COD BCH (CONST. NAVE SPECIALE) din 30 octombrie 1992

(22)a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Rezoluţia MEPC.33

(27)a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 şi prin Rezoluţia MEPC.56

(33)a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 bis din 26 martie 2003 INTRODUCERE

1. Scopul Codului pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) este de a pune la dispoziţie o normă internaţională pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase şi nocive, prin formularea caracteristicilor constructive ale navelor implicate în acest transport, indiferent de tonajul lor, şi ale echipamentului aflat la bord astfel încât să reducă la minim riscurile la care sunt supuse nava, echipajul său şi mediul înconjurător, ţinând cont de natura produselor transportate.
2. Codul se bazează în esenţă pe principiul clasificării în tipuri diferite a navelor cisternă pentru produse chimice, în funcţie de gradul de pericol pe care-l prezintă produsele transportate de aceste nave. Fiecare produs poate avea una sau mai multe proprietăţi periculoase care includ: inflamabilitatea, toxicitatea şi reactivitatea, precum şi pericolul pe care îl prezintă acestea pentru mediu în caz de deversări accidentale.
3. În toată perioada de elaborare a Codului, s-a admis că acesta trebuie să se bazeze pe principii corecte de arhitectură şi mecanică navală, precum şi pe cele mai recente cunoştinţe în ceea ce priveşte pericolele pe care le prezintă diversele produse vizate; în plus, s-a admis că tehnicile de proiectare a navelor cisternă nu numai că sunt foarte complexe, dar ele evoluează rapid şi, de aceea, Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. Deci, Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) trebuie să reexamineze periodic Codul, ţinând cont atât de experienţa acumulată cât şi de progresul tehnic.
4. Amendamentele la Cod care se referă la cerinţele pentru produsele noi şi condiţiile de transport a acestora, vor fi difuzate din când în când ca recomandări, cu titlu provizoriu, după ce ele vor fi adoptate de Comitetul Securităţii Maritime (MSC) şi Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin (MEPC) al Organizaţiei, conform prevederilor articolului 16 al Convenţiei internaţionale pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), până la intrarea în vigoare a acestor amendamente.
5. Codul tratează în mod special proiectarea şi echipamentul navei. În scopul asigurării transportului în siguranţă a produselor, problema se va studia totuşi în ansamblu. Alte aspecte privind transportul în siguranţă a produselor, ca de exemplu: pregătirea personalului, exploatarea, controlul traficului şi manipularea în port, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate de Organizaţie.
6. Capitolul 6 al Codului, care tratează cerinţele de exploatare a navelor cisternă pentru produse chimice, pune în evidenţă regulile altor capitole care sunt aplicabile şi face referiri la alte caracteristici importante cu privire la siguranţă, care sunt proprii exploatării navelor cisternă pentru produse chimice. Rezumatul cerinţelor minime al produselor prevăzute de Cod, sunt arătate în capitolul 17 al Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC). Trimiterile la alte referinţe ale Codului IBC şi Codului BCH sunt date în capitolul 6 al acestei publicaţii. Capitolul 1 Generalităţi 1.1 Scopul Scopul Codului este de a recomanda criterii corespunzătoare pentru proiectare, norme de construcţie şi alte măsuri de siguranţă pentru navele care transportă în vrac substanţe chimice periculoase şi nocive, în aşa fel încât să reducă la minim riscul pentru nave, echipajul lor şi mediul înconjurător. În sensul Convenţiei MARPOL 73/78, Codul se aplică numai navelor cisternă pentru produse chimice, aşa cum au fost definite în regula 1

(1)din Anexa II la aceasta, care transportă substanţe lichide nocive, clasificate în categoria A, B, sau C şi identificate astfel prin literele A, B sau C din coloana "c" a capitolului 17 din Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC). 1.2 Aplicare 1.2.1 Produsele: Codul se aplică mărfurilor în vrac formate din substanţe chimice periculoase şi nocive, altele decât petrolul sau produsele similare inflamabile, după cum urmează: (

1. a)Produse care prezintă riscuri importante de incendiu, suplimentar faţă de cele ale produselor petroliere şi ale produselor similare inflamabile. (
2. b)Produse care prezintă riscuri importante suplimentar faţă de inflamabilitate sau alte riscuri decât inflamabilitatea. (
3. c)Produse care pot prezenta un risc pentru mediul înconjurător, dacă sunt deversate accidental. În prezent Codul se limitează la lichidele arătate în rezumatul cerinţelor minime din capitolul 17 al Codului IBC. Produsele care au fost studiate şi asupra cărora s-a hotărât că, din punct de vedere al siguranţei şi poluării nu prezintă riscuri în asemenea măsură încât să justifice aplicarea Codului, sunt enumerate în capitolul 18 al Codului IBC. 1.2.2 Navele: În prezent, Codul se limitează la navele cisternă. 1.3 Riscuri 1.3.1 Riscurile produselor chimice şi a altor substanţe, referitor la viaţa umană, luate în considerare de acest Cod sunt: (
4. a)Riscul de incendiu este definit prin punctul de inflamabilitate, punctul de fierbere, domeniul limitelor de explozie şi temperatura de autoaprindere a produsului chimic. (
5. b)Pericolul pentru sănătate este definit prin: (
6. i)efectul toxic sau iritant asupra pielii sau mucoaselor ochilor, nasului, gâtului şi plămânilor, când aceste produse se găsesc în stare gazoasă sau sub formă de vapori, în combinaţie cu presiunea vaporilor; sau (
7. ii)efectele iritante asupra pielii, dacă acesta se găseşte în stare lichidă; sau (iii) efectul toxic prin absorbirea în piele, ţinând cont de valorile pentru CL

(50), DL

(50)(pe cale orală) şi DL

(50)(pe cale cutanată). (

1. c)Riscul de poluare a apei este definit prin toxicitatea produsului pentru om, solubilitatea sa în apă, volatilitatea sa, mirosul sau gustul său şi de greutatea specifică. (
2. d)Riscul de poluare a atmosferei este definit prin: (
3. i)limita maximă de expunere (EEL) sau CL

(50); (

1. ii)presiunea vaporilor, (iii) solubilitatea în apă; (
2. iv)greutatea specifică a lichidului; (
3. v)densitatea relativă a vaporilor; (
4. e)Riscul de reactivitate este definit prin reactivitatea produsului cu: (
5. i)alte produse chimice, sau (
6. ii)apa, sau (iii) el însuşi (inclusiv polimerizarea). 1.3.2 Riscurile produselor chimice sau a altor substanţe, referitor la mediul marin luate în considerare de acest Cod sunt: (
7. a)bioacumularea şi riscul ce decurge din aceasta pentru viaţa acvatică, sănătatea omului sau calitatea alimentelor de origine marină. (
8. b)distrugerea resurselor vii, (
9. c)pericole pentru sănătatea omului; şi (
10. d)deteriorarea peisajului natural. 1.4 Definiţii 1.4.1 Lichidele prevăzute de acest Cod, sunt cele a căror presiune a vaporilor nu depăşeşte 2,8 kp/cm² la o temperatură de 37,8° C. 1.4.2 Presiunea vaporilor înseamnă presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturaţi de deasupra lichidului, exprimată în kp/cm² sau mm Hg la o temperatură dată. 1.4.3 Punctul de inflamabilitate este temperatura exprimată în grade Celsius, la care un lichid degajă o cantitate suficientă de vapori inflamabili pentru a produce aprinderea. Valorile indicate în acest Cod sunt acelea determinate prin încercarea în "creuzet deschis" şi "creuzet închis", care indică două tipuri diferite de echipament de încercare. 1.4.4 Punct de fierbere este temperatura la care un lichid are o presiune a vaporilor egală cu presiunea atmosferică. 1.4.5 Limitele de explozie sunt limitele gazului sau ale concentraţiilor vaporilor (procente de volum în aer), care vor arde sau vor exploda în prezenţa unei surse de aprindere. 1.4.6 Greutatea specifică este raportul dintre greutatea unui anumit volum al unei substanţe şi greutatea unui volum egal de apă. Pentru lichidele cu solubilitate limitată, greutatea specifică va fi anticipată fie că produsul se va scufunda fie că va pluti în apă. 1.4.7 Densitatea de vapori este densitatea relativă sau raportul dintre greutatea unor vapori sau a gazelor (fără prezenţa aerului) şi greutatea unui volum egal de aer la aceeaşi presiune şi temperatură. Valorile mai mici de 1 arată că vaporii sau gazele sunt mai uşoare decât aerul, în timp ce valorile mai mari de 1 arată că gazele sunt mai grele decât aerul. 1.4.8 Vâscozitatea este rezistenţa la alunecare a unei pelicule de lichid care separă două plăci orizontale, dintre care una este mişcată deasupra celeilalte. Vâscozitatea absolută a unei substanţe este forţa în dyn, care va mişca 1 cm² al unei suprafeţe plane, cu o viteză de 1 cm/s faţă de altă suprafaţă plană paralelă care este separată de un strat de substanţă de 1 cm grosime. Vâscozitatea cinematică a unei substanţe este raportul dintre vâscozitatea absolută şi densitatea substanţei la temperatura măsurătorii. 1.4.9 Acţiunea corozivă este proprietatea unei substanţe care are un efect distructiv faţă de mediul înconjurător, intrând într-o reacţie electrochimică cu acesta. 1.4.10 Compartimentele pompelor de marfă reprezintă încăperile care conţin pompele şi accesoriile lor destinate manipulării produselor vizate de Cod. 1.4.11 Compartimentele pompelor înseamnă încăperile situate în zona tancurilor de marfă, care conţin pompele şi accesoriile lor destinate manipulării balastului şi a combustibilului lichid. 1.4.12 Zona tancurilor de marfă este acea parte a navei care conţine tancurile de marfă şi compartimentul pompelor de marfă şi include coferdamuri, spaţiile goale şi încăperile de punte care sunt adiacente tuturor acestor spaţii şi se situează deasupra lor. 1.4.13 Separat înseamnă, spre exemplu, că o instalaţie cu tubulaturi de marfă sau o instalaţie de aerisire pentru marfă nu este racordată la altă tubulatură de marfă sau instalaţie de aerisire pentru marfă. Această separare poate fi obţinută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. În interiorul unui tanc de marfă nu trebuie folosite metodele de exploatare, ci trebuie să se utilizeze una din următoarele metode: (
11. a)să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele şi să se obtureze capetele tubulaturilor; (
12. b)să se monteze în serie două flanşe de tip "trece-nu trece" şi să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porţiunea de tubulatura cuprinsă între cele două flanşe de tip "trece-nu trece". 1.4.14 Independent înseamnă că, spre exemplu, o instalaţie cu tubulaturi sau o instalaţie de aerisire nu este racordată în nici un fel la altă instalaţie şi nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalaţii. 1.4.15 În legătură cu oxidul de propilenă şi mixtura de oxid de etilenă/oxid de propilenă cu un conţinut de oxid de etilenă nu mai mult de 30% din greutate (secţiunea 4.7), temperatura de bază înseamnă temperatura corespunzătoare presiunii vaporilor de marfă la presiunea stabilită a supapei de siguranţă. 1.4.16 Limite de toxicitate: (
13. a)DL

(50)(pe cale orală): o doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării, dacă aceasta se administrează pe cale orală. (b) DL

(50)(pe cale cutanată): o doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării, dacă aceasta se administrează pe cale cutanată. (c) CL

(50)- concentraţia care este mortală la inhalare pentru 50% din subiecţii supuşi testării. 1.4.16A Substanţe lichide nocive înseamnă orice substanţă menţionată în apendicele II la Anexa II a Convenţiei internaţionale pentru prevenirea poluării de nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) sau clasificată provizoriu conform prevederilor regulii 3

(4)a acelei anexe, ca aparţinând categoriilor A,B,C sau D. 1.4.16B Norme pentru proceduri şi amenajări înseamnă normele pentru proceduri şi amenajări pentru descărcarea substanţelor lichide nocive, menţionate în Anexa II la MARPOL 73/78, adoptate de Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin la cea de-a douăzeci şi doua sesiune a sa prin rezoluţia MEPC. 18

(22), aşa cum a fost amendată de Organizaţie. 1.4.16C Codul IBC înseamnă Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase adoptat de Comitetul Siguranţei Maritime şi de Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin al Organizaţiei prin rezoluţiile MSC.4

(48)şi, respectiv, MEPC. 19

(22), aşa cum au fost amendate. 1.4.17 Dacă în Cod se face referire la un paragraf principal, trebuie aplicate toate prevederile din subparagrafele respective. 1.5 Echivalenţe 1.5.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv sau aparat, sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv sau aparat, sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalaţie, acest material, dispozitiv sau aparat, sau un tip al acestora, sau ca această prevedere, are o eficacitate cel puţin egală cu cea prevăzută de Cod. 1.5.2 Dacă Administraţia autorizează astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, sau a unei noi proiectări sau aplicări, ea trebuie să comunice la OMI particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunica altor părţi la MARPOL 73/78 şi altor guverne în scopul informării inspectorilor lor. 1.6 Cerinţe privind inspecţia 1.6.1 În cazul navelor cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfă, Certificatul de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radio pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radiotelegrafică pentru nava de marfă sau Certificatul de siguranţa radiotelefonică pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii: .1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod. .2 O inspecţie periodică la intervale specificate de Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, care trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod. .3 Cel puţin o inspecţie intermediară în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, în cazurile în care se efectuează numai o singură inspecţie intermediară în orice perioadă de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marchează jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecţiile intermediare trebuie să permită asigurarea că echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă corespund prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în bună stare de funcţionare. Aceste inspecţii trebuie să facă obiectul unei menţiuni în Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase. .4 O inspecţie anuală în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare generală pentru asigurarea că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele sunt într-o stare satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Această inspecţie trebuie să facă obiectul unei menţiuni în Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase. .5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform subparagrafului 1.6.2.3, sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, ca materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi că nava poate să iasă în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord. 1.6.2 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei 1.6.2.1 Starea tehnică a navei şi a echipamentului său trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să iasă în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord. 1.6.2.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută în această secţiune, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora. 1.6.2.3 Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecţiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienţa sau integritatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul numit sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor subparagrafului 1.6.1.5. 1.6.3 Eliberarea unui Certificat de conformitate 1.6.3.1 Un certificat numit Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase al cărui model este dat în apendice, trebuie să fie eliberat după inspecţia iniţiala sau o inspecţie periodică a oricărei nave cisternă pentru produse chimice care efectuează voiaje internaţionale şi care corespunde cerinţelor aplicabile ale Codului. 1.6.3.2 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni trebuie să fie disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecţie. 1.6.4 Eliberarea sau aprobarea certificatului de către alt guvern 1.6.4.1 La cererea unei alte Părţi, un guvern poate să dispună ca o navă împuternicită să arboreze pavilionul unui alt Stat, să fie inspectată şi, dacă apreciază că cerinţele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea Certificatului pentru această navă, şi dacă este oportun, să aprobe sau să autorizeze aprobarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului ţării în care nava este înmatriculată. 1.6.5 Durata şi valabilitatea Certificatului 1.6.5.1 Un Certificat de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie, care nu va depăşi 5 ani începând de la data inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei periodice. 1.6.5.2 Nu trebuie permisă nici o prelungire a perioadei de valabilitate de 5 ani a Certificatului. 1.6.5.3 Certificatul îşi va înceta activitatea: .1 dacă inspecţiile nu sunt efectuate în cadrul perioadelor specificate la paragraful 1.6.1. .2 la trecerea navei sub pavilionul altui Stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului Certificat este pe deplin satisfăcut că nava corespunde cerinţelor subparagrafelor 1.6.2.1 şi 1.6.2.2. În cazul în care are loc un transfer între guvernele contractante, dacă cererea este făcută într-un interval de 12 luni de la efectuarea transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion nava îl arborase anterior, va transmite, cât mai repede posibil Administraţiei copii ale certificatelor cu care nava a fost prevăzută înainte de transfer şi copii ale rapoartelor inspecţiilor pertinente, dacă acestea din urmă sunt disponibile. 1.7 Data reală 1.7.1 Data reală a Codului este 12 aprilie 1972 (la 6 luni după ce Codul a fost adoptat de către Adunarea IMO prin rezoluţia A.212(VII)). 1.7.2 Codul se aplică navelor a căror chilă a fost pusă sau navelor care se află într-un stadiu similar de construcţie, sau navelor a căror transformare a început la sau după data reală. Această măsură de transformare nu se aplică la modificarea navelor menţionate în regula 1

