Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral în caz de deces se face, din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale sau la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, în copie, de către persoanele autorizate sau Autoritatea Electorală Permanentă, după caz. Prevederile alin.

(2)-

(6)Articolul 38 La pierderea cetățeniei române, persoanele care au 18 ani împliniți sunt radiate din Registrul electoral, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Autorității Naționale pentru Cetățenie. Articolul 39

(1)În cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt radiați din Registrul electoral pe durata pedepsei, din oficiu, de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, în termen de 24 de ore de la data comunicării de către instanța judecătorească a copiei de pe dispozitivul hotărârii, transmisă conform art. 562 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 29 alin.

(1)lit. d) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2)În cazul punerii sub interdicție, alegătorii sunt radiați din Registrul electoral din oficiu de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu pe baza comunicării prin intermediul Registrului electoral, efectuate de către persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde nașterea celui pus sub interdicție judecătorească este înregistrată, în termen de 24 de ore de la data comunicării de către instanța judecătorească a copiei legalizate a hotărârii, transmise conform art. 941 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată.

(3)Radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puși sub interdicție se poate realiza de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu și pe baza comunicării acestor cazuri de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul Registrului electoral.

(4)La expirarea duratei pedepsei privind interzicerea exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt reînscriși, în mod automat, în Registrul electoral.

(5)Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral, în cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege sau al punerii sub interdicție, se face de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde acesta și-a avut ultimul domiciliu. Prevederile alin.

(1)-

(4)Articolul 40

(1)Pentru clarificarea unor situații punctuale privind anumite persoane înscrise în Registrul electoral, aflate în unul dintre cazurile prevăzute la art. 37 art. 39

(2)În situația prevăzută la alin.

(1)Articolul 41

(1)Modificările în Registrul electoral referitoare la schimbarea domiciliului în România se efectuează din oficiu, potrivit actelor normative în vigoare care reglementează activitatea de evidență a persoanelor.

(2)Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind domiciliul se realizează de către persoanele autorizate, în termen de cel mult 24 de ore la data comunicării prin intermediul Registrului electoral a modificărilor privind domiciliul de către Autoritatea Electorală Permanentă.

(3)Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind schimbarea numelui se realizează de către persoanele autorizate, în termen de cel mult 24 de ore de la data comunicării în Registrul electoral de către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor privind numele alegătorilor. Articolul 42

(1)Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă sau personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reședință în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a dovezii de reședință.

(2)Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate și semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a pașaportului, cu menționarea statului de domiciliu, transmise prin poștă, inclusiv prin poșta electronică, ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular. (la 10-03-2018, Alineatul

(2)din Articolul 42 , Sectiunea 1 , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul 5, Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 51 din 2 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 07 martie 2018 )

(3)Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate este arondat unei singure secții de votare.

(4)Modelele cererilor prevăzute la alin.

(5)Alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secția de votare unde au fost arondați, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege*).

(6)Alegătorii prevăzuți la alin.

(5)alin.

(2)Articolul 43 Documentele prevăzute la art. 42 alin.

(2)art. 93 alin.

(11)Articolul 44

(1)Operațiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin.

(2)Operațiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin.

(2)Articolul 45

(1)Arondarea alegătorilor la secțiile de votare din țară se realizează în mod automat, prin intermediul Registrului electoral, pe baza mențiunilor privind domiciliul sau reședința din actul de identitate sau din documentele care dovedesc reședința, conform prezentei legi.

(2)În cazul în care mențiunile privind domiciliul sau reședința din actul de identitate nu permit arondarea automată a alegătorilor cu domiciliul sau reședința în țară, persoana autorizată asigură arondarea manuală a acestora în baza informațiilor deținute la nivelul primăriei, cu respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege.

(3)Pentru aplicarea alin.

(4)În cazul în care informațiile prevăzute la alin.

(5)În cazul în care arondarea alegătorilor cu domiciliul sau reședința în țară nu este posibilă potrivit alin.

