MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000

(2000).../... Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte, au convenit următoarele: Articolul 1 Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta. Articolul 2 Identificarea măsurii Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I: Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PT/003 Titlul: Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrazii Bucureşti-Cernavodă, România Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie - data finalizarii: până la 31 decembrie 2005 Localizare: judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Constanta din România Grup: Coridorul european de transport nr. IV (drum). Articolul 3 Angajamentul

(1)Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 95.616.000 euro. ...

(2)Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. ...

(3)Valoarea maxima a asistenţei prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilită la 71.712.000 euro. ...

(4)Suma de 11.100.000 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilitatea resurselor bugetare. ... Articolul 4 Plăţile

(1)Asistenţă comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. ...

(2)Plăţile efectuate înainte de data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare nu sunt eligibile pentru asistenţă în cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare. ...

(3)Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea măsurii vor fi încheiate nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. Raportul cerut pentru plata soldului final va fi transmis în termen de maximum 6 luni de la această dată. ...

(4)Plata în avans este stabilită la 11.100.000 euro şi va fi transferata după cum urmează: ... - o sumă de 5.050.000 euro este plătită după semnarea de către Beneficiar a prezentului memorandum; - restul este plătit după semnarea de către Beneficiar a primului contract de lucrări, după prezentarea planului de achiziţii conform celor specificate la art. 8 paragraful

(3).

(5)În conformitate cu prevederile pct.

(5)din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ... Articolul 5 Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la transporturi şi reţele transeuropene. Articolul 6 Proprietatea intelectuală Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza aceste materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. Articolul 7 Permisele şi autorizările Orice tipuri de permise şi/sau autorizari necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala. Articolul 8 Condiţiile specifice legate de măsura Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă acordată de Comunitate se afla sub rezerva următoarelor condiţii: 1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care:

1. a)afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi ...
2. b)rezultă din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate sau dintr-o încetare ori modificare reală a condiţiilor de exploatare. ... Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. 2. Condiţia privind disponibilităţile Asistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor. 3. Condiţii privind plata în avans
3. a)Înainte de plată primului avans un manager de proiect şi o unitate distinctă de management al proiectului vor fi desemnate în cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor. ...
4. b)Cea de-a doua plata în avans se va face sub rezerva: ... - unui angajament din partea Administraţiei Naţionale a Drumurilor referitor la luarea de măsuri de corecţie necesare pentru atenuarea impactului proiectului asupra mediului; - prezentării unei evaluări complete privind impactul asupra mediului (EIA), inclusiv a unei consultări publice; - prezentării şi publicării unei autorizaţii emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pe baza EIA menţionate mai sus. Lucrările la secţiunea 4 a autostrazii nu vor putea începe atâta timp cat procedura EIA nu va fi pe deplin finalizată.
5. c)A doua transa a plăţii în avans este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a planului de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie. ... 4. Înainte de efectuarea plăţii finale Beneficiarul va prezenta un program de întreţinere a infrastructurii. Acest program va cuprinde o perioadă de 10 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2006, va asigura resursele financiare adecvate şi va respecta exploatarea conform standardelor prevăzute în Directiva C.E. nr. 96/53. 5. Se vor aplica reglementările Comunităţii Europene privind procedura de licitare şi contractare. Articolul 9 Prevederile privind implementarea, descrise în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta. Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1. Articolul 10 Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos. Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000. Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministrul afacerilor externe al României Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000. Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Lista cuprinzând anexele ● Anexa nr. I "Descrierea măsurii" ● Anexa nr. II "Plan de finanţare" ● Anexa nr. III: - Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA" - Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări" - Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA" - Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA" - Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea" Anexa I DESCRIEREA MĂSURII Rezumatul măsurii nr. 2000/RO/16/P/PT/003 1. Denumirea măsurii: Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrazii Bucureşti-Cernavodă, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia coordonare programe de dezvoltare Eugen Teodorovici, director Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti Telefon: +40-1-301.16.23 Fax: +40-1-301.16.26 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro 3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (după cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 3.1. Numele: Octav Filimon Administraţia Naţionala a Drumurilor 3.2. Adresa: Bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti E-mail: admin.AND@mx.and.logicnet.ro 4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3): ca mai sus 5. Localizare 5.1. Ţara beneficiara: România 5.2. Regiunea: judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Constanta 6. Descrierea Programul. Proiectul. Măsura Programul privind construcţia autostrazii Bucureşti-Constanta este împărţit în faza 1 a proiectului (Bucureşti-Cernavodă), care urmează să fie implementata din anul 2000, şi faza 2 (Cernavodă-Constanta), planificata să fie implementata din anul 2010. Faza 1 a proiectului este la rândul sau divizata în măsura propusă, care urmează să fie cofinantata de Guvernul României şi ISPA, şi într-un subproiect paralel, finanţat de B.E.I. şi de Guvernul României. Proiectul îl reprezintă faza 1 de realizare a construcţiei autostrazii Bucureşti-Cernavodă, în 5 secţiuni, după cum urmează: Faza 2, propusă să fie implementata din anul 2010, va consta din construcţia celei de-a doua cai de rulare pentru secţiunile 3 şi 4 şi construcţia secţiunii Cernavodă-Constanta (aproximativ 48,5 