(12)a Anexei II la MARPOL 73/78. 1.7.3 De asemenea, Codul trebuie aplicat navelor existente care transportă mărfurile prevăzute de Cod. Navele existente trebuie să corespundă prevederilor Codului pentru transportul de mărfuri, cu excepţia următoarelor: (

1. a)Tancurile pentru mărfuri, care se cer a fi transportate pe nave de tipul 1, trebuie să corespundă aliniatului 2.2.4(a)(iii); totuşi, abateri mici de la distanţele specificate în aliniatele 2.2.2(a)(
2. ii)şi 2.2.2(b)(iii), pot fi acceptate de către Administraţie. (
3. b)Tancurile pentru mărfuri, care se cer a fi transportate pe nave de tipul 2, trebuie să fie amplasate în exteriorul întinderii avariei minore de bordaj specificată în aliniatul 2.2.2(c), sub rezerva unei derogări minore, aşa cum poate fi acceptată de către Administraţie. (
4. c)Nu se cere conformitatea cu paragrafele 2.2.4(b)(
5. ii)şi 2.2.4(c). (
6. d)Se presupune conformitatea cu cerinţele aliniatului 2.2.4(b)(iii), dar derogările de la distanţele de bordaj şi de fund cerute pot fi permise cu condiţia ca tancurile de marfă existente de pe navele de tipul 2 să fie amplasate la cel puţin 760 mm învelişului fundului. (
7. e)Dacă o navă cisternă existentă pentru transportul produselor chimice este transformată dintr-o navă de tipul 3 într-una de tipul 2, trebuie îndeplinite toate cerinţele de la aliniatul 2.2.4, cu excepţia ca posibilitatea de a supravieţui avariei în încăperea de maşini trebuie să fie determinata de către Administraţie. (
8. f)Nu se presupune conformitatea cu aliniatul 2.7.1. 1.8 Produse noi Dacă sunt propuse să se transporte în vrac produse chimice lichide periculoase şi substanţe lichide nocive din categoria A, B şi C, fiecare dintre acestea putând fi considerate că intră sub incidenţa Codului fără ca în prezent să fie incluse în rezumatul cerinţelor minime din capitolul VI, Administraţia implicată într-un asemenea transport trebuie să stabilească condiţii potrivite pentru transport, bazate pe principiile Codului şi să notifice condiţiile Organizaţiei. În legătură cu aceasta, Criteriul pentru evaluarea riscului chimicalelor în vrac trebuie să asigure îndrumare. În timpul revizuirii periodice a Codului, aceste trimiteri vor fi luate în considerare în vederea includerii lor în Cod. Capitolul 2 Stocarea mărfii A. PROTECŢIA FIZICĂ (AMPLASAREA TANCURILOR DE MARFĂ, FLOTABILITATEA ŞI STABILITATEA LA AVARIE) 2.1 Generalităţi Probabilitatea unei avarii, care rezultă din coliziune, eşuare sau alte condiţii, a unei nave ce transportă în vrac produse chimice şi care conduce, mai devreme sau mai târziu, la evacuarea necontrolată a mărfii, nu poate să nu fie luată în considerare. De aceea, amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul şi fundul navei (care ar permite un grad de protecţie între avaria externă şi stocarea mărfii) şi măsura în care nava ar putea rămâne în stare de plutire după această avarie trebuie să se raporteze la măsura în care ar putea fi tolerată evacuarea mărfii, ţinând seama de natura şi gravitatea pericolului lor pentru mediul înconjurător. 2.1.1 Sunt utilizate 3 grade de protecţie fizică. Cel mai înalt grad al acestei protecţii - tipul 1 - este cerut pentru substanţele considerate a prezenta cel mai mare pericol pentru mediul înconjurător, iar gradele reduse - tipurile 2 şi 3 - pentru substanţele cu pericol mai mic progresiv. 2.1.2 Gradele de protecţie fizică cerute pentru transportul individual al substanţelor sunt arătate în coloana "e" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. 2.1.3 Dacă se intenţionează a se transporta mai mult de o substanţă, cerinţele pentru supravieţuirea navei în caz de avarie trebuie să corespundă celor mai periculoase substanţe, dar stocarea mărfii trebuie să corespundă doar cerinţelor minime specifice pentru produsele chimice considerate separat. 2.2 Tipuri de nave 2.2.1 Generalităţi: Navelor vizate de acest Cod li se poate atribui bordul liber minim permis de Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare. Cerinţele suplimentare din aliniatul 2.2.4, ţinând cont de orice tanc gol sau parţial umplut, ca şi de greutatea specifică a mărfurilor ce urmează a fi transportate, ar trebui, totuşi, să determine pescajul de funcţionare permis pentru orice condiţie de încărcare reală. În final, toate navele angajate în transportul în vrac al produselor chimice trebuie să aibă manualul de încărcare şi manualul privind stabilitatea navei pentru informarea şi orientarea comandantului. Aceste manuale trebuie să cuprindă detalii privind cazurile de încărcare a tancurilor pline şi goale sau a tancurilor parţial golite, poziţia acestor tancuri pe nava, greutăţile specifice ale diferitelor loturi de mărfuri transportate, şi orice situaţie de balastare în cazuri critice de încărcare. Manualele trebuie să conţină măsuri de evaluare a altor cazuri de încărcare. 2.2.2 Ipoteze referitoare la avarii: Pentru a stabili criteriile privind amplasarea tancurilor de marfă şi stabilitatea navei este necesar să se definească avariile ipotetice şi să se determine condiţiile de supravieţuire şi condiţiile de stocare a mărfii. Se vor aplica următoarele cazuri principale de avarie ipotetică. În aceste cazuri în care încăperea de maşini este considerată a fi un compartiment inundabil, se va considera o permeabilitate de 0,85 a acestuia. Permeabilitatea altor spaţii expuse la inundare trebuie să fie determinată astfel încât să reflecte limitările mărfii, combustibilului sau a balastului încărcat. Asemenea limitări trebuie incluse în informaţia prezentată comandantului. (
9. a)Avaria de coliziune: (
10. i)Extinderea L^(2/3) longitudinală: ------- sau 14,5 m, luându-se valoarea mai mică 3 (
11. ii)Extinderea transversală B (de la bordaj perpendicular --- sau 11,5, luându-se valoarea pe planul diametral, la 5 cea mai mică nivelul liniei de încărcare de vară): (iii) Extinderea verticală de la linia de bază în sus fără limită (
12. b)Eşuarea Pe 0,3 L de la perpendiculara În orice altă parte prova a navei a navei (
13. i)Extinderea L L longitudinală --- --- sau 5 m, 10 10 luându-se valoarea mai mică B (
14. ii)Extindere --- sau 10,0 m, luându-se 5 m transversală 6 valoarea mai mică B (iii) Extindere verticală --- sau 6 m, luându-se valoarea mai mică de la linia de bază: 15 unde: L şi B în metri, pentru orice parte a navei şi perpendicularele sunt definite în regula 3 a Convenţiei internaţionale din 1966 asupra liniilor de încărcare. (
15. c)Avaria minoră a bordajului Avaria produsă de remorchere, diguri etc trebuie considerată astfel: Extindere transversală (de la bordaj 760 mm perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare) 2.2.3 Ipoteze referitoare la supravieţuire: Se consideră că nava supravieţuieşte în condiţiile de avarie specificate pentru fiecare tip de navă (vezi 2.2.4), dacă rămâne în stare de plutire în condiţii de echilibru stabil şi dacă satisface următoarele criterii de stabilitate: (
16. a)Stabilitatea în situaţia finală de inundare poate fi considerată suficientă dacă diagrama braţului de redresare are o extindere de minim 20° dincolo de poziţia de echilibru în asociere cu un braţ de redresare de cel puţin 100 mm. Volumul neinundabil al suprastructurii pupa, din jurul puţului încăperii de maşini, poate fi luat în considerare în condiţiile în care puţul încăperii de maşini este etanş la acest nivel, caz în care linia de plutire de avarie nu trebuie să fie deasupra punctului superior extrem pupa al suprastructurii în planul diametral. (
17. b)Unghiul de bandare în situaţia finală de inundare, nu trebuie să depăşească 15°, cu excepţia faptului că, dacă nici o parte a punţii nu este imersată, poate fi acceptat un unghi de bandare de până la 17°. Pentru navele cu lungimea mai mică de 150 m, Administraţia poate accepta un unghi de bandare care să nu depăşească 25°, în condiţiile în care se arată practic că o limită mai mică nu poate fi obţinută în mod rezonabil şi că toate celelalte cerinţe formulate în aliniatul 2.2.3(
18. a)sunt îndeplinite. 2.2.4 Cerinţe privind tipul de navă (
19. a)Navă de tipul 1 (
20. i)Generalităţi O navă de tipul 1 este proiectată să transporte produse care cer măsuri preventive maxime pentru a exclude scurgerea unei asemenea încărcături. (
21. ii)Capabilitatea navei Nava trebuie să poată susţine oriunde pe lungimea ei avaria de coliziune (2.2.2(a)) sau avaria de eşuare (2.2.2.(b)) şi să supravieţuiască aşa cum se specifică în aliniatul 2.2.3. (iii) Amplasarea tancurilor de marfă Tancurile destinate pentru transportul mărfurilor care se cer a fi transportate cu tipul 1 de navă, trebuie amplasate în afară extinderii avariei specificate la 2.2.2.(a)(
22. ii)şi 2.2.2(b)(iii) şi nicăieri nu trebuie să fie mai aproape de 760 mm de învelişul navei. Această cerinţă nu se aplică tancurilor pentru reziduurile diluate rezultate din spălarea tancurilor. (
23. b)Navă de tipul 2 (
24. i)Generalităţi O navă de tipul 2 este proiectată să transporte produse care cer măsuri preventive semnificative pentru a exclude scurgerea unei asemenea încărcături. (
25. ii)Capabilitatea navei

(1)O navă de 150 m lungime sau mai puţin, trebuie să poată suporta avaria de coliziune (2.2.2.(a)) sau avaria de eşuare (2.2.2(b)) oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei, şi să supravieţuiască aşa cum se specifică la aliniatul 2.2.3. ...

(2)O navă cu o lungime mai mare de 150 m trebuie să poată suporta o avarie de coliziune (2.2.2(a)) sau o avarie de eşuare (2.2.2(b)) oriunde pe lungimea sa şi să supravieţuiască aşa cum se specifică în aliniatul 2.2.3. ... (iii) Amplasarea tancurilor de marfă Tancurile conţinând marfa care se cere a fi transportată cu tipul 2 de navă, trebuie localizate în afară extinderii avariei specificate în aliniatul (2.2.2(b)(iii)) şi (2.2.2(c)) şi nicăieri să nu fie mai aproape de 760 mm de învelişul navei. Această cerinţă nu se aplică tancurilor pentru reziduurile diluate rezultate din spălarea tancurilor. (c) Navă de tipul 3 (i) Generalităţi O navă de tipul 3 este proiectată să transporte produse care prezintă un risc suficient pentru a necesita măsuri de stocare moderată în vederea măririi capabilităţii de supravieţuire a navei în condiţii de avarie. (ii) Capabilitatea navei

(1)O navă de tipul 3, cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m, trebuie să fie capabilă să suporte avaria de coliziune (2.2.2(a)) sau avaria de eşuare (2.2.2(b)) oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei, şi să supravieţuiască, aşa cum se specifică la aliniatul 2.2.3. ...