(1)-

(6)Arondarea alegătorilor la secțiile de votare organizate în străinătate se face de către persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente, pe baza datelor și informațiilor furnizate de către alegători conform art. 42 alin.

(2)Articolul 46

(1)Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorității Electorale Permanente, conform formatului și termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin.

(1)lit. a)-j) alin.

(2)Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorității Electorale Permanente, conform formatului și termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin.

(3)Autoritatea Națională pentru Cetățenie comunică Autorității Electorale Permanente, conform formatului și termenelor stabilite prin protocol, situația nominală a persoanelor care și-au pierdut cetățenia română, precum și a persoanelor care au vârsta de peste 18 ani și au dobândit cetățenia română. Articolul 47

(1)Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se depun la birourile județene sau la filialele Autorității Electorale Permanente, aceasta fiind obligată să se pronunțe, prin decizie, în cel mult 3 zile de la data înregistrării.

(2)Contestațiile împotriva deciziilor date conform alin.

(3)Contestațiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate, date conform alin.

(1)Secţiunea a 2-a Listele electorale Articolul 48 Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral. Acestea sunt permanente și suplimentare. Articolul 49

(1)Listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral.

(2)Alegătorii români care au făcut cereri prevăzute la art. 42 alin.

(3)Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc și se tipăresc de către Autoritatea Electorală Permanentă și se transmit biroului electoral pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 23 alin.

(6)---------- Alin.

(3)al art. 49 a fost modificat de pct. 2 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.

(4)Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligați să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data nașterii și domiciliul, precum și secția de votare la care au fost arondați, pe suport electronic sau hârtie.

(5)Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința în România se tipăresc de către primari, în două exemplare, până cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei alegerilor, și cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, după caz, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința în România se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unității administrativ-teritoriale, iar un exemplar se predă birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(6)Listele electorale permanente din străinătate cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reședința din străinătate, după caz, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente din străinătate se semnează de către împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente. Articolul 50

(1)Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii acestuia, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și numărul minim întreg nerotunjit de semnături necesar pentru susținerea candidaturilor la nivel național, precum și în fiecare circumscripție electorală.

(2)În termen de 24 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, Biroul Electoral Central comunică acestora informațiile prevăzute la alin.

(3)Toate comunicările se aduc de îndată la cunoștință publică, prin publicare pe site-ul Biroului Electoral Central sau pe site-urile birourilor electorale de circumscripție, după caz. Articolul 51

(1)Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și vor cuprinde elementele prevăzute la art. 49 alin.

(2)În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

1. a)persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; ...
2. b)persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință; ...
3. c)persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; ...
4. d)membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; ...
5. e)persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; ...
6. f)candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă. ...

(3)În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

1. a)persoanele care se prezintă la vot la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României și fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate; ...
2. b)personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate; ...
3. c)membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reședința în străinătate; ...
4. d)candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală externă*). ...

(4)Întâmpinările formulate cu privire la listele electorale suplimentare se soluționează de către biroul electoral al secției de votare, prin decizie.

(5)În cadrul secțiilor de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin.

(6)În cadrul secțiilor de votare din străinătate organizate în afara misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate ale României își pot exercita dreptul de vot numai alegătorii înscriși în listele electorale permanente și membrii biroului electoral al secției de votare, precum și operatorii de calculator, prevăzuți de prezenta lege. Capitolul V Candidaturile Articolul 52

(1)Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor. (1^1) Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării se depun la biroul electoral pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor. ---------- Alin. (1^1) al art. 52 a fost introdus de pct. 3 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015. (1^2) Listele de candidați propuse de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale, conform art. 54 alin.

(4)---------- Alin. (1^2) al art. 52 a fost introdus de pct. 3 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.

(2)Listele de candidați pentru alegerea senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat.

(3)Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.

(4)În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidați. Partidele politice din alianțele politice sau alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianței. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singură alianță politică sau alianță electorală.