km). În prezent numai secţiunea Feteşti-Cernavodă, care traversează fluviul Dunarea, este operaţională. Construcţia restului secţiunilor autostrazii Bucureşti-Constanta a fost începută în anul 1991, cu finanţarea României. Din cauza lipsei de fonduri bugetare lucrările au progresat foarte incet. Totuşi procesul a fost recent relansat prin semnarea unui acord de împrumut cu B.E.I. în noiembrie 1999 pentru realizarea primei faze. Ca urmare, proiectul propus va implica finanţare de la B.E.I., ISPA şi Guvernul României. Măsura Măsura propusă de acest proiect, care urmează să fie cofinantata de ISPA şi de Guvernul României, este data de construcţia secţiunii 4 (Drajna-Feteşti) şi de reabilitarea secţiunii 5 (Feteşti-Cernavodă), ceea ce înseamnă: În cadrul acestei scheme B.E.I. se va concentra pe secţiunile 2 şi 3 (Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Drajna), asigurând finanţarea paralela a proiectului, dar nu şi cofinanţarea directa a măsurii. În plus costurile secţiunii 1 (Bucureşti-Fundulea) vor fi suportate în cea mai mare parte de Guvernul României. Trebuie, de asemenea, remarcat ca măsura propusă să fie cofinantata de ISPA se referă la un tronson neîntrerupt pe drumul Bucureşti-Cernavodă şi ia în considerare cea mai redusă rentabilitate financiară şi economică a secţiunii 4. Măsura propusă cuprinde doua contracte de lucrări (unul pentru fiecare secţiune), precum şi un singur contract de servicii de consultanţa. Serviciile de consultanţa pentru secţiunile 4 şi 5 vor fi asigurate printr-un singur contract care să cuprindă: ● revizuirea studiilor de fezabilitate şi realizarea unei EIA complete, în conformitate cu directivele relevante ale Uniunii Europene; ● proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, respectiv elaborarea documentelor de licitaţie; ● asistenţă acordată Administraţiei Naţionale a Drumurilor în cursul achiziţionării şi contractării; ● supravegherea lucrărilor în calitate de inginer FIDIC, inclusiv asistenţă pe durata perioadei de garanţie. Aceşti consultanţi se vor asigura ca regulile Comisiei privind achiziţiile, contractarea şi execuţia lucrărilor sunt aplicate. Standardele de proiectare Standardele de proiectare se bazează pe standardele autostrăzilor transeuropene (TEM). Proiectarea este, de asemenea, în conformitate cu reglementările Directivei C.E. nr. 96/53 cu privire la greutăţi şi dimensiuni, permitand o greutate pe osie de maximum 11,5 tone. Viteza proiectata va fi de 140 km/h şi, în mod excepţional, de 120 km/h în anumite locuri speciale. Platforma completa, astfel proiectata, va avea o laţime de 26 m, incluzând: ● doua cai de rulare (doua benzi de 3,75 m fiecare = 7,5 m pe cale de rulare); ● benzi de încadrare (doua benzi de 0,5 m fiecare, la marginea fiecărei cai de rulare); ● benzi de urgenta de 2,5 m fiecare; ● acostamente de 0,5 m fiecare; ● zona mediana de 3 m. Pe toată lungimea ei autostrada va avea ingradire laterala. 7. Obiectivele (a se folosi indicatorii cantitativi prevăzuţi în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei pentru asistenţă) Principalele obiective ale acestei măsuri: ● îmbunătăţirea fluxurilor comerciale; ● prevenirea apariţiei blocajelor, prin creşterea capacităţii drumului; ● reducerea accidentelor grave şi a numărului de morţi cu aproximativ 60% (situaţia actuala: 38 de morţi, 81 de răniţi grav); ● creşterea vitezei medii (de la 70 km/h la 120 km/
6. h)pe secţiunea 5. Construcţia autostrazii Bucureşti-Constanta este, de asemenea, inclusă ca atare în priorităţile pe termen mediu ale Programului naţional de adoptare a acquisului comunitar - iunie 1999 (pag. 179), iar secţiunea Bucureşti-Cernavodă face parte din pachetul de urgenta al Pactului de stabilitate în Balcani. Măsura propusă va asigura o infrastructura rutieră de înalta calitate pe secţiunea cu trafic intens a Coridorului IV din România, între Bucureşti, capitala României, şi Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra şi un important centru turistic. Împreună cu autostrada Bucureşti-Piteşti (care va fi pe deplin reabilitata la sfârşitul anului 2000), aceasta va crea un efect de reţea. Indicatorii care vor fi utilizaţi în monitorizarea progresului fizic al construcţiei proiectului Secţiunea Drajna-Feteşti (36,8 km): -------------- *) Structuri proiectate şi construite într-o configuratie de 4 benzi. Secţiunea Feteşti-Cernavodă (17,2 km): 8. Grafic estimativ de realizare ------------- *) Efectuat/efectuată de SPEA Engineering (studiu iniţial în anul 1993 de către Transroute) cu finanţare B.E.I. 9. Analiza cost/beneficiu economic şi social Traficul şi dimensiunea infrastructurii Traficul mediu zilnic anual pe drumurile existente (AADT) (drumurile naţionale DN3 şi DN3A), în anul 1999, pe fiecare secţiune, este prezentat mai jos (trafic direct, excluzând traficul local). Este prezentat, de asemenea, şi traficul în orele de vârf (ADT). În cazul fără tarife de utilizare consultantul a presupus ca tot traficul, altul decât cel local, de pe coridorul central (DN3 şi DN3A) va utiliza noua autostrada (trafic normal). Traficul adiţional deviat (dinspre coridorul nordic DN2 şi DN2A) a fost estimat la 20% din traficul normal de pe autostrada. În plus traficul generat a fost estimat la 10% din traficul normal de pe autostrada. Au fost aplicate rate de creştere anuală a traficului de 3,5% pentru perioada 1999-2011 şi de 3,0% începând din anul 2012. În acest sens nivelul capacităţii de trafic a fost calculat după cum urmează: capacitatea de trafic a unei singure benzi, cu un nivel bun de deservire, a fost considerată de 1.400 vehicule/ora. Prin aplicarea ratei de creştere a traficului situaţia este următoarea: NOTĂ: Secţiunea existenta Feteşti-Cernavodă este deja prevăzută cu 2x2 benzi. Se poate concluziona ca soluţia optima este să se construiască o autostrada cu 2x2 benzi pe primele doua secţiuni (Bucureşti-Fundulea şi Fundulea-Lehliu), în timp ce pe următoarele doua secţiuni (Lehliu-Drajna şi Drajna-Feteşti) să se construiască numai 2x1 benzi. Beneficii economice Următoarele tipuri de beneficii au fost luate în considerare: ● economii la costurile operarii vehiculelor (COV); ● economii legate de accidente şi de consecinţele acestora; ● economii de timp; ● generare şi deviere de trafic; ● confortul călătoriei. Economiile la COV au fost calculate după cum urmează: ● vehicule uşoare: 2,2 centi euro/vehicul/km; ● vehicule grele: 6,6 centi euro/vehicul/km. Valorile economice unitare corespunzătoare persoanelor decedate sau ranite în accidente pe drumuri ori pe autostrăzi au fost estimate la 100.000 euro/decedat şi 4.000 euro/rănit, corespunzător unei treimi din valoarea standard utilizata în ţările vest-europene, cu următoarele rate ale accidentelor: A fost estimată o economie medie de 0,5 centi euro pe vehicul şi km. Economiile de timp au fost, de asemenea, estimate, pe baza valorii medii de timp pentru autoturisme, LGV şi HGV, la 3,5 euro/ora, 5,0 euro/ora şi, respectiv, 4,0 euro/ora, corespunzător unei valori cuprinse între 1,5 şi 2,5 euro/ora/persoana. Aceasta înseamnă o economie de 3,2 centi euro/vehicul/km. În cazul în care se percep tarife volumul traficului pe autostrada a fost estimat după cum urmează: NOTĂ: uap = unitate autovehicul pasageri (în engleza: pcu). Traficul deviat de pe varianta alternativa din partea de nord (DN2-DN2A) a fost estimat la 20% din traficul normal de pe autostrada. În plus traficul generat a fost estimat la 10% din traficul normal de pe autostrada. Pentru a se tine seama de beneficiile legate de sporirea confortului conducerii şi de certitudinea timpului de călătorie, în condiţiile în care s-ar construi autostrada, s-a aplicat o primă de 1,12 centi euro/vehicul uşor/km, respectiv de 6,87 centi euro/vehicul greu/km. Aceasta conduce la următorul tabel general: În ceea ce priveşte traficul generat se folosesc rate unitare de 3,51 centi euro/vehicul uşor/km, respectiv de 8,59 centi euro/vehicul greu/km, ceea ce reprezintă jumătate din ratele "normale". Cazul: fără tarife de utilizare - toate vehiculele NOTĂ: În cazul cu tarife de utilizare valoarea prezenta a beneficiilor poate fi estimată aplicându-se estimările asupra traficului din tabelul de mai sus. Rezultatele analizei Următoarele rezultate sunt obţinute pentru secţiunea Bucureşti-Feteşti a autostrazii, presupunandu-se ca faza 2 (construcţia celei de-a doua cai de rulare între Lehliu şi Feteşti) are loc în perioada 2010-2013. Valoarea prezenta neta şi raportul cost/beneficiu sunt calculate folosindu-se o rata de discont de 10%. Cazul: fără tarife de utilizare Cazul: taxa de 1,5 centi/km Cazul: taxa de 2,5 centi/km Variante multimodale şi legătura cu reabilitarea caii ferate Bucureşti-Constanta Se intenţionează construirea autostrazii Bucureşti-Cernavodă în acelaşi timp cu reabilitarea şi modernizarea caii ferate Bucureşti-Constanta. În plus fata de politica generală a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei de a asigura o dezvoltare echilibrata a ambelor moduri de transport, în special de-a lungul coridoarelor de transport transeuropene, exista o puternica complementaritate între modurile de transport şi o oarecare specializare. Traficul de mărfuri utilizează predominant calea ferată. Prezenta industriei grele în regiunea Constanta (extracţia şi rafinarea ţiţeiului, metalurgie, construcţii navale, chimie, prelucrarea cimentului), precum şi tipul de trafic desfăşurat în portul Constanta (ţiţei şi produse petroliere, baloturi, saci pentru produse chimice şi ciment, metale, minereuri, containere, lemn, cereale) generează în special trafic pe calea ferată. În prezent numai 4% din vehiculele de pe coridorul de drum sunt vehicule grele. Se apreciază ca aceasta pondere va rămâne neschimbata chiar şi după deschiderea autostrazii. Pe aceasta ruta traficul rutier de mărfuri este şi va rămâne consacrat bunurilor de volum mic/valoare mare. În ceea ce priveşte pasagerii doua aspecte au o relevanta specială: ● în primul rând trebuie subliniat ca ponderea totală a maşinilor proprietate personală (125 de autoturisme de pasageri la 1.000 de locuitori în 1998), chiar dacă aflată în constanta şi puternica creştere, este totuşi extrem de redusă în România în comparaţie cu media Uniunii Europene. Ca urmare, în multe cazuri nu exista o concurenta reală între transportul de pasageri pe calea ferată şi cel rutier, ci mai mult o complementaritate; ● în al doilea rând regiunea Constanta este principala regiune turistica a României (litoralul Marii Negre deţine 41% din capacitatea totală de turism a României) şi reprezintă un puternic potenţial pentru viitor. Mai mult, dezvoltarea unor legături de transport de înalta calitate, care reduc timpul total de călătorie între Bucureşti şi Constanta la aproximativ doua ore sau mai puţin (pentru ambele moduri), va genera o creştere însemnată a traficului turistic şi de afaceri. 10. Principalele elemente ale analizei financiare Autostrada va fi prevăzută cu o staţie de taxare, urmând să se colecteze tarife de la utilizatori. Studiile anterioare au indicat ca un nivel acceptabil din punct de vedere social al tarifului ar fi cuprins între 1,5 şi 2,5 centi euro/km pentru maşini de pasageri (vezi şi tabelul prezentat la pct. 9). Rata rentabilitatii financiare În cazul în care se iau în considerare costurile totale ale investiţiei, ceea ce înseamnă nu numai acea parte a investiţiei legată de taxare, facilităţi de operare şi întreţinere, dar şi costurile integrale ale investiţiei pentru realizarea fazei 1 (respectiv 414,80 milioane euro fără taxe), rata rentabilitatii financiare este aproximativ 0% şi, în fapt, nesemnificativa. În tabelul următor este prezentată valoarea prezenta neta a investiţiei financiare, calculată, pentru diferite niveluri ale taxei, în USD, cu o rata de discont de 10%. Sustinere Prin urmare, s-a optat pentru abordarea care vizează acoperirea costurilor de exploatare şi de întreţinere din veniturile din taxare. Aceste costuri sunt următoarele: ● costurile anuale pentru întreţinerea şi exploatarea curenta; ● alocaţia anuală pentru întreţinerea periodică; ● acea parte a costurilor investiţiei legată numai de construcţia staţiilor de taxare, precum şi a instalaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor corespunzătoare. Costul de investiţie aferent, prevăzut să se realizeze în faza 1, se ridica la 24,14 milioane euro (fără taxe). Cheltuielile anuale (costurile pentru întreţinerea şi exploatarea curenta) au fost estimate la suma de 1,126 milioane euro, iar alocaţia anuală pentru întreţinerea periodică, la suma de 1,195 milioane euro. Pe aceasta baza analizele financiare realizate pentru secţiunea Bucureşti-Feteşti au condus la următoarele valori ale ratei interne de rentabilitate financiară (costuri = numai costurile facilităţilor de taxare, întreţinere şi exploatare): Veniturile colectate din taxare se vor ridica la: ● 4,6 milioane euro pentru un nivel al taxei de 1,5 centi/km şi uap (în ipoteza ca volumul traficului în acest caz va fi de 95% din traficul de pe autostrada în cazul fără taxare); sau ● 6,5 milioane euro pentru un nivel al taxei de 2,5 centi/km şi uap (presupunand ca volumul traficului în acest caz va fi de 80% din traficul de pe autostrada în cazul fără taxare). Ca urmare, veniturile din taxare colectate vor acoperi cu uşurinţa costurile de exploatare şi întreţinere. Organizare Autostrada va fi prevