PLAN DE MANAGEMENT din 21 iunie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 21 iunie 2016 al sitului ROSCI0321 Moldova Superioară Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 764 bis din 30 septembrie 2016 Notă ... Aprobat de Ordinul nr. 1.136 din 21 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 764 din 30 septembrie 2016. CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.2. Scurtă descriere a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară ... 1.3. Obiectivul general al Planului de management ... 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.6. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management ... 1.7. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.8. Procedura de implementare a Planului de management ... CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie ... 2.2.2. Geomorfologie ... 2.2.3. Clima ... 2.2.4. Hidrografia ... 2.2.5. Soluri ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Habitate pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.3.2. Flora de interes conservativ ... 2.3.3. Fauna de interes conservativ ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Informații socio-economice și culturale ... 2.4.2. Presiunile cu impact asupra sitului ROSCI0321 Moldova Superioară ... ... CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion ... ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Eudontomyzon mariae ... 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de vidră Lutra lutra ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor Ursus arctos, Canis lupus și Lynx lynx ... ... 3.3. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... CAPITOLUL 4. SCOP ȘI OBIECTIVE 4.1. Scopul managementului ... 4.2. Programe ... 4.3. Sub-programe ... CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI/ACȚIUNI ȘI MONITORIZAREA ACESTORA Capitolul 1 INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a Planului de management Planul de management al sitului ROSCI0321 Moldova Superioară este documentul oficial cu rol de reglementare pentru custode și factorii responsabili: Instituția Prefectului, Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Suceava, Primăriile și Consiliile Locale Breaza, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova și Câmpulung Moldovenesc, Instituțiile de învățământ superior din Suceava, școlile din zonele vecine sitului, organizațiile non-guvernamentale de mediu, agenții economici ori deținătorii de interese, proprietarii care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea sitului. Planul de management reprezintă un instrument de lucru pentru custodele sitului ROSCI0321 Moldova Superioară, și pentru toți factorii interesați, din momentul aprobării acestuia. În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din zona sitului, ținând cont de caracteristicile tradiționale, culturale și spirituale specifice acestora, oferind o viziune pe termen lung asupra managementului conservativ al sitului ROSCI0321 Moldova Superioară. În Planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a speciilor și habitatelor fiind definite măsurile specifice necesare conservării lor. Scopul general al Planului de management pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară urmărește asigurarea cadrului legal în vederea menținerii/îmbunătățirii stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl. Obiectivele principale ale Planului de management sunt:

1. a)Descrierea și evaluarea biodiversității și a condițiilor de mediu și socio-economice ale sitului; ...
2. b)Stabilirea obiectivelor de management, definirea acțiunilor de conservare necesare, precum și reglementarea activităților în cadrul sitului; ...
3. c)Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse în vederea asigurării conservării favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ de pe suprafața sitului; ...
4. d)Monitorizarea acțiunile prevăzute în planul operațional și eficiența lor. ... Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile și habitatele de interes comunitar prezente în sit și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare. Tipurile de măsuri de conservare elaborate în planul de management vizează în principal:
5. a)Conservarea biodiversității ...
6. b)Managementul resurselor naturale ...
7. c)Informarea și conștientizarea publicului ...
8. d)Monitorizarea planului de management ... Respectarea Planului de management este obligatorie pentru administratorul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. Durata de implementare a prezentului Plan de management este de 5 ani de la intrarea acestuia în vigoare. ... 1.2. Scurtă descriere a sitului ROSCI0321 Moldova Superioară Pentru Moldova Superioară s-a instituit regimul de arie naturală protejată ca sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 și are codul ROSCI0321; conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările ulterioare, este o arie destinată să contribuie semnificativ la menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale, prevăzute în anexa I și conform anexei II a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatice, și care contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică alpină din care face parte. Conform Formularului Standard Natura 2000, motivul pentru declararea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară îl constituie prezența habitatului 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion și a speciilor de chișcar - Eudontomyzon mariae, vidră - Lutra lutra, urs - Ursus arctos, lup - Canis lupus și râs - Lynx lynx. În urma evaluărilor realizate se constată lipsa habitatului 91V0 și prezența altor două, respectiv habitatul prioritar 90E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Frasinus excelsior și habitatul 6520 - Fânețe montane. La data elaborării Planului de management, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu are custode. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este amplasată în nordul României, în regiunea de dezvoltare Nord-Est, în vestul județului Suceava, pe raza localităților: Breaza, Braniște, Botuș, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova și Câmpulung Moldovenesc. Coordonatele geografice ale sitului sunt 47° 35' 13' latitudine nordică și 25° 20' 36' longitudine estică. Limitele ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt date de lunca râului Moldova între localitățile Breaza de Sus și Câmpulung Moldovenesc, fiind amplasat la 77 km față de municipiul Suceava. Suprafața sitului este de 429 ha, conform Formularului Standard Natura 2000. Relaționează cu situl Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului și Rezervația naturală Stratele cu Aptychus de la Pojorâta - Cod 2.733. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situată în nordul Carpaților Orientali, respectiv Obcinele Bucovinei, în lungul cursului superior al râului Moldova între localitățile Breaza de Sus și Câmpulung Moldovenesc. Arealul secționează cristalinul Obcinei Mestecănișului în sectorul de nord și flișul extern al Obcinei Feredeului, făcând limita dintre cele două unități montane, cu altitudinea medie de 785 m. Situat în lungul văii superioare a râului Moldova, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este caracterizată printr-un climat rece și umed, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 2 și 6o C în sectorul cuprins aproximativ între Breaza de Sus și Fundu Moldovei și peste 6o C între Fundu Moldovei și Câmpulung Moldovenesc. Rețeaua hidrografică aparține bazinului Șiretului și este alcătuită din Râul Moldova și afluenții acestuia: Lucava, Benia, Răchitiș, Breaza, Pârâul Negru, Garbele, Botușel, Putna și Sadova. Solurile reprezentative arealului sunt cele din clasa protisol și cambisol. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prevede în Formularul Standard Natura 2000 existența habitatului de interes comunitar 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto- Fagion, care nu a fost însă identificat în teren. Așadar, habitatele reprezentative ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară identificate în urma evaluărilor pe teren sunt habitatul prioritar 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior și 6520 - Fânețe montane. A fost identificat în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, în eșantioane mici, și habitatul 9410 - Păduri acidofile de Picea din etajul montan și subalpin, acesta nefiind considerat un habitat reprezentativ. Speciile de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prevăzute în Formularul Standard Natura 2000 și identificate pe teren sunt reprezentate de: vidra - Lutra lutra, lup - Canis lupus, râs - Lynx lynx, urs - Ursus arctos și chișcar - Eudontomyzon mariae. În urma evaluărilor a fost identificată în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară și specia de mreană vânătă - Barbus meridionalis petenyi. Activitățile socio-economice principale ce au impact asupra ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt legate de exploatarea resurselor naturale, în special pentru producerea de materiale de construcții și energie electrică. ... 1.3. Obiectivul general al Planului de management Obiectivul general al Planului de management este de conservare sitului ROSCI0321 Moldova Superioară prin utilizarea durabilă a resurselor în interesul comunității locale. ... 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Instituirea regimului de arie naturală protejată ca sit de importanță comunitară a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în cadrul rețelei Natura 2000 s-a realizat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Cadrul legal de funcționare și management pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este conferit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Planul de management este un document oficial al unui proces continuu capabil să asigure gospodărirea efectivă, eficientă și adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat. Conform Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, obligativitatea elaborării Planului de management revine custodelui. Legislația în vigoare care are referire și aplicabilitate directă asupra realizării și implementării Planului de management include următoarele acte normative:
9. a)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ...
10. b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ...
11. c)Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora; ...
12. d)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ...
13. e)Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. ...
14. f)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ...
15. g)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate; ...
16. h)Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice; ...
17. i)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ...
18. j)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; ...
19. k)Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; ...
20. l)Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice; ...
21. m)Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare; ...
22. n)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare; ...
23. o)Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național; ...
24. p)Hotărârea de Guvern nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020; ...
25. q)Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare; ...
26. r)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare; ...
27. s)Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; ...
28. t)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; ...
29. u)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice - Directiva Habitate. ...
30. v)Legea nr. 13 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979, MO nr. 62 din 25/03/1993; ...
31. w)Legea nr. 58 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994, MO nr. 199 din 02/08/1994; ...
32. x)Legea nr. 69 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973 - MO nr. 211 din 12/08/1994; ...
33. y)Legea nr. 13 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979, MO nr. 24 din 26/01/1998; ... ... 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară a fost elaborat în cadrul proiectului: "Conservarea biodiversității printr-un management adecvat al ariei naturale protejate Moldova Superioară", cu finanțare din Programul Operațional Sectorial Mediu - Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, implementat de către Asociația Grupul Ecologic de Colaborare - GEC Bucovina, în parteneriat cu Asociația de Inițiativă Democratică și Ecologică - EUDEMOS. Elaborarea Planului de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului menționat mai sus. Astfel, au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii prezentului Plan de management:
34. a)Evaluarea stadiului de conservare/inventarierea a speciilor și habitatului de importanță națională și/sau comunitară din aria naturală protejată Moldova Superioară; ...
35. b)Elaborarea studiului socio-economic pentru fundamentarea măsurilor de conservare a speciilor și habitatului de importanță națională și/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară; ...
36. c)Identificarea amenințărilor actuale și potențiale asupra biodiversității, elaborarea măsurilor de management necesare, în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare a speciilor și habitatului de importanță națională și/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară; ...
37. d)Elaborarea protocoalelor de monitorizare a speciilor și habitatului de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară; ...
38. e)Cartarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară; realizarea hărților specifice aferente Planului de management și realizarea bazei de date GIS pentru aceasta. ... Elaborarea propriu-zisă a Planului de management are la bază informațiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informații din alte surse, cum ar fi legislație, lucrări de specialitate. Etapele parcurse în vederea elaborării Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt:
39. a)Identificarea contextului legal; ...
40. b)Colectarea și structurarea informației necesare; ...
41. c)Definirea scopului, a obiectivelor și a temelor principale de management; ...
42. d)Identificarea și planificarea activităților de monitorizare; ...
43. e)Prioritizarea măsurilor/activităților; ...
44. f)Atribuirea de resurse pentru fiecare măsură/activitate; ...