(5)Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți.

(6)O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală.

(7)Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripției electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.

(8)Propunerile de candidați se fac în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza declarației de acceptare a candidaturii semnate de aceștia.

(9)În cazul alianțelor politice și al alianțelor electorale, propunerile de candidați vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianță.

(10)Propunerile de candidați trebuie să cuprindă circumscripția electorală, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia, precum și Camera Parlamentului pentru care aceștia candidează, iar în cazul alianțelor politice sau electorale, partidul care i-a propus.

(11)Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați, precum și de declarația de avere și declarația de interese ale fiecărui candidat.

(12)Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripția electorală în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

(13)Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.

(14)Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi alese. Articolul 53

(1)În vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale depune la biroul electoral de circumscripție 4 dosare, cuprinzând următoarele: a) două exemplare originale și două copii ale listei candidaților pentru respectiva circumscripție, cuprinzând datele prevăzute la art. 52 alin.

(8)-

(10)...

1. b)copiile actelor de identitate ale candidaților; ...
2. c)două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 52 alin.

(12)...

1. d)două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de avere și de interese ale candidaților, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare; ...
2. e)două exemplare originale și două copii ale declarațiilor candidaților născuți înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenență sau neapartenență la securitate ca poliție politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare. ...

(2)Dosarele de candidatură prevăzute la alin.

(1)Articolul 54

(1)Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care depun la Biroul Electoral Central o listă de susținători cuprinzând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral la nivel național, pot depune liste de candidați în toate circumscripțiile electorale. În acest caz, prevederile art. 53 alin.

(2)Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători.

(3)Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători.

(4)Prin excepție de la art. 52 alin.

(6)art. 56 art. 53 alin.

(1)art. 56

(5)Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale ori numele și prenumele candidatului independent, după caz, numele și prenumele susținătorului, codul numeric personal, data nașterii susținătorului, adresa susținătorului, denumirea, seria și numărul actului de identitate al susținătorului, precum și semnătura acestuia. În listă se vor menționa, de asemenea, numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor.

(6)Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Modelul listei susținătorilor este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

(7)Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot și cu domiciliul sau reședința în circumscripția electorală pentru care se propun candidați. Un alegător poate susține mai multe liste de candidați sau candidați independenți. Articolul 55

(1)În vederea înregistrării propunerii de candidatură, fiecare candidat independent depune personal, la biroul electoral de circumscripție, 4 dosare, cuprinzând următoarele: a) două exemplare originale și două copii ale cererii de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând datele prevăzute la art. 52 alin.

(10)... b) documentele prevăzute la art. 53 alin.

(1)lit. b)-e) ...

(2)Dosarele de candidatură prevăzute la alin.

(1)Articolul 56

(1)Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin.

(2)din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei nr. 1.

(2)Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.

(3)Prin minoritate națională se înțelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.

(4)Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(5)Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.

(6)Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, codul numeric personal, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună și o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(7)În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin.

(1)-

(8)Prevederile alin.

(9)Mandatul de deputat atribuit potrivit alin.

(10)Organizațiile prevăzute la alin.

(1)-

(4)Articolul 57

(1)Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2)Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central, în termen de 5 zile de la data înființării acestuia.

(3)Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la data depunerii acestuia.

(4)Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării.

(5)Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării.

(6)Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin.

(7)Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale. Articolul 58

(1)Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2)Exemplarele originale ale propunerilor de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și orei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului. Unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București.

(3)În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia într-un loc vizibil.

(4)Candidații pot renunța la candidatură, până la data-limită de depunere a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declarație pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscripție.

(5)Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi și pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleași persoane care semnează propunerea de candidatură.

(6)În cazul unei renunțări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.

(7)Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se face pe buletinele de vot astfel tipărite, iar candidatului decedat nu i se atribuie mandat. Articolul 59

(1)Admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării deciziei de acceptare.

(2)Respingerea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de către candidat ori de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la data afișării deciziei de respingere.

