Acord de mediu din 25 septembrie 2013

ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă"

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 octombrie 2013 Ca urmare a cererii adresate de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Polonă nr. 65, sectorul 1, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa cu nr. 6.548 RP/09.08.2006 şi la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor cu nr. 109.977/24.08.2006, precum şi a completărilor ulterioare înaintate pe tot parcursul procedurii de reglementare, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, se emite următorul:

ACORD DE MEDIU pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă" din Str. Medgidiei nr. 2, localitatea Cernavodă, judeţul Constanţa, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului de investiţii care prevede realizarea în principal a următoarelor categorii de lucrări:

Proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă" reprezintă o continuare a lucrărilor începute anterior, stadiul de realizare a acestora fiind:

Tehnologia folosită este de tip CANDU 600 - PHWR (Canadian Deuterium Uranium 600 - Pressurized Heavy Water Reactor) şi face parte din filiera de reactoare de fisiune, moderate şi răcite cu apă grea, având drept combustibil uraniul natural.

Principalele sisteme care deservesc fiecare dintre unităţile 3 şi 4 şi funcţiile şi/sau caracteristicile lor principale sunt:

Ansamblul reactorului: reactorul este alcătuit dintr-un ansamblu (vas) cilindric de oţel inox (calandria) introdus într-o structură de beton (chesonul calandria) căptuşit cu oţel carbon şi umplută cu apă uşoară. Chesonul calandria are rolul de protecţie biologică (la radiaţii) şi răcire. Calandria conţine 380 de canale de combustibil în care sunt introduse fascicule de combustibil nuclear şi mecanismele de control a reactivităţii. Calandria conţine apa grea cu funcţie de moderare.

Sistemul primar de transport al căldurii are scopul de a circula apa grea (agentul de răcire) aflată sub presiune prin canalele combustibile, în scopul preluării căldurii produse prin fisiune nucleară şi de a o transfera apei uşoare din sistemul secundar de transport al căldurii prin schimbul de căldură realizat în generatoarele de abur.

Sistemul moderator este un circuit închis de apă grea cu temperatură şi presiune scăzută, având drept scop moderarea energiei neutronilor rapizi şi evacuarea căldurii degajate în cadrul procesului de moderare.

Sistemul secundar de transport al căldurii este un circuit abur-apă prin care este vehiculată apa uşoară folosită în generatoarele de abur pentru producerea aburului care va pune turbina în mişcare de rotaţie. Aburul destins în turbină este răcit în condensatorul turbinei. Condensatorul este format din 3 corpuri independente, câte unul pentru fiecare corp (de joasă presiune) al turbinei. Răcirea condensatorului se face cu apă prelevată din Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Sistemul turbogenerator: aburul produs în generatoarele de abur este introdus în turbină, unde se destinde. În timpul acestui proces energia termică a aburului se transformă în lucru mecanic şi mai departe în energie electrică, prin intermediul generatorului electric. Turbina este de condensaţie şi este compusă dintr-un corp de înaltă presiune şi 3 corpuri de joasă presiune care eşapează aburul într-un condensator cu vid, pentru realizarea unui randament termic maxim. Generatorul electric de tip sincron furnizează curent alternativ la un nivel mediu de tensiune.

Sistemele electrice asigură în mod independent şi redundant disponibilitatea surselor de alimentare a consumatorilor interni, atât în operarea normală, cât şi în operarea anormală. Pentru alimentarea cu energie electrică de rezervă, sau de avarie a consumatorilor cu funcţii de securitate nucleară sunt prevăzute generatoare diesel de rezervă şi, respectiv, generatoare diesel de avarie.

Sistemele speciale de securitate au rolul de a asigura securitatea nucleară a personalului, a populaţiei şi a mediului pentru fiecare dintre unităţile 3 şi 4. Sistemele de securitate nu îndeplinesc funcţii active în timpul funcţionării normale a centralei; ele sunt solicitate să între în funcţiune numai în caz de funcţionare anormală a unor componente. Fiecare dintre unităţile 3 şi 4 sunt prevăzute cu următoarele sisteme speciale de securitate nucleară, independente: sistemul de oprire rapidă nr. 1, sistemul de oprire rapidă nr. 2, sistemul de răcire la avarie a zonei active şi sistemul anvelopei.

Proiectul unităţilor 3 şi 4 are incluse următoarele măsuri destinate îmbunătăţirii răspunsului centralei în cazul unui accident sever, măsuri rezultate în urma evaluărilor de tip "teste de stres" solicitate de Consiliul European şi Comisia Europeană şi aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare:

Nivelul cutremurului bază de proiectare pentru unităţile 3 şi 4 este definit prin acceleraţia la vârf a terenului - a = 0,306 g.

Obiectivele comune unităţilor U1-U4 sunt incluse în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.515/2008 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă.

Drumurile de acces pietonal şi auto de pe platformă sunt dimensionate pentru a asigura circulaţia mijloacelor de transport marfă, a echipamentelor şi a personalului necesare desfăşurării activităţilor, precum şi pentru circulaţia mijloacelor de intervenţie PSI şi de intervenţie medicală.

Zona platformei C.N.E. Cernavodă aferentă incintei controlate a unităţilor 3 şi 4 va fi delimitată printr-un sistem de protecţie fizică similar celui existent la U1 şi U2.

Organizarea de şantier va cuprinde facilităţi temporare necesare personalului contractor şi deţinerii temporare de echipamente şi materiale de construcţie, dispuse în condiţii controlate şi aprobate în baza unor proceduri similare cu cele aplicate la unităţile 1 şi 2.

Pe lanţul transformărilor care au loc în procesul de producere a energiei electrice există sisteme închise care folosesc drept agent termic apa grea, respectiv apa demineralizată (sistemul primar de transport al căldurii, sistemul moderator, sistemul de condensat/apă de alimentare a generatorilor de abur, sistemul intermediar de răcire) şi două circuite deschise care folosesc apa din Dunăre (sistemul de apă de circulaţie şi sistemul apă tehnică de răcire).

Încărcătura iniţială de combustibil se va produce la Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala "Fabrica de Combustibil Nuclear" Piteşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 643/2007 privind aprobarea Strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi ale Hotărârii Guvernului nr. 691/2008 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 643/2007 privind aprobarea Strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Materiile prime, materialele, substanţele/amestecurile periculoase etc. utilizate în procesul tehnologic sunt: dioxid de uraniu [UO(2)], uraniu (U), apă grea [D(2)O], hidrogen, heliu, azot, oxigen, acetilenă, carbid [CaC(2)], morfolină, ciclohexilamină (alternativă pentru morfolină), hidrat de hidrazină, azotit de sodiu (Flomat 537/RGCC-100), hidroxid de litiu, hidroxid de sodiu, acid clorhidric, clorură ferică, var, Biocid MB-40.

5.2. Alimentarea cu apă şi canalizarea; instalaţii de reţinere a poluanţilor Pe amplasamentul centralei nucleare sunt realizate o parte din lucrările hidrotehnice, de alimentare cu apă şi de canalizare aferente unităţilor 3 şi 4. Acestea au fost executate odată cu realizarea Unităţii 1, şi anume priza de apă şi canalul de aducţiune, precum şi bazinul de distribuţie.

Sursa de apă de răcire pentru circuitele de apă tehnologică de răcire (apă de circulaţie şi apă tehnică) o constituie braţul Dunărea Veche, care aval de ramificaţia de la Bala, preia la ape mici o cotă de numai 15-20% din debitul înregistrat pe Dunăre la Silistra.

Apa tehnologică este captată din Dunăre la gura de intrare a Canalului Dunăre-Marea Neagră, tranzitată pe Canalul Dunăre-Marea Neagră bieful I şi pe canalul de derivaţie, de unde este preluată prin intermediul unor lucrări hidrotehnice pentru utilităţile C.N.E. Cernavodă.

Lucrările de gospodărire a apelor propuse prin proiect sunt:

Alimentarea cu apă tehnologică (industrială) se face din fluviul Dunărea bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră prin canalul de derivaţie.

Debitele de apă necesare funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: Q(zi max) = 9.331.200 mc/zi (108 mc/s) şi Q(zi med) = 6.863.616 mc/zi (79,440 mc/s).

Sistemul de apă de circulaţie este un sistem deschis, alimentarea cu apă pentru fiecare unitate nucleară a C.N.E. Cernavodă realizându-se printr-un grup de 4 pompe. Sursa de apă este fluviul Dunărea, apa fiind captată prin Canalul Dunăre-Marea Neagră bieful I - canal de derivaţie - canal de aducţiune - bazin de distribuţie.