45. g)Definitivarea planului de lucru/ calendarului de implementare. ... Planul de Management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenței și conservării, în condiții optime, a speciilor și habitatelor ce au determinat individualizarea acestei arii ca sit de interes comunitar. În cadrul procesului de elaborare a Planului de management s-a ținut cont de Ghidul de măsuri pentru managementul siturilor Natura 2000, realizat de către Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, de Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului Managementul Conservării Biodiversității din România finanțat de Banca Mondială RO-GE-44176 și de Structura elaborată în cadrul proiectului SINCRON - Sistem Integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. ... 1.6. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management Până în prezent, pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu a fost elaborat un Plan de management. ... 1.7. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Planul de management se avizează de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul autorităților publice centrale interesate. Revizuirea Planului de management se face la 5 ani de la data intrării în vigoare a acestuia. Acțiunea fenomenelor naturale, prezența și activitatea omului, pot produce schimbări în cadrul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversității. Astfel, în prezentul Plan de management s-au preluat principii de bază ale unui management adaptativ, care să determine o anumită flexibilitate a deciziilor în funcție de schimbările apărute, scopul final fiind acela de permanentizare pe termen lung a favorabilității statutului de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar. Planurile detaliate de acțiune se elaborează anual de către custode, având la bază prevederile Planului de management, luându-se totodată în considerare și situația curentă de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în ceea ce privește resursele de management, precum și interesele și posibilitățile comunităților locale. În cazul în care se impun schimbări în Planul de management, competența aprobării acestora revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu respectarea procedurilor legale, dacă se impun modificări la nivel de obiective și acțiuni, sau custodelui dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual sau se referă la priorități, responsabilități și cercetare. ... 1.8. Procedura de implementare a Planului de management După elaborarea participativă și aprobarea Planului de management se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza Planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în Planul de management și să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice. Planul de lucru anual se elaborează de către custode și are drept scop punerea în practică a Planului de management pentru fiecare acțiune în parte, precum și reanalizarea și actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în Planul de management, a unor priorități sau termene. Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesați se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a Planului de management, a oportunității unor modificări și respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituții pentru implementarea acțiunilor și atingerea obiectivelor. ... Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situat în nordul Carpaților Orientali în unitatea majoră de relief - Obcinele Bucovinei, în lungul cursului superior al râului Moldova între localitățile Breaza de Sus și Câmpulung Moldovenesc. Administrativ, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află în arealul central nord-vestic al județului Suceava. Harta localizării ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară Superioară în cadrul județului Suceava este prezentată în Anexa nr. 1 Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se suprapune pe teritoriul administrativ al localităților Breaza, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova și Câmpulung Moldovenesc din județul Suceava în lungul cursului superior al râului Moldova, ocupând o suprafață totală de 429 ha. A se vedea tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Ponderea suprafeței sitului ROSCI0321 Moldova Superioară în cadrul unităților administrativ-teritoriale ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este limitat de lunca râului Moldova, între localitățile Breaza de Sus și Câmpulung Moldovenesc. În baza rezultatelor studiilor realizate în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității printr-un management adecvat al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară", s-a propus revizuirea limitelor ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu se realizează zonare internă în sensul prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară include Rezervația naturală Stratele cu Aptychus de la Pojorâta - Cod 2.733 și relaționează la capete cu siturile Natura 2000 ROSPA0089 Obcina Feredeului și ROSCI0328 Obcinele Bucovinei. Harta suprapunerii cu alte arii naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 2 ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie Teritoriul studiat aparține Carpaților Orientali reprezentați aici de două unități majore: zona cristalino-mezozoică și zona flișului carpatic conform Mutihac V. și Mutihac. G., 2010. Zona cristalino-mezozoică este constituită dintr-un fundament cristalin și o cuvertură sedimentară mezozoică, prezentând în ansamblu o structură în pânze de șariaj. Zona flișului carpatic este reprezentata în acest perimetru de trei dintre unitățile sale tectonice cu caracter de pânze de șariaj, încălecate succesiv de la W la E: Pânza de Ceahlău cu Pânza internă superioară - Unitatea vest-internă, Pânza Flișului Curbicortical, Pânza de Palanca cu Pânza internă inferioară - Unitatea est-internă, Pânza de Audia cu Pânza șisturilor negre - Unitatea medio-internă. Extremitatea nordică a arealului traversează orizontul gresiilor curbicorticale ale pânzei de Palanca alcătuit dintr-o alternanță de gresii calcaroase curbicorticale cenușii, dure, în strate de 10-40 cm, șisturi argiloase de culoare cenușie sau verzuie și gresii micafere cenușii în strate subțiri de câțiva centimetri. În continuare sunt întâlnite rocile Pânzei de Ceahlău care aici sunt reprezentate în exclusivitate de stratele de Sinaia de vârstă neocomiană. Acestea sunt definite printr-o alternanță de marne calcaroase, dure, compacte, de culoare cenușiu-închisă până la neagră, dispuse în plăci sau în bancuri subțiri, de 15-20 cm; călcare cenușii și gresii calcaroase dispuse în bancuri groase de până la 50 cm; călcare litografice în plăci, precum și șisturi argiloase de culoare închisă a căror suprafață are un luciu grafitos. Local se întâlnesc și intercalații subțiri de conglomerate cu multe elemente de șisturi cristaline. Întregul pachet al stratelor de Sinaia este intens cutat și străbătut de numeroase diaclaze de calcit. Cea mai mare parte a ariei analizate traversează formațiuni Ante-Proterozoic superior și Proterozoic superior - Paleozoic Pts-Pz, acestea din urmă fiind cele mai extinse. Formațiunile atribuite Ante-Proterozoicului superior sunt în general intens metamorfozate suportând transgresiv formațiuni epimetamorfice. Sunt reprezentate aici prin gnaise de Rarău, micașisturi, paragnaise și rar amfibolite. Formațiunile Proterozoicului superior - Paleozoicului Pts-Pz sunt metamorfozate în general în condițiile faciesului de șisturi verzi ale seriei de Tulgeș. Această serie se dezvoltă puternic la sud de localitatea Breaza între izvoarele Bistriței la N, Crucea la S, Pojorâta la E și Iacobeni la W și este reprezentată aici de complexul vulcanogen mediu și de complexul vulcanogen superior alcătuit dintr- o alternanță de metatufuri acide, șisturi terigene - șisturi sericito-cloritoase, șisturi cuarțitice și altele. Spre partea inferioară a complexului se disting două niveluri de șisturi verzi bazice care în regiunea Fundul Moldovei și Crucea se pot urmări aproape continuu pe direcție, constituind orizont - reper. Harta geologică a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 3 În seria autohtonă primul etaj al Triasicului este reprezentat în bază prin conglomerate poligene care spre partea superioară trec la gresii cuarțoase și situri argiloase roșii și verzi. Acestea sunt lipsite de fosile, însă criteriul geometric impune vârsta Seisiană acestor roci. Peste acestea se dispun călcare dolomitice stratificate în care s-au găsit Pecten discites și Myophoria costata. Anisiaul este reprezentat prin dolomite masive care urmează deasupra calcarelor dolomitice campiliene. Vârsta este pusă pe baze geometrice, în raport cu Campilianul. Depozitele Callovian-Oxfordianului urmează transgresiv peste depozite mai vechi. Acestea sunt reprezentate prin marno-argile micacee, stratificate, jaspuri roșii, galbene și albe cu intercalații de argile roșii și verzi. Depozitele Malmului superior și Neocomianului, bine reprezentate în partea sudică a perimetrului sunt reprezentate printr-o alternanță de gresii calcaroase, călcare roșii și marnocalcare cu intercalații subordonate de argile. Acestea alcătuiesc o serie de caractere ce le apropie de formațiunile de tip fliș. În marnocalcare și în gresiile calcaroase s-a găsit o bogată faună cu Lamellaptichus curtus, Lamellaptichus lamellosus și Punctaptychus monsalvensis, din care se deduce vârsta tithonică, eventual kimmeridgiană a părții inferioare a seriei flișoide. Aceeași serie flisoidă trece treptat spre partea superioară la gresii grosiere, iar pe alocuri la conglomerate, cunoscute sub numele de "gresii și conglomerate de Muncelu" de vârstă Valanginiană specificate de Turculeț I., în 1963. Depozitele alohtone sunt reprezentate la est de localitatea Pojorâta prin călcare masive cu pahyodonte și orbitoline de vârstă Barremian - Aptian br+ap. Prezența mai multor faciesuri sincrone suprapuse arată că acestea provin din zone sedimentare deosebite, situate undeva mai la vest. Transportul acestor depozite dinspre vest s-a făcut pe cale tectonică, sub forma unei pânze de decolare conform specificării făcute de Băncilă I., în 1958. Deplasarea acestuia a început în Hauterivian și s-a desăvârșit în Albianul mediu și superior. Extremitatea sudică a perimetrului străbate din nou unități aparținând flișului carpatic, și anume, Pânzei de Audia reprezentată de stratele de Audia cu cele trei orizonturi: orizontul șistos cu sferosiderite de 300 m grosime, constituit din șisturi argiloase, argilite negre, gresii calcaroase negricioase și marnocalcare cenușii negricioase; orizontul șistos cu lidiene de 250 m grosime, alcătuit din șisturi argiloase negre, argilite silicioase negre și verzi în care se găsesc asociate marnocalcare cu radiolari și foraminifere, tufite, lidiene, precum și gresii feldspatice grosiere; și orizontul gresiilor silicioase cu glauconit de 200-300 m grosime, constituit din gresii silicifiate cu glauconit, șisturi argiloase verzi și negre, brecii sedimentare, gresii de culoare închisă, cu radiolari. ... 2.2.2. Geomorfologie Unitățile de relief. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este situat în nordul Carpaților Orientali în unitatea majoră de relief - Obcinele Bucovinei. Acestea se prezintă sub forma unor culmi paralele și prelungi, împădurite, cu orientare generală nord-est - sud-vest dispuse de la vest la est după cum urmează: Obcina Mestecăniș formată pe șisturi cristaline și Obcinele Feredeu de 1479 m și Obcina Mare de 1208 m dezvoltate pe depozite de fliș. Acestea sunt separate de depresiuni alungite dezvoltate în lungul văilor, numite "câmpulunguri". Aceste obcine se caracterizează prin prezența unui relief structural reprezentat de hogbacks-uri și cueste axate pe pânze ale flișului cu frontul orientat către nord-est și est. La baza fronturilor acestora apar segmente de văi longitudinale, iar sub frontul pânzei chiar depresiuni subsecvente. Un exemplu în acest sens este Obcina Feredeu, un hogback dezvoltat pe pânza de Audia care domină prin fruntea sa de circa 300- 400 m Culoarul Moldoviței, în partea opusă spinarea înclinându-se spre Culoarul Moldova-Sadova, citat de Barbu N. în 1976 și Posea Gr. în 2005. Aria, suprapusă cursului superior al văii Moldova, secționează atât cristalinul Obcinei Mestecănișului în sectorul de nord, cât și flișul extern al Obcinei Feredeului, făcând limita dintre cele două unități montane. Subunitățile de relief peste care se suprapune aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară sunt în principal subdiviziuni ale Obcinei Mestecănișului: Culoarul depresionar Moldova- Sadova citat de Barbu N. și Ionesi L. în 1987, ce separă cristalinul Obcinei Mestecănișului de sedimentarul Obcinei Feredeului, în partea de nord; Depresiunea Lucina-Fundu Moldovei pe un sector restrâns desfășurat aproximativ între Colacu și Fundu Moldovei și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc în cea mai mare parte a arealului. În extremitatea sud-estică intră în contact direct cu Obcina Feredeului. Harta încadrării ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în unitățile de relief este prezentată în Anexa nr. 4 În aval de comuna Pojorâta, Valea Moldovei se îngustează brusc în gresiile și conglomeratele de Muncel, luând aspect tipic de chei - Cheile Pojorâtei, flancate de dealurile Muncel la nord și Măgura cu Piatra Stejarului la est. În peretele stâncos și abrupt al Măgurii se găsește rezervația geologică cunoscută sub numele de "Stratele cu Aptychus de la Pojorâta ". Hipsometria. Altitudinea la care se situează aria analizată scade de la nord către sud și sud-est de la peste 900 m la aproximativ 650 m. Altitudinea medie este de 785 m. Harta hipsometrică a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 5 Pantele au fost calculate în grade, pe baza modelului numeric altitudinal. Acestea variază între 0.1° și 44°, chiar peste 45°. Panta medie este de aproximativ 14°, iar abaterea standard de circa 7°. Harta pantelor ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 6 Expoziția versanților. Configurația ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară precum și extinderea acestuia aproximativ pe direcția nord-est - sud-vest între Breaza de Sus și Colacu și vest - est între Colacu și Câmpulung Moldovenesc, imprimă o expoziție diferită a versanților în funcție de sectoarele și subsectoarele traversate de râul Moldova în cursul său superior. Astfel, în arealul Breaza de Sus predomină orientarea nordică și nord-estică a versanților, în timp ce în sectorul cuprins între Breaza de Sus și Colacu orientările sud-estice și estice urmând ca între Colacu și Câmpulung Moldovenesc să predomine din nou expoziția nordică și nord-estică. Harta expoziției versanților ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 7 ... 