(3)Biroul Electoral Central și birourile electorale de circumscripție întocmesc procese-verbale din care rezultă data și ora afișării deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.

(4)Candidaturile în mai multe circumscripții electorale sau atât pentru funcția de senator, cât și pentru cea de deputat, cu excepția celor prevăzute la art. 54 alin.

(5)Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.

(6)Contestația și cererea de apel se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.

(7)Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor adoptate de către birourile electorale de circumscripție se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor de către Biroul Electoral Central ori de către biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara României se soluționează de către Tribunalul București. Hotărârea dată se afișează, în mod vizibil, la sediul instanței care a emis-o.

(8)Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare.

(9)Hotărârea pronunțată în apel este definitivă. Articolul 60

(1)La data expirării termenelor de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 59 alin.

(1)---------- Alin.

(1)al art. 60 a fost modificat de pct. 4 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.

(2)Biroul Electoral Central comunică tuturor birourilor electorale de circumscripție candidaturile la nivel național ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, în cel mult 24 de ore de la data constatării rămânerii definitive a acestora.

(3)În cel mult 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(4)Birourile electorale de circumscripție afișează la sediul lor candidaturile definitive, cu precizarea numelui și prenumelui, localității de domiciliu, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă și prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați. Capitolul VI Buletinele de vot și ștampilele de vot Articolul 61

(1)Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

(2)Ordinea în care se tipăresc listele de candidați și candidaturile independente pe buletinul de vot se stabilește de biroul electoral de circumscripție, prin trageri succesive la sorți: întâi pentru partidele politice parlamentare, alianțele politice sau electorale ce cuprind cel puțin un partid politic parlamentar și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, apoi pentru partidele politice neparlamentare și alianțele politice ori electorale dintre acestea, apoi pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

(3)Tragerea la sorți se face de către președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezența câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscripție. Data, locul și ora tragerii la sorți vor fi afișate la sediul biroului electoral de circumscripție, cu 24 de ore înainte. Absența unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorți. Contestațiile privind rezultatul tragerii la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează și se depun pe loc și se soluționează de îndată de către biroul electoral de circumscripție. Decizia este definitivă.

(4)Pe buletinul de vot se vor imprima patrulatere, paralel între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidați și candidaturile independente, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. Patrulaterele se numerotează de la stânga la dreapta. Paginile se numerotează.

(5)În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, a organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau, după caz, sintagma "candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipărește, după caz, semnul electoral.

(6)În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați. Candidații se identifică pe listă prin prenume, nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista. Articolul 62

(1)Semnele electorale se stabilesc și se depun la Biroul Electoral Central de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentei legi, cu cel puțin 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2)Semnele electorale trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înregistrat juridic.

(3)Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4)Semnul electoral folosit de un partid politic, o alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima și nu poate fi însușit ori utilizat de alt partid politic, altă alianță politică, alianță electorală ori organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrate ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică ori alianța electorală inițială.

(5)În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentei legi, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a înregistrat primul, respectiv prima respectivul semn.

(6)Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, în cel mult 5 zile de la data depunerii acestora.

(7)Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin.

(8)Semnele electorale nu pot fi contrare legii.

(9)Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale a doua zi după data expirării termenului prevăzut la ultima teză a alin.

(10)Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, Biroul Electoral Central va comunica prefecților semnele electorale, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

(11)Candidații independenți nu pot folosi semne electorale.

(12)Alianța politică ori alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianța respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță politică sau alianță electorală. Articolul 63

(1)Pentru fiecare circumscripție electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în Registrul electoral cu un supliment de 10%. Pentru secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate, numărul de buletine de vot este stabilit de către Autoritatea Electorală Permanentă, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

(2)Pe ștampilele de vot se va inscripționa cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.