(2)O navă de tipul 3 cu o lungime mai mică de 125 m, trebuie să fie capabilă să suporte avaria de coliziune (2.2.2(a)) sau avaria de eşuare (2.2.2(b)) oriunde în lungimea ei şi să supravieţuiască după cum este specificat la aliniatul 2.2.3, cu excepţia unei avarii la încăperea de maşini. În completarea celor arătate anterior capabilitatea navei de a supravieţui la o eventuală inundare a încăperii de maşini, trebuie determinată de către Administraţie. ... (iii) Amplasarea tancurilor de marfă Nici o cerinţă specială. 2.2.5 Consideraţii speciale pentru navele mici: În cazul navelor mici destinate pentru transportul mărfurilor, cerând tipul 1 şi 2 de stocare, care nu corespund în întregime cerinţelor 2.2.4(a)(

1. ii)şi 2.2.4(b)(
2. ii)de mai sus, Administraţia poate acorda derogări speciale numai în cazul în care sunt luate măsuri pentru asigurarea unui grad echivalent de siguranţă. La aprobarea proiectului navei, pentru care a fost acordată o derogare, măsurile alternative prescrise trebuie să fie menţionate clar şi să fie disponibile pentru Administraţia din ţările pe care nava le va vizita şi orice derogare de acest tip trebuie înscrisă legal în Certificat (conform 1.6). B - TIPURI DE TANCURI 2.3 Instalarea 2.3.1 Tanc structural: Un tanc de stocare a mărfii care face parte din structura corpului navei şi este supus în acelaşi mod şi aceloraşi sarcini care solicită structura adiacentă a corpului. Un tanc structural este esenţial din punct de vedere a integrităţii structurii corpului navei. 2.3.2 Tanc independent: Un tanc de stocare a mărfii care nu face parte din structura corpului navei. Un tanc independent este construit şi instalat în aşa fel încât să nu fie supus, dacă este posibil, eforturilor care rezultă din solicitările sau mişcările corpului alăturat (sau în orice caz să fie minime). Un tanc independent nu este esenţial pentru completarea structurală a corpului navei 2.4 Proiectare şi construcţie Tanc cu golire gravitaţională: Tancurile la care presiunea efectivă de calcul nu este mai mare de 0,7 kp/cm² la partea superioară a tancului. Tancurile cu golire gravitaţională pot fi independente sau structurale. Tancurile cu golire gravitaţională trebuie să fie construite şi încercate în conformitate cu normele Administraţiei. 2.5 Cerinţe pentru substanţe individuale Cerinţele pentru tipul de tanc (incluzând atât instalarea cât şi proiectarea) pentru substanţe individuale sunt arătate în coloana "f" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. C - AMENAJAREA NAVEI 2.6 Separarea mărfii 2.6.1 O marfă care face obiectul prevederilor din Cod, trebuie separată de încăperea de maşini şi încăperea căldărilor, de încăperile de locuit şi încăperile de serviciu, de tancurile de apă potabilă şi spaţiile destinate proviziilor pentru consumul uman, printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol, un tanc de combustibil sau alte spaţii similare, în afară de cazul când altminteri sunt excluse de Cod. 2.6.2 Mărfurile, reziduurile de marfă sau amestecurile ce conţin mărfuri, care reacţionează într-un mod periculos cu alte mărfuri, alte reziduuri sau alte amestecuri trebuie: (
3. a)să fie separate faţă de aceste "alte mărfuri" printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe de marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol sau un tanc care conţine o marfă reciproc compatibilă; (
4. b)să aibă pompe şi instalaţii de tubulaturi separate care să nu treacă prin alte tancuri de marfă conţinând aceste mărfuri, dacă nu sunt amplasate într-un tunel; şi (
5. c)să aibă instalaţii separate de aerisire a tancurilor. 2.6.3 Tubulatura de marfă nu trebuie să treacă prin nici o încăpere de locuit, de serviciu sau încăpere de maşini alta decât compartimentele pompelor de marfă sau compartimentele de pompe. 2.6.4 Mărfurile care fac obiectul Codului nu trebuie stocate în vreunul din tancurile picului prova sau picului pupa. 2.7 Încăperi de locuit 2.7.1 Nici o încăpere de locuit nu trebuie amplasată deasupra tancurilor de marfă sau a compartimentelor de pompe şi nici tancurile de marfă nu se vor amplasa în pupa extremităţii prova a încăperii de locuit. 2.7.2 În scopul apărării contra pericolelor create de vaporii periculoşi se va acorda o atenţie deosebită amplasării orificiilor de aspiraţie a aerului şi deschiderilor în încăperile de locuit şi încăperile de maşini în raport cu tubulaturile de mărfi şi instalaţiile de aerisire a mărfii. 2.7.3 Uşile şi deschiderile de aer din încăperile de locuit trebuie să fie amplasate în lateralele rufului la cel puţin L/25*), dar nu mai puţin de 3 m la pupa de la extremitatea rufului şi a zonei tancurilor de marfă. Oricum distanţa nu trebuie să depăşească 5 m. Deschiderile uşoare situate pe cel mai îndepărtat perete etanş de compartimentare sau de-a lungul lateralele rufului în limitele specificate mai sus, trebuie să fie de tip fix. Ferestrele şi uşile timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate mai sus; oricum trebuie să fie proiectate în aşa fel încât, să asigure etanşeitatea rapidă şi eficientă la gaze şi la vapori a timoneriei. Se pot prevedea panouri demontabile prinse în şuruburi, care să permită scoaterea echipamentelor, în limitele specificate mai sus. Notă ... ────────── *) L = lungimea navei ────────── 2.8 Compartimentele pompelor de marfă 2.8.1 Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită trecerea liberă în orice moment, de la orice platformă a scării şi de la paiol. 2.8.2 Trebuie să fie instalate dispozitive permanente pentru ridicarea unei persoane inconştiente cu ajutorul unei parâme de salvare evitând orice obstacol proeminent. 2.8.3 Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită accesul liber, la toate valvulele necesare pentru manipularea mărfii, a unei persoane purtând echipamentul personal de protecţie prevăzut. 2.8.4 Se vor instala mâini curente pe toate scările şi platformele. 2.8.5 Scările de acces normal nu vor fi instalate vertical şi vor fi prevăzute cu platforme la intervale corespunzătoare, 2.8.6 trebuie instalate mijloace pentru a permite drenarea şi eliminarea, oricărei scurgeri susceptibilă să se producă la pompele de marfă şi valvulele din compartimentele pompelor de marfă. Instalaţia de santină care deserveşte compatrimentul pompelor de marfă, trebuie comandată din exteriorul compartimentului. Trebuie prevăzute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitării apei de santină contaminate sau a apei de la spălarea tancurilor. Trebuie prevăzută o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau alt dispozitiv, pentru transferul apei contaminate la instalaţiile tancurilor de reziduuri. 2.8.7 Trebuie prevăzute manometre pentru măsurarea presiunii de refulare a pompelor, în exteriorul pompelor de marfă. 2.8.8 Pentru cerinţele pompelor de marfă pentru anumite produse vezi coloana "m" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. 2.9 Accesul în spaţiile goale, în spaţiul tancurilor de marfă şi în alte spaţii din zona tancurilor de marfă 2.9.1 Amenajările pentru spaţiile goale, spaţiile tancurilor de marfă şi a altor spaţii din zona tancurilor de marfă trebuie să fie în aşa fel încât să asigure accesul adecvat pentru o inspecţie completă, 2.9.2 Accesul la tancurile de marfă trebuie să se facă direct prin puntea deschisă. 2.9.3 Deschiderile, tambuchiurile sau gurile de vizitare orizontale şi care sunt destinate accesului, trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite unei persoane purtând un aparat de respiraţie, să urce sau să coboare orice scară, fără să fie incomodat şi de asemenea să permită ridicarea unei persoane rănite pornind din partea cea mai de jos a spaţiului considerat. Dimensiunile minime ale acestor deschideri trebuie să fie de 600 x 600 mm. 2.9.4 Deschiderile verticale de acces sau gurile de vizitare care permit traversarea spaţiului pe toată lungimea şi lăţimea sa, trebuie să aibă o deschidere minimă de 600 x 800 mm, şi să fie situate la o înălţime de cel mult 600 mm de la tabla fundului, dacă nu sunt prevăzute grătare sau alte reazeme pentru picioare. 2.9.5 În cazuri speciale Administraţia poate accepta dimensiuni mai mici. D TRANSFERUL MĂRFII 2.10 Amplasarea tubulaturii Instalaţia tubulaturii de marfă trebuie concepută, amenajată şi fabricată în conformitate cu normele Administraţiei, ţinând cont de următoarele măsuri. 2.10.1 Toate componentele instalaţiilor de tubulaturi trebuie să aibă o valoare de presiune care să nu fie mai mică decât presiunea maximă la care instalaţia poate fi supusă. Tubulatura şi elementele din cadrul instalaţiei de tubulaturi care nu sunt protejate împotriva unei supratensiuni de o supapă de siguranţă a presiunii sau care pot fi izolate prin supapele lor de siguranţă, trebuie să fie proiectate astfel încât să reziste la cea mai ridicată presiune experimentată în serviciu de către tubulatură ţinând cont de: (
6. a)presiunea vaporilor de marfă la 45° C; (
7. b)valoarea presiunii tancurilor de marfă; (
8. c)presiunea maxima de refulare a pompei asociate şi a reglării supapelor lor de siguranţă, si (
9. d)presiunea hidrostatică maximă care se poate produce în tubulaturi în timpul operaţiilor normale. 2.10.2 Conectarea tubulaturii la tancuri trebuie protejată împotriva avariei mecanice şi înfundării. Pentru aprobarea legăturilor valvulelor oprite şi a manşonului de dilataţie, tubulaturile de marfă trebuie cuplate prin sudare. 2.10.3 Tubulatura de marfă nu trebuie instalată sub punte între peretele exterior al spaţiilor de depozitare marfă şi bordul navei, dacă nu se poate menţine distanţa suficientă cerută pentru protecţia la avarie (vezi secţiunea 2.1 şi 2.2); dar aceste distanţe pot fi reduse în cazul în care avarierea tubulaturii nu ar putea antrena o deversare a mărfii, asigurând totuşi, un spaţiu suficient pentru inspecţiile prevăzute. 2.10.4 Segmente ale tubulaturii de marfă amplasată sub puntea principală pot ieşi din tancul pe care-l deservesc şi pot traversa pereţii tancului sau spaţiile comune care înconjoară tancurile de marfă, tancurile de balast, tancurile goale, compartimentele de pompe sau compartimentele de pompe de marfă învecinate (în sens longitudinal sau transversal) cu condiţia ca, pe de o parte ele să fie prevăzute la interiorul tancului pe care-l deservesc cu o valvulă de închidere cu acţionare de pe puntea deschisă, şi pe de altă parte că ele să nu prezinte incompatibilitate între mărfuri, în caz de avarie la tubulatură. În mod excepţional, dacă un tanc de marfă se învecinează cu un compartiment de pompe marfă, valvula de închidere cu acţionare de la distanţă de pe puntea deschisă, poate fi amplasată pe peretele tancului, pe partea compartimentului de pompe marfă, cu condiţia să se prevadă suplimentar o valvula de închidere între valvula situată pe perete şi pompa de marfă. Totuşi, Administraţia poate accepta instalarea în afară tancului de mărfi a unei valvule complet închisă, cu comandă hidraulică, cu condiţia ca această valvula: (
10. a)să fie proiectată astfel încât să înlăture pericolul de scurgere; (
11. b)să fie montată pe peretele tancului de marfă pe care-l deserveşte; (
12. c)să fie protejată corespunzător împotriva avariei mecanice; (
13. d)să fie instalată la o distanţă de la bordaj aşa cum se cere pentru protecţia la avarie; (
14. e)să fie manevrată de pe puntea deschisă. 2.10.5 În orice compartiment al pompelor de marfă, dacă o pompă deserveşte mai mult de un tanc, pe tubulatura aferentă fiecărui tanc trebuie să se prevadă o valvulă de închidere. 2.10.6 Segmentele tubulaturii de marfă instalate în tunelele de tubulaturi, trebuie de asemenea să corespundă cerinţelor paragrafului 2.10.4 şi 2.10.5. Tunelurile pentru tubulaturi trebuie să corespundă tuturor cerinţelor la care sunt supuse tancurile de marfă în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea, ventilaţia şi echipamentul electric. Trebuie avută în vedere compatibilitatea mărfurilor în caz de avariere a tubulaturii. Tunelul nu trebuie să aibă alte deschideri decât cele care dau pe puntea deschisă şi în compartimentul pompe marfă sau în compartimentul de pompe. 2.10.7 Segmentele tubulaturii de marfă care traversează pereţii trebuie dispuse astfel încât să se evite toate tensiunile excesive la pereţi şi nu trebuie să se utilizeze flanşe cu şurub la trecerea prin pereţi. 2.11 Dispozitive de comandă pentru transferul mărfii 2.11.1 Pentru a permite o comandă adecvată pentru marfă, instalaţiile de transfer pentru marfă trebuie prevăzute cu următoarele elemente: (
15. a)O valvulă de închidere care să poată fi comandată manual, pe fiecare circuit de încărcare-descărcare a tancului, aproape de locul unde tubulatura pătrunde în tanc; dacă se vor folosi pompe individuale acţionate de la distanţă, pentru a descărca conţinutul fiecărui tanc, nu este necesar să se prevadă o valvulă de închidere pe circuitul de descărcare. (
16. b)O valvulă de închidere pe fiecare racord de cuplare cu un furtun de marfă. (
17. c)Dispozitive de oprire comandate de la distanţă pentru toate pompele de marfă şi echipamentele similare. 2.11.2 Comenzile care trebuie utilizate în timpul transferului sau în timpul transportului mărfurilor vizate de Cod, altele decât cele ce se găsesc în compartimentul pompelor de marfă, care sunt tratate în alte părţi din Cod, nu trebuie să fie amplasate sub puntea deschisă. 2.11.3 Pentru anumite produse cerinţele suplimentare aplicabile controlului transferului mărfii sunt indicate în coloana "m" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. 2.12 Furtunurile de marfă transportate la bordul navei Furtunurile pentru mărfuri lichide şi sub formă de vapori folosite pentru transferul mărfii trebuie să fie construite din material corespunzător, rezistent la acţiunea mărfurilor. Proiectarea, construcţia şi încercarea furtunurilor trebuie să se facă conform normelor Administraţiei, dar în nici un caz presiunea de rupere a furtunurilor nu trebuie să fie mai mică cu de cinci ori presiunea sa de exploatare. E - SISTEMUL DE ARISIRE A TANCURILOR 2.13 Generalităţi 2.13.1 (
18. a)Toate tancurile de marfă trebuie prevăzute cu o instalaţie de aerisire corespunzătoare mărfii ce urmează a fi transportată. Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie concepute în aşa fel încât să se reducă la minim posibilitatea acumulării pe punţi a vaporilor de marfă şi pătrunderii lor în încăperile de locuit şi încăperile de maşini şi, în cazul vaporilor inflamabili, în alte zone care conţin surse de inflamabilitate. De asemenea, ele trebuie concepute în aşa fel încât să reducă la minim posibilitatea pulverizării pe punţi. Gurile de aerisire trebuie să fie astfel amplasate astfel încât să se evite pătrunderea apei în tancurile de marfă şi, în acelaşi timp, să lase vaporii să iasă direct pe verticală, sub formă de jeturi libere. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice tanc nu va depăşi presiunea de calcul a acestuia, în acest scop pot fi acceptate alarme de nivel maxim, dispozitive de control pentru preaplin sau supape de descărcare corespunzătoare, împreună cu procedee de măsurare a nivelului şi de umplere a tancurilor. (