2.2.3. Clima Din punct de vedere al regionării climatice, aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se încadrează în climatul de munți joși, în general rece și umed, caracterizat de prin amplitudini apreciabile între valorile medii și absolute înregistrate de elementele și fenomenele climatice în regimul lor diurn, lunar, sezonier și anual, cu influențe climatice scandinavo-baltice caracterizate prin umezeală mare vara și ierni geroase. Diagnoza climatică a arealului analizat a fost realizată folosind datele meteorologice de la stațiile Câmpulung Moldovenesc - caracteristică arealelor depresionare și a culoarelor de vale și Rarău, care deși nu se găsește în arealul de studiu, descrie caracteristici climatice asemănătoare versanților văii Moldovei în sectorul superior. Baza de date necesare studiului acoperă în general perioada standard climatologică 1961-2000. Arealul analizat este expus advecțiilor de aer polar și arctic continental, blocând deplasarea acestora peste regiunile centrale și de vest, îndeplinind totodată rolul de baraj orografic și pentru Ciclonii Mediteraneeni cu deplasare retrogradă, caracterizați prin precipitații bogate și intensități mari. În consecință, în condiții specifice de circulație a atmosferei pe traiectorii polare și ultrapolare, în regiunile nordice ale acestora, pot avea loc căderi abundente de zăpadă, viscole violente și de durată, care pot provoca înzăpezirea așezărilor umane și a arterelor de circulație. De asemenea, în condiții specifice pentru circulația Ciclonilor Mediteraneeni cu evoluție retrogradă, în această regiune, cu deosebire pe versanții estici, se produc ploi abundente în regiunile înalte care provoacă inundații pe râuri în avale, cum ar fi inundațiile din 2010 care au afectat localitățile Pojorâta și Fundu Moldovei. Altitudinea impune și etajarea topoclimatelor cum sunt cele de pădure de diferite tipuri, de pajiști montane sau alpine, ca și etajarea unor topoclimate antropice, cum ar fi de așezări umane. Foarte important pentru spațiul analizat este topoclimatul celor mai mari culoare de vale descris de valea Moldovei care se dezvoltă ca o arie de discontinuitate topoclimatică ce impune prin orientarea sa direcția de deplasare a curenților de aer. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, situată în lungul văii superioare a râului Moldova, este caracterizată printr-un climat rece și umed, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 2...6°C în sectorul cuprins aproximativ între Breaza de Sus și Fundu Moldovei și peste 6°C între Fundu Moldovei și Câmpulung Moldovenesc - 6,4°C la stația meteorologică Câmpulung Moldovenesc. Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -6...-8°C iar temperatura lunii iulie între 10...12°C. Temperatura medie a lunii celei mai călduroase - iulie este de 15-16°C. Iarna, temperatura medie a lunii celei mai reci - ianuarie este de aproximativ - 6°C, rezultând amplitudini medii anuale de aproximativ 21-24°C. Iarna, apar frecvent inversiuni termice în lungul culoarului Moldova- Sadova. Harta temperaturilor medii multianuale în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 8 Precipitațiile atmosferice sunt relativ ridicate, cantitatea medie anuală fiind cuprinsă între 650 mm - 695 mm la stația meteorologică Câmpulung Moldovenesc și peste 700 mm - chiar 1000 mm în sectoarele mai înalte, cu un maxime atinse în lunile mai-iulie. Harta precipitațiilor medii anuale în ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 9 Semestrial, cele mai mari cantități de precipitații se totalizează în intervalul aprilie-septembrie, aproximativ 60% din cantitatea medie anuală, în detrimentul semestrului rece, când cele mai mari cantități provin din precipitațiile solide și mixte, a căror distribuție teritorială este favorabilă sectorului montan cum menționează Dragotă C. în 2006. Intensitatea maximă pluvio-eoliană și cantitățile maxime de precipitații căzute în 24 de ore - parametri care definesc coeficienții de torențialitate - au valori însemnate ținând seama de faptul că, printre valorile record pe țară se află cantități maxime diurne de 101,4 mm la Fundu Moldovei înregistrate la data de 17.07.1972 și 98,2 mm la Câmpulung Moldovenesc înregistrate în data de 24.07.2008. Aceste valori, înregistrate în 24 de ore, au atins sau chiar depășit media lunară multianuală pentru luna iulie. În regim mediu anual cantitățile de precipitații totalizate în 24 de ore depășesc 60-70 mm, înscriindu-se, de asemenea, în valorile maxime înregistrate la nivelul țării. Durata stratului de zăpadă este de 100 - 120 zile și chiar peste 120 zile în partea superioară a arealului analizat. Grosimea medie lunară a stratului de zăpadă este de 40-60 cm, iar cea maximă lunară poate ajunge până la valori ce depășesc 100 m în spațiul montan înalt, de exemplu 143 cm/martie în valori medii multianuale pentru intervalul 1961-2000 la stația meteorologică Rarău așa cum se specifică în atlasul Clima României, din 2008. Datorită vânturilor puternice din sectorul vestic, care bat în permanență pe culmile înalte ale munților - calmul fiind o excepție, acumularea zăpezii în grosimi apreciabile se face pe povârnișurile estice "la adăpost." Regimul eolian, dependent de frecvența și direcțiile generale ale advecțiilor maselor de aer și influențat direct de configurația majoră a reliefului, înscrie valori destul de ridicate în domeniul vitezelor medii anuale, de peste 2-3 m/sec în sectoarele mai înalte ale spațiului analizat și ușor mai scăzute, de l-2 m/sec în sectoarele depresionare și culoarele de vale. Datorită predominării reliefului depresionar de adăpost în cea mai mare parte a arealului, calmul atmosferic are valori mai ridicate care se cifrează la peste 52% la Câmpulung Moldovenesc. La stația meteorologică Câmpulung Moldovenesc frecvența medie anuală a vântului pe direcții evidențiază direcțiile dominante vestul 24%, urmat de est 7%, nord-vest 5%, sud-est 4% și sud-vest 3%. Un fenomen eolian local, cu rol asupra habitatelor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară și cu importanță asupra regimului temperaturii aerului și al precipitațiilor, îl reprezintă foehnizarea maselor de aer, în special al celor dominante - din vest și nord-vest. Consecințele acestui fenomen la nivel local sunt: temperaturi mai ridicate, umiditate relativă a aerului mai redusă, precipitații mai puține, determinând pe alocuri modificarea fazelor fenologice ale unor specii de plante de interes comunitar. Datorită unor situații barice speciale, generate de configurația reliefului apar brizele de munte - ziua, în condițiile diferenței de temperatură a versanților încălziți fată de spațiile depresionare adânci, inducând inversiuni de temperatură și cea de vale - generând cumulizări și precipitații pe culmi așa cum constată Gaceu O., în 2004. Cel mai reprezentativ sector din arealul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în acest sens este cel cuprins între Pojorâta și Câmpulung Moldovenesc. Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate de polei, brumă, chiciură și ceață în semestrul rece al anului și grindină, averse de ploaie și fenomene orajoase în semestrul cald. Manifestarea cu intensitate a acestor fenomene determină în mod obișnuit pagube pentru unele sectoare economice, punând de asemenea în pericol bunurile și chiar viața oamenilor, de aceea ele sunt socotite fenomene meteorologice de risc așa cum se specifică în Atlasul Clima României, din 2008. Poleiul apare începând cu luna noiembrie, cu durate scurte, putând apărea până la jumătatea lunii martie, foarte rar apare în aprilie sau octombrie. Bruma apare din prima jumătatea a lunii septembrie, în cei mai mulți ani, mai cu seamă în partea superioară a sitului și de multe ori o întâlnim la sfârșitul lunii aprilie chiar începutul lunii mai. Aversele sunt des întâlnite începând cu finele lunii mai și până la sfârșitul lunii august. Grindina apare mai rar, în special în zilele călduroase din lunile iulie-august, când se dezvoltă formațiuni noroase cu dimensiuni mari pe înălțime, dar poate fi întâlnită și în mai-iunie. De cele mai multe ori se manifestă pe teritorii restrânse, bine delimitate. ... 2.2.4. Hidrografia Rețeaua hidrografică din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este reprezentată în general de rețeaua de ape curgătoare ce aparține bazinului Șiretului - alcătuită din Râul Moldova și afluenții acestuia - unitățile lacustre lipsesc din acest areal. Principalii afluenți ai râului Moldova în ROSCI0321 Moldova Superioară sunt Lucava, Benia, Rachitiș, Breaza, Pârâul Negru cu F = 25 Kmp și Hmed = 1060 m, Gârbele, Botușel, Putna cu F = 90 Kmp și Hmed = 1130 m, Colbul cu F = 30 Kmp și Hmed = 1146 m și Sadova cu F = 56 Kmp și Hmed = 937 m. Harta rețelei hidrografice a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 10 Determinarea elementelor morfometrice aferente râului Moldova în secțiunea amonte Câmpulung Moldovenesc au fost determinate pe baza scărilor topografice 1:25000 în format GIS. Astfel, suprafața râului în secțiunea menționată este de 533 kmp. Valorile debitelor medii multianuale la stațiile hidrometrice aflate în bazinul râului Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc ating un maxim de 5,8 mc/s pe Moldova în secțiunea Câmpulung Moldovenesc și un minim de 0,43 mc/s pe Izvorul Giumalău, secțiunea Pojorâta. A se vedea tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Debitele medii multianuale la stațiile hidrometrice aflate în bazinul râului Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc Calculul debitelor maxime cu diferite probabilități de depășire pe râul Moldova în spațiul analizat evidențiază valori mai ridicate în toate cele trei categorii de probabilități analizate în secțiunea localizată în amonte de confluența cu râul Răchițiș. A se vedea tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Debite maxime cu diferite probabilități de depășire pe râul Moldova amonte de Câmpulung Moldovenesc Alimentarea râurilor este predominant pluvio-navală, peste 60%, cea subterană fiind moderată, 20-40%. Debitul mediu lichid al râului Moldova la Pojorâta este de 2,76 mc/sec. Debitul de aluviuni în suspensie crește de la izvoare spre vărsare, în zona Pojorâta el fiind de 0,4 kg/sec. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,6-0,8 km/kmp. Scurgerea apei are un regim specific părții de est a României cu un caracter pronunțat torențial. Sunt caracteristice apele mici de iarnă cu formarea de zăpoare pe râul Moldova. Primăvara scurgerea apei cu viituri provine din topirea zăpezii și din precipitații iar vara sunt caracteristice debitele reduse și viiturile generate de ploi torențiale. Toamna se înregistrează debite mai reduse. Apele subterane sunt în general cantonate în șisturile cristaline din Obcina Mestecănișului, pe falii, pe fisuri și pe suprafețele de șistozitate. Resurse de apă mai sunt asociate și secvențelor grezoase. ... 2.2.5. Soluri În funcție de forma de relief, de evoluția paleogeografică și ceilalți factori pedogenetici, în spațiul analizat se întâlnesc 2 clase de soluri ce cuprind mai multe tipuri, conform cu Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor - SRTS elaborat în anul 2003. Harta solurilor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 11 Clasa protisoluri - soluri neevoluate include solurile aflate în stadiul incipient de formare, cu un profil încă incomplet diferențiat, lipsit de orizonturi genetice, prezintă cel mult un orizont A în general slab format. Însușirile protisolurilor sunt determinate în primul rând de cele ale materialului parental. În general sunt sărace în substanțe nutritive și au fertilitate scăzută; excepție face majoritatea solurilor aluviale, care sunt favorabile unei game largi de culturi agricole sau altor folosințe conform Buza M., din 2006. În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară aceste soluri se extind în aval de confluența Moldovei cu râul Putna reprezentate de protosolurile aluviale cu textură nisipolutoasă până la lutonisipoasă. Clasa cambisoluri cuprinde solurile care au un orizont B cambic Bv, fiind caracteristice unui relief întinerit mereu prin denudație lentă. Au o fertilitate ridicată, cu excepția versanților puternic înclinați. În general, în această categorie predomină solurile brune acide alternând cu soluri brune și insule de soluri brune feriiluviale și podzoluri, alături de soluri brune eu-mezobazice și brune luvice sau brune acide, la nivelul culmilor periferice, mai joase, cu insule de rendzine. În funcție de condițiile de relief și de aciditate sunt folosite pentru cultivarea de cereale, plante industriale, plante de nutreț, pomi, vie, fie pentru pășuni, fânețe sau păduri conform Buza M., din 2006. În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară cambisorile sunt reprezentate de solurile brune eu-mezobazice cu textură lutoasă și argiloasă ce au o extindere mare în nordul arealului; solurile brune eu-mezobazice, rendzine și de stâncăriile cu textură lutoargiloasă ce apar insular aproximativ între localitățile Braniștea și Botuș; solurile brune acide cu textură lutonisipoasă-nisipoasă cu răspândire în sectorul cuprins aproximativ între Botuș până la confluența cu râul Putna; solurile brune acide și litosolurile cu textură lutonisipoasă dezvoltate la confluența Moldovei cu Putna și în lungul râului Putna în sectorul analizat. ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Habitate pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară Conform Formularului Standard al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, singurul habitat de interes comunitar de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion. Cum însă, ari naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se află situată în regiunea alpină, la altitudine medie de 785 m, în etajul de vegetație al molidului și de-a lungul râului Moldova, pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară au fost identificate 3 tipuri de habitate Natura 2000 care nu sunt incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, respectiv:
46. a)91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - subtipul edificat de Alnus incana - aproximativ 63 ha, habitat prioritar la nivel european, valoare conservativă mare și stare de conservare medie spre bună la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Habitat reprezentativ pentru sit; ...