(3)Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către prefecți, cu avizul Autorității Electorale Permanente. Imprimarea buletinelor de vot pentru secțiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului București. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor. Confecționarea ștampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefecților, iar ștampila Biroului Electoral Central și ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de către Ministerul Afacerilor Interne. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefecților, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe pentru secțiile de votare din străinătate. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor.

(4)În termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la art. 60 alin.

(5)Președintele biroului electoral de circumscripție afișează copia machetei fiecărui tip de buletin de vot la sediul biroului electoral de circumscripție, timp de 48 de ore de la data comunicării de către prefect. Dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a alianțelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile, competitorii electorali pot solicita biroului electoral de circumscripție modificarea machetei și tipărirea corectă a buletinelor de vot de către prefect. După acest termen, nicio contestație nu va mai fi admisă.

(6)Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate, pe bază de proces-verbal.

(7)Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul fiecărei secții de votare.

(8)La cererea scrisă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care participă la alegeri conform prezentei legi sau a candidaților independenți, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate. Capitolul VII Campania electorală Articolul 64 Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00. Articolul 65

(1)În campania electorală candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2)În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

(3)Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.

(4)Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli în perioada de desfășurare a cursurilor.

(5)În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de propagandă electorală care incită, promovează ori justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

(6)În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă ori etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. Articolul 66

(1)Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

1. a)ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză; ...
2. b)ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale; ...
3. c)ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist. ...

(2)Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru toți candidații. Articolul 67

(1)În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:

1. a)emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute; ...
2. b)emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală; ...
3. c)dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție programele electorale și temele de interes public. ...

(2)În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin.

(1)lit. a)

(3)Emisiunile informative prevăzute la alin.

(1)lit. a)

(4)Posturile private de radio și de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin.

(5)Emisiunile prevăzute la alin.

(6)Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin.

(1)lit. b)

(7)Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. Articolul 68

(1)Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale acestora la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. La serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces gratuit partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 23 de circumscripții electorale. Timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporționali cu numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.

(2)Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României.

(3)Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin.

(4)Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, se face în aceleași condiții tarifare pentru toți competitorii electorali, numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit art. 67

(5)Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

(6)Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

(7)Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale.

(8)Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se realizează în direct sau se înregistrează în proporțiile stabilite de aceștia.

(9)În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete într-o succesiune care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat. Articolul 69

(1)În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și de televiziune numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 66-68

(2)În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați. Articolul 70

(1)Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.

(2)Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.

(3)Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcției lor.

(4)În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus. Articolul 71

(1)Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.

(2)În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații:

1. a)să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ...
2. b)să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice; ...
3. c)să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat; ...
4. d)să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală ori etnie. ... Articolul 72 Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:
5. a)să fie imparțiali; ...
6. b)să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale; ...
7. c)să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare; ...
8. d)să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite; ...
9. e)să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art. 65 alin.

(6)art. 71 ... Articolul 73 Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:

1. a)prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; ...
2. b)invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 74 alin.

(4)... c) comentarii privind campania electorală. ... Articolul 74

(1)Candidații și partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, ale căror drepturi ori interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică.

(2)Candidații și partidele politice sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri, ale căror drepturi ori interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte, beneficiază de drept la rectificare.

(3)Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare:

1. a)să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării; ...
2. b)să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit.
3. a)...
4. c)să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica, în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării; ...
5. d)să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului. ...

(4)În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie. Articolul 75

(1)Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.

(2)Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor. Articolul 76

(1)Nerespectarea de către radiodifuzori a dispozițiilor art. 65 alin.

(6)art. 66-75 art. 77 art. 78 alin.

(2)Faptele se constată și sancțiunile se aplică de către Consiliul Național al Audiovizualului, potrivit Legii nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 77

(1)În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

1. a)denumirea instituției care a realizat sondajul; ...
2. b)data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; ...
3. c)dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; ...
4. d)cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. ...

(2)Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3)Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. Articolul 78

(1)Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 84 alin.

(2)În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de ora 21,00, ora României. Articolul 79

(1)Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral și să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ținând seama de numărul p