19. b)Dacă mijloacele pentru limitarea suprapresiunilor din tancurile de marfă se bazează pe alarme de nivel maxim sau valvule de închidere automată, se aplică secţiunea 4.14. 2.13.2 Pentru tancurile echipate cu un dispozitiv de măsurare închis sau limitat, sistemul de aerisire trebuie dimensionat, astfel încât, ţinând seama de ecranul de protecţie contra flăcării, dacă este instalat, să se poată efectua încărcarea la debitul proiectat, fără a supune tancul la suprapresiune. În mod special, în condiţiile în care o încărcătură de vapori saturaţi este descărcată prin sistemul de aerisire la debitul maxim de încărcare anticipat, diferenţa de presiune dintre vaporii spaţiului tancului de marfă şi atmosferă nu trebuie să depăşească 0,2 kp/cm² sau, pentru tancurile independente, presiunea maximă de lucru a tancului. 2.13.3 Orice ecran de protecţie contra flăcării instalat pe deschiderile de descărcare ale sistemului de aerisire trebuie să fie uşor accesibil şi detaşabil pentru curăţare. 2.13.4 Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru drenarea liniilor de aerisire. 2.13.5 Tubulaturile de aerisire aferente tancurilor de marfă construite din materiale rezistente la coroziune sau aferente tancurilor căptuşite, sau protejate pentru a rezista mărfurilor speciale din punct de vedere al aplicării cerinţelor Codului, trebuie să fie de asemeni căptuşite sau protejate cu un material rezistent la coroziune sau construite dintr-un material similar. 2.14 Tipuri de instalaţii de aerisire pentru tancuri 2.14.1 Aerisire de tip deschis: O instalaţie de aerisire de tip deschis înseamnă o instalaţie care nu opune nici o rezistenţă hidraulică, cu excepţia pierderilor de frecare şi a ecranelor de protecţie contra flăcării, dacă sunt prevăzute, la curgerea liberă a vaporilor de marfă la intrarea sau ieşirea din tanc în timpul operaţiunilor normale şi trebuie folosită numai pentru acele mărfuri cu un punct de inflamabilitate de peste 60°C şi nu prezintă un pericol important pentru sănătate prin inhalare. O instalaţie de aerisire de tip deschis poate fi construită din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau din aerisiri individuale ce pot fi unite pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune, cu luarea în considerare a cerinţelor referitoare la separarea mărfii. Totuşi, în nici un caz nu se vor monta valvule de închidere pe aerisirile individuale sau pe colectoare. 2.14.2 Aerisire de tip controlat: O instalaţie de aerisire de tip controlat este o instalaţie în care supapele de presiune/depresiune sunt instalate pe fiecare tanc în scopul limitării presiunii sau depresiunii din tanc şi trebuie folosită pentru mărfuri, altele decât cele pentru care se permite aerisirea deschisă. O instalaţie de aerisire de tip controlat poate fi compusă din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau aceste aerisiri individuale pot să fie unite numai pe partea de presiune pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune cu luarea în considerare a cerinţelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu se vor monta valvule de închidere în aval sau amonte de supapele de presiune/depresiune, dar se poate prevedea, în anumite condiţii de exploatare, o ramificaţie care să ocolească aceste supape. Înălţimea ieşirilor de aerisire nu trebuie să fie mai mică de 4 m deasupra punţii expuse sau deasupra pasarelei de trecere, dacă se montează la o distanţă de 4 m faţă de pasarela de trecere. Înălţimea ieşirilor de aerisire poate fi redusă la 3 m deasupra punţii expuse sau deasupra pasarelei de trecere, după caz, cu condiţia ca ele să fie prevăzute cu valvule de aerisire rapidă de un tip aprobat de Administraţie, dirijând amestecul de vapori/aer pe verticală, într-un jet liber cu o viteză de ieşire de cel puţin 30 m/s. De asemenea, ieşirile aerisirilor trebuie să fie situate la o distanţă de cel puţin 10 m de cea mai apropiată priză de aer sau de deschiderile încăperilor de locuit şi de serviciu şi de sursele de aprindere. Evacuarea vaporilor inflamabili trebuie să fie asigurată cu mijloace eficiente şi ecrane de protecţie contra flăcării sau colectoare sigure de un tip aprobat. O atenţie deosebită trebuie acordată, proiectării valvulelor PV, ecranelor de protecţie contra flăcării şi orificiilor de aerisire în legătură cu posibilitatea blocării acestor echipamente prin îngheţarea vaporilor de marfă sau prin depuneri de gheaţă în condiţii de vreme nefavorabilă. 2.14.3 Sondarea de tip deschis sau limitat trebuie admisă numai dacă: (
20. a)aerisirea de tip deschis este permisă de Cod, sau (
21. b)sunt luate măsuri pentru eliberarea presiunii din tanc înaintea efectuării sondării. 2.14.4 Cerinţele de aerisire pentru substanţe individuale sunt arătate în coloana "g" şi "m" din rezumatul cerinţelor minime din capitolul VI. F - CONTROLUL TEMPERATURII MĂRFII 2.15 Generalităţi 2.15.1 Dacă se prevede, vreo instalaţie de încălzire sau de răcire a mărfii, ea trebuie construită, instalată şi încercată spre satisfacţia Administraţiei. Materialele utilizate la construcţia dispozitivelor pentru controlul temperaturii trebuie să fie compatibile cu produsele ce urmează a fi transportate. 2.15.2 Agentul de încălzire sau răcire ţrebui să fie de un tip aprobat pentru a fi utilizat cu marfă respectivă. Trebuie să se ţină seama de temperatura de la suprafaţa serpentinelor de încălzire sau a conductelor pentru a se evita reacţii periculoase rezultate dintr-o supraîncălzire sau o răcire excesivă locală a mărfii. Vezi, de asemenea paragraful 4.10.6. 2.15.3 Instalaţiile de încălzire sau răcire trebuie să fie prevăzute cu valvule care să izoleze instalaţia pentru fiecare tanc şi să permită reglarea manuală a debitului. 2.15.4 Orice instalaţie de încălzire sau răcire trebuie să dispună de dispozitive care să permită menţinerea în instalaţie, în orice condiţie, alta decât goală, a unei presiuni superioare presiunii maxime pe care o poate exercita conţinutul tancului de marfă asupra instalaţiei. 2.15.5 (
22. a)Trebuie prevăzute dispozitive pentru măsurarea temperaturii mărfii. În cazul în care o supraîncălzire sau o suprarăcire excesivă poate avea drept rezultat o situaţie periculoasă, trebuie prevăzut un dispozitiv de alarmă care să supravegheze temperatura mărfii. (
23. b)Dispozitivele utilizate pentru măsurarea temperaturii mărfii trebuie să fie de tip restrictiv sau de tip închis, în cazul în care pentru substanţe individuale se cere un dispozitiv de sondare de tip restrictiv sau închis, aşa cum se indică în coloana "j" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. (
24. c)Un dispozitiv de tip restrictiv pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiţiei dispozitivului restrictiv de sondare indicat în aliniatul 3.9(b), de exemplu un termometru portabil coborât în interiorul unui tub de sondă de tip restrictiv. (
25. d)Un dispozitiv de tip închis pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiţiei dispozitivului închis de sondare indicat în aliniatul 3.9(c), de exemplu un termometru cu citire de la distanţă al cărui senzor este amplasat în tanc. 2.15.6 Dacă produsele cu un pericol important de vapori toxici se încălzesc sau se răcesc, agentul de încălzire sau de răcire utilizat trebuie să dispună de: (
26. a)un circuit independent de alte destinaţii ale instalaţiilor navei, cu excepţia altei instalaţii de încălzire sau de răcire a mărfii şi care nu pătrunde în încăperea de maşini, sau (
27. b)un circuit exterior tancului care transportă produse toxice; sau (
28. c)un circuit în care o parte din agent este prelevat pentru a se verifica dacă nu este contaminat de către marfă înainte ca agentul să fie recirculat către alte circuite ale navei sau către încăperea de maşini Echipamentul pentru prelevare trebuie instalat în interiorul zonei de mărfi şi să poată detecta prezenţa oricăror mărfuri toxice în curs de încălzire sau răcire. De asemenea, trebuie respectate prevederile paragrafului 5.6 înainte şi după încălzirea sau răcirea mărfii toxice. 2.16 Cerinţe suplimentare Pentru anumite produse, în coloana "m" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI sunt indicate cerinţele suplimentare. G - MATERIALE DE CONSTRUCŢIE 2.17 Generalităţi Materialele de construcţie folosite la execuţia tancului, precum şi a tubulaturii, pompelor, valvulelor, aerisirilor şi materialelor îmbinărilor aferente acestora, trebuie să reziste la temperatura şi presiunea mărfii transportate după cum consideră Administraţia. Oţelul este considerat drept materialul obişnuit de construcţie. După caz, la alegerea materialului de construcţie se va ţine cont de următoarele elemente: (
29. a)rezistenţa la efectul de crestătură, la temperatura de exploatare; (
30. b)efectul de coroziune al mărfii; (
31. c)posibilitatea apariţiei unor reacţii periculoase între marfă şi materialul de construcţie; (
32. d)compatibilitatea cu căptuşeala şi acoperirile de protecţie. 2.18 Cerinţe suplimentare Pentru anumite produse cerinţele speciale sunt arătate în coloana "m" din rezumatul cerinţelor minime din capitolul VI. H - CONTROLUL ATMOSFEREI SPAŢIILOR CU VAPORI DIN TANCURILE DE MARFĂ ŞI SPAŢIILOR GOALE DIN JURUL ACESTOR TANCURI 2.19 Generalităţi 2.19.1 Pentru spaţiile cu vapori din interiorul tancurilor de marfă şi, în anumite cazuri, pentru spaţiile din jurul acestor tancuri, se poate cere efectuarea unui control special al atmosferei. 2.19.2 Controlul atmosferei din tancurile de marfă se poate face prin patru metode; (
33. a)Inertizare - tancul de marfă şi instalaţiile cu tubulaturi aferente, şi dacă se specifică în capitolul 4, spaţiile din jurul tancurilor de marfă, se umplu şi se menţin cu gaz sau cu vapori care nu întreţin arderea şi care nu reacţionează cu marfă. (
34. b)Izolare de protecţie - prin umplerea şi menţinerea tancului de marfă şi a instalaţiilor cu tubulaturi aferente (şi, unde este necesar, a spaţiilor din jurul tancurilor) cu un lichid, un gaz care nu conţine umiditate sau cu vapori, care separă marfă de aer. (
35. c)Uscare - prin umplerea şi menţinerea tancurilor de marfă şi a instalaţiilor cu tubulaturi aferente cu gaz care nu conţine umiditate sau cu vapori care vor împiedica infiltrarea apei sau a vaporilor de apă în marfă. În sensul acestui paragraf, gazul care nu conţine umiditate sau vaporii sunt cei al căror punct de condensare este egal sau inferior temperaturii de - 40° C la presiunea atmosferică. (
36. d)Ventilaţie - artificială sau naturală. 2.19.3 Amenajările cerute în conformitate cu aliniatul 2.19.2(a),(
37. b)şi (
38. c)sunt: (
39. a)Nava trebuie să transporte sau să producă la bord, în cantităţi suficiente, gaz inert necesar pentru umplerea şi golirea tancurilor de marfă, numai dacă nu este posibilă alimentarea de la ţărm. Suplimentar, la bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de gaz inert pentru compensarea pierderilor normale pe durata transportului. (
40. b)Instalaţia de gaz inert de la bordul navei trebuie să aibă capacitatea de a menţine în interiorul sistemului de stocare o presiune de cel puţin 0,07 kp/cm² în orice moment. Suplimentar, instalaţia de gaz inert nu trebuie să ridice presiunea din tanc mai mult decât cea la care este reglată supapa de siguranţă. (
41. c)Dacă se utilizează metoda izolării de protecţie trebuie luate măsuri similare, pentru asigurarea mediului de protecţie, la fel ca la cerinţele pentru gaz inert de la aliniatele (
42. a)şi (
43. b)ale acestui paragraf (
44. d)Trebuie prevăzute dispozitive de ulaj pentru controlul spaţiilor ce conţin o pătură de gaz în scopul asigurării şi menţinerii unei atmosfere corespunzătoare. (
45. e)Instalaţiile de inertizare şi/sau izolare de protecţie, când sunt folosite cu mărfuri inflamabile, trebuie să fie astfel încât să se reducă la minim formarea electricităţii statice pe durata admisiei fluidului de protecţie. (
46. f)Dacă se recurge la uscare şi se utilizează azotul uscat ca mediu, trebuie prevăzute dispozitive de alimentare cu fluid uscat, similare celor prevăzute la aliniatele (a), (
47. b)şi (
48. c)de mai sus. Dacă agenţii de uscare sunt folosiţi ca fluide de uscare la toate prizele de aer care duc la tancuri, nava trebuie să transporte, pe durata voiajului, o cantitate de fluid de uscare suficientă, ţinându-se seama de variaţiile zilnice ale temperaturii şi de umiditatea probabilă. 2.20 Cerinţe privind controlul atmosferei pentru produse individuale Necesitatea controlului atmosferei pentru anumite produse este indicată în coloana "h" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. 2.21 Instalaţiile tancului de balast 2.21.1 Pompele, tubulaturile de balast, tubulaturile de aerisire şi alte echipamente similare care deservesc tancurile de balast permanent vor fi independente de echipamentul similar care deserveşte tancurile cu marfă şi de însăşi tancurile de marfă. Traseele de descărcare pentru tancurile de balast permanent situate în imediata vecinătate a tancurilor de marfă vor fi instalate în afară încăperilor de maşini şi a încăperilor de locuit. Traseele de umplere pot fi instalate în încăperile de maşini cu condiţia ca aceste trasee să asigure umplerea de la nivelul punţii tancului şi să fie prevăzute cu valvule cu reţinere. 2.21.2 Umplerea cu balast a tancurilor de mărfi se poate efectua de la nivelul punţii cu ajutorul pompelor ce deservesc tancurile de balast, cu condiţia ca tubulatura de umplere să nu fie prevăzută cu nici un racord permanent la tancurile sau tubulatura de marfă şi acestea să fie prevăzute cu valvule cu reţinere. 2.22 Instalaţii de santină din spaţiile din interiorul zonei de marfă Instalaţiile de santină pentru compartimentele pompelor de marfă, compartimente pompe, spaţii goale, tancuri de reziduuri, tancuri din dublul fund şi compartimente similare vor fi amplasate în întregime în zona de marfă, cu excepţia spaţiilor goale, a tancurilor din dublul fund şi a tancurilor de balast care se separă de tancurile care conţin marfă sau reziduuri de marfă, printr-un perete etanş dublu. 2.23 Marcarea pompelor şi a tubulaturilor Trebuie luate măsuri de marcare distinctă a pompelor, valvulelor şi traseelor de tubulaturi în scopul identificării rolului pe care îl au şi a tancurilor pe care acestea le deservesc. Capitolul 3 Echipamentul de siguranţă şi consideraţii în legătură cu acesta A - VENTILAŢIA ÎN SPAŢIILE PENTRU MANIPULAREA MĂRFURILOR 3.1 Încăperi în care se intră în mod normal în timpul operaţiilor de manipulare a mărfii 3.1.1 Generalităţi Compartimentele pompelor de marfă şi alte încăperi închise care conţin echipamente pentru manipularea mărfurilor şi încăperile similare, în care se efectuează operaţiuni cu marfă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie mecanică care să fie comandate din exteriorul acestor încăperi. Înainte de intrarea în interiorul încăperilor şi de punerea în funcţiune a echipamentului trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi. 3.1.2 Sisteme de ventilaţie mecanică (
49. a)Orificiile de aspiraţie şi de refulare aferente ventilaţiei mecanice trebuie dispuse astfel încât să se asigure o circulaţie suficientă a aerului în încăperi pentru a se evita acumularea de vapori toxici sau inflamabili sau a ambelor tipuri de vapori (ţinându-se cont de densitatea vaporilor) şi pentru a se asigura o cantitate suficientă de oxigen pentru ca atmosfera de lucru să fie în siguranţă, dar în nici un caz instalaţia de ventilaţie nu trebuie să aibă o capacitate mai mică de 30 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul al încăperii. Pentru anumite produse, mărirea numărului de schimburi pe oră pentru compartimentele pompelor de marfă este prevăzută în secţiunea 4.13. (
50. b)Instalaţiile de ventilaţie trebuie să asigure o ventilaţie permanentă şi, în mod normal, să fie de tip cu extracţie. Trebuie să fie posibilă aspiraţia aerului de deasupra paiolului şi de sub acesta. În încăperile care conţin corpul motoarelor ce acţionează pompele de marfă, ventilaţia trebuie să fie de tip cu introducţie. (
51. c)Canalele de evacuare din spaţiile cu pericol la gaze trebuie să permită evacuarea aerului în sens ascendent, în locuri situate la o distanţă măsurată pe orizontală, la cel puţin 10 m faţă de orificiile de aspiraţie ale ventilaţiei şi de deschiderile încăperilor de locuit, de serviciu, ale posturilor de comandă şi ale altor spaţii protejate la gaze. (
52. d)Prizele de aer pentru ventilaţie trebuie să fie astfel amplasate încât să se reducă la minim posibilitatea recirculării vaporilor periculoşi proveniţi de la orice deschidere de ventilaţie. (
53. e)Canalele de ventilaţie nu trebuie să traverseze încăperile de maşini, încăperile de locuit, spaţiile de lucru sau alte încăperi similare. (
54. f)Ventilatoarele trebuie să fie aprobate de către Administraţie pentru funcţionarea în atmosferă explozibilă în cazul în care la bordul navei se transportă marfa inflamabilă. (
55. g)La bordul navei trebuie să existe un număr suficient de piese de schimb pentru fiecare tip de ventilator. (
56. h)Orificiile exterioare ale canalelor de ventilaţie trebuie să fie prevăzute cu un ecran de protecţie contra flăcării, cu ochiul având cel mult 13 mm. 3.2 Spaţii în care în mod normal nu se intră Spaţiile din dublul fund, coferdamurile, chilele cheson, tunelurile pentru tubulaturi, spaţiile în care se află tancurile de marfă şi alte spaţii în care se poate acumula marfa, trebuie să poată fi ventilate pentru a se asigura suficient aer în vederea evitării acumulării vaporilor toxici şi/sau inflamabili şi pentru a se asigura suficient oxigen în vederea asigurării unui mediu ambiant de siguranţă înainte de intrarea în interiorul acestor spaţii. Dacă aceste spaţii nu sunt prevăzute cu o instalaţie permanentă de ventilaţie, trebuie să se prevadă mijloace portabile aprobate pentru ventilarea mecanică a spaţiului respectiv. B - CERINŢELE ELECTRICE CU PRIVIRE LA MARFA INFLAMABILĂ 3.3 Generalităţi Instalaţiile electrice trebuie să fie astfel încât să reducă la minim pericolul de incendiu şi explozie a produselor inflamabile. Trebuie avută grijă să se excludă sursele de aprindere din zonele unde pot fi prezenţi vapori inflamabili. 3.4 Instalaţii în spaţii care conţin tancurile de marfă şi tubulaturile 3.4.1 În general, nu trebuie permisă nici o instalaţie electrică în spaţiile care conţin tancuri de marfă şi tubulaturi. 3.4.2 În tancurile de marfă sau în spaţiile în care se află tancuri de marfă sau tubulaturi, trebuie folosit numai echipament de măsurare şi control cu protecţie intrinsecă. Analiza utilizării motoarelor şi pompelor submersibile se va face de către Administraţie. 3.4.3 În compartimentele pompelor de marfă trebuie folosită numai echipament de iluminat în execuţie anti-ex. 3.5 Instalaţii în spaţii închise situate după, înaintea sau deasupra zonei tancurilor de marfă 3.5.1 Orice echipament de măsurare sau control trebuie să fie cu siguranţă intrinsecă. 3.5.2 Echipamentul electric în execuţie anti-ex poate fi folosit în spaţiile unde este prevăzută ventilaţie artificială. 3.5.3 Echipament electric proiectat cu ventilaţie de tip închisă poate fi folosit în încăperile considerate nepericuloase şi la acele intrări şi deschideri de ventilaţie care sunt situate la o distanţă sigură de orificiile de ventilare a gazului, de ieşirile de evacuare etc. 3.6 Instalaţiile de pe punţile deschise 3.6.1 Echipamentul electric în execuţie anti-ex trebuie să fie folosit doar pe punţile de marfă. 3.6.2 Echipamentul electric proiectat cu ventilaţie de tip închis poate fi folosit pe punţi, altele decât punţile de mărfuri, asigurând că echipamentul este situat la o distanţă sigură de orificiile de ventilare a gazului, de ieşirile de evacuare, deschiderile tancurilor, flanşele tubulaturii sau valvule de marfă, şi la o înălţime sigură deasupra punţii. 3.7 Legarea la masă Din punct de vedere electric, tancurile de marfă independente trebuie legate la masă la corpul navei. 3.8 Cerinţe din punct de vedere electric pentru produse individuale Cerinţele din punct de vedere electric pentru produse individuale sunt indicate în coloana "i" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. C - MĂSURĂTORI 3.9 Generalităţi Tancurile de marfă trebuie să fie echipate cu unul din următoarele tipuri de dispozitive de măsurare: (
57. a)Dispozitiv deschis - care utilizează o deschidere practicată în tanc şi poate să expună aparatul de măsură la marfă sau la vaporii săi. Un exemplu al acestuia este oficiul de ulaj. (
58. b)Dispozitiv cu deschidere limitată - care pătrunde în tanc printr-o deschidere care în timpul utilizării permite scăparea în atmosfera exterioară tancului a unei mici cantităţi de marfă în stare gazoasă sau lichidă. Dacă dispozitivul nu se utilizează, acesta este complet închis. Din punct de vedere al proiectării trebuie să se asigure că nici o scăpare periculoasă din conţinutul tancului (lichid sau vapori) nu se poate produce la deschiderea dispozitivului. (
59. c)Dispozitiv închis - care pătrunde în tanc, dar care face parte dintr-un ansamblu închis şi împiedică evacuarea conţinutului tancului. Dispozitive de acest tip sunt cele cu flotor, sondele electronice, sondele magnetice, indicatorul de nivel cu tub cu bule. (
60. d)Dispozitiv indirect - care nu pătrunde prin peretele tancului şi care este independent de tanc. O măsurătoare indirectă pentru a determina cantitatea de marfă, sunt cele folosite pentru determinarea greutăţii mărfii, debitmetrul intercalat pe tubulatură. Dispozitivele de măsurare vor fi independente de echipamentul prevăzut la secţiunea 4.14.2 cu excepţia navelor construite înainte de 27 septembrie 1982, unde cerinţele secţiunii 4.14.2 prevedeau o valvulă de închidere care acţionează automat. 3.10 Măsurători pentru substanţele individuale Tipuri de măsurători pentru substanţele individuale sunt arătate în coloana "j" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI. D - DETECTAREA VAPORILOR 3.11 Generalităţi 3.11.1 Navele care transportă mărfuri toxice şi/sau inflamabile, trebuie să fie echipate cu cel puţin două aparate de măsură concepute şi calibrate pentru controlul vaporilor care se degajă din încărcătura respectivă. Dacă aceste aparate nu pot măsura în acelaşi timp concentraţiile toxice şi concentraţiile inflamabile, trebuie să se prevadă două seturi separate de aparate de măsură. 3.11.2 Aparatele pentru detectarea vaporilor pot fi portabile sau fixe. Dacă este instalată o instalaţie fixă de măsurare trebuie să se prevadă cel puţin un aparat portabil de măsură. 3.12 Cerinţe pentru substanţele individuale Cerinţele pentru detectarea vaporilor în ceea ce priveşte substanţele individuale, sunt arătate în coloana "k" a rezumatului cerinţelor minune din capitolului VI. E - PROTECŢIA CONTRA INCENDIULUI Agenţii de stingerea incendiului stabiliţi că pot fi folosiţi eficient pentru anumite produse, sunt indicaţi în coloana "l" din tabelul de la capitolul VI. 3.13 Instalaţii de protecţie contra incendiului 3.13.1 Prevederile capitolului II-2 a Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată, trebuie să se aplice navelor prevăzute de Cod, indiferent de tonajul lor, inclusiv navele cu un tonaj brut sub 500, cu excepţia faptului că: (
61. a)regulile 60, 61, 62 şi 63 nu trebuie aplicate; (
62. b)regula 56.2 referitoare la amplasarea postului principal de comandă a operaţiunilor de încărcare a mărfii, poate să nu se aplice; (
63. c)regula 4, aşa cum se aplică navelor de marfă şi regula 7 trebuie să se aplice ca la navele cisternă, cu tonajul brut mai mare sau egal cu 2000; (
64. d)prevederile secţiunii 3.14 se vor aplica în locul celor de la regula 61; şi (
65. e)prevederile secţiunilor 3.13.3 şi 3.13.4 se vor aplica în locul regulii 63. 3.13.2 Indiferent de prevederile paragrafului 3.13.1, navele destinate numai transportului soluţiei hidroxidului de potasiu, a acidului fosfonc, şi a soluţiei de hidroxid de sodiu, nu sunt obligate să corespundă părţii D a capitolului II-2 al Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată, cu condiţia să corespundă prevederilor părţii C din acelaşi capitol, exceptând regula 53 şi prevederilor secţiunilor 3.13.3, 3.13.4 şi 3.14, care nu este necesar să se aplice acestor nave. 3.13.3 Compartimentul pompelor de marfă de la oricare navă, trebuie prevăzut cu o instalaţie fixă pentru stingerea incendiului, astfel: (
66. a)o instalaţie de stingere cu bioxid de carbon, aşa cum se specifică în regulile II-2/5.1 şi II-2/5.2 ale Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată. La posturile de comandă trebuie afişate instrucţiuni pentru a preciza că instalaţia nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului şi nu pentru inertizarea tancurilor de marfă, datorită riscului autoaprinderii cauzată de electricitatea statică. Alarmele acustice la care se referă regula II-2/5.1.6 a Convenţiei SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată, trebuie să prezinte siguranţă la utilizare în prezenţa unui amestec inflamabil de vapori de marfă şi aer. Pentru aplicarea prezentei cerinţe în încăperile de maşini trebuie prevăzută o instalaţie de stingere corespunzătoare. Totuşi, în toate cazurile cantitatea de gaz transportată trebuie să fie suficientă pentru furnizarea unei cantităţi de gaz liber, egală cu 45% din volumul brut al compartimentului de pompe pentru marfă; sau (
67. b)o instalaţie de hidrocarburi halogenate aşa cum se specifică în regulile II-2/5.1 şi 5.3 ale Convenţiei SOLAS din 1974, aşa cum a fost amendată. La posturile de comandă se vor afişa instrucţiuni pentru a preciza că instalaţia nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului şi nu pentru inertizare, datorită riscului autoaprinderii din cauza electricităţii statice. Alarmele la care se referă regula II-2/5.1.6 a Amendamentelor Convenţiei SOLAS din 1981 trebuie să prezinte siguranţă la utilizare în prezenţa unui amestec inflamabil de vapori de marfă şi aer. Pentru aplicarea prezentei cerinţe, trebuie prevăzută o instalaţie de stingere corespunzătoare în încăperile de maşini, dar care să utilizeze cantităţile minime de agent prevăzute funcţie de volumul brut al compartimentului de pompe de marfă după cum urmează: ───────────────────────────── Halon 1301 7% ───────────────────────────── Halon 1211 5,5% ───────────────────────────── Halon 2402 0,3kg/mc ───────────────────────────── Compartimentele pompelor de marfă de la bordul navei, care sunt destinate pentru transportul unui număr restrâns de mărfuri speciale, trebuie protejate spre satisfacţia Administraţiei. 3.13.4 O instalaţie de stingerea incendiului constituită fie dintr-o instalaţie fixă de protecţie cu apă pulverizată sub presiune, sau instalaţie cu spumă cu coeficient mare de spumare, poate fi prevăzută pentru compartimentul pompelor de marfă, dacă se demonstrează Administraţiei în mod adecvat că pentru încărcătura care urmează a fi transportată bioxidul de carbon sau agenţii echivalenţi nu sunt agenţi de stingere corespunzători. Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să reflecte această cerinţă de condiţionare. 3.14 Instalaţii de stingere a incendiului pentru tancurile de marfă 3.14.1 Toate navele indiferent de mărime trebuie să fie dotate cu o instalaţie fixă de spumă pentru stingerea incendiului pe punte în concordanţă cu următoarele cerinţe. Totuşi, navele care sunt destinate transportului unor mărfuri speciale trebuie să fie protejate prin măsuri alternative considerate satisfăcătoare de către Administraţie, dacă ele au aceeaşi eficacitate pentru produsele implicate ca sistemul de generare a spumei cerut în general pentru mărfurile inflamabile. 3.14.2 Se va folosi un singur tip de aparat pentru debitarea emulsiei care trebuie să aibă o acţiune eficace asupra unui cât mai mare număr de mărfuri ce urmează a fi transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute mijloace suplimentare considerate satisfăcătoare de către Administraţie. În mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice. 3.14.3 Instalaţia de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantităţi de spumă care să protejeze toată zona punţii situate deasupra tancurilor de marfă, precum şi a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părţi din puntea supusă deteriorării. 3.14.4 Instalaţia de stingere cu spumă pe punte trebuie să permită o punere în funcţiune simplă şi rapidă. Postul principal de comandă pentru instalaţie trebuie să fie amplasat într-un loc corespunzător în afară zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi cu acces uşor şi funcţional în caz de incendiu în zonele protejate. 3.14.5 Debitul de alimentare a soluţiei de spumă nu trebuie să fie inferior următoarelor valori: (
68. a)2 litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă a zonei punţii tancurilor de marfă, această suprafaţă fiind constituită din lăţimea, maximă a navei multiplicată cu lungimea totală a spaţiilor ocupate de tancurile de marfă. (
69. b)20 litri/minut pe metru pătrat din secţiunea orizontală a unui singur tanc care are cea mai mare secţiune orizontală. (
70. c)10 litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă protejată de către cel mai mare tun de spumă, această suprafaţă găsindu-se împrejurul şi în faţa tunului; totuşi debitul nu trebuie să fie inferior valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu deadweight mai mic de 4000 tone capacitatea minimă a tunului pentru spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie. 3.14.6 Trebuie să existe o cantitate suficientă de spumă concentrată pentru a produce spumă timp de cel puţin 30 minute, dacă debitul este conform cu valorile stipulate în aliniatele 3.14.5/a), (
71. b)şi (c). 3.14.7 Spuma care provine dintr-un dispozitiv fix pentru spumă trebuie să fie distribuită cu ajutorul tunurilor şi hidranţilor de spumă. Cel puţin 50% din debitul de spumă impus de cerinţele din aliniatele 3.14.5(
72. a)sau (
73. b)trebuie să poată fi distribuit la fiecare tun. Capacitatea tunului trebuie să fie de cel puţin 10 litri/minut soluţie de spumă pe metru pătrat de suprafaţă a punţii pe care o protejează, această suprafaţă găsindu-se în jurul şi în faţa tunului. Această capacitate nu trebuie în nici un caz să fie inferioară valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie. 3.14.8 Distanţa de la tunul de spumă până la extremitatea cea mai depărtată de zona protejată situată în faţa tunului nu trebuie să depăşească 75% din bătaia tunului, în aer calm. 3.14.9 Un tun de spumă şi un racord pentru hidrant de spumă trebuie să fie instalat atât la babord, cât şi la tribord, la nivelul faţadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în faţa zonei de marfă. 3.14.10 Hidranţii trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operaţiunilor în timpul combaterii incendiului şi să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea oricărui hidrant nu trebuie să fie inferioară valorii de 400 l/minut şi bătaia tunului în aer calm nu trebuie să fie mai mică de 15 m. Numărul hidranţilor de spumă prevăzuţi nu trebuie să fie mai mic de patru. Numărul şi amplasarea distribuitoarelor de spumă trebuie să fie astfel încât spuma împrăştiată de cel puţin doi hidranţi să poată fi direcţională în oricare parte a punţii tancurilor de marfă. 3.14.11 Valvulele cu închidere trebuie să fie prevăzute pe magistrala de spumă şi pe magistrala de incendiu, dacă acestea fac parte integrantă din instalaţia pentru producerea spumei pe punte, imediat în faţa fiecărui tun de spumă, pentru a permite să se izoleze părţile avariate ale acestor magistrale. 3.14.12 Funcţionarea instalaţiei pentru producerea spumei pe punte la debitul recomandat, nu trebuie să împiedice utilizarea simultană la presiunea cerută, a numărului minim cerut de jeturi de apă furnizat de magistrala de incendiu. 3.14.13 Un echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător mărfurilor transportate, trebuie să fie prevăzut şi menţinut în bună stare de funcţionare. 3.14.14 Toate sursele de aprindere trebuie excluse din spaţiile unde pot fi prezenţi vapori inflamabili. 3.15 Protecţia contra incendiului a navelor construite înainte de 20 mai 1980 3.15.1 Navele al căror contract de construcţie a fost încheiat înainte de 20 mai 1980, sau navele fără contract de construcţie, a căror chilă care a fost pusă sau care s-a aflat într-un stadiu similar de construcţie înainte de 20 noiembrie 1980 sau a cărui dată de livrare a fost înainte de 20 mai 1984, trebuie să îndeplinească cerinţele din această secţiune. 3.15.2 Toate navele indiferent de tonaj, supuse Codului, trebuie să se supună şi regulii II-2/52 a Convenţiei SOLAS din 1974. Mai mult, compartimentul pompelor de marfă trebuie protejat de o instalaţie de stingere a incendiului aprobată de către Administraţie pentru mărfurile ce urmează a fi transportate. 3.15.3 Toate sursele de aprindere trebuie excluse din spaţiile unde pot fi prezenţi vapori inflamabili. 3.15.4 Un echipament potrivit pentru stingerea incendiilor, pentru toate produsele transportate, trebuie să fie asigurat şi păstrat în stare bună de funcţionare. 3.15.5 Pentru produsele care emană vapori inflamabili, un astfel de echipament trebuie să includă o instalaţie fixă de stingerea incendiilor, aprobată de Administraţie, pentru mărfurile transportate. Instalaţiile de stingere cu CO

(2)şi cu aburi trebuie evitate, dacă nu este examinat cu atenţie pericolul prezentat de electricitatea statică. F - PROTECŢIA PERSONALULUI 3.16 Cerinţe 3.16.1 Pentru protecţia membrilor echipajului care sunt angajaţi în operaţiuni de încărcare şi descărcare, trebuie prevăzut la bordul navei un echipament de protecţie corespunzător care cuprinde şorţuri mari, mănuşi speciale prevăzute cu manşete lungi, încălţăminte specială, combinezoane din materiale rezistente la produse chimice, precum şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură sau mască de protecţie, sau ambele. Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie vor acoperi pielea în întregime în aşa fel încât nici o parte a corpului să nu rămână neprotejată. 3.16.2 Îmbrăcămintea de lucru şi echipamentul de protecţie trebuie păstrat în locuri uşor accesibile şi în dulapuri speciale. Acest echipament nu trebuie păstrat în interiorul încăperilor de locuit, cu excepţia echipamentului nou, neutilizat şi a echipamentului care nu a fost utilizat de la ultima spălare completă. Administraţia poate, totuşi, să aprobe amplasarea unei magazii de materiale pentru astfel de echipamente în interiorul încăperilor de locuit dacă ele sunt separate corespunzător de încăperile de tip cabine de locuit, coridoare, săli de mese, duşuri. 3.16.3 Echipamentul de protecţie se va utiliza pentru orice acţiune care prezintă pericol sau care poate deveni periculoasă pentru personal. 3.16.4 Navele care transportă mărfuri toxice vor fi dotate cu un număr suficient de seturi complete de echipamente de siguranţă, dar nu mai puţin de trei, fiecare din aceste echipamente permitându-i personalului să intre în compartimente cu gaze şi să lucreze timp de cel puţin 20 de minute. Acest echipament trebuie să fie suplimentar aceluia prevăzut la regula II-2/17 a Convenţiei SOLAS din 1974, aşa cum a fost amendată. 3.16.5 Un set complet de echipament de siguranţă trebuie compus din: (

1. a)un aparat de respiraţie autonom cu aer (care să nu utilizeze rezerva de oxigen) (
2. b)îmbrăcăminte de protecţie, bocanci, mănuşi şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură; (
3. c)un cordon de salvare cu conductor din oţel şi cataramă; şi (
4. d)o lampă cu protecţie antideflagrantă. 3.16.6 Provizii de aer (
5. a)Pentru toate navele trebuie transportate următoarele: fie cu: (
6. i)un set de butelii de rezervă pline cu aer pentru fiecare aparat de respiraţie cerut de 3.16.4; (
7. ii)un compresor special de aer care poate furniza aer la presiune ridicată şi care să aibă puritatea cerută; (iii) un distribuitor de aer care să permită umplerea cu aer a unui număr suficient de butelii de rezervă pentru aparatele de respiraţie cerute de 3.16.4; fie cu: (
8. iv)butelii de rezervă încărcate complet cu aer, având o capacitate totală de aer liber de cel puţin 6000 l, pentru fiecare aparat de respiraţie de la bord, în plus faţă de prevederile regulii II-2/17 a Convenţiei SOLAS din 1974, aşa cum a fost amendată. (
9. b)Un compartiment de pompe de marfă la navele destinate transporturilor mărfurilor vizate în secţiunea 4.13.2 aparţinând coloanei "m" a capitolului VI sau a mărfurilor pentru care s-a cerut echipament de detectarea vaporilor toxici, dar care nu este disponibil, trebuie să aibă: fie (
10. i)o instalaţie de tubulaturi cu aer cu racord de cuplare pentru furtunuri, adaptabilă la aparatele de respiraţie prevăzute la paragraful 3.16.4. Această instalaţie trebuie să aibă o capacitate suficientă de aer la presiune ridicată pentru a alimenta prin intermediul reductoarelor de presiune o cantitate suficientă de aer cu presiune scăzută care să permită la doi oameni să lucreze într-un spaţiu cu pericol la gaze timp de cel puţin o oră, fără a utiliza buteliile de aer ale aparatului de respiraţie. Trebuie prevăzute dispozitive pentru reîncărcarea buteliilor fixate de aer şi a buteliilor de aer ale aparatelor de respiraţie de la un compresor de aer special, fie (
11. ii)un număr echivalent de butelii de rezervă pline cu aer în locul tubulaturii de joasă presiune. 3.16.7 Cel puţin unul din echipamentele de siguranţă prevăzute la paragraful 3.16.5 trebuie păstrat în mod corespunzător, într-un dulap marcat clar şi situat într-un loc uşor accesibil lângă compartimentul pompelor de marfă. Celelalte echipamente de siguranţă vor fi păstrate, de asemenea, în locuri corespunzătoare, clar marcate şi uşor accesibile. 3.16.8 Echipamentul de aer comprimat trebuie inspectat cel puţin o dată pe lună de ofiţerul responsabil. Cel puţin o dată pe an echipamentul trebuie inspectat şi încercat de către un expert. 3.16.9 O targă care să permită scoaterea unui rănit din încăperile, cum ar fi de exemplu cele din compartimentul pompelor de marfă, trebuie păstrată într-un loc uşor accesibil. 3.16.10 În caz de evacuare de urgenţă, navele destinate transportului mărfurilor care sunt vizate la paragraful 4.17, coloana "m" din rezumatul cerinţelor minime a capitolului VI, vor fi prevăzute cu protecţii pentru căile respiratorii şi ochi în număr suficient pentru fiecare persoană de la bord. Aceste aparate sunt supuse următoarelor cerinţe: (
12. a)nu sunt acceptate mijloacele de protecţie respiratorie de tip filtru; (
13. b)aparatele de respiraţie autonome vor funcţiona în mod normal timp de cel puţin 15 minute; (
14. c)aparatele de respiraţie utilizate în caz de evacuare de urgenţa nu trebuie folosite pentru cazurile de combatere a incendiilor sau la manipularea mărfii şi trebuie marcate corespunzător în acest scop. 3.16.11 Nava trebuie să fie prevăzută la bord cu un echipament medical de prim ajutor format dintr-un echipament de reanimare cu oxigen şi substanţe antidot pentru mărfurile transportate. 3.16.12 În locurile corespunzătoare de pe punte trebuie să existe clar semnalate duşuri de decontaminare şi un spălător pentru ochi. Duşurile şi spălătorul pentru ochi trebuie să poată fi utilizate în toate condiţiile de mediu ambiant. G - ALIMENTAREA TANCURILOR 3.17 Generalităţi Tancurile care transportă lichide la temperatura ambiantă, trebuie să fie astfel încărcate încât să se evite ca tancurile să devină preaplin în timpul voiajului, în raport cu cea mai înaltă temperatură pe care o poate atinge nava. Capitolul 4 Cerinţe speciale Prevederile acestui capitol se aplică, dacă în coloana "m" a rezumatului cerinţelor minime din capitolul VI se fac referiri în acest sens. 4.1 Disulfura de carbon 4.1.1 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unui strat protector de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării şi transferului. Suplimentar, trebuie ca în spaţiul de ulaj să se menţină un strat corespunzător de gaz inert pe durata transferului de marfă. 4.1.2 Toate deschiderile trebuie situate în partea superioară a tancului, deasupra punţii. 4.1.3 Tubulaturile de încărcare trebuie extinse până în apropierea fundului tancului. 4.1.4 Trebuie prevăzută o deschidere standard de ulaj pentru sondaje în caz de avarie. 4.1.5 Tubulatura de marfă şi conductele de aerisire trebuie să fie independente faţă de tubulatura şi conductele de aerisire utilizate pentru alte mărfuri. 4.1.6 Pentru descărcarea mărfii trebuie utilizate pompe de mare adâncime sau pompe submersibile cu acţionare hidraulică. Dispozitivul de antrenare al unei pompe de mare adâncime nu trebuie să constituie o sursă de aprindere pentru disulfura de carbon şi nu trebuie utilizate echipamente care pot depăşi temperatura de 80°C. Pompele submersibile trebuie să fie cuplate electric, astfel încât motorul să rămână fără curent înainte de a apărea o sursă de aprindere în spaţiul vaporilor de marfă. 4.1.7 Dacă este utilizată o pompă pentru descărcarea mărfii, ea trebuie introdusă printr-un puţ cilindric care se va extinde de la partea superioară a tancului până într-un punct situat în vecinătatea fundului tancului. Înainte de scoaterea pompei din tanc, în cazul demontării ei, se va crea un strat protector de apă, cu excepţia cazului când tancul a fost certificat ca fiind degazat. 4.1.8 Pentru descărcarea mărfii se poate folosi deplasarea sub presiune de gaz inert sau apă, în cazul când sistemul de marfă este proiectat să reziste la presiunile şi temperaturile care se ating în timpul acestei operaţii. 4.1.9 Supapele de siguranţă trebuie construite din oţel inoxidabil. 4.1.10 Din cauza temperaturii sale joase de aprindere şi a spaţiului închis cerut pentru a opri propagarea flăcării, disulfura de carbon necesită măsuri de protecţie suplimentare în afară celor pentru echipamentul normal în execuţie anti-ex. 4.2 Eter dietilic 4.2.1 Exceptând cazul inertizării, spaţiile goale din jurul tancurilor de marfă trebuie prevăzute cu ventilaţie naturală pe durata voiajului navei. Dacă se montează o instalaţie de ventilaţie mecanică, toate suflantele trebuie construite astfel încât să nu se producă scântei. Echipamentul care deserveşte ventilaţia artificială nu trebuie amplasat în spaţiile goale din jurul tancurilor de marfă. 4.2.2 Supapele de siguranţă montate pe tancurile cu golire gravitaţională trebuie reglate la o presiune de cel puţin 0,2 kp/cmp. 4.2.3 Pentru descărcarea mărfii se poate utiliza deplasarea cu ajutorul gazului inert, cu condiţia ca instalaţia de marfă să fie proiectată pentru presiunea prevăzută a fi atinsă. 4.2.4 Nici un echipament electric, exceptând dispozitivele de prindere, nu trebuie instalat în spaţiile izolate adiacente tancurilor de marfă. Dispozitivele de prindere trebuie aprobate pentru folosirea în vaporii de eter dietilic. Instalaţiile echipamentului electric de pe puntea descoperită trebuie să îndeplinească cerinţele Codului. 4.2.5 Din punct de vedere al pericolului de incendiu trebuie luate măsuri pentru a elimina din zona de marfă orice sursă de aprindere sau orice sursă care degajă căldură. 4.2.6 Pentru descărcarea mărfii pot fi utilizate pompe cu condiţia ca pe de o parte ele să fie concepute astfel încât să evite exercitarea presiunii lichidului pe presetupa axului sau ca ele să fie de tip submersibil, şi pe de altă parte să corespundă utilizării mărfii manipulate. 4.2.7 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unui strat protector de gaz inert în tanc pe toată durata încărcării, descărcării şi transferului mărfii 4.3 Sulf (topit) 4.3.1 Aerisirea tancurilor de marfă (
15. a)Aerisirea tancurilor de marfă trebuie concepută astfel încât să menţină concentraţia de H

(2)S la un nivel mai mic decât jumătate din limita inferioară de explozie a acestui produs în tot spaţiul de vapori al tancului şi în toate condiţiile de transport, adică la un nivel mai mic de 1,85% în volum. (

1. b)Când sunt folosite instalaţiile de ventilaţie mecanică în scopul menţineri unui nivel redus al concentraţiei de gaz în tancurile de marfă, trebuie prevăzut un sistem de alarmă care va semnaliza avariile instalaţiilor. (
2. c)Instalaţiile de ventilaţie trebuie concepute şi instalate astfel încât să se evite depunerea sulfului în interiorul instalaţiei. 4.3.2 Spaţiile goale (
3. a)Deschiderile spaţiilor goale adiacente cu tancurile de marfă trebuie proiectate şi montate astfel încât să nu permită intrarea apei, a sulfului sau a vaporilor de marfă. (
4. b)Trebuie să se prevadă conexiuni pentru a permite prelevarea eşantioanelor şi analiza vaporilor care se găsesc în spaţiile goale. 4.3.3 Trebuie să se prevadă controlul temperaturii mărfii în scopul asigurării ca temperatura sulfului să nu depăşească 155°C. 4.4 Soluţie de aceton - cianhidrină şi lactonitril (concentraţie 80% sau mai puţin) Aceton - cianhidrina şi lactonitrilul în soluţie (concentraţie 80% sau mai puţin) trebuie stabilizate cu ajutorul unui acid anorganic pentru a împiedica descompunerea. Producătorul va furniza un certificat asupra condiţiilor de stabilizare, care va conţine următoarele informaţii: (
5. a)numele şi cantitatea de stabilizator adăugat; (
6. b)data la care stabilizatorul a fost adăugat şi durata eficacităţii lui; (
7. c)orice limite de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a stabilizatorului; (
8. d)măsurile care se vor lua în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a stabilizatorului. 4.5 Fosforul, galben sau alb 4.5.1 Întotdeauna fosforul trebuie încărcat, transportat şi descărcat sub un strat protector de apă cu o grosime de cel puţin 760 mm. În timpul operaţiei de descărcare se vor lua măsuri pentru a se asigura că apa ocupă volumul eliberat de fosfor. Apa descărcată dintr-un tanc cu conţinut de fosfor trebuie deversată numai într-o instalaţie corespunzătoare de la mal. 4.5.2 Tancurile de marfă trebuie să fie proiectate şi încercate la o presiune corespunzătoare unei coloane de apă de cel puţin 2,4 m deasupra celui mai înalt punct al tancului în condiţiile de încărcare de calcul, ţinând cont de înălţime, greutatea specifică şi de metoda de încărcare şi descărcare a fosforului. 4.5.3 Tancurile trebuie proiectate astfel încât suprafaţa de contact dintre fosforul lichid şi stratul protector de apă să fie redusă la minimum. 4.5.4 Deasupra stratului protector de apă trebuie menţinut un spaţiu de ulaj de minim 1%. Spaţiul de ulaj trebuie umplut cu gaz inert sau ventilat natural prin două trombe terminate cu gât de lebădă ale căror deschideri trebuie să fie situate la înălţimi diferite, dar la cel puţin 6 m deasupra punţii şi cel puţin 2 m deasupra plafonului rufului pentru pompe. 4.5.5 Toate deschiderile se vor amplasa în punctul cel mai înalt al tancului de marfă, iar accesoriile şi îmbinările fixate pe aceste deschideri trebuie realizate din materiale rezistente la pentaoxid de fosfor. 4.5.6 Fosforul trebuie încărcat la o temperatură ce nu va depăşi 60°C. 4.5.7 Dispozitivele de încălzire ale tancului trebuie amplasate în exteriorul tancurilor şi se va utiliza o metodă corespunzătoare pentru controlul temperaturii pentru a asigura că temperatura fosforului nu va depăşi 60° C. Trebuie prevăzută o alarmă corespunzătoare pentru temperatura ridicată. 4.5.8 O instalaţie de stropire cu apă, aprobată de Administraţie, trebuie montată pentru a deservi toate spaţiile goale care înconjoară tancurile de marfă. Instalaţia va funcţiona în mod automat în cazul scurgerilor de fosfor. 4.5.9 Spaţiile goale menţionate la paragraful 4.5.8 trebuie să fie echipate cu mijloace eficiente de ventilaţie mecanică, care vor avea posibilitatea să fie izolate rapid în caz de urgenţă. 4.5.10 Operaţiile de încărcare şi descărcare ale fosforului trebuie să fie comandate prin intermediul unui sistem centralizat de pe navă, care va grupa nu numai alarmele pentru nivelul maxim, dar suplimentar, va asigura imposibilitatea deversării din cauza umplerii complete a tancului şi în caz de urgenţă va asigura oprirea rapidă a acestor operaţii, fie de pe navă fie de pe uscat. 4.5.11 În timpul transferului mărfii, un furtun pentru apă situat pe punte, trebuie cuplat la o priză de apă şi trebuie menţinut plin cu apă. În tot timpul operaţiei de transfer apa va curge, astfel încât orice scurgere de fosfor să fie imediat spălată cu apă. 4.5.12 Racordurile de cuplare pentru încărcare şi descărcare dintre navă şi uscat trebuie să fie de un tip aprobat de Administraţie. 4.6 Compuşi antidetonanţi pentru carburanţi (conţinând derivaţi alchil ai plumbului) 4.6.1 Tancurile destinate pentru transportul acestor mărfuri nu pot fi utilizate pentru transportul altor mărfuri, cu excepţia produselor care trebuie să fie utilizate la obţinerea compuşilor antidetonanţi conţinând derivaţi alchil ai plumbului. 4.6.2 Dacă compartimentul pompelor de marfă este situat la nivelul punţii, în conformitate cu prevederile secţiunii 4.13.2, instalaţiile de ventilaţie trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.13.1. 4.6.3 Nu este permisă intrarea în tancurile de marfă utilizate pentru transportul acestor mărfuri, în afară de cazul când Administraţia aprobă acest lucru. 4.6.4 Se va efectua analiza aerului din punct de vedere al conţinutului de plumb, în scopul determinării dacă atmosfera este corespunzătoare, înainte de a permite personalului să intre în compartimentul pompelor de marfă sau în spaţiile goale care înconjoară tancul de marfă. 4.7 Oxid de propilenă şi amestecuri de oxid de etilenă/oxid de propilenă cu conţinut de oxid de etilenă nu mai mult de 30% din greutate 4.7.1 Produsele transportate în conformitate cu prevederile acestei secţiuni nu trebuie să conţină acetilenă. 4.7.2 (
9. a)Dacă tancurile de marfă nu au fost curăţate corespunzător, nu trebuie să fie utilizate pentru transportul acestor produse în cazul în care una dintre cele trei mărfuri transportate anterior a fost un produs cunoscut ca favorizant al polimerizării, cum ar fi: (
10. i)acizi minerali (ex. acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic); (
11. ii)acizi şi anhidride carboxilice (ex. acid acetic, formaldehidă); (iii) acizi carboxilici halogenaţi (ex. acidul cloracetic); (
12. iv)acizi sulfonici (ex. acid benzensulfonic); (
13. v)baze (ex. hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu); (
14. vi)amoniac şi soluţii amoniacale; (vii) amine şi soluţii de amine; (viii) substanţe oxidante. (
15. b)Înainte de încărcare tancurile trebuie complet curăţate în scopul eliminării tuturor urmelor din marfă anterioară rămasă în tancuri şi reţeaua de tubulaturi aferentă, cu excepţia cazului în care ultima marfă transportată a fost oxidul de propilenă sau amestecul oxid de etilenă/oxid de propilenă. Trebuie să se ia măsuri speciale în cazul amoniacului, dacă acesta este transportat în tancuri din oţel altul decât oţelul inoxidabil. (
16. c)În toate cazurile, eficacitatea procedeelor de curăţare a tancurilor şi a reţelei de tubulaturi aferentă trebuie să fie verificată prin probe sau inspecţii corespunzătoare pentru a stabili că nu a mai rămas nici o urmă de substanţă acidă sau alcalină care ar putea crea pericol în prezenţa acestor produse. (
17. d)Tancurile trebuie să fie inspectate în interior înaintea fiecărei încărcări iniţiale a acestor produse, în scopul verificării absenţei contaminării, a depunerilor masive de rugină şi a defectelor structurale vizibile. Dacă tancurile de marfă sunt destinate transportului permanent al acestor produse, inspecţiile trebuie efectuate la intervale nu mai mari de doi ani. (
18. e)Tancurile pentru transportul acestor produse trebuie construite din oţel sau oţel inoxidabil. (
19. f)Tancurile pentru transportul acestor produse pot fi utilizate la transportul altor mărfuri după o curăţare minuţioasă a tancurilor şi a instalaţiilor cu tubulaturi aferente prin spălare sau purjare 4.7.3 (
20. a)Toate valvulele, flanşele, armăturile şi echipamentul auxiliar trebuie să fie de tip corespunzător pentru a fi folosite cu produsele şi trebuie să fie construite din oţel sau oţel inoxidabil, sau alt material considerat acceptabil de către Administraţie. Compoziţia chimică a tuturor materialelor utilizate trebuie transmise Administraţiei spre aprobare înaintea fabricării. Discurile sau suprafaţa discurilor, scaunele şi alte părţi ale valvulelor care sunt supuse uzurii trebuie să fie din oţel inoxidabil cu un conţinut de crom de cel puţin 11%. (
21. b)Garniturile de etanşare trebuie executate din materiale care nu reacţionează cu aceste produse, nu se dizolvă în acestea sau nu produce scăderea temperaturii de autoaprindere a acestor produse şi trebuie să fie rezistente la foc şi cu o comportare mecanică corespunzătoare. Suprafaţa aflată în contact cu marfa trebuie să fie din politetrafluoretilenă (PTFE) sau din materiale care să asigure un grad de siguranţă similar în ceea ce priveşte caracterul lor inert. Garniturile de etanşare construite din spirale de oţel inoxidabil cu umplutură de PTFE sau dintr-un polimer fluorat similar, pot fi acceptate de către Administraţie. (
22. c)Dacă se utilizează izolaţia şi presgarnituri, acestea trebuie să fie executate dintr-un material care nu reacţionează cu aceste produse, nu se dizolvă în acestea şi nu determină scăderea temperaturii de autoaprindere a acestor produse. (
23. d)În general, s-a constatat că următoarele materialele sunt necorespunzătoare pentru garnituri de etanşare, presgarnituri şi utilizări similare folosite în sistemele de stocare a acestor produse şi ele trebuie să fie încercate înaintea aprobării de către Administraţie: (
24. i)Neoprenul sau cauciucul natural, dacă intră în contact cu aceste produse (
25. ii)Azbestul sau lianţii utilizaţi cu azbest (iii) Materialele care conţin oxizi de magneziu, ca de exemplu, vata minerală 4.7.4 Utilizarea îmbinărilor filetate este interzisă pe tubulatura pentru marfă lichidă sau gazoasă. 4.7.5 Tubulatura de încărcare şi descărcare a mărfii trebuie să se extindă până la o distanţă de cel puţin 100 mm de la fundul tancului sau al oricărui puţ de drenare. 4.7.6 (
26. a)Instalaţia de stocare a unui tanc care conţine aceste produse trebuie prevăzută cu o valvulă pe tubulatura de retur a vaporilor. (
27. b)Produsele trebuie să fie încărcate şi descărcate în aşa fel încât să se împiedice orice degajare de vapori din tancuri în aer liber. Dacă în timpul încărcării tancului se utilizează returul de vapori către uscat, instalaţia de retur a vaporilor racordată la sistemul de stocare a produselor trebuie să fie independentă de toate celelalte sisteme de stocare. (
28. c)În timpul operaţiunilor de descărcare, presiunea efectivă în interiorul tancului de marfă trebuie menţinută la un nivel mai mare de 0,07 kp/cmp. 4.7.7 Marfa poate fi descărcată numai cu ajutorul pompelor de adâncime, al pompelor submersibile cu acţionare hidraulică sau prin deplasare cu gaz inert. Fiecare pompă de marfă trebuie să fie dispusă astfel încât să nu se producă o încălzire semnificativă a produsului dacă tubulatura de refulare a pompei este închisă sau obturată într-un alt fel. 4.7.8 Tancurile care transportă aceste produse trebuie să fie aerisite independent de tancurile care transporta alte produse. Trebuie prevăzute dispozitive care să permită prelevarea probelor din conţinutul tancului, fără deschiderea tancului în atmosferă. 4.7.9 Furtunurile de marfă utilizate pentru transferul acestor produse trebuie să fie marcate cu menţiunea "SE UTILIZEAZĂ NUMAI PENTRU TRANSFERUL OXIDULUI DE ALCHIL" 4.7.10 Tancurile de marfă, spaţiile goale şi alte spaţii închise adiacente unui tanc de marfă structural cu golire gravitaţională, ce transportă oxidul de propilenă, trebuie să conţină o marfă compatibilă (acele mărfuri menţionate la paragraful 4.7.2 sunt exemple de substanţe considerate ca incompatibile) sau trebuie să fie inertizate prin injectarea unui gaz inert corespunzător. Orice spaţiu de magazie în care este amplasat un tanc de marfă independent trebuie inertizat. Aceste spaţii inertizate şi tancurile trebuie să fie supravegheate din punct de vedere al conţinutului de produse şi al oxigenului. Conţinutul de oxigen al acestor spaţii trebuie să fie menţinut sub 2%. În acest sens se poate utiliza un echipament portabil, pentru extragerea de probe. 4.7.11 În nici un caz nu se va permite pătrunderea aerului în pompa de marfă sau tubulatura instalaţiei de marfă, dacă aceste produse sunt în interiorul instalaţiei. 4.7.12 Înainte de a decupla conductele de legătură cu uscatul, presiunea din conductele cu lichid şi vapori trebuie micşorată cu ajutorul valvulelor corespunzătoare, instalate pe colectorul de încărcare. Lichidele şi vaporii din aceste conducte nu trebuie evacuate în atmosferă. 4.7.13 Oxidul de propilenă poate fi transportat în tancuri de presiune sau în tancuri independente sau integrale cu golire gravitaţională. Amestecurile de oxid de etilenă/oxid de propilenă trebuie transportate în tancuri independente cu golire gravitaţională sau în tancuri de presiune. Tancurile trebuie proiectate pentru presiunea maximă care poate apare în timpul încărcării, transportului şi descărcării mărfii. 4.7.14 (
29. a)Tancurile de marfă pentru transportul oxidului de propilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 0,6 kp/cmp şi tancurile pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 1,2 kp/cmp trebuie prevăzute cu o instalaţie de răcire pentru a menţine marfa sub temperatura de referinţă. (
30. b)Aplicarea cerinţei referitoare la o instalaţie frigorifică pentru tancurile a căror presiune efectivă de calcul este mai mică de 0,6 kp/cmp poate fi suspendată de Administraţie pentru navele exploatate în zone limitate sau care efectuează voiaje de scurtă durată cu luarea în consideraţie a oricărei izolări termice a tancurilor. Zona şi perioadele din an pentru care se permit astfel de transporturi trebuie să fie indicate în condiţiile de transport din Certificatul de conformitate. 4.7.15 (
31. a)Orice instalaţie de răcire trebuie să menţină temperatura lichidului sau temperatura lui de fierbere la presiunea de stocare. Trebuie prevăzute cel puţin două echipamente complete de răcire cu reglare autonomă în funcţie de variaţiile temperaturii în interiorul tancurilor. Fiecare echipament de răcire trebuie complet dotat cu accesoriile necesare funcţionării lui în bune condiţii. Comanda instalaţiei trebuie de asemenea să poată fi acţionată manual. Trebuie prevăzută o alarmă pentru a semnaliza funcţionarea necorespunzătoare a aparaturii de control a temperaturii. Fiecare instalaţie de răcire va avea o capacitate suficientă pentru a menţine temperatura mărfii lichide sub temperatura de referinţă din instalaţie. (
32. b)Ca alternativă de dotare, pot fi prevăzute trei echipamente de răcire, din care oricare două dintre ele trebuie să poată menţine temperatura lichidului sub temperatura de referinţă. (
33. c)Agenţii frigorifici care sunt separaţi de produse printr-un singur perete trebuie să fie de tipul celor care nu reacţionează cu produsele respective. (
34. d)Nu trebuie utilizate instalaţii de răcire care funcţionează cu compresia produselor. 4.7.16 Supapa de siguranţă a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune efectivă de cel puţin 0,2 kp/cmp, iar pentru tancurile de presiune nu mai mare de 7,0 kp/cmp pentru transportul oxidului de propilenă şi nu mai mare de 5,3 kp/cmp pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă. 4.7.17 (
35. a)Tubulatura instalaţiei pentru tancurile care trebuie să fie încărcate cu aceste produse trebuie separată, aşa cum se defineşte în paragraful 1.4.13, de tubulatura instalaţiei celorlalte tancuri inclusiv tancurile goale. Dacă tubulatura instalaţiei care deserveşte tancurile ce trebuie să fie încărcate nu este independentă, aşa cum se defineşte în paragraful 1.4.14, cerinţa de separare a tubulaturii se va îndeplini prin demontarea unui tronson scurt de tubulatură, valvule sau alte tronsoane de tubulaturi şi prin instalarea în locul lor a unor flanşe oarbe. Această cerinţă de separare se va efectua pentru toate tubulaturile de marfă lichidă sau gazoasă şi toate circuitele de aerisire a lichidului şi vaporilor şi orice alte ramificaţii posibile, cum ar fi tubulatura comună de alimentare cu gaz inert. (
36. b)Aceste produse se vor transporta în conformitate cu planurile de manipulare a mărfii aprobate de Administraţie. Fiecare schemă anticipată pentru încărcare va face obiectul unui plan distinct de manipulare a mărfii. Planurile de manipulare a mărfii vor indica ansamblul instalaţiei tubulaturii de marfă şi locurile unde se vor amplasa flanşele oarbe necesare pentru a corespunde cerinţelor de mai sus referitoare la separarea tubulaturii. O copie al oricărui plan de manipulare a mărfii aprobat, trebuie păstrat la bordul navei. Certificatul de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase va conţine o menţiune asupra planurilor aprobate pentru manipularea mărfii. (
37. c)Înainte de a începe încărcarea acestor produse şi de fiecare dată când se revine la o asemenea exploatare, se va obţine de la o persoană responsabilă acceptată de către Administraţia portului, un certificat care să ateste că separarea cerută pentru tubulatură a fost efectuată şi se va păstra la bordul navei. Fiecare îmbinare dintre o flanşă oarbă şi o flanşă de la tubulatura instalaţiei trebuie prevăzută cu un fir metalic şi un sigiliu pus de către o persoană responsabilă, astfel încât să fie imposibilă demontarea flanşei oarbe din neatenţie. 4.7.18 (
38. a)Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referinţă (
39. b)Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu formula: P(R) V(L)=0,98V ----- P(L) unde: V(L) = volumul maxim la care tancul poate fi încărcat V = volumul tancului P(R) = densitatea relativă a mărfii la temperatura de referinţă P(L) = densitatea relativă a mărfii la temperatura şi presiunea de încărcare (
40. c)Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizate, pe o listă aprobată de Administraţie, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă şi pentru temperatura de referinţă maximă. Comandantul va păstra permanent, la bordul navei, o copie a acestei liste. 4.7.19 Marfa trebuie transportată sub un strat protector de azot gazos. Trebuie instalat un sistem automat pentru completarea cantităţii de azot pentru a evita scăderea presiunii efective în tanc sub 0,07 kp/cmp în cazul scăderii a temperaturii produsului datorită condiţiilor mediului ambiant sau a funcţionării defectuoase a instalaţiei frigorifice. La bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de azot pentru a compensa necesităţile dispozitivului automat de control a presiunii. Trebuie utilizat azotul comercial (99,9% volum) pentru realizarea stratului protector. O baterie de butelii de azot legate la tancurile de marfă prin intermediul unui reductor de presiune poate fi considerată că satisface sensul expresiei "automat" în contextul acestui paragraf. 4.7.20 Înainte şi după încărcare atmosfera spaţiului de vapori a tancului de marfă trebuie analizată pentru a se asigura dacă conţinutul de oxigen este de 2% din volum sau mai puţin. 4.7.21 Trebuie prevăzută o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeţei din jurul manifoldului de încărcare, tubulaturile expuse de pe punte care servesc la manipularea produsului şi domurile tancurilor. Dispunerea tubulaturii şi ajutajelor trebuie să permită o pulverizare uniformă pe toată suprafaţa protejată, la un debit de 10 l/mp/minut. Instalaţia de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată în ambele moduri, local şi cu acţionare manuală de la distanţă, şi amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Instalaţia trebuie să poată fi manual comandată şi să fie amplasată astfel încât, atât punerea în funcţiune de la distanţă a pompelor de alimentare a instalaţiei de pulverizare a apei cât şi acţionarea de la distanţă a oricăror valvule normal închise ale instalaţiei să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi uşor accesibil şi operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun cu apă sub presiune la ajutaj şi dacă temperaturile mediului ambiant permit acest lucru, trebuie racordat, gata de a fi utilizat imediat în perioada operaţiilor de încărcare şi descărcare. 4.7.22 Trebuie prevăzută o acţionare de la distanţă printr-o valvulă cu închidere pe fiecare cuplare cu furtunul de marfă, utilizată pe perioada transferului mărfii. 4.8 Acizi 4.8.1 Bordajul navei nu trebuie să formeze perete pentru tancurile care conţin acizi minerali 4.8.2 Administraţia va examina orice propunere care vizează placarea tancurilor din oţel şi a instalaţiilor de tubulaturi aferente cu materiale rezistente la coroziune. Elasticitatea stratului de protecţie nu trebuie mai mică decât a tablelor pe care este aplicat. 4.8.3 Grosimea tablelor trebuie calculată în funcţie de puterea de coroziune a mărfii, exceptând cazurile când se utilizează la construcţia tancurilor table din materiale rezistente, la coroziune sau placate corespunzător. 4.8.4 Planşele aferente de la cuplările manifoldului de încărcare şi descărcare trebuie să fie prevăzute cu ecrane, care pot fi portabile, pentru a îndepărta pericolul pulverizării mărfii; şi, suplimentar, trebuie să fie prevăzute ţăvi de colectare pentru a preveni scurgerea pe punte. 4.8.5 Datorită pericolului pe care-l constituie degajările de hidrogen în cursul transportului acestor produse, nici un echipament electric sau alte surse de aprindere nu sunt permise în spaţiile protejate adiacente tancurilor de marfă. 4.8.6 Substanţele, care fac obiectul cerinţelor acestei secţiuni, trebuie să fie separate de tancurile de combustibil lichid, suplimentar faţă de cerinţele de separare din paragraful 2.6. 4.8.7 Trebuie prevăzute aparate corespunzătoare pentru detectarea scurgerilor de marfă în spaţiile învecinate. 4.8.8 Dispozitivele de pompare a apei de santină şi de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie să fie construite din materiale rezistente la coroziune. 4.9 Produse toxice 4.9.1 Orificiile de evacuare a instalaţiilor de aerisire a tancurilor trebuie amplasate: (
41. a)La o înălţime egală cu B/3 sau 6 m, care dintre ele este mai mare, deasupra punţii expuse, sau în cazul tancurilor amplasate pe punte, deasupra pasarelei de acces; (
42. b)La cel puţin 6 m deasupra pasarelei de legătură prova şi pupa, dacă este amplasată în zonă la 6 m distanţă faţă de pasarelă; (
43. c)La 15 m de orice deschidere sau priza de aer pentru orice încăpere de locuit şi serviciu; (
44. d)Înălţimea aerisirii poate fi redusă la 3 m deasupra punţii sau pasarelei prova şi pupa, după caz, cu condiţia ca să se prevadă supape de evacuare de mare viteză, de un tip aprobat de Administraţie, care dirijează amestecul de vapori şi aer, în sus într-un jet liber şi la o viteză de ieşire de cel puţin 30 m/s. 4.9.2 Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie prevăzute cu o conexiune pentru cuplarea tubulaturii de retur a vaporilor la instalaţiile către uscat. 4.9.3 Produsele: (
45. a)nu trebuie stocate în tancuri adiacente tancurilor de combustibil; (
46. b)trebuie să aibă instalaţii cu tubulaturi separate; şi (
47. c)trebuie să aibă instalaţii de aerisire separate faţă de tancurile care nu conţin produse toxice. 4.9.4 Supapa de siguranţa a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune de cel puţin 0,2 kp/cmp. Totuşi, tancurile de pe navele existente care au fost anterior aprobate pentru transportul produselor toxice, trebuie să aibă supapa de siguranţă reglată la presiunea efectivă minimă cât mai aproape posibil de o presiune de 0,2 kp/cmp, ţinând cont de eşantionajul tancului. 4.10 Mărfuri protejate prin aditivi 4.10.1 Anumite mărfuri, la care în coloana "m" a tabelului din capitolul VI se face referire, din cauza naturii compoziţiei lor chimice au tendinţa ca în anumite condiţii de temperatură, de expunere la aer sau în contact cu catalizatorul să sufere polimerizări, descompuneri, oxidări sau alte fenomene chimice. Pentru a atenua această tendinţă, fie se introduc în marfa lichidă inhibitori chimici în cantitate mică, fie se controlează atmosfera tancului de marfă. 4.10.2 Navele care transportă aceste mărfuri trebuie să fie concepute în aşa fel încât să se elimine din tancurile de marfă şi din instalaţiile de manipulare a mărfii orice material de construcţie sau impuritate care ar putea produce polimerizarea sau care ar distruge inhibitorul. 4.10.3 Trebuie acordată o atenţie deosebită asigurării că aceste mărfuri sunt suficient protejate pentru a preveni schimbarea chimică periculoasă în timpul transportului. Navele care transportă astfel de mărfuri trebuie să fie prevăzute cu un certificat de protecţie furnizat de către producătorul mărfii. Acest certificat trebuie păstrat în timpul transportului la bordul navei şi va specifica: .1 numele şi cantitatea aditivului prezent; .2 dacă aditivul este dependent de oxigenul atmosferic; .3 data la care aditivul a fost înglobat în produs şi durata eficacităţii lui; .4 orice limite de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a aditivilor; .5 măsurile care trebuie luate în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a aditivilor, 4.10.4 Navele care utilizează metoda de eliminare a aerului ca metodă de prevenire a reacţiilor de oxidare a mărfii trebuie să corespundă prevederilor paragrafului 2.19.3. 4.10.5 Un produs ce conţine un aditiv dependent de oxigen trebuie să fie transportat fără condiţia de inertizare. 4.10.6 Instalaţiile de aerisire trebuie să fie proiectate astfel încât să nu fie obturate de formarea polimerilor. Echipamentul de aerisire trebuie să fie de un tip care să permită verificarea periodică pentru o funcţionare adecvată. 4.10.7 Cristalizarea sau solidificarea mărfurilor care sunt transportate în mod normal în stare topită poate provoca epuizarea inhibitorului în anumite părţi din volumul tancului. O retopire ulterioară poate să lase pungi de lichid neinhibate, ceea ce comportă riscul unei polimerizări periculoase. Pentru a preveni aceasta, trebuie luate măsuri pentru ca mărfurile să nu poată în nici un moment să se cristalizeze sau să se solidifice, în totalitate sau parţial, în oricare parte a tancului. Orice cerinţă privind instalaţiile de încălzire trebuie să fie astfel încât în nici o parte a tancului, marfa să nu fie supraîncălzită până la punctul care să permită declanşarea unei polimerizări periculoase. Dacă temperatura din serpentinele de încălzire cu aburi riscă să provoace o supraîncălzire, trebuie prevăzută o instalaţie de încălzire indirectă, de joasă temperatură. 4.11 Mărfuri care au o presiune a vaporilor mai mare de 1,033 kp/cmp la 37,8°C 4.11.1 Doar dacă tancul nu este în mod special proiectat pentru a rezista la presiunea de vapori a mărfii, trebuie luate măsuri de menţinerea temperaturii mărfii sub temperatura de fierbere, la presiunea de calcul. 4.11.2 Trebuie să fie prevăzute conexiuni pentru returnarea la uscat a gazelor emise în timpul încărcării. 4.11.3 Fiecare tanc trebuie prevăzut cu un manometru care să indice presiunea în spaţiul ocupat de vapori deasupra mărfii. 4.11.4 Dacă marfa este răcită, trebuie să fie amplasate termometre în punctul cel mai înalt al tancului şi la fundul tancului. 4.12 Materiale de construcţie 4.12.1 Cuprul, aliajele de cupru, zincul, aluminiul, oţelul galvanizat sau mercurul nu trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfă, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfa lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.2 Cuprul, aliajele de cupru, zincul, oţelul galvanizat nu trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfă, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfa lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.3 Aluminiu, magneziu, zincul, oţelul galvanizat şi litiu nu trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfă, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfa lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.4 Cuprul şi aliajele cu conţinut de cupru nu trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfă, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfa lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.5 Aluminiul sau cupru sau aliajele lor nu trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfa, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfă lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.6 Aluminiul, oţelul inoxidabil sau oţelul acoperit cu o căptuşeală sau înveliş protector potrivit trebuie folosite ca materiale de construcţie pentru tancurile de marfa, tubulaturi, valvule, accesorii şi alte echipamente care pot intra în contact cu marfa lichidă sau cu vaporii ei. 4.12.7 Trebuie