47. b)6520 - Fânețe montane, aproximativ 10 ha, disparate, în parcele mici, în interiorul și în apropierea localităților, nu au putut fi transpuse pe hartă datorită dimensiunii lor mici. Valoare conservativă redusă, stare de conservare bună; ...
48. c)9410 - Păduri acidofile de Picea din etajul montan și subalpin - tip de habitat cu valoare conservativă moderată, inclus accidental în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară pe marginile ei, datorită rezoluției la care a fost trasat situl. Eșantioanele incluse în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară nu sunt reprezentative pentru tipul de habitat, fiind marginale. ... Niciunul dintre habitate nu este în stare pură, naturală, toate sunt în stare seminaturală, cu evidente influențe antropice. Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion nu a fost identificat pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, acest tip de habitat nefiind caracteristic sitului. În urma cartării pădurilor aluviale de Alnus incana - cu corespondență către R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb - Alnus incana - cu Telekia speciosa - rezultă faptul că aproximativ 63 ha din suprafața ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară sunt acoperite cu acest tip de habitat. Harta distribuției habitatului este prezentată în Anexa nr. 12 Aninișurile în asociere cu sălcetele sunt prezente de-a lungul cursului de apă al Moldovei, pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, pe mare parte din lungimea sa. Lățimea aninișurilor variază de la 2 m până la 20 m. Adesea aninul alb este însoțit de salcie și frasin, cu care formează în asociere galerii care protejează cursul de apă. Amenințările la adresa acestui habitat sunt realizarea amenajărilor hidroenergetice, păstrăvăriile, amenajările cursurilor de apă, halda de steril din apropierea râului Moldova, Fundu Moldovei care reprezintă un pericol potențial pentru calitatea apei din râu și implicit pentru acest habitat și defrișările realizate de comunitățile din apropierea cursurilor de apă. Măsuri de management trebuie să urmărească realizarea investițiilor economice fără a se diminua suprafața existentă a acestui tip de habitat, conștientizarea populației locale cu privire la rolul pe care îl are vegetația lemnoasă în prevenirea erodării malurilor la debite mari și securizarea haldei de steril. În urma analizării releveelor vegetației ierboase s-a constatat că acest tip de vegetație aparține tipului de habitat Natura 2000 6520 - Fânețe montane cu corespondență către R3801 Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris. Acest tip de habitat este fragmentat, întâlnit pe proprietăți private ale cetățenilor comunelor din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, alternând cu grădini, culturi agricole și gospodării. Acest tip de habitat ocupă aproximativ 10 ha la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, suprafețe dispuse disipat în sit și în parcele mici, fiind folosit ca fânețe. Aceste mici suprafețe, datorită faptului că sunt foarte fragmentate și sunt sub 1 ha nu pot fi marcate pe hartă. Alt habitat forestier de pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este cel al 9410 - Pădurilor acidofile de molid din etajul montan și prealpin. Acest tip de habitat este prezent pe marginile sitului, fiind inclus probabil datorită rezoluției mari la care s-au trasat limitele sitului. Acest tip de habitat nu a putut fi analizat din punct de vedere fitosociologic deoarece suprafețele incluse în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară sunt marginale, nereprezentative pentru acest tip de fitocenoză și nu au fost identificate minim 7 suprafețe compacte de cel puțin 400 mp reprezentative pe care să poată fi realizate releveele. Amenințări acestui tip de habitat sunt pășunatul în mod excesiv pe anumite areale, abandonarea cositului în vederea pășunării pajiștilor, cositul înainte de maturarea semințelor poaceelor, invadarea pajiștilor de către ștevia stânelor și împădurirea. Măsurile de management trebuie să urmărească păstrarea cositului ca principală activitate de management a acestor pajiști, și pășunatul rațional, cu speciile și cu numărul de animale permise, în funcție de capacitatea de suport a pajiștii. ... 2.3.2. Flora de interes conservativ Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu include specii de floră de interes conservativ, după cum sunt acestea prevăzute în legislația națională, a Uniunii Europene și în cea internațională. ... 2.3.3. Fauna de interes conservativ Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară a fost declarată ca Sit de Importanță Comunitară pentru protejarea unui număr de 5 specii listate în Anexa I a Directivei Habitate 79/409/CEE, respectiv: Lutra lutra, Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos și Eudontomyzon mariae. 2.3.3.1. Ihtiofauna În aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară au fost identificate 12 specii de pești, respectiv: Eudontomyzon mariae, Salmo fario, Oncorhynchus mykiss, Thymallus thymallus, Phoxinus phoxinus, Barbus petenyi, Alburnoides bipunctatus, Squalius cephalus, Gobio uranoscopus, Sabanejewia balcanica, Barbatula barbatula și Cottus poecilopus. Nu au fost identificate 5 dintre speciile semnalate în literatura de specialitate de către Bănărescu P. în 1964, Apetroaie D.V. în 1973, Davideanu G. și Davideanu A. în 2004 și Vornicu B. în 2009, respectiv: Gobio gobio, Gobio uranoscopus, Barbus barbus, Cobitis elongatoides și Cottus gobio. În interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară pentru specia 2484 - Eudontomyzon mariae se estimează un efectiv de minim 2991 de exemplare. Se pare că specia este mai abundentă în partea superioară a sitului, devenind mai rară în partea inferioară a acestuia. Harta cu arealul de răspândire a speciei Eudontomyzon mariae în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 13 Factori de presiune antropică asupra speciei sunt extracțiile de materiale granulate, precum nisip, balastru și altele asemenea din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, multiplicarea barajelor, construirea microhidrocentralelor, exploatările forestiere, tăierea arborilor de pe malul râului, scăderea debitului râurilor prin captare, amenajările și lucrările de prevenire ale inundațiilor, cum ar fi amplasarea pragurilor de compensare, recalibrările de albie și excavările din albiile minore, activități care contribuie la degradarea habitatului putând astfel periclita populațiile de Eudontomyzon mariae. Altă specie de pești de interes conservativ cu efective semnificative în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară identificată în timpul evaluărilor și care trebuie introdusă în Formularul Standard Natura 2000 al sitului este 1138 - Barbus meridionalis petenyi. Factori de presiune antropică, care periclitează specia sunt braconajul, extracțiile de materiale granulate - nisip, balastru și altele asemenea din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, multiplicarea barajelor, construirea microhidrocentralelor, exploatările forestiere, tăierea arborilor de pe malul râului, scăderea debitului râurilor prin captare, amenajările și lucrările de prevenire ale inundațiilor - amplasarea pragurilor de compensare, recalibrările de albie, excavările din albiile minore, activități care contribuie la degradarea habitatului putând periclita astfel populațiile de mreană vânătă. Specia nu a fost identificată în niciunul din punctele de colectare aflate pe afluenții Moldovei. Chiar dacă specia Barbus meridionalis petenyi a fost identificată într-un număr destul de redus, prezența sa în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară nu este ocazională, specia fiind identificată în 4 dintre cele 8 stații de colectare aflate pe cursul principal al râului Moldova, într-un număr de 20 de exemplare. Pe baza acestor rezultate estimăm următoarele efective pentru specia Barbus meridionalis petenyi: minim 1175 de exemplare în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Facilitarea migrației speciilor trebuie realizate prin înlăturarea pragurilor din beton/lemn din albia minoră a râurilor sau în cazul în care aceasta nu este posibil prin asigurarea migrației speciilor în amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass sau a scărilor de pești funcționale. Se va interzice crearea obstacolelor în calea migrației speciilor. Este necesar plantarea arborilor cum ar fi arin, salcie lângă râuri/pârâuri pentru a asigura umbrirea luciului de apă. Acest lucru este foarte important, deoarece în cazul în care suprafața apei este expusă la soare, temperatura apei crește, iar cantitatea de oxigen dizolvat scade, aceasta afectând negativ speciile de pești din această zonă. Se va interzice deversarea apelor menajere/uzate și/sau industriale în râuri/pârâuri. Stațiile de epurare din zonă trebuie reparate/modernizate pentru a corespunde standardelor actuale. În acele localități, unde nu există canalizare această problemă trebuie rezolvată în cel mai scurt timp posibil. Interzicerea amplasării de noi microhidrocentrale în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară și în vecinătatea acesteia este prioritară, totodată se vor interzice toate lucrările sau intervențiile care duc la scăderea debitului, de exemplu prin captare sau la variații de debit. Interzicerea construcțiilor în imediata vecinătate a albiei râurilor/pârâurilor, în zona inundabilă a acestora, a tuturor lucrărilor din albiile minore ale râurilor/pârâurilor, a depozitării deșeurilor pe lângă râuri/pârâuri, a utilizării insecticidelor, pesticidelor și a îngrășămintelor chimici pe culturile agricole din apropierea râurilor/pârâurilor, a lucrărilor de recalibrare și/sau reprofilare a albiei cât și a amplasării pragurilor de compensare, a acelor lucrări/intervenții care afectează capacitatea de transport de pietriș, nisip etc. al râurilor/pârâurilor, a exploatărilor de agregate minerale din albia minoră a râurilor/pârâurilor, popularea râului Moldova cât și a afluenților acesteia cu specii de pești alohtone/invazive este prioritară. Se vor menține vegetațiile arboricole și arbustive de-a lungul râurilor/pârâurilor, zonele inundabile a râurilor/pârâurilor în stare naturală, calitatea bună a apelor, pajiștile umede din vecinătatea râului și pietrele mari în albia apelor. Aceste măsuri de management propuse trebuie implementate atât în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară cât și în amonte de aceasta, dar și pe afluenții râului Moldova aflate în afara ariei protejate. ... 2.3.3.2. Mamifere Pe lângă speciile indicate în Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, a fost analizată și specia Felys sylvestris. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară prezintă câteva particularități de care trebuie să se țină seama pentru cazul particular al carnivorelor protejate, respectiv: – Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se întinde în lungul cursului superior al râului Moldova din comuna Breaza până în orașul Câmpulung Moldovenesc. Arealul cercetat este foarte îngust, lățimea fiind de câteva sute de metri; ... – Zona este puternic antropizată, satele, cătunele și casele mai mult sau mai puțin izolate fiind răspândite de-a lungul râului; ... – Teritoriul a fost și este puternic afectat de activitatea de minerit, de exploatările forestiere și de activitățile de creștere a animalelor domestice. ... Din aceste motive nu se poate pune în discuție localizarea ursului, lupului, râsului sau pisicii sălbatice în zona propriu-zisă a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Indivizii acestor specii pot fi identificați doar dacă tranzitează lunca Moldovei superioare. Singura specie care s-ar putea localiza în zonă este vidra care are activitatea strict legată de mediul riveran. Cursul superior al râului Moldova reprezintă hotar pentru patru fonduri cinegetice. Harta cu arealul de răspândire a speciei Ursus arctos, Canis lupus și Felis silvestris în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 14 15 16 Așa cum s-a mai arătat, strict în suprafața care cuprinde aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, din cauza mărimii reduse a acesteia, nu se poate discuta despre populații sedentare de carnivore protejate în perimetrul ariei protejate. Totuși, deoarece indivizi ai acestor specii tranzitează zona, suntem datori să facem câteva precizări. Carnivorele protejate care populează zona de interes sunt supuse acelorași presiuni antropice cunoscute pe tot teritoriul României: braconajul, vânătoarea excesivă și distrugerea habitatului. Activitatea de vânătoare efectuată fără discernământ și în exces este principalul pericol pentru urs și lup. Motivul economic concretizat prin atragerea unor venituri importante și imediate duce la împușcarea urșilor în perioada de toamnă sau de primăvară, în mod legal. De asemenea, interesul gestionarilor fondurilor de vânătoare de a crește efectivele de cerb și mistreț are ca efect împușcarea lupilor ca principal prădător al ungulatelor, pe toată perioada de toamnă și iarnă. În plus, animalele domestice crescute în semilibertate în proximitatea pădurilor reprezintă o sursă de hrană extrem de facilă pentru urs și lup. În mod inevitabil, ca peste tot în lume, apare conflictul dintre crescătorii de animale și prădător. Aceste două conflicte, dintre crescătorii de animale, respectiv dintre administratorii fondurilor cinegetice și răpitorii din vârful lanțului trofic, duc la împușcarea/braconarea indivizilor din specia urs și lup. Populațiile de râs și pisică sălbatică sunt mai puțin afectate prin vânătoare deoarece nu reprezintă o sursă importantă de venit pentru cinegeticieni și nu afectează șeptelul. Pentru toate cele patru specii protejate activitatea de exploatare necontrolată a masivelor forestiere este principalul pericol prin distrugerea stabilității ecosistemului de pădure. Masivele păduroase sunt singurele habitate în care se viețuiesc cele patru specii de carnivore protejate Existența carnivorelor mari și a animalelor sălbatice în general depinde de trei factori cu acțiune simultană: liniște, hrană, adăpost. Cele patru specii în discuție sunt extrem de sensibile la factorul "liniște". Zgomotul cvasipermanent cauzat de utilajele forestiere din pădure duce la îndepărtarea sălbăticiunilor din zonele afectate și căutarea unor teritorii liniștite. Arboretele ajunse la maturitate, deci cele care fructifică, sunt tăiate și dispare o parte din sursa de hrană. Vegetația nou instalată, respectiv zmeurișurile, murișurile și afinișurile sunt "vizitate" pe toată perioada de fructificație iunie-august de culegători de fructe de pădure și turiști care reprezintă o altă sursă de zgomot, dar care fac și concurență la hrana ursului și a ungulatelor. Părăsirea de către cervide și de mistreți a zonelor antropizate duce la plecarea lupilor și râșilor care rămân fără sursa de hrană. Pe de altă parte, zonele de liniște fiind limitate sau inexistente, presiunea de prădare se poate răsfrânge asupra șeptelului și se alimentează deferentul cu crescătorii de animale. Din același motiv al lipsa zonelor liniștite și care oferă hrană, mistreții afectează culturile agricole din proximitatea pădurii, în special culturile de cartofi. Practic, antropizarea mediului sălbatic duce unele schimbări în comportamentul animalelor sălbatice care se obișnuiesc în timp cu prezența umană, iar nevoia de hrană a acestora are consecințele cunoscute - atacarea stânelor și vitelor și distrugerea culturilor agricole. Există și situații extreme când urșii atacă oameni ca urmare a unor întâlniri întâmplătoare. În cazul ursului, lupului, râsului și pisicii sălbatice nu se poate pune problema unor acțiuni de conservare propriu-zise în situl ROSCI0321 Moldova Superioară. Totuși, la fiecare verificare a ariei protejate trebuie înregistrate toate urmele care dovedesc trecerea indivizilor din aceste specii prin albia râului Moldova, în zona de interes. În acest fel, se poate ține o evidență aparte care se poate corobora cu informațiile culese de către instituțiile abilitate să monitorizeze aceste specii în tot bazinul Moldovei superioare. Evaluarea și monitorizarea vidrei Lutra lutra se bazează în general pe identificarea de excremente, urme, jeleu anal sau alte semne ce indică prezența speciei. Vidra, fiind un mamifer acvatic, frecventează zonele umede și habitatele ripariene. De aceea semnele de prezență lăsate de vidră se vor căuta în aceste zone umede preferate de vidră. Labele anterioare și posterioare imprimate de către vidră pe suprafețe cu mâl, noroi, nisip sau zăpadă pot fi întâlnite pe malurile apelor. În funcție de dimensiunile urmelor se poate recunoaște vârsta și sexul individului, astfel: < 5 cm - pui/juvenil, 6-7 cm - femelă adultă, > 7 cm - mascul adult conform Ottino J., 2004. Urmele de vidră pot fi observate pe tot parcursul anului atât iarna când este prezent stratul de zăpadă cât și toamna, vara și primăvara pe malurile cu nisip, pietriș fin, mâl sau noroi ale râurilor. Excrementele sunt utilizate și pentru a marca teritoriul, cu acest scop însă, vidra marchează mai des cu jeleul anal, ușor de recunoscut prin faptul că nu conține vertebre sau resturi din prada mâncată. În general vidrele sunt fidele locurilor de defecare, astfel în anumite puncte se formează adevărate latrine. În timpul activităților zilnice, vidra poate lăsa și alte semne de prezență într-un anumit areal. Primăvara mai ales, vidra obișnuiește să prădeze siturile de reproducere pentru amfibieni, în perioada când aceștia depun ponta, astfel sunt înșirați pe marginile acestor bălți, zeci de resturi de amfibieni. Pe tot timpul anului pot fi observate, carcase de pești prădați, pe malurile apelor, autoarea acestor semne fiind tot vidra. Iarna pot fi observate urmele lăsate de vidră și de coada acesteia iar când zăpada este mai mare se observă adevărate șanțuri în zăpadă, produse de vidră, alunecând pe zăpadă. Tot iarna pot fi observate tuneluri pe sub zăpadă și mici copci în gheață, utilizate pentru acumularea necesarului de hrană, vânătoarea pe sub gheață. Vizuinile de vidră sunt ușor de reperat datorită latrinelor din apropierea acestora, de obicei ele sunt săpate în malurile puternic fixate de rădăcinile arborilor. Vizuinile au de obicei două intrări, una aeriană și una subacvatică. Harta arealului de răspândire a speciei de vidră Lutra lutra în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este prezentată în Anexa nr. 18 Amenințările la adresa speciei sunt canalizările/îndiguirile/regularizările, tăierea vegetației de luncă, înființarea de microhidrocentrale și baraje, drenarea zonelor mlăștinoase, poluarea și braconajul. Pentru conservarea populației de vidre existente este necesară anihilarea amenințărilor potențiale. În primul rând trebuie evitată distrugerea habitatului riveran prin regularizarea cursului apei, prin înființarea de microhidrocentrale, prin tăierea vegetației de luncă sau prin drenarea zonelor umede. În al doilea rând este necesară stoparea declinului calitativ al apei și habitatului de luncă prin poluare de orice fel. În al treilea rând se impune stoparea fenomenului de braconaj acolo unde este cazul. Pentru îndeplinirea celor trei condiții de conservare, în mod simultan, se poate acționa astfel: – conștientizarea populației, în primul rând a tineretului, cu privire la toate aspectele legate de ecologie și necesitatea conservării naturii. Trebuie "plusat" pe repercusiunile pe care le are ... – distrugerea habitatelor asupra vieții cotidiene, începând de la afectarea sănătății oamenilor până la afectarea esteticii mediului ambiant; ... – aplicarea strictă a legislației specifice din domeniul protecției mediului, silviculturii, agriculturii și administrativ local. Practic se poate acționa prin constrângerea populației în sensul respectării prevederilor legale prin aplicarea de amenzi sau chiar întocmirea de dosare penale, după caz; ... – verificarea permanentă a investitorilor locali care ar putea afecta habitatul de luncă prin dezvoltarea unor întreprinderi neecologice; ... – obligarea deținătorilor de ferme piscicole de a împrejmui în mod corespunzător amplasamentele sau de a lua toate măsurile de prevenție pentru evitarea accesului vidrelor în spațiul bazinelor pentru creșterea intensivă a peștilor, cum ar fi împrejmuiri robuste și metode repelente. ... ... ... ... 2.4. Informații socio-economice și culturale 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este localizată în zona central-vestică a județul Suceava și ocupă o suprafață de 429 ha suprapunându-se unităților administrativ - teritoriale: Breaza 113,8 ha, Fundu Moldovei 196,89 ha, Pojorâta 57,49 ha, Sadova 31,12 ha și Câmpulung Moldovenesc 30,42 ha. A se vedea tabelul nr. 4. Sursa: Institutul Național de Statistică București - https://statistici.insse.ro/shop/. Tabelul nr. 4 Organizarea administrativ teritorială a ROSCI0321 Moldova Superioară Populația stabilă în U.A.T.-urile suprapuse ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară totalizează peste 27.000 locuitori, cu peste 16.700 locuitori în municipiul Câmpulung Moldovenesc și aproximativ 1.500 locuitori în localitatea Breaza. A se vedea tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Populația stabilă în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară Sursa: Institutul Național de Statistică București - https://statistici.insse.ro/shop. Mișcarea naturală a populației indică un spor natural în general negativ în localitățile Câmpulung Moldovenesc, Breaza și Pojorâta. Astfel, dinamica demografică la nivelul celor cinci unități administrativ teritoriale relevă în general un declin demografic generalizat, datorat pe de o parte sporului natural negativ, ceea ce indică o îmbătrânire a populației, și pe de altă parte valori pozitive ale migrației, excepție făcând comuna Pojorâta. Caracterizarea și evoluția forței de muncă relevă o populație activă ce totalizează 12.833 locuitori, reprezentând aproximativ 47% din care numai 11.832 locuitori constituie populația ocupată 43%. Astfel, aproximativ 4% este reprezentată de populația șomeră, dintre care, aproximativ 1.3% în căutarea primului loc de muncă. A se vedea tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6 Populația activă pe medii și sexe în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară Sursa: Institutul Național de Statistică București - https://statistici.insse.ro/shop/. Cei mai mulți șomeri sunt cuantificați în arealul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Acest fapt se datorează în primul rând declinului industrial. Astfel, numeroase întreprinderi și-au restrâns, închis - fabrica de mobilă, întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice, fabrica de încălțăminte, industrializarea lemnului și altele asemenea sau relocat activitatea. În acest context, tradiția industrială și experiența forței de muncă calificate pot fi fructificate prin dezvoltarea sectoarelor industriale slab poluante. Activitățile economice se bazează pe creșterea animalelor, exploatare forestieră și prelucrarea lemnului, exploatarea rocilor utile cum ar fi piatră, gresie, călcare dolomitice dar și pe turism. În comuna Fundu Moldovei a fost puternic dezvoltată industria minieră, prin exploatarea și prelucrarea în Uzina de Preparare Fundu Moldovei a minereului cuprifer. Sistarea definitivă a activității în anul 2003 a condus la disponibilizarea unui număr important de locuitori cu pregătire în profil. O parte au fost asimilați de S.C. Calcarul S.A. Pojorâta care desfășoară activitatea de exploatare și prelucrare mecanică a dolomitei în Cariera Pârâul Cailor în comuna Fundu Moldovei și Compania de Construcții Feroviare Câmpulung Moldovenesc care desfășoară activitatea de exploatare a gresiei în Cariera Măgura, comuna Pojorâta. Criza economică a determinat o fluctuație foarte mare a locurilor de muncă, mai multe companii micșorându-și numărul persoanelor angajate. Majoritatea populației ocupate din mediul rural desfășoară activități pastorale și silvice, agricole sau în sectorul public cum ar fi educație, ocrotirea sănătății, cultură, asistență socială, ultima având o pondere destul de modestă în structura ocupării. Populația inactivă se cifrează la circa 50% din totalul populației, cu valori mai ridicate în localitățile Câmpulung Moldovenesc și Pojorâta cu peste 50% din populația totală. În acest context socio-economic, odată cu deschiderea granițelor spre Uniunea Europeană, tinerii care nu reușesc să-și asigure un loc de muncă au contribuit la creșterea migrației externe, iar cei care s-au întors nu s-au mai stabilit în mediul rural preferând urbanul. Populația stabilă ocupată pe activități ale economiei naționale în cele 5 unități administrativ teritoriale ale arealului, este prezentată în caseta de mai jos, care indică o preponderență, în zona urbană, a dezvoltării activității de comerț iar în zonele rurale a activităților agro-pastorale și de silvicultură. Economia tradițională mai conservă încă meșteșuguri străvechi precum: prelucrarea fibrelor textile, țesutul, cojocăritul, sumănăritul, opincăritul, cusutul și broderia. Un loc aparte în civilizația locală îl ocupă prelucrarea artistică a lemnului. A se vedea tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7 Populația stabilă din zona ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară ocupată pe activități ale economiei naționale Sursa: Institutul Național de Statistică București - https://statistici.insse.ro/shop. Ținând cont de existența preponderentă a resursei naturale regenerabile - masa lemnoasă- în toate unitățile teritorial administrative din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară există operatori economici care desfășoară activități de exploatare și/sau prelucrare a acesteia. Există 3 ateliere în comuna Breaza, 3 în comuna Fundu Moldovei și 2 în comuna Pojorâta. Impactul acestei activități - prin abandonarea deșeurilor lemnoase în albiile râului Moldova și a afluenților acestuia, determină deteriorarea condițiilor de habitat al speciei Eudontomyzon mariae. De asemenea, S.C. Venna Energy Forța Naturală S.R.L. București coordonează activitatea de producere a energiei electrice în următoarele Centrale Hidroelectrice de Mică Putere CHEMP: "FCL" Câmpulung Moldovenesc a cărei captare este amplasată pe râul Moldova, aval de stația de pompare a apei potabile a municipiului; "Sâhla" Câmpulung Moldovenesc alimentat cu debitul uzinat al CHEMP FCL Câmpulung Moldovenesc; "Pojorâta" ce captează apa din râul Moldova, în aval de confluența cu râul Valea Putnei. În comuna Fundu Moldovei, pe malul drept al pârâului Pârâul Cailor, la circa 1 km de limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, S.C. Calcarul S.A. Pojorâta exploatează și prelucrează dolomită din Cariera Pârâul Cailor. În comuna Pojorâta, Compania de Construcții Feroviare Câmpulung Moldovenesc desfășoară activitatea de exploatare și prelucrare a gresiei în Cariera Măgura. Limita carierei se află în imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară precum și în vecinătatea Rezervației Naturale "Stratele cu Aptychus de la Pojorâta", de interes paleontologic. Rezervația a fost constituită prin HCM nr. 518/1954, fiind legiferată ulterior prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate menționează la anexa 1 poziția 2733 Rezervația Stratele cu Aptychus cu suprafața de 1 ha iar 0,1% din suprafața rezervației este în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară. În localitatea Fundu Moldovei, compania Domarom Star S.R.L. exploatează și îmbuteliază apa minerală Rarăul prin captarea unui izvor de pe versantul stâng al văii Moldovei, la cca. 300 metri de limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. O altă activitate prezentă în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este cea de colectare și prelucrare a florei spontane, cum ar fi plante medicinale, fructe de pădure și a ciupercilor din fondul forestier. Pe malul drept al pârâului Putna funcționează un centru achiziții și prelucrare a florei spontane. O activitate care a căpătat amploare în ultimii ani este turismul. Ca urmare a promovării prin diverse proiecte finanțate cu fonduri europene a turismului cultural, a turismului ecologic în arealul Rarău - Giumalău, a poziționării localităților Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova, Câmpulung Moldovenesc pe traseul spre mânăstirile monumente UNESCO din județul Suceava, au apărut o serie de unități de cazare pentru turiști, cu utilitățile aferente. A se vedea tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8 Principalii indicatori privind activitatea structurilor de primire turistică din zona ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, județul Suceava Sursa: Institutul Național de Statistică București - https://statistici.insse.ro/shop/. De remarcat, în comuna Breaza, este grupul de case ce constituie pensiunea "Satul bucovinean", care păstrează arhitectura specifică, tradițională a spațiului analizat. În prezent, în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară se desfășoară și activități cinegetice, aici fiind constituite patru fonduri cinegetice pentru cerb comun, căprior, mistreț, iepure comun, urs, lup, cocoș de munte și/sau vulpe. A se vedea tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9 Fondurile de vânătoare în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor În urma observațiilor și măsurătorilor realizate pe teren, precum și a prelucrărilor planurilor de amenajament existente relaționate cu hărțile cadastrale, planurile de bază scara l:5000 sau l:10000, hărțile topografice militare scara 1:250000, ortofotoplanurile din 2005/2008, s-au identificat următoarele categorii de folosință a terenurilor. A se vedea figura nr. 1. Figura nr. 1 Tipurile de utilizare a terenului în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Din punct de vedere al proprietarilor de teren din aria naturală protejată, peste 50% din suprafață se află în proprietatea persoanelor fizice, urmată de autoritățile administrației publice locale cu 30,86 %. A se vedea figura nr. 2. Figura nr. 2 Ponderea proprietarilor de teren în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.4.1.4. Administratori și gestionari Dintre administratorii de teren din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, se remarcă predominarea formei de proprietate privată a persoanelor fizice, urmată de Apele Române și autoritățile administrațiilor publice locale, cum ar fi Fundu Moldovei. A se vedea figura nr. 3. Figura nr. 3 Ponderea administratorilor de teren în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară ... 2.4.1.5. Infrastructură și construcții Infrastructura de transport și cea tehnico-edilitară din spațiul analizat indică o rețea extinsă de drumuri modernizate aflate într-o stare bună de folosire. Rețeaua de alimentare cu apă există în 3 din cele 5 localități din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, fiind necesară extinderea acesteia la nivelul întregului areal. În ceea ce privește rețeaua de canalizare, cu excepția municipiului Câmpulung Moldovenesc și într-o mai mică măsură Fundu Moldovei, este inexistentă pentru celelalte localități, A se vedea tabelul nr. 10. De asemenea, trebuie remarcate captările de apă potabilă și industrială a municipiului Câmpulung Moldovenesc din terasa râului Moldova, respectiv captarea prin stația de pompe Sadova, apa potabilă fiind obținută din 11 puțuri de adâncime și captarea prin sursa Aeroport, apa fiind obținută din 6 puțuri de adâncime 12-14 m. Tabelul nr. 10 Infrastructură și construcții în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară Sursa: Institutul Național de Statistică București https://statistici.insse.ro/shop/. Construcția Exploatării Miniere Fundu Moldovei este amplasată în zona rezidențială a localității Fundu Moldovei, de cursul râului Moldova despărțind-o drumul județean Pojorâta - Izvoarele Sucevei. Unitatea de preparație a minereului cuprifer Fundu Moldovei și-a încetat activitatea în anul 2003, pe platforma industrială și în halele tehnologice rămânând atât concentrate de miniere, reziduuri miniere cât și alte materiale utilizate în procesul de producție. Iazul de decantare Dealu Negru este un iaz de coastă, pus în funcțiune în anul 1967, construit pe malul drept al râului Moldova, în zona rezidențială a localității Fundu Moldovei, baza taluzului principal fiind la circa 5 m de cursul râului Moldova. Taluzele iazului sunt uscate și puternic ravenate la partea superioară, prezentând antrenări de steril atât înspre cursul Moldovei cât și spre gospodăriile aflate în zona amonte, pe firul apei, a depozitului. ... 2.4.1.6. Patrimoniu cultural Situația actuală a patrimoniului cultural din spațiul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară a fost analizată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Municipiul Câmpulung Moldovenesc. Evoluția în timp a așezării Câmpulungului Moldovenesc a fost favorizată de poziția geografică, de bogățiile solului dar și de creația oamenilor ce au creat principalele mărturii culturale, arhitectonice și de cult: o bibliotecă municipală și 6 școlare, 3 muzee și 11 biserici, dintre care: Muzeul "Arta Lemnului", înființat ca muzeu de etnografie și științele naturii, a fost reprofilat ca muzeu al lemnului în 1967. Este unic în țară și printre puținele din Europa, ca tematică și valoare a exponatelor; Muzeul Lingurilor, "Casa-muzeu prof. Ion Țugui", adăpostește cea mai mare colecție de linguri de lemn din țara noastră; Casa Muzeu "Ion Grămadă" a fost inclusă în parcul național al monumentelor de arhitectură în iunie 1955; Catedrala ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului"; Bisericile ortodoxe "Sfântul Nicolae", "Nașterea Maicii Domnului" și "Sfântul Dumitru"; Mănăstirea Rarău; Catedrala romano-catolică "Înălțarea Domnului". Comuna Breaza. Satul Breaza este atestat documentar în anul 1818. Populația comunei este angrenată în activități agro-zootehnice, exploatarea și prelucrarea lemnului, iar, ca preocupări din domeniul creativ artistic, încondeierea ouălor și sculptura în lemn. Comuna Fundu Moldovei. Denumirea localității Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1761, într-un hrisov dat de domnitorul Moldovei Ioan Grigore Callimachi, referitor la apartenența unor moșii montane. Aceasta este una din comunele reprezentative pentru zona de munte a Bucovinei, vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca unul dintre cele patru puncte de interes major pentru cercetările sociologice întreprinse de profesorul Dimitrie Gusti, primele de acest gen din România. Este o regiune conservatoare, locuită de munteni, vii păstrători ai unor forme specifice de viață materială și spirituală, punct de atracție pentru cei interesați de elementele de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, de viața păstorească sau alte ocupații conexe, de meșteșuguri, dar și de un bogat fond folcloristic. Costumele populare, diferitele obiceiuri și ceremonialuri, diversitatea coregrafică a dansurilor populare, repertoriul muzical, sunt câteva din cele mai reprezentative domenii de viață și creație culturală. Ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, a înregistrat o serie de performanțe notabile în țară și peste hotare. De asemenea, este și comuna-gazdă a Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece și poezii religioase ce se desfășoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care are ca scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară. Comuna Pojorâta. Primele mențiuni în documente cu privire la părți din teritoriul actual al comunei datează din anul 1584 - actul de danie a logofătului Solomon către mănăstirea Sucevița - unde se menționează muntele Giumalău. Din anul 1611 există o "carte de zălojag" în care se amintește de Peciștea. Satul Pojorâta este menționat pentru prima dată în "cartea de judecată și hotarnică" datată la 7 august 1696. Coloniștii germani s-au organizat într-o comunitate puternică, cu vornicul și pecetea ei, 2 biserici, una catolică și una evanghelică ce funcționează și azi. Comuna Pojorâta dispune de 2 cămine culturale, atât în localitatea Pojorâta cât și în localitatea Valea Putnei, ambele fiind bine întreținute și utilizate pentru diferite evenimente socio-culturale. În prezent numărul bibliotecilor din comuna Pojorâta este mai mic decât în trecut, rămânând doar două: o bibliotecă publică în satul Pojorâta, găzduită de Căminul Cultural, care avea înregistrat în anul 2005 un număr de 9142 volume și o bibliotecă școlară, care funcționează în Școala cu clasele V-VIII din Pojorâta. În localitatea Pojorâta a funcționat și un cinematograf care în prezent este închiriat de către primărie unei societăți culturale care se ocupă cu reînvierea și menținerea obiceiurilor, a muzicii și dansurilor populare. Viața culturală din comună se desfășoară în cadrul următoarelor locașuri de cult: Biserica Sfântul Nicolae. Fără a fi înscrisă în Lista monumentelor din județul Suceava, construcția ei reprezintă o raritate, atât în România cât și în Europa, datorită celor 7 turnuri, existând doar 4 astfel de biserici în Europa; Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul; Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril satul Valea Putnei; Schitul Corlățeni Ioan Iacob Hozevitul. La acestea se mai adaugă și locașuri de cult ce aparțin altor rituri: 1 biserică catolică, 1 biserică evanghelică și 1 casă de rugăciune aparținătoare cultului baptist. Comuna Sadova. Prima atestare documentară a localității Sadova este menționată în jurul anului 1343, când are loc primul descălecat, cel al voievodului Dragoș din Maramureș, care s-a stabilit aici cu românii săi, formând satele de pe Valea Moldovei, inclusiv Sadova. A două menționare a satului Sadova apare în anul 1716, în cartea lui Dimitrie Cantemir, "Descriptio Moldavie", prezentându-l ca parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, domeniu românesc întemeiat de Bogdan I, voievodul. În această localitate există 2 biserici: Biserica-monument Sfântul Gheorghe din Gura Sadovei și Biserica Sfântul Nicolae din Fundu Sadovei. În comună mai există și Casa Memorială Dragoș Vicol. ... ... 2.4.2. Presiunile cu impact asupra sitului ROSCI0321 Moldova Superioară Tabelul nr. 11 Activități cu potențial impact
49. a)Presiune/Amenințare: Pragurile de compensare din beton și cele din lemn Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi Descriere: Acestea sunt bariere peste care specia Eudontomyzon mariae cât și majoritatea celorlalte specii de pești nu poate să treacă, astfel populațiile devin fragmentate. Totodată, în aceste condiții este compromisă migrația speciilor de pești -în special în perioada de reproducere, când unele specii urcă pe afluenți. În cazul producerii unei eventuale poluări a râului sau a unei viituri mari, peștii de pe un anumit sector pot muri din cauza înfundării branhiilor. În aceste condiții, existența acestor praguri împiedică migrația speciei în vederea unei repopulări. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea zona care înainte era lotică, cu curs rapid devine lentică, cu curs lent. Astfel, în aceste areale cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are impact negativ asupra speciilor de pești. Existența pragurilor din beton sau lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, albia minoră se adâncește de la an la an din cauză că nisipul și pietrișul din amonte este oprit de către aceste bariere, iar depozitele existente sunt transportate în aval. ...
50. b)Presiune/amenințare: Lipsa arborilor de pe malul râurilor/pârâurilor Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior În lipsa arborilor de pe malul râurilor/pârâurilor care umbresc albia minoră, apa râului se încălzește iar cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Această problemă apare în special pe sectoarele de râu/pârâu din interiorul localităților. ...
51. c)Presiune/amenințare: Exploatarea pietrișului și a pietrelor mari din albiile minore ale râurilor/pârâurilor Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei - la angrenarea suspensiilor solide în masa apei. Astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. ...
52. d)Presiune/amenințare: Poluarea apelor Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi Poluarea provenită de la localitățile aflate de-a lungul râurilor afectează negativ ihtiofauna râului. Aceste localități poluează apele prin descărcarea apelor menajere în albia râurilor. Chiar dacă se află în aval de aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, stația de epurare a orașului Câmpulung Moldovenesc poluează masiv râul Moldova, cu influență asupra ihtiofaunei. Se propune eliminarea acestei poluări prin repararea/modernizarea stației de epurare a orașului Câmpulung Moldovenesc. ...
53. e)Presiune/amenințare: Exploatările forestiere Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi Exploatările forestiere au un impact indirect asupra ihtiofaunei. În momentul de față pădurile sunt supraexploatate, în multe zone sunt tăieri rase de dimensiuni mari, astfel că precipitațiile nu sunt reținute de păduri, viiturile de primăvară și toamnă sunt foarte mari, iar secetele din perioadele de vară sunt însemnate. Ca efect negativ al exploatărilor forestiere se poate aminti și antrenarea suspensiilor solide, în special pământ, noroi de pe drumurile forestiere în albiile minore al pârâurilor de către viituri, cauzând moartea speciilor de pești prin înfundarea branhiilor acestora. ...
54. f)Presiune/amenințare: Extinderea localităților de-a lungul râului, construirea caselor în imediata vecinătate a acestora Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra În ultimii ani, foarte multe case sunt construite în apropierea râurilor, în unele cazuri chiar în albie, în arealele inundabile ale râurilor/pârâurilor. În aceste areale arborii de pe malul râurilor lipsesc, iar casele nu sunt racordate la canalizare. După primele viituri mari, apar lucrările de prevenire ale inundațiilor, care au scopul de a apăra casele de inundații, care de fapt au fost construite haotic în albia râului sau în zona inundabilă a acestuia. Activitatea umană ar putea duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes ceea ce ar afecta decisiv liniștea în habitatul vidrei. În lipsa liniștii animalele sălbatice părăsesc locului de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote. ...
55. g)Presiune/amenințare: Lucrările de întreținere și de prevenire a inundațiilor Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra, Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior Aceste lucrări sunt efectuate de către Administrația Națională "Apele Române" și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul lucrărilor albiile râurilor/pârâurilor sunt "curățate", pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, cum ar fi lemnul căzut în albia minoră sunt scoase din albia minoră, astfel că arealele de ascunziș și de hrănire ale speciilor de pești sunt distruse. Din cauza acestor lucrări dinamica naturală a râului este influențată/blocată. O altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel că mulți pești mor în timpul executării lucrărilor. De asemenea, în cadrul acestor lucrări sunt tăiați arborii de pe malul pârâurilor, pentru a permite accesul utilajelor de lucru în apropierea albiei minore. Aceste lucrări trebuie evitate/interzise în interiorul și în imediata vecinătate a ariei protejate. În cazul vidrei, prin regularizarea cursurilor de apă și distrugerea vegetației pot dispărea locurile de adăpost din maluri și a locurilor pentru creșterea puilor. ...
56. h)Presiune/amenințare: Microhidrocentralele - MHC Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra Construirea microhidrocentralelor este o amenințare potențială pentru aproape fiecare râu/pârâu din zona montană a țării. În momentul de față această problemă a fost detectată și în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în dreptul localității Câmpulung Moldovenesc - MHC Sahla și un alt MHC în dreptul localității Pojorâta. Microhidrocentralele au un efect negativ, în special prin faptul că se extrage o mare parte din debit - uneori chiar tot debitul de pe un sector de câțiva kilometri, influențând astfel condițiile de supraviețuire și de reproducere ale speciilor de pești. O altă problemă care apare în cazul microhidrocentralelor este întreruperea conectivității longitudinale. De cele mai multe ori sunt amplasate scări de pești pentru a asigura această conectivitate, însă până în momentul de față, nu a fost identificată nicio scară de pește care să asigure conectivitatea pentru toate speciile din zonă. Lucrările de întreținere ale microhidrocentralelor afectează ihtiofauna. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, iar apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Această amenințare are ca efect imediat asupra speciei de vidră Lutra lutra afectarea sursei de hrană prin împuținarea sau dispariția unor specii de pești, amfibieni, reptile, melci și altele. ...
57. i)Presiune/amenințare: Braconajul Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, Lutra lutra Având în vedere informațiile provenite de la localnicii din zonă, reiese faptul că braconajul este un pericol care afectează negativ ihtiofauna din zonă. Se practică mai multe tipuri de braconaj: cu plasa - setcă, năvoade, cu ecranul - un fel de setcă ce se prinde pe un triunghi din sârmă, care se lansează cu undița și apoi se trage în apă din amonte spre aval, astfel peștii care stau cu capul în amonte se agață în setca din mijlocul triunghiului și cu curentul. Acest ultim tip de braconaj este cel care afectează într-o măsură foarte mare ihtiofauna râurilor, unde se practică, deoarece omoară atât peștii mari cât și pe cei mici, dar și celelalte organisme care trăiesc în apă, cum ar fi nevertebratele care constituie o bază trofică pentru multe dintre speciile de pești. Braconajul în cazul vidrei poate fi motivat de două cauze. În primul rând există o puternică tendință actuală pentru înființarea de ferme piscicole care deservesc pensiuni și traficul turistic, sau reprezintă sursă de hrană pentru un număr limitat de familii locale. Vidrele sunt atrase de această sursă facilă de hrană, ceea ce duce în final la un conflict între deținătorii de ferme piscicole și vidre. Deoarece legislația nu permite împușcarea vidrelor, piscicultorii acționează ilegal prin capturarea și uciderea acestora, cel mai adesea cu capcane. Un al doilea motiv pentru braconaj ar putea fi creșterea cerinței de blănuri valoroase. Tendințele modei au avut și au în continuare un impact important asupra populațiilor de animale sălbatice ca sursă de piei de calitate superioară. ...
58. j)Presiune/amenințare: Depozitarea deșeurilor pe malul apei - în special cel al rumegușului Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi Depozitarea rumegușului pe malul apei este o problemă generală pe toată lungimea ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Efectul negativ asupra ihtiofaunei este dat de faptul că în cazul viiturilor mari, rumegușul este antrenat în albia râului/pârâului, iar pentru descompunerea acestuia este necesar o cantitate însemnată de oxigen, ceea ce este extras din apa râului. În aceste condiții cantitatea de oxigen dizolvat necesar pentru supraviețuirea speciilor de pești poate scădea sub un nivel critic. De asemenea, rumegușul antrenat în apa râului poate înfunda branhiile peștilor. ...
59. k)Presiune/amenințare: Iazul de decantare Dealu Negru Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior Depozitul de steril uzinal - iazul de decantare Dealu Negru - provenit de la Uzina de Preparare a minereului cuprifer Fundu Moldovei din apropierea râului Moldova reprezintă un pericol potențial pentru calitatea apei din râu și implicit pentru habitatul de anin. Iazul de decantare Dealu Negru, folosit la extracția din subteran a minereurilor cuprifere și prelucrarea acestora, amplasat în zona rezidențială a localității Fundu Moldovei, la limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, în apropierea cursului Moldovei reprezintă de asemenea un pericol pentru calitatea mediului din acest areal, în special pentru biocenoza râului Moldova. Deși activitatea Unității de preparație minieră și-a încheiat activitatea în anul 2003, pe platforma industrială și în haldele tehnologice au rămas concentrate și reziduuri miniere, precum și alte materiale utilizate în procesul de producție. Taluzele iazului sunt uscate și puternic ravenate la partea superioară, prezentând frecvente antrenări de material steril, încărcat cu metale grele atât înspre cursul Moldovei cât și spre gospodăriile aflate în zona din amonte. ...
60. l)Presiune/amenințare: Cariera Măgura Habitatul/specia afectată: Eudontomyzon mariae, Barbus meridionalis petenyi, 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior Cariera Măgura este situată la limita ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, pe raza localității Pojorâta. Exploatarea gresiei din cariera Măgura necesită monitorizare permanentă din partea custodelui, în vederea limitării extinderii suprafeței acesteia în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. ... ... ... Capitolul 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor a fost realizată utilizând integral sau prelucrate rezultatele obținute în cadrul Activității A.1.: Evaluarea stadiului de conservare/ inventariere a speciilor și habitatului de importanță națională și/sau comunitară din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară realizată în cadrul proiectului finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu: "Conservarea biodiversității printr-un management adecvat al ariei naturale protejate Moldova Superioară". 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion Conform Formularul Standard Natura 2000 al ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, singurul habitat de interes comunitar de pe teritoriul ariei este 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este situată în regiunea alpină, la altitudine medie de 785 m, în etajul de vegetație al molidului, conform zonării vegetației României. Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară este străbătută pe lungimea sa, de la NV în direcția SE de cursul superior al Râului Moldova, de unde vine și denumirea sitului, ceea ce presupune și existența unor habitate specifice ripariene sau de zone umede. Așadar, în urma evaluărilor realizate pe teren se constată lipsa habitatului 91V0 - Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion și prezența altor trei habitate, respectiv habitatul prioritar 90E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Frasinus excelsior; 6520 - Fânețe montane și habitatul 9410 - Păduri acidofile de Picea din etajul montan și alpin. Ținând cont de criteriile necesare a fi îndeplinite, din cele 3 habitate identificate, doar 2 au putut fi analizate din punctul de vedere al stării lor de conservare și anume: 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior și 6520 - Fânețe montane. Habitatul 9410 Păduri acidofile de Picea din etajul montan și alpin nu a putut fi analizat datorită eșantioanelor foarte mici, marginale și nereprezentative pentru calitatea acestui tip de habitat, el fiind inclus accidental în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară, datorită acurateții trasării limitelor.
61. a)Habitatul 90E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Frasinus excelsior Habitatul pădurilor aluviale de Alnus glutionsa și Fraxinus excelsior, subtipul Pădurilor aluviale de Alnus incana cu Telekia speciosa este situat în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară în teritoriul său natural. Apreciem suprafața acestui tip de habitat ca fiind stabilă în condițiile unui impact antropic nesemnificativ. Speciile edificatoare ale acestui tip de habitat sunt Alnus incana și Telekia speciosa. Specia Telekia speciosa lipsește de pe teren, dar funcțiile acestui habitat sunt îndeplinite fără probleme chiar și în absența ei. Alnus incana prezintă stare bună de conservare în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Având în vedere cele de mai sus, concluzionăm că starea habitatului 91E0* este caracterizată ca fiind medie spre bună în momentul ridicărilor fitosociologice și, în lipsa impactului antropic semnificativ, acesta se poate menține pe termen lung și habitatul poate să își îndeplinească funcțiile ecologice caracteristice. ...
62. b)Habitatul 6520 - Fânețe montane Habitatul fânețelor montane se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară în arealul său natural de răspândire în România. Apreciem suprafața acestui tip de habitat ca fiind stabilă pe termen mediu și în condițiile actuale de management. Speciile edificatoare ale acestui tip de habitat au fost identificate pe teren și funcțiile ecologice ale habitatului sunt îndeplinite. Starea de conservare a speciilor edificatoare este bună. Apreciem starea de conservare a habitatului 6520 - Fânețe montane ca fiind bună, chiar dacă habitatul este extrem de fragmentat. Acest tip de habitat este unul sensibil la managementul aplicat și orice modificare a folosinței terenului poate afecta calitatea habitatului, cum ar fi abandonatul cositului și transformarea terenului în pășune. Funcțiile ecologice ale acestui habitat vor fi îndeplinite atâta timp cât se menține cositul după maturarea speciilor de poacee ca măsură de management. ... ... ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ În cadrul subcapitolului se prezintă evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Eudontomyzon mariae Evaluarea stării de conservare a unei specii poate fi realizată în mod satisfăcător numai pe baza comparației unei serii de date mai vechi cu date noi, obținute pe baza unui protocol de monitorizare standardizată. Monitorizarea înseamnă repetarea periodică a colectării datelor pe baza unei metodologii neschimbate. În România există foarte puține astfel de date, astfel evaluarea statutului de conservare nu este posibilă sau pot fi făcute numai speculații cu privire la acest aspect. În cazul speciei Eudontomyzon mariae ne confruntăm cu următoarele probleme: datele din trecut nu au fost colectate periodic iar metodologia de colectare a probelor nu a fost standardizată, în cazul datelor provenite de la Apetroaie D.V. din anul 1973, nu este menționată metodologia utilizată la colectarea probelor și nici data la care aceste probe au fost colectate. Cert este însă că, având în vedere publicația lui Apetroaie D.V. din anul 1973, putem afirma faptul că în perioada în care s-au colectat acele probe, cel mai probabil la începutul anilor '70, Eudontomyzon mariae era o specie destul de comună pe acest sector. În timpul inventarierilor efectuate între anii1995 și 2009 de către Davideanu G. și Davideanu A., Vornicu B. și colab. 2006, Vornicu B., specia nu a fost găsită. Nu știm însă care este motivul pentru care aceasta nu a fost identificată. Unul dintre motive poate fi faptul că specia chiar dacă era prezentă pe acest sector, era prezentă într-un număr atât de redus încât nu a putut fi identificată iar un alt motiv poate fi faptul că metoda utilizată nu a fost adecvată identificării acestei specii. În momentul de față specia a fost găsită în 7 din cele 8 puncte de colectare aflate pe cursul principal al râului Moldova. A se vedea tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12 Punctele de colectare aflate pe râul Moldova în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară și numărul exemplarelor de Eudontomyzon mariae colectate la nivelul acestora Datorită celor mai sus menționate tindem să stabilim starea de conservare a speciei Eudontomyzon mariae în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară ca fiind favorabilă. Totuși, dorim să menționăm faptul că această afirmație trebuie tratată cu foarte mare abținere, deoarece starea de conservare a speciei nu a fost stabilită în urma unei monitorizări consecutive/permanente, timp de mai mulți ani și nici datele din literatură nu au fost colectate cu aceleași metode. În urma evaluărilor realizate pe teren se constată prezența speciei de interes comunitar mreana vânătă - Barbus meridionalis petenyi, care trebuie introdusă în Formularul Standard Natura 2000. Ca și în cazul chișcarului, evaluarea statutului de conservare pentru specia Barbus meridionalis petenyi nu este posibilă sau pot fi făcute numai speculații cu privire la acest aspect. Datele din trecut nu au fost colectate periodic iar metodologia de colectare a probelor nu a fost standardizată, în cazul datelor provenite de la Apetroaie D.V. din 1973, nu este menționată metodologia utilizată la colectarea probelor și nici data la care aceste probe au fost colectate. Având în vedere publicația lui Apetroaie D.V. din 1973, putem afirma faptul că nici în perioada în care s-au colectat acele probe Barbus meridionalis petenyi nu era o specie foarte abundentă pe acest sector, fiind identificat într-un număr de 16 exemplare la nivelul unei stații de colectare aflat la nivelul localității Botuș. În timpul inventarierilor efectuate în anul 1995 de către Davideanu G. și Davideanu A. și publicate în 2006, specia a fost identificată într-un număr de 5 exemplare la stația de colectare aflată la nivelul localității Colacu. În timpul colectării probelor din anul 2005 și publicate de către Vornicu B. și colab. în 2006, specia nu a fost găsită la stația de colectare aflată la nivelul localității Pojorâta, fiind identificată doar în aval de localitatea Molid. În prezent, specia a fost identificată în 4 puncte de colectare, într-un număr de 20 de exemplare. A se vedea tabelul nr. 13. Trebuie menționat faptul că nu a fost identificată specia la nivelul celor două stații de colectare aflate în vecinătatea localității Pojorâta, unde specia se pare că lipsea și în anul 2005, conform lui Vornicu B. și colab. Tabelul nr. 13 Punctele de colectare aflate pe râul Moldova în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară și numărul exemplarelor de Barbus meridionalis petenyi colectate la nivelul acestora Având în vedere cele mai sus menționate tindem să stabilim statutul de conservare a speciei Barbus meridionalis petenyi ca fiind favorabilă. Totuși, dorim să menționăm faptul că această afirmație trebuie tratată cu foarte mare abținere, deoarece starea de conservare a speciei nu a fost stabilită în urma unei monitorizări consecutive/permanente, timp de mai mulți ani și nici datele din literatură nu au fost colectate cu aceleași metode. ... 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei de vidră Lutra lutra În cazul vidrei nu există o metodologie de evaluare impusă sau recomandată la nivel național. Din acest motiv, nu există date statistice cu privire la dinamica acestei specii în diferitele regiuni ale țării. Lucrările de cercetare care s-au efectuat în diferite zone din România și care se referă la specia vidră, sunt puține, nu sunt cunoscute, datele sunt mai mult sau mai puțin publice, iar cercetările se referă doar la analiza punctuală a existenței vidrei într-o anumită arie redusă ca suprafață. În acest caz, informațiile existente sunt dispersate în teritoriu și nu au continuitate în timp. Ca urmare, pentru aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară s-a impus parcurgerea întregii albii, pentru a căuta urme ale activității acestei specii. Punerea în evidență a existenței vidrei într-un anumit teritoriu este relativ ușoară, specia fiind fidelă locului de trai, iar urmele prezenței sale sunt multiple. Au fost identificate urme propriu-zise, lăsături, "jeleuri", resturi nedigerate în care se disting oasele de pește și de batracieni și altele. Prin deplasarea în lungul albiei, dinspre amonte spre aval au fost identificate trei zone în care activitatea vidrelor este evidentă. În fiecare zonă, urmele activității vidrelor au fost semnalate pe o lungime de circa 5-7 km de râu, cu un nucleu de activitate mai intensă de 2-4 km. Se estimează existența a unui număr de circa 4-6 adulți și 5-8 juvenili în iulie 2014. Facem mențiunea că vizuinile frecventate de vidre au fost identificate în perioada martie 2014. În luna iunie 2014 două dintre acestea erau mai puțin "purtate". Motivul poate fi dat de două cauze: fie puii au crescut și au părăsit bârloagele, fie zona a fost deranjată și părăsită temporar. Specia are un caracter eratic și își poate schimba zona de activitate în funcție de abundența hranei. Dată fiind etologia cunoscută a speciei, putem afirma că între Breaza de Sus și Fundul Moldovei există cel puțin trei zone cu o concentrație ridicată a urmelor, probabil zone în care femelele fată. Între aceste zone masculii circulă, aceștia având un comportament eratic caracteristic. Între cele trei zone puternic frecventate de vidre există porțiuni în care sunt semnalate urme, dar cu o frecvență mult mai redusă, ceea ce confirmă comportamentul de "vagabondaj" al speciei și al masculilor în primul rând. În timpul deplasărilor de-a lungul albiei nu au fost semnalate urme de urs, lup, râs sau pisică sălbatică. ... 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor Ursus arctos, Canis lupus și Lynx lynx Conformația ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară se întinde în lungul cursului superior al râului Moldova din comuna Breaza până în orașul Câmpulung Moldovenesc. Arealul este foarte îngust, lățimea fiind de câteva sute de metri. Arealul este puternic antropizat, satele, cătunele și casele mai mult sau mai puțin izolate fiind răspândite de-a lungul râului. Teritoriul a fost și este puternic afectat de activitatea de minerit, de exploatările forestiere și de activitățile de creștere a animalelor domestice. Din aceste motive nu se poate pune în discuție localizarea ursului, lupului, râsului sau pisicii sălbatice în zona propriu-zisă a ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. Indivizii acestor specii pot fi identificați doar dacă tranzitează lunca Moldovei superioare. Cursul superior al râului Moldova reprezintă hotar pentru patru fonduri cinegetice. Deoarece suprafața ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară este redusă având o lățime de maxim câteva sute de metri, s-a impus analiza zonei în ansamblu. Din acest motiv s-au parcurs și zonele dispuse pe versanții estici și vestici ai râului Moldova pentru identificarea urmelor de răpitoare mari. Conform studiului efectuat, în deplasările în afara ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară propriu-zise, în afara albiei minore și majore au fost găsite urme de carnivore mari, atât pe Obcina Feredeului cât și pe Obcina Mestecănișului. Întrucât evaluarea anuală a populațiilor speciilor de carnivore protejate este realizată de către gestionarii fondurilor cinegetice, în tabelul nr. 14 este prezentată situația efectivelor evaluate în februarie-martie în ultimii trei ani, în conformitate cu datele oficiale raportate la ministerul de resort. În tabelul nr. 15 este prezentat numărul de indivizi din fiecare specie protejată împușcați în ultimii trei ani, așa cum reiese din documentațiile transmise la ministerul de resort. Tabelul nr. 14 Efectivele de carnivore protejate în ultimii trei ani în aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară Tabelul nr. 15 Numărul de exemplare de carnivore protejate recoltate din zona ariei protejate Moldova Superioară Se poate observa că în ultimii trei ani au fost recoltați, pe ansamblu, 9 lupi și 1 urs din arealul studiat și niciun exemplar din familia Feline. Așa cum reiese din datele oficiale din tabelul 13 și 14, numărul de urși și lupi evaluați/real este mult mai mare decât efectivul optim calculat, iar recolta este relativ redusă sau lipsește în cazul felinelor. Astfel, în continuarea ideii de mai sus, gestionarii de fonduri cinegetice urmăresc recoltarea urșilor, dar și a lupilor. Lupii sunt vânați deoarece sunt considerați a fi cauza diminuării populațiilor de cervide și de mistreți. Deoarece ungulatele, respectiv cervidele și mistrețul, reprezintă principala sursă de venit a activității de vânătoare se urmărește împuținarea lupilor în favoarea speciilor de interes economic. Pe de altă parte, există reclamații și note de constatare la autoritățile administrației publice locale și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Suceava cu privire la pagubele provocate de urși. Acest fel de rapoarte au fost înregistrate în fiecare din ultimii trei ani pe toate cele patru fonduri cinegetice. În acest sens, se poate menționa o reclamație și o notă de constatare din care reiese faptul că în anul 2013 pe fondul cinegetic Măgura un urs a ucis într-o singură noapte 6 vite. ... ... 3.3. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară În vederea îmbunătățirii măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor de interes conservativ este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. Astfel, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ specie/habitat trebuie elaborat un plan de monitorizare a stării de conservare. În acest sens, au fost elaborate planuri de monitorizare pentru habitatele și speciile de interes comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară. ... Capitolul 4 SCOP ȘI OBIECTIVE 4.1. Scopul managementului Scopul managementului ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superioară, este de a asigura starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl prin intervenții active de management. ... 4.2. Programe Pentru atingerea scopului Planului de management au fost identificate patru programe/teme de management, fiecare având câte un obiectiv strategic. Programul A: Conservarea biodiversității Obiectiv strategic: Menținerea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ prin aplicarea și îmbunătățirea măsurilor de conservare Programul B: Managementul resurselor naturale Obiectiv strategic: Reglementarea, controlul și monitorizarea activităților de utilizare a resurselor naturale de pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0321 Moldova Superio