Sistemul de apă tehnică de serviciu este un sistem deschis de apă brută de răcire, alimentat de bazinul de distribuţie prin intermediul pompelor aferente din casa pompelor. Apa brută filtrată este distribuită în clădirea serviciilor şi clădirea turbinei, unde asigură răcirea următoarelor echipamente: schimbătorii de căldură pentru apa intermediară de răcire, răcitorii pentru ulei lagăre turbină, instalaţia pentru producerea apei răcite, condensatorii de abur auxiliar, rezervoarele pentru apa de răcire pentru grupurile diesel de rezervă.

Sistemul de apă potabilă alcătuit din: sursă subterană (3 foraje de mare adâncime cu H = 700 m); reţeaua de apă potabilă a oraşului Cernavodă; staţia de pompe; reţeaua de apă potabilă din incinta CNE cu rezervoare de apă potabilă (V = 1000 mc.).

Sistemele de drenaj de pe amplasament necesare asigurării funcţionării optime a unităţilor U3, respectiv U4 sunt:

Sistemul de apă de stins incendiu are ca sursă de apă necesară stingerii incendiilor apa din Dunăre, prelevată fie din canalul de derivaţie, fie după trecerea acestuia prin sitele rotative aferente sistemului de apă tehnică de serviciu. Sistemul de apă pentru stins incendiu alcătuit din două rezervoare supraterane cu V = 1500 mc fiecare, staţia de pompe, staţia de pompe pentru refacerea rezervei de incendiu, reţele de apă de incendiu, instalaţii automate de stins incendiu.

Sistemul de apă de răcire la avarie reprezintă o sursă alternativă de apă de răcire în cazul unor evenimente care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii. Agentul de răcire este apa din Dunăre preluată din bazinul de distribuţie.

Canalizarea şi evacuarea apelor uzate Apele uzate fără conţinut radioactiv provin din următoarele surse: sistemul de drenaje inactive, purja de la generatorul de abur, apa caldă de la condensatori, apa tehnologică de serviciu, sistemul de canalizare menajeră, sistemul de canalizare ape pluviale, sistemul de drenaj ape freatice, staţia de tratare chimică a apei (şlam de la decantori, ape neutralizate din rezervoarele de neutralizare, ape de spălare de la filtrele mecanice).

Canalizarea menajeră colectează apele menajere provenite de la partea clasică, cele provenite de la clădirea serviciilor de la cele două unităţi nucleare din proiect şi cele provenite de la pavilionul administrativ al unităţilor 3 şi 4. Apele uzate menajere sunt transportate gravitaţional la staţia de pompare ape menajere amplasată între unităţile U3 şi U4, iar de aici este pompată către staţia de pompare "Valea Cişmelei" a oraşului Cernavodă şi sunt preluate de către staţia de epurare a oraşului Cernavodă.

Canalizarea apelor pluviale asigură evacuarea apei de ploaie, a apei rezultate de la spălarea filtrelor mecanice (cu nisip) din staţia de tratare chimică a apei, a apei din pânza freatică din interiorul ecranului de protecţie care înconjoară clădirile nucleare, a apelor uzate de la separatorul de păcură, a drenajelor inactive din clădirea turbinei şi de la bazinul de sifonare (clădirea diesel şi clădirea răcitori), a drenajelor de apă acumulată din subsolul clădirii serviciilor de sub radier. Evacuarea apelor colectate în sistemul de canalizare pluvială se face în bazinul de distribuţie aferent C.N.E. Cernavodă.

Evacuarea în Dunăre a apei de răcire de la cele 4 unităţi nucleare se face prin tunelul de evacuare în Dunăre a apei de răcire, alcătuit din casete, tunele, canal deschis tip betonat şi canal de pământ cu debuşare în Dunăre. Circuitul este dimensionat să asigure evacuarea unui debit de 200 mc/s pe canalul betonat.

Evacuarea apei de circulaţie şi a apei tehnologice provenite de la U3 şi U4 se face în Dunăre sau în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră (în cazul unor situaţii speciale). Debitul evacuat de apă caldă de circulaţie şi de apă tehnologică de serviciu caldă de la o unitate nucleară este de 53,8 mc/s.

Instalaţiile de preepurare a apelor uzate sunt:

Sistemul de deşeuri lichide radioactive colectează efluenţii lichizi radioactivi asigurând de asemenea stocarea, prelevarea probelor, decontaminarea (dacă este cazul) şi evacuarea controlată a deşeurilor lichide radioactive provenite din funcţionarea sistemelor de proces din partea nucleară a centralei, precum şi din activităţile de întreţinere, revizie, reparaţii şi decontaminare.

Deşeurile lichide radioactive sunt colectate în fiecare unitate nucleară în rezervoare de beton căptuşite cu răşînă epoxidică, amplasate în clădirea serviciilor. După umplerea fiecărui bazin se face măsurarea activităţii gama şi a conţinutului de tritiu. În cazul în care este nevoie, se realizează decontaminarea în staţia de tratare a deşeurilor lichide radioactive şi, ulterior, apele decontaminate sunt evacuate în emisar.

Activitatea efluenţilor lichizi radioactivi este măsurată cu monitorul de efluenţi lichizi radioactivi. Monitorul de efluenţi lichizi radioactivi este amplasat la subsolul clădirii serviciilor. Acesta determină cantitatea de radionuclizi emiţători de radiaţii gama din efluenţii lichizi, tritiul şi C-14.

5.3. Surse de emisii şi instalaţii pentru protecţia atmosferei

Activităţile care generează emisii în atmosferă în perioada organizării de şantier şi a lucrărilor de construcţie sunt activităţi de construcţii-montaj echipamente şi conducte, instalaţii electrice şi de automatizare, precum şi unele lucrări de refacere a reţelei de drumuri conform necesităţilor, inclusiv emisiile rezultate din transportul acestora.

Utilajele folosite (camioane, macarale, utilaje de încărcat-ridicat, compresoare, betoniere, buldozere etc.) funcţionează cu motoare tip diesel şi emit în atmosferă cantităţi neînsemnate de poluanţi, astfel încât impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ, în condiţii de funcţionare a acestora la parametrii proiectaţi.

În perioada de construcţie pot să mai apară emisii fugitive ca urmare a operaţiilor de sudură în spaţii închise, a operaţiilor de finisaj şi de vopsire a clădirilor. Eliminarea acestor emisii fugitive se realizează prin reţinere şi ventilare.

Aerul uzat necontaminat radioactiv din clădirea serviciilor şi din clădirea turbinei este preluat de sistemul de evacuare aer necontaminat, respectiv de sistemul de ventilaţie al clădirii turbinei şi este evacuat direct în atmosferă. Aerul provenit din clădirea reactorului (considerat aer potenţial radioactiv) este preluat de sistemul de ventilaţie al clădirii reactorului şi de sistemul de recuperare vapori apă grea, este filtrat şi evacuat în mod controlat prin coşul de dispersie.

Alte surse de emisii potenţiale neradioactive care nu sunt controlate de sistemele de ventilaţie ale centralei sunt: aburul provenit de la vanele de pe conductele de abur şi de la supapele de siguranţă care descarcă aburul în atmosferă numai în situaţii anormale de funcţionare, precum şi degajările de vapori provenite de la generatoarele tip diesel, de la rezervoarele de stocaj uleiuri şi de la sistemul de canalizare al staţiei de tratare a apei.

Sursele de poluanţi neradioactivi din cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt sistemele care utilizează combustibili (combustibil lichid uşor, motorină), după cum urmează: centrala termică de pornire, diesele de rezervă şi de avarie.

Centrala termică de pornire este realizată pentru a asigura necesarul termic la pornire pentru toate unităţile de pe platforma centralei nucleare. Aceasta se află în regim de aşteptare şi se utilizează numai la pornirea unei unităţi nucleare. Pentru unităţile 3 şi 4, după realizarea lor, există posibilitatea de pornire şi prin preluarea aburului necesar de la unităţile 1 sau 2 aflate în funcţiune, fără a se utiliza aburul provenit din funcţionarea centralei termice de pornire.

Centrala termică de pornire este pusă în funcţiune doar la pornirea de la rece a unităţilor nucleare şi poate asigura în caz de necesitate încălzirea spaţiilor administrative.

Depozitul de combustibil lichid necesar funcţionării centralei termice de pornire este compus din două rezervoare metalice supraterane (2 x 1000 mc) pentru păcură şi un rezervor-tampon de 100 mc pentru motorină.

Efluenţii gazoşi radioactivi rezultăţi din operarea centralei nucleare conţîn gaze nobile, particule, iod, tritiu, C-14.

Efluenţii gazoşi radioactivi se colectează prin sistemele de ventilaţie ale centralei, acestea asigurând totodată circulaţia aerului dinspre zonele cu potenţial scăzut de contaminare către zonele cu potenţial ridicat de contaminare. Ulterior are loc procesul de filtrare şi evacuare controlată printr-un coş de dispersie cu înălţimea H = 50,3 m şi diametrul interior d = 2,3 m.

Controlul efluenţilor gazoşi radioactivi se realizează prin: a. sisteme de filtrare montate pe conductele de evacuare ale sistemelor de ventilaţie astfel:

5.4. Deşeuri rezultate din funcţionarea unităţilor nucleare U3 şi U4 5.4.1. Deşeuri neradioactive Principalele tipuri de deşeuri neradioactive periculoase/nepericuloase estimate a rezultă din funcţionarea unităţii U3, respectiv U4 şi codurile corespunzătoare prevăzute în Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor sunt următoarele: ulei ungere (13 02 05*); emulsie (apă + ulei + şlam) (13 01 05*); solvenţi (14 06 03*); fluid hidraulic (13 01 11*); electrolit baterii (16 06 06*); etilenglicol (16 01 14*); recipienţi probe biologice (20 01 39*); baterii şi acumulatori (16 06 01*); materiale absorbante (18 02 03); soluţii de spălare (11 01 12); anvelope uzate (16 01 03); deşeuri cu conţinut de substanţe organice (16 03 06*); sticlă (20 01 02); lemn (20 01 38); fier (17 04 05); cupru (17 04 01); hârtie (20 01 01); deşeuri municipale şi asimilabile (20 03 99).

Deşeurile neradioactive periculoase, lichide sau solide, sunt acumulatorii cu plumb, uleiuri, solvenţi, probe biologice, glicol, solvenţi inflamabili, recipienţi de probe biologice, emulsii etc.

5.4.2. Deşeuri radioactive Principalele tipuri de deşeuri radioactive rezultate în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: combustibilul ars, răşini uzate, filtre şi cartuşe filtrante uzate, site aferente başelor de colectare (din sistemul de drenaj activ), filtre de cărbune activ, deşeuri solide de activitate medie (rezultate din componentele sistemelor aferente părţii nucleare), deşeuri solide slab active (rezultate din operaţiile zilnice din centrală).

5.5. Substanţe şi amestecuri periculoase Substanţele şi amestecurile periculoase principale necesare desfăşurării proceselor tehnologice în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: amoniac 25%, ciclohexamină, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, biocid MB-40, etilenglicol, hidrochinonă, hipoclorit de sodiu, acid citric, cărbune activ, hidroxid de litiu, nitrat de gadoliniu hexahidrat min. 99,9%, anhidridă borică, renex 36.

Unităţile 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt utilizatori de substanţe/amestecuri periculoase aflate sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE , 93/67/CEE , 93/105/CE şi 200/21/CE ale Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul activităţilor desfăşurate aferente unităţilor 3 şi 4 nu se utilizează compuşi organici organocloruraţi cu conţinut de bifenili policloruraţi (PCB).

În cadrul studiului de evaluare adecvată a fost identificat faptul că până de apă cu temperatură modificată a apei Dunării poate influenţa cca 2,16% din ecosistemele acvatice situate într-o zonă de cca 3,5 km lungime şi maximum cca 350 m lăţime din sectorul Dunării, zonă aflată între confluenţa canalului de evacuare a apei de răcire şi zona din dreptul localităţii Seimeni.

Formularele standard Natura 2000 referitoare la siturile prezente în zona de influenţă a proiectului conţîn următoarele informaţii din punctul de vedere al obiectului de protecţie: Situl Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării a fost desemnat parte integrantă a Reţelei Natura 2000 pentru protecţia următoarelor obiective de conservare: 15 tipuri de habitate naturale de importanţă comunitară, dintre care 3 habitate de interes conservativ prioritar; 23 de specii sălbatice de floră şi faună (altele decât păsări) protejate prin anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului, respectiv o specie de mamifere, 4 specii de amfibieni şi reptile, 15 specii de peşti, o specie de nevertebrate şi două specii de plante.

În afara acestor specii, în formularul standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării mai sunt prezente şi 15 specii importante de plante şi animale care au stat la baza desemnării sitului. De asemenea, situl se suprapune peste alte arii naturale protejate, respectiv: situl Natura 2000 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave (protejat pentru 39 de specii listate în anexa I la Directiva Păsări şi alte 10 specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Păsări) şi ariile naturale protejate de interes naţional: Reciful neojurasic de la Topalu - cod 2.352., Locul fosilifer Seimenii Mari - cod 2.355. şi Locul fosilifer Cernavodă - cod 2.354., desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Proiectul unităţilor 3 şi 4 nu ocupă suprafeţe în situl ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova.

În vecinătatea proiectului unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă nu există specii şi habitate prioritare pentru a căror conservare au fost desemnate siturile Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava şi ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, aşa cum sunt menţionate în Formularele standard Natura 2000 şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu, luând în considerare concluziile şi recomandările raportului privind impactul asupra mediului, ale studiului de evaluare adecvată şi ale participării publicului Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor următoare:

În urma rezultatelor şi concluziilor raportului privind impactul asupra mediului, a documentelor suplimentare înaintate de titularul de proiect în perioada 2006-2013 şi a concluziilor formulate în opiniile finale ale statelor potenţial afectate de proiect se poate afirma că pentru fiecare element de mediu au fost identificate şi evaluate impacturile posibile la funcţionarea unităţilor 3 şi 4, precum şi impactul cumulat la funcţionarea simultană a celor 4 unităţi nucleare şi nu a fost identificat un impact semnificativ negativ în situaţia funcţionării normale.

Aportul termic suplimentar prin evacuarea efluentului de la C.N.E. Cernavodă în Dunăre determină formarea unei pene de apă cu temperatură modificată. Se estimează că efectul gradientului termic al efluentului de la C.N.E. Cernavodă nu prezintă un impact semnificativ negativ dacă funcţionarea unităţilor 3 şi 4 respectă condiţiile din Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013 privind "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă" emis de Administraţia Naţională "Apele Române" care reînnoieşte Avizul de gospodărire a apelor nr. 35/2011 privind "Centrala Nucleară Cernavodă unităţile 3 şi 4", judeţul Constanţa. Aceste condiţii prevăd că în Dunăre temperatura va fi cu maximum 10° C peste temperatura apei fluviului, dar nu mai mare de 35° C, după parcurgerea zonei de amestec.

Nu a fost identificat un impact negativ semnificativ asupra evoluţiei florei şi faunei din zona de influenţă a proiectului datorită deversărilor de apă tehnologică caldă în Dunăre.

Au fost prezentate măsuri pentru prevenirea/diminuarea impacturilor potenţiale negative asupra mediului şi condiţiile necesare funcţionării normale la capacitatea de operare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Aceste măsuri şi condiţii sunt preluate în prezentul acord de mediu, la capitolele corespunzătoare.

În cadrul documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului, pentru situaţiile de accident sunt prevăzute proceduri de operare, măsuri de intervenţie a personalului centralei nucleare, precum şi a altor autorităţi responsabile.

Rezultatele şi concluziile studiului de evaluare adecvată a impactului de mediu prezintă evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor protejate, inclusiv a celor de interes comunitar, în zonele de influenţă ale proiectului, respectiv în siturile Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava şi ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova. Analiza ia în considerare şi aspectele semnificative ale potenţialului impact asupra biodiversităţii din ariile naturale protejate incluse sau suprapuse în aceste situri Natura 2000. Prin studiul de evaluare adecvată s-a estimat că prin funcţionarea unităţilor 3 şi 4 nu există un impact semnificativ asupra:

În cazul speciilor alohtone a fost identificată în Dunăre prezenţa speciei invazive Corbicula fluminea (Încrengătura Mollusca) în amonte şi aval de gura canalului de evacuare a apelor de răcire de la C.N.E. Cernavodă, precum şi în canalul de deversare, dar nu s-a constatat un efect negativ al prezenţei acesteia asupra scoicilor autohtone; aceste specii ocupă nişe spaţiale similare, convieţuind împreună.

Concluziile studiului de evaluare adecvată prezintă faptul că impactul proiectului unităţilor 3 şi 4 este nesemnificativ, iar funcţionarea concomitentă a 4 unităţi nucleare pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă nu afectează starea de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor, inclusiv a celor de interes comunitar.

De asemenea, a fost estimat că funcţionarea unităţilor 3 şi 4 nu determină un impact semnificativ asupra habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună din zona de influenţă a proiectului, direct sau indirect, nici pe termen scurt sau lung, nici în faza de construcţie, în cea de operare sau de dezafectare, nici cumulat cu eventualul impact al altor activităţi desfăşurate în C.N.E. Cernavodă.

În contextul predicţiilor schimbărilor climatice pe termen mediu şi lung previzionate în România - zona Dobrogea, coroborate cu impactul general nesemnificativ asupra mediului evaluat în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4, se estimează că efectul determinat de evacuarea efluentului cald în Dunăre de la C.N.E. Cernavodă cu 4 unităţi nucleare nu generează efecte negative asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ, iar impactul este evaluat ca fiind nesemnificativ.

Criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa, inclusiv tehnologică şi de amplasament În construirea scenariilor pentru analiza eficienţei instalării unităţilor 3 şi 4 s-a avut în vedere construirea unui scenariu de bază corespunzător ipotezei de bază pornind de la evoluţia necesarului de energie electrică pentru România. Au fost studiate 4 alternative. Evoluţia posibilă a acestui scenariu s-a bazat pe Strategia pentru creşterea eficienţei energetice în România, şi "Foaia de parcurs în domeniul energetic din România", anexă la Hotărârea Guvernului nr. 890/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Alternativa 0: a reprezentat "abandonarea" lucrărilor de construcţie deja executate pe amplasament pentru unităţile U3 şi U4 şi asigurarea necesarului de energie prin realizarea unei centrale termoelectrice de 1400 MWe care utilizează combustibili clasici (gaze, păcură, cărbune).

Realizarea unei asemenea centrale pe amplasamentul Cernavodă presupune, printre altele, construcţia "gospodăriei de combustibil", instalaţie care nu poate fi construită pe actualul amplasament, deoarece necesită suprafeţe mari construite.

Celelalte 3 scenarii studiate pentru asigurarea necesarului de energie la nivel naţional pentru orizontul 2025 au avut o parte comună şi o parte care le-a diferenţiat.

Scenariul A a considerat acoperirea cererii de energie electrică prin instalarea a 13 x 255 MW (3315 MW) în centrale cu ciclu combinat turbine cu gaze - turbine cu abur pe gaze naturale, care conduc la nivelul anului 2025 la un consum de gaze naturale de 3,46 x 10(9) mc.

Scenariul B a considerat menţinerea până în anul 2025 a unui consum anual cvasiconstant de lignit şi huilă la nivelurile din foaia de parcurs în domeniul energetic din România şi prin instalarea a 3 x 255 MW (765 MW) în centrale cu ciclu combinat turbine cu gaze - turbine cu abur pe gaze naturale, a 14 x 165 MW (2310 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe lignit şi a 2 x 165 MW (330 MW, respectiv a unui total de 3405 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe huilă şi care conduc la un consum la nivelul anului 2025 de 23 milioane tone lignit, 1,3 milioane tone huilă şi 0,8 x 10(9) mc de gaze naturale.

Scenariul C, faţă de scenariul B, ia în considerare construirea Unităţii U3 de la Cernavodă (700 MW) şi instalarea a 14 x 165 MW (2310 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe lignit, a 2 x 165 MW (330 MW, respectiv a unui total de 3340 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare, cu funcţionare pe huilă, care conduc la un consum la nivelul anului 2025 de 23 milioane tone lignit, 1,3 milioane tone huilă şi 1,8 milioane tcc de combustibil nuclear.

Criteriile care au stat la baza comparării scenariilor construite pe termen lung au fost grupate în trei categorii: tehnico-economice, de impact asupra mediului şi de impact social.

Din analiza multicriterială a rezultat ca scenariu favorit cel care includea realizarea Unităţii U3. Ulterior, când s-a analizat posibilitatea construirii şi a Unităţii U4, din analiza criteriilor "cheltuielilor totale actualizate", a "impactului asupra mediului" şi a celui "tehnico-economic", a rezultat că funcţionarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va conduce la diferenţierea mult mai substanţială ca scenariu favorabil, faţă de scenariile anterioare analizate.

Alternativa propusă prin acest proiect reprezintă alternativa optimă, din următoarele considerente:

Alegerea amplasamentului centralei nucleare s-a făcut luând în considerare caracteristicile fizice ale amplasamentului (seismologice, geologice, meteorologice şi hidrologice), caracteristicile socio-demografice şi de utilizare a terenului, caracteristicile de proiect ale reactorului şi conformitatea cu criteriile şi cerinţele de securitate nucleară.

Pentru definirea şi confirmarea condiţiilor geologice şi seismice au colaborat specialişti ai Universităţii Bucureşti şi experţi internaţionali. Datele seismologice ale amplasamentului utilizate pentru proiectarea Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă au fost determinate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi, ulterior, au fost expertizate independent. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică au coordonat verificări şi expertize ale amplasamentului şi ale proiectului utilizând ghidurile şi metodologia la zi recomandată pentru a demonstra asigurarea securităţii nucleare şi pentru confirmarea interpretărilor utilizate în studiile de amplasament ale C.N.E. Cernavodă.

Finalizarea lucrărilor de execuţie la unităţile 3 şi 4 va conduce la creşterea capacităţii de producere a energiei electrice a C.N.E. Cernavodă cu o putere de cel puţîn 1440 MWe în vederea satisfacerii cererii suplimentare la nivel naţional şi regional de furnizare stabilă de energie electrică obţinută prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Motivele care au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu

Respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională

Cum răspunde/respectă obiectivele de protecţie a mediului din zonă În urma analizei şi investigaţiilor aprofundate din studiul de evaluare adecvată şi a interpretării acestora se apreciază că proiectul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă a luat în considerare:

Luarea în considerare a impactului direct, indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă Activităţile care se desfăşoară în zona proiectului pe o rază de cca 10 km în jurul C.N.E. Cernavodă au fost grupate pe următoarele 4 zone: zona industrială Cernavodă-Saligny, zona portului industrial Cernavodă, zona dispersată în oraşul Cernavodă şi zona dispersată în jurul comunelor Mircea Vodă şi Stelnica. Principalele activităţi economice sunt: activităţi economice (navale, stocarea şi distribuţia produselor petroliere, activităţi agricole, lucrări de construcţii, cariere de argilă); conductele magistrale de transport de petrol şi benzină (Constanţa-Piteşti, Constanţa-Ploieşti, Constanţa-Borzeşti şi Ploieşti-Constanţa); căile de transport rutier, feroviar, naval (Dunărea Veche şi Canalul Dunăre-Marea Neagră).

Obiectivele şi activităţile economice care se desfăşoară în prezent în zona centralei nucleare nu determină un impact cumulat cu tipul de activitate desfăşurată de C.N.E. Cernavodă la funcţionarea cu 4 unităţi.

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi unde este posibil compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului Titularul de proiect are obligaţia respectării procedurilor, a modului de lucru şi a măsurilor descrise în documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului care a stat la baza emiterii prezentului acord de mediu. Titularul de proiect va lua toate măsurile prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv în cea din domeniul nuclear, precum şi în cea internaţională, în vederea implementării şi asigurării celor mai înalte exigenţe de protecţie fizică şi securitate nucleară încă din etapa de proiectare, precum şi, ulterior, în perioada de punere în funcţiune, funcţionare la capacitatea nominală şi intervenţie în situaţii neprevăzute, în perioada de dezafectare şi remediere a amplasamentului, în vederea asigurării unui înalt nivel de protecţie a personalului, a populaţiei şi mediului.

Toate evacuările de ape în receptori se vor face în condiţiile impuse de Avizul de gospodărire a apelor emis pentru unităţile 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă (în vigoare), corelându-se totodată cu condiţiile şi măsurile prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor emisă pentru C.N.E. Cernavodă unităţile 1 şi 2 (în vigoare).

În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru evitarea poluării apelor, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luându-se măsuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice.

Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate în instalaţiile de preepurare vor fi depozitate în mod corespunzător şi, ulterior, evacuate în conformitate cu prevederile legale. a2) Protecţia atmosferei; protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca emisiile de poluanţi în atmosferă provenite de la utilajele şi de la vehiculele utilizate să fie astfel încât valorile-limită ale poluanţilor în aerul ambiental să respecte prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, precum şi cele pentru respectarea normelor în vigoare pentru nivelul de zgomot admis, atât pe perioada realizării testelor tehnologice, cât şi la funcţionare la capacitate.

Pulberile în suspensie rezultate din activităţile de curăţare a conductelor vor fi colectate prin sisteme de filtrare a aerului aferente echipamentelor de sablat.

Se va urmări ca nivelul de zgomot al utilajelor şi al echipamentelor să se încadreze în domeniul prevăzut în specificaţia tehnică (cartea tehnică) fără a depăşi limitele din normativ. a3) Protecţia solului, a subsolului şi a apelor subterane Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile astfel încât toate activităţile din perioada de construcţii-montaj, a testelor tehnologice şi de punere în funcţiune să se desfăşoare fără poluarea solului, subsolului şi a apelor subterane. a4) Managementul deşeurilor Deşeurile rezultate în perioada de execuţie a proiectului sunt în principal următoarele: deşeuri din demolări (deşeuri de pământ, deşeuri de beton), deşeuri din refaceri de hidroizolaţii, deşeuri asfaltice, bituminoase, deşeuri de nămol din cămine (posibil contaminate cu reziduuri petroliere), deşeuri de ambalaje şi deşeuri textile (echipamente de protecţie deteriorate sau uzate etc.), fier şi oţel, materiale plastice, vopsele, hârtie, carton şi uleiuri uzate.

Se vor respecta prevederile legale, procedurile şi măsurile de prevenire şi/sau reducere a scurgerilor accidentale, procedurile de management al deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii-montaj, activităţile de întreţinere periodică a utilajelor şi vehiculelor, precum şi manipularea corespunzătoare şi stocarea combustibililor şi materialelor.

Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru colectarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a deşeurilor industriale neradioactive generate în perioada de realizare a proiectului şi de a se asigura ca operaţiunile de colectare, transport, eliminare sau valorificare să fie realizate prin firme specializate şi autorizate.

Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare care asigură gospodărirea în siguranţă a eventualelor deşeuri radioactive generate şi va asigura implementarea acestor măsuri, atât în activităţile de teste tehnologice, cât şi pe perioada punerii în funcţiune. a5) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate de interes comunitar Proiectul nu utilizează resurse de care depinde diversitatea biologică din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pe amplasamentul proiectului şi al organizării de şantier nu se vor realiza depozite de materiale sau de substanţe care să afecteze speciile şi/sau habitatele naturale de interes comunitar.

Lucrările se vor realiza astfel încât să se asigure starea de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate siturile respective. a6) Protecţia împotriva radiaţiilor Titularul de proiect, din momentul încărcării combustibilului în reactor, va lua toate măsurile de protecţie a personalului, populaţiei şi mediului, în conformitate cu Normele fundamentale de securitate radiologică aprobate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în vederea evitării contaminării/evacuării emisiilor radioactive.

Apele pluviale de pe suprafaţa gospodăriei de combustibil şi a rampei de descărcare a păcurii, după ce au fost preepurate în separatorul de păcură, vor fi preluate de sistemul de canalizare pluvială.

Scurgerile care apar în regim normal şi anormal de funcţionare a unor sisteme tehnologice (sala de maşini, corpul de legătură dintre sala de maşini şi clădirea serviciilor, corpul răcitorilor) sunt colectate prin sistemul de drenaje inactive şi sunt evacuate prin pompare [Qmax(ev) = 20 l/s] la canalizarea pluvială, după efectuarea controlului dozimetric (tritiu şi gamma). Integritatea sistemelor de drenaj şi a reţelelor de canalizare va fi controlată periodic.

Se vor respecta acţiunile prevăzute în procedurile de control periodic pentru prevenirea eventualelor pătrunderi/scurgeri accidentale de produse radioactive sau neradioactive în apele subterane.

Titularul de proiect are obligaţia stabilirii procedurilor de intervenţie în caz de scurgeri accidentale care pot periclita calitatea apelor.

Se va asigura funcţionarea optimă a monitorului de efluenţi lichizi radioactivi.

Se vor respecta specificaţiile de proiect şi condiţiile impuse în avizele emise de autorităţi, astfel încât proiectul să îndeplinească obiectivele de mediu stabilite prin Directiva-cadru Apă şi conţinute în "Planul de management al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere".

Pentru situaţiile extreme în care debitele de apă pe Dunăre nu ating valorile optime funcţionării la putere nominală (perioade secetoase) se vor pune în aplicare procedurile de operare în condiţii anormale a C.N.E. Cernavodă stabilite de titularul de activitate, care vor asigura operarea sau, după caz, oprirea controlată a uneia sau mai multor unităţi nucleare, în condiţii de nivel extrem de scăzut al apei în bazinul de distribuţie. b2) Protecţia atmosferei; protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Titularul de proiect va lua toate măsurile necesare pentru ca emisiile de gaze de ardere [SO(2), NO(x), CO şi pulberi în suspensie PM10, PM2.5] rezultate din funcţionarea centralei termice de pornire chiar şi în perioadele scurte de timp (la pornirea sau la oprirea unităţilor nucleare), deşi nu sunt emisii continue, să nu afecteze calitatea aerului, în conformitate cu cerinţele Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

În perioada de funcţionare a unităţilor 3 şi 4 nu sunt puse în evidenţă emisii continue de poluanţi neradioactivi. Emisiile fugitive sau emisiile din surse mobile (provenite de la autovehiculele care tranzitează amplasamentul) vor fi diminuate prin măsuri organizatorice şi prin proceduri specifice elaborate de titularul de proiect şi vor cuprinde inclusiv inspecţiile tehnice ale autovehiculelor pentru funcţionarea acestora în normele de poluare în vigoare.

Emisiile radioactive rezultate în timpul operării la capacitate normală vor respecta prevederile normelor Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Se va asigura funcţionarea optimă a monitorului de efluenţi gazoşi radioactivi. În caz de eventuale depăşiri ale valorilor aprobate se va acţiona în conformitate cu procedurile centralei în vederea remedierii de îndată a eventualelor disfuncţionalităţi.

Echipamentele generatoare de zgomot şi vibraţii (pompe, ventilatoare) sunt prevăzute cu atenuatoare şi amortizoare şi sunt amplasate în clădiri. Nivelul de zgomot şi vibraţii provenite de la alte echipamente (vane de abur, transformatoare electrice) nu va depăşi limitele prevăzute de reglementările în vigoare. b3) Protecţia solului, a subsolului şi a apelor subterane Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului pot fi scurgerile de combustibil, uleiurile, materialele chimice provenite din manipularea, gospodărirea deşeurilor solide, managementul deşeurilor industriale neradioactive.

Supravegherea periodică şi remedierea (dacă este cazul) platformelor betonate tip cuvă placate antiacid şi a rampei de descărcare a chimicalelor din cisternele de cale ferată prin care se aprovizionează substanţele chimice necesare proceselor tehnologice.

În jurul zonei nucleare a fiecărei unităţi nucleare este prevăzut un ecran de etanşare care pătrunde pe verticală până la stratul impermeabil de marnă şi are rol de control al apei subterane a centralei.

În amplasamentul C.N.E. Cernavodă, în regim natural, nivelul apei freatice variază între 8,50 mdMB nivel normal şi 12,00 mdMB nivel maxim, în funcţie de cotele apelor fluviului Dunărea (bazinul de distribuţie). Protecţia la creşterea nivelului apelor subterane pentru structurile şi subsolurile clădirilor nucleare se realizează prin intermediul unui ecran de beton armat care creează o incintă etanşă în jurul clădirilor nucleare şi prin intermediul unui voal de etanşare de profunzime, executat prin injecţii de lapte de ciment efectuate în fisurile din roca de bază, prin foraje de 40 m adâncime. În interiorul acestor incinte ecranate este prevăzut câte un sistem de drenaj care menţine nivelul apelor subterane sub cota + 8,50 mdMB.

Incintele ecranate drenate se vor executa în jurul clădirilor aferente fiecărei unităţi, executate între suprafaţa terenului (cota 16,30 mdMB) şi stratul de marnă impermeabilă. b4) Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor neradioactive nepericuloase/periculoase Deşeurile rezultate în timpul funcţionării unităţilor U3 şi U4 se colectează pe amplasament, în general în departamentul care le-a generat, acesta separându-le pe categorii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Deşeurile neradioactive periculoase lichide sau solide sunt acumulatorii cu plumb, uleiuri, solvenţi, probe biologice, glicol, solvenţi inflamabili, recipienţi de probe biologice, emulsii etc.

Depozitarea deşeurilor neradioactive periculoase se face organizat în containere tip butoaie inscripţionate, la centrul de colectare şi în depozitul temporar din incintă. Zonele de depozitare temporară a deşeurilor neradioactive periculoase sunt amplasate în perimetrul centralei, în spaţii special amenajate. Spaţiile sunt marcate şi zonate astfel încât să se identifice uşor destinaţia acestora, depozitarea butoaielor făcându-se numai pe paleţi. Aceste spaţii sunt inspectate periodic de personalul de întreţinere, atât din punctul de vedere al integrităţii containerelor, cât şi pentru evitarea distrugerii sau pierderii etichetelor. Zonele de depozitare temporară sunt prevăzute şi cu cabineţi de urgenţă dotaţi cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale.

Desfăşurarea activităţilor de monitorizare, colectare, stocare temporară, depozitare şi transport al deşeurilor în afara societăţii, la unităţi autorizate pentru stocare, valorificare şi eliminare, se va realiza în condiţii de eficienţă şi securitate pentru mediu şi populaţie conform prevederilor legale.

Se vor respecta prevederile legislaţiei naţionale din domeniul gestionării deşeurilor.

Transportul containerelor cu deşeuri neradioactive nepericuloase/periculoase, în vederea stocării temporare sau disponibilizării, se va face cu mijloace de transport autorizate pentru transportul deşeurilor nepericuloase/periculoase, cu ancorarea corespunzătoare a acestora. Sacii de plastic cu deşeuri solide periculoase sunt transferaţi în containere metalice.

Deşeurile neradioactive periculoase produse la C.N.E. Cernavodă pot fi contaminate radioactiv. Containerele cu deşeuri din zonele radiologice vor fi monitorizate pentru tritiu şi gama înainte de fi transferate în afara zonei radiologice, în vederea eliminării la societăţi autorizate pentru colectare deşeuri, sau vor fi stocare în spaţiile centralei special amenajate. Dacă sunt detectate valori peste limite aprobate, acestea sunt considerate deşeuri radioactive şi sunt tratate conform procedurilor pentru deşeuri radioactive.

Managementul deşeurilor radioactive Modul de gestionare a deşeurilor radioactive rezultate din funcţionarea unităţilor U3 şi U4 este în concordanţă cu cerinţele comunitare precizate în Raportul Comisiei Europene "Seventh situaţion report - Radioactive waste and spent fuel management în the European Union" ("Al şaptelea raport de situaţie - Gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului uzat în Uniunea Europeană") din anul 2011 şi Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive.

Managementul deşeurilor radioactive încorporează toate activităţile administrative şi operaţionale pentru colectarea, manipularea, stocarea, transportul, depozitarea tuturor deşeurilor radioactive produse în cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă.

Deşeurile radioactive produse în cadrul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt următoarele:

Deşeurile radioactive produse (lichide şi solide) în cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă provin din desfăşurarea activităţilor curente de operare şi mentenanţă. Deşeurile astfel produse sunt colectate separat ca deşeuri compactabile, segregate (în funcţie de sursa de generare şi tipul de material), monitorizate, comprimate (pentru reducerea volumului) şi transferate la depozitul intermediar de deşeuri radioactive.

Depozitarea răşinilor uzate se face separat în 3 rezervoare construite din beton armat cu capacitatea de 200 mc fiecare, acoperite cu răşînă epoxidică şi amplasate în subsolul clădirii serviciilor.

Pentru depozitarea combustibilului ars rezultat din funcţionarea unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt prevăzute următoarele modalităţi de depozitare: depozitarea umedă în bazinul de combustibil uzat şi depozitarea uscată în depozitul intermediar de combustibil ars.

Fasciculele de combustibil ars evacuate din reactoare sunt stocate umed pentru o perioadă de minimum 6 ani, în bazinul de combustibil uzat din centrală, perioadă în decursul căreia activitatea combustibilului şi căldura reziduală se reduc. Ulterior, combustibilul ars se încărcă în coşuri de stocare şi se transferă la depozitul intermediar de combustibil ars. Stocarea uscată pentru minimum 50 de ani se face în module din beton prevăzute cu cilindri (incinte) de stocare.

Depozitul intermediar de combustibil ars existent pe amplasament este prevăzut în proiectul iniţial cu spaţiul şi amenajările exterioare necesare pentru realizarea unui număr total de 27 de module.

În situaţia în care este necesară extinderea depozitului intermediar de combustibil ars se vor respecta procedurile de reglementare în conformitate cu prevederile legislaţiei de protecţia a mediului şi cele din domeniul nuclear în vigoare.

Depozitarea finală a deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars rezultate din activitatea C.N.E. Cernavodă unităţile U1-U4 se va face într-un depozit final de deşeuri slab şi mediu active, respectiv într-un depozit geologic naţional care vor fi construite în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Nucleare nr. 844/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice. b5) Managementul substanţelor şi amestecurilor periculoase Substanţele toxice folosite sunt amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric, oxid de carbon etc. Vor fi luate măsuri pentru amplasarea rezervoarelor care vor depozita aceste substanţe periculoase, astfel încât să fie eliminate eventualele cantităţi evacuate în aer şi să se asigure protecţia prin distanţă. b6) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate de interes comunitar În studiul de evaluare adecvată au fost propuse o serie de măsuri, stabilite în contextul urmăririi direcţiilor de interes naţional şi european ale Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi ale Planului asociat de acţiuni, pentru aspectele de monitorizare şi conservare a biodiversităţii şi a ariilor protejate din zona de influenţă a proiectului.

Măsurile propuse prin programul de monitorizare sunt coroborate cu condiţiile impuse de Administraţia Naţională "Apele Române" prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 35/2011, reînnoit prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013, şi susţîn acţiunile prevăzute în planul de acţiuni asociat strategiei.

Până la elaborarea măsurilor minime de conservare pentru speciile şi habitatele care au stat la baza constituirii ariilor naturale protejate din zona de influenţă a proiectului, se vor respecta măsurile impuse prin art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, respectiv:

În timpul funcţionării normale La funcţionarea normală a centralei nucleare sunt stabilite următoarele măsuri principale pentru protecţia împotriva radiaţiilor de pe amplasament:

În situaţii de accident În condiţii de accident sunt prevăzute măsuri speciale pentru protecţia personalului, inclusiv a celui specializat în intervenţii şi remedieri. Aceste măsuri se referă la asigurarea căilor de evacuare în siguranţă a personalului operator şi asigurarea că acţiunile operatorilor necesare postaccident pot fi îndeplinite în siguranţă.

Măsurile principale de protecţie prevăzute în situaţiile de accident sunt pentru a se asigura că dozele de radiaţii încasate de operatori rămân în cadrul limitelor acceptate de normele în vigoare.

Principalele măsuri pentru protecţia populaţiei şi a activităţilor economice din vecinătate sunt:

Măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor, în funcţionare normală, precum şi măsurile de intervenţie în caz de accident cu consecinţe radiologice sunt aprobate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Analizele accidentelor de bază de proiect postulate pentru o instalaţie nucleară au evidenţiat că sistemele active şi pasive caracteristice proiectului asigură menţinerea reactorului în stare oprită sigură, precum şi evacuarea căldurii reziduale şi confinarea radioactivităţii, astfel încât consecinţele asupra populaţiei şi mediului înconjurător să fie menţinute în limitele stabilite de reglementările în vigoare. b8) Managementul situaţiilor de urgenţă Titularul de proiect va asigura implementarea măsurilor necesare intervenţiei în caz de accident, după realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Principalele măsuri stabilite împreună cu Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi alte autorităţi cu responsabilităţi în acest domeniu sunt:

România este semnatara următoarelor convenţii internaţionale privind intervenţiile în situaţii de urgenţă: Convenţia cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear şi Convenţia cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, ratificate prin Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională nr. 223/1990. c)Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului Dezafectarea unei centrale nucleare este reglementată prin prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Normele privind cerinţele specifice pentru sistemele de management al calităţii aplicate la dezafectarea instalaţiilor nucleare (NMC-11). De asemenea, la planificarea dezafectării se utilizează standardele internaţionale curente aplicabile. Normativele internaţionale care se utilizează pentru planificarea dezafectării sunt: IAEA, Safety Standard Series - Decommissioning of Nuclear Fuel Cycle Facilities, Vienna, 2001 (Dezafectarea unităţilor cu combustibil nuclear), şi US-NRC Regulatory Guide 1.184 - Decommissioning of nuclear power reactors, 2000 (Dezafectarea reactorilor nucleari).

Normele interne şi normativele internaţionale specifice dezafectării recomandă întocmirea unui plan de dezafectare în 3 etape, astfel:

Pentru unităţile U3 şi U4 se propune o metodă de dezafectare care presupune decontaminarea şi dezasamblarea echipamentelor şi structurilor contaminate şi/sau activate la scurt timp după oprirea definitivă a unităţilor nucleare. Combustibilul nuclear uzat şi deşeurile radioactive sunt colectate şi trimise pentru depozitare finală. Prin aceste acţiuni se asigură eliberarea amplasamentului pentru alte utilizări la scurt timp după încetarea definitivă a activităţilor de operare. c1) Descrierea succintă a operaţiunilor de dezafectare a unităţilor 3 şi 4 În cadrul procesului de dezafectare a unităţilor nucleare, o serie de clădiri, structuri, instalaţii şi echipamente aferente acestora vor fi decontaminate, dezasamblate, demolate şi îndepărtate.

Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a dezafectării unei unităţi nucleare vor fi luate în considerare următoarele elemente importante din punctul de vedere al impactului asupra personalului, populaţiei şi mediului: starea radiologică a instalaţiei (gradul de contaminare sau activare a structurilor şi sistemelor); starea fizică a structurilor şi sistemelor tehnologice ale instalaţiei care vor fi folosite ca sisteme auxiliare sau protective în timpul activităţilor de dezafectare (gradul de deteriorare, funcţionalitatea); starea fizică a sistemelor de comandă şi control ale instalaţiei ce vor fi folosite în timpul desfăşurării operaţiilor de dezafectare; starea sistemelor electrice, a instalaţiilor de ridicat şi transportat; starea fizică a structurilor ce vor fi folosite ca structuri de confinare şi ecrane de protecţie biologică în timpul dezafectării; înregistrările referitoare la istoria de operare a instalaţiei, a planurilor generale şi a listelor de echipamente, componente şi structuri.

Decontaminarea suprafeţelor, a elementelor constructive ale clădirilor dezafectate, a echipamentelor şi instalaţiilor etc. este operaţia esenţială care are ca scop îndepărtarea contaminării radioactive în scopul reducerii nivelului de radioactivitate rezidual în/pe materialele existente în centrală sau pe amplasament.

Se vor aplica recomandările ghidurilor internaţionale în alegerea procedeelor de decontaminare pentru decontaminarea chimică, decontaminarea electrochimică şi decontaminarea mecanică. c2) Măsurile generale de protecţie a populaţiei şi mediului în timpul procesului de dezafectare Principalele măsuri de protecţie a populaţiei şi mediului sunt următoarele: controlul surselor, controlul efluenţilor, monitorizarea mediului, reevaluarea programului iniţial de monitorizare în conformitate cu modificările care apar în timpul procesului de dezafectare.

Operaţiunile generale care se realizează după demolarea clădirilor, în vederea remedierii amplasamentului sunt: colectarea probelor de sol şi analizarea acestora; decopertarea stratului de sol eventual contaminat; refacerea geometriei amplasamentului prin nivelare şi fixarea solului prin acoperire succesivă cu strat de sol fertil şi strat vegetal (iarbă, arbuşti).

IV. Condiţii care trebuie respectate Titularul proiectului este obligat să respecte toate condiţiile precizate în avizele, acordurile, autorizaţiile etc. obţinute pentru implementarea acestui proiect.

Titularul de proiect este răspunzător pe toată perioada derulării proiectului şi ulterior a activităţii de respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Titularul de proiect are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul nuclear emise de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în calitate de autoritate naţională de reglementare în domeniul nuclear şi este responsabil pentru aplicarea normelor tehnice de proiectare prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv a celor recunoscute la nivel internaţional.

Titularul de proiect va respecta toate condiţiile prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv cea din domeniul nuclear, precum şi cea internaţională, în vederea asigurării şi implementării celor mai înalte cerinţe de protecţie fizică şi securitate nucleară, încă din etapa de proiectare, precum şi, ulterior, în perioada de punere în funcţiune, funcţionare la capacitatea nominală şi intervenţie în situaţii de accident, în perioada de dezafectare şi remediere a amplasamentului, în vederea asigurării unui înalt nivel de protecţie a personalului, a populaţiei şi mediului.

Titularul de proiect are obligaţia de a demonstra că sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura măsurile de protecţie a personalului expus, a populaţiei şi mediului, astfel încât să se asigure că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA).

Titularul de proiect are obligaţia de a corela lucrările de construcţie şi punere în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 cu realizarea lucrărilor de regularizare pe Dunăre în vederea schimbării repartiţiei debitelor pe braţul Dunărea Veche la nivele mici, pentru asigurarea nivelelor şi debitelor minime de funcţionare în siguranţă cu 4 unităţi nuclearoelectrice. Lucrările de regularizare pe Dunăre se corelează cu lucrările cuprinse în proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare", al cărui titular de investiţie este Ministerul Transporturilor - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi.

Utilajele tehnologice vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere necesitatea urmăririi variaţiei temperaturii apei Dunării în zona penei de apă cu temperatură modificată, titularul de proiect elaborează un studiu care evidenţiază modalităţile tehnice pentru realizarea şi implementarea unui program de monitorizare a temperaturii în această zonă, luând în considerare şi elementele recomandate în concluziile studiului de evaluare adecvată elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea.

Drumurile de şantier şi drumurile din incinta amplasamentului vor fi în permanenţă întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce cantitatea de pulberi în suspensie. Lucrările se vor realiza în etape, conform proiectului, astfel ca impactul generat asupra calităţii aerului să fie minim.

Utilajele/Echipamentele folosite în timpul lucrărilor de organizare de şantier nu vor depăşi nivelul admisibil de putere acustică în conformitate cu prevederile art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Aceste utilaje/echipamente vor avea marcate nivelul de putere acustică conform cap. XI şi vor respecta prevederile art. 9, ale anexei 2 şi ale art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.756/2006.

Operarea vehiculelor grele şi uşoare de transport destinate transportului materialelor de construcţii şi a echipamentelor pe traseele rutiere din raza oraşului Cernavodă, în zona clădirilor de locuit în vecinătatea traseului rutier, se va realiza astfel încât:

Deşeurile provenite din lucrările de construcţii (deşeuri industriale din construcţii, deşeuri valorificabile, deşeuri industriale periculoase, deşeuri asimilabile celor municipale) vor fi colectate organizat şi vor fi evacuate de pe amplasament în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale din domeniul gestionării deşeurilor.

Este obligatorie colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, depozitarea şi eliminarea acestora în funcţie de natura lor prin firme specializate, pe bază de contract, conform prevederilor în vigoare.

În cazul poluării accidentale a solului se recomandă îndepărtarea stratului de sol poluat şi depozitarea în containere până la incinerare sau depoluare.

Se interzice circulaţia autovehiculelor ce vor deservi lucrările de construcţii-montaj ale proiectului, în afara drumurilor stabilite pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces şi drumuri tehnologice).

Titularul de proiect are obligaţia prezentării semestriale la autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi la custodele ariilor protejate de interes comunitar a unui raport sintetic al rezultatelor monitorizării, în care se vor preciza următoarele: starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, prezenţa acestora în zonele de influenţă ale proiectului, eventualele modificări semnificative apărute şi, dacă este cazul, măsuri suplimentare de supraveghere şi/sau conservare, necesare a fi aplicate ulterior.

Intrarea în exploatare la capacitate a unităţilor 3 şi 4 se va face după obţinerea autorizaţiei de mediu pentru C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La intrarea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare va stabili constrângerile de doză pentru întregul amplasament şi pentru fiecare unitate de pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă, precum şi limitele derivate de emisie pentru efluenţii lichizi şi gazoşi radioactivi evacuaţi de pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică.

Titularul de proiect are obligaţia realizării evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Studiul de impact asupra stării de sănătate a populaţiei din zona CNE Cernavodă - 4 unităţi va fi elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare.

Titularul de proiect are obligaţia implementării programelor şi procedurilor necesare managementului situaţiilor de urgentă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 242/1993 pentru aprobarea Normelor republicane de securitate nucleară privind planificarea, pregătirea şi intervenţia la accidente nucleare şi urgenţe radiologice, ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005.

Titularul de proiect are obligaţia elaborării Planului de urgenţă pe amplasament pentru C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, acesta urmând a fi aprobat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală a acestora se va desfăşura cu respectarea standardelor şi a normelor naţionale de securitate nucleară, de protecţie a personalului expus profesional, a populaţiei, a mediului, a proprietăţii, precum şi a acordurilor internaţionale la care România este parte. Se vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare.

Titularul proiectului/Operatorul unităţilor 3 şi 4 va folosi numai tipul de combustibil nuclear pentru care a fost evaluată funcţionarea activităţii în regim normal de operare în cadrul raportului privind impactul asupra mediului, respectiv uraniul natural sub formă de pastile de oxid de uraniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Nivelul de zgomot echivalent la limita zonei funcţionale se va încadra în limitele prevăzute în STAS 10009/1988 Acustica în construcţii, acustica urbană, limite admisibile ale nivelului de zgomot. c2) Managementul apei În vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a întregii investiţii în perioadele de ape mici ale fluviului Dunărea (braţul Dunărea Veche), titularul de proiect este obligat să respecte următoarele condiţii impuse de Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013 emis de Administraţia Naţională "Apele Române":

Apele uzate rezultate din funcţionarea unităţilor U3 şi U4 nu vor putea depăşi concentraţiile maxime ale indicatorilor de calitate prevăzuţi în Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013, înainte de punctul de evacuare în receptorul natural: ┌──────────────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │ Categoria apei │ Indicatori de calitate │ Valori maxime │ │ evacuate │ │ (mg/l) │ ├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Ape uzate menajere│Conform prevederilor Hotărârii│ │ │(necontaminate │Guvernului nr. 188/2002, │ │ │radioactiv) │modificată şi completată prin │ │ │ │Hotărârea Guvernului │ │ │ │nr. 352/2005-NTPA 002 │ │ ├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Ape tehnologice │1. Temperatura │ *) │ │ │2. pH │ 6,5-9,0 │ │ │3. Suspensii │ 25 │ │ │4. Fier total ionic │ 1,5 │ │ │5. Cloruri │ 250 │ │ │6. Sulfaţi │ 200 │ │ │7. Amoniu │ 3 │ │ │8. Fosfor │ 1 │ │ │9. CBO(5) │ 15 │ │ │10. Sodiu │ 100 │ │ │11. Calciu │ 150 │ │ │12. Magneziu │ 50 │ │ │13. Produs petrolier │ 5 (fără irizaţii) │ │ │14. Clor rezidual liber │ 0,2 │ │ │15. Hidrazina │ 0,1 │ │ │16. Morfolina │ 0,4 │ │ │17. Ciclohexilamina │ 0,1 │ │ │18. Hidroxid de litiu │ 0,025 │ │ │19. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,025 │ │ │ hidroxid de litiu │ │ │ │20. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,4 │ │ │ morfolină │ │ │ │21. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,40 + 0,1 │ │ │ morfolină+ciclohexilamină │ │ │ │22. Rodamina - cu evacuare în │ 2,0 │ │ │ CDMN │ │ │ │ - cu evacuare în │ 10,0 │ │ │ Dunăre │ │ │ │23. Fluoresceina - cu evacuare│ 0,25 │ │ │ discontinuă │ │ │ │24. RGCC 100 │ 1,0 produs comercial │ │ │25. Biomate 5716 │ 1,0 │ │ │26. Biocid MB-40 │ 5,2 substanţă activă │ │ │ │ 0,01 ml/l produs comercial │ │ │27. Etilen glicol │ <1,0 │ │ │28. Lichid de scintilaţie │ 0,001 substanţă activă │ │ │ ULTIMA │ │ │ │ GOLD LLT │ 0,00195 produs comercial │ │ │29. PRAESTOL A3040L │ 3 │ │ │30. NALCO 3DT149 │ 500 │ ├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Ape pluviale, │Conform prevederilor Hotărârii│Guvernului nr. 188/2002, │ │inclusiv cele din │modificată şi completată prin │otărârea Guvernului │ │drenajul subteran │nr. 352/2005-NTPA-001 │ │ │şi cele stocate în│ │ │ │başa exterioară de│ │ │ │drenaj │ │ │ └──────────────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────┘ _____________ Notă ... *) Din punctul de vedere al încărcării termice, temperatura apelor tehnologice evacuate va respecta condiţiile impuse de Administraţia Naţională "Apele Române", astfel:

Evacuarea apei calde în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră se va face în situaţii speciale, dar numai cu aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi a Administraţiei Naţionale Dobrogea-Litoral, cu acceptul Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A., a Regiei Autonome Judeţene de Ape Constanţa, a notificării Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa şi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa şi cu aprobarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. c3) Managementul deşeurilor neradioactive/radioactive Deşeurile industriale neradioactive şi cele asimilabile cu cele menajere vor fi eliminate/valorificate/reciclate şi gestionate pe măsura generării lor, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României şi ale Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Transportul pe drumurile de acces din perimetrul C.N.E. Cernavodă al containerelor cu deşeuri neradioactive în vederea stocării temporare sau disponibilizării se face cu electrocarul, tractorul sau/şi camionul autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase (acolo unde este cazul), cu ancorarea corespunzătoare a produselor transportate.

Transportul deşeurilor în afara centralei nucleare în vederea eliminării, depozitării sau valorificării se va efectua cu operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de transport în condiţiile şi cu respectarea obligaţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, precum şi a prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Transportul deşeurilor din categoria produselor chimice expirate periculoase se va realiza cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România.

Managementul substanţelor clasificate expirate va respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri şi ale regulamentelor Comisiei Europene aplicabile (nr. 273/2004 şi nr. 111/2005 ).

Pentru deşeurile periculoase disponibilizate în cantităţi mai mari de 1 To se vor obţine aprobări de expediţie/transport de la autoritatea pentru protecţia mediului din perimetrul prestatorului de servicii, vizate de Protecţia Civilă a Judeţului Constanţa, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Limitele şi condiţiile tehnice de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive vor respecta normele emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi standardele stabilite şi aprobate de Agenţia Naţională şi pentru Deşeuri Radioactive.

Titularul de proiect/Operatorul va utiliza numai procesele şi metodele de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, astfel încât să se asigure că sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura optimizarea radioprotecţiei, în sensul de a asigura că toate expunerile personalului expus profesional, ale populaţiei şi ale mediului, inclusiv cele potenţiale, să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA) în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu completările ulterioare.

În timpul funcţionării unităţilor U3 şi U4 titularul de proiect este responsabil de asigurarea menţinerii unui nivel cât mai scăzut privind activitatea şi volumul combustibilului nuclear uzat şi ale deşeurilor radioactive generate.

Managementul deşeurilor radioactive la C.N.E. Cernavodă se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale de gestionare a deşeurilor radioactive. Răspunderea directă pentru gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive provenite din activitatea C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în vederea depozitării finale a acestora, revine titularului autorizaţiei nucleare pe toată durata de viaţă utilă a centralei nucleare, inclusiv în timpul dezafectării instalaţiilor nucleare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi ale reglementărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA Safety Series No.111F "The Principles of Radioactive Waste Management") ("Principiile de gospodărire a deşeurilor radioactive"). c4) Managementul substanţelor/amestecurilor periculoase

Titularul de proiect este obligat să cunoască şi să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE . c5) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate Titularul de proiect va respecta recomandările şi monitorizarea ulterioară a biodiversităţii în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare pentru protecţia naturii şi cerinţele Avizului favorabil nr. 336/11.09.2012 emis de Direcţia Silvică Constanţa a Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA, în calitate de custode al Siturilor Natura 2000 ROSCI 0022 Canaralele Dunării, ROSPA 0002 Allah Bahir-Capidava şi ROSPA 0017 Canaralele de la Hârşova. d)Planul de monitorizare a mediului în timpul testelor tehnologice şi de punere în funcţiune (faza PIF) şi în timpul fazei de exploatare comercială (faza de exploatare) d1) Monitorizarea efluenţilor lichizi neradioactivi ______________ *1) CDMN: Canalul Dunăre-Marea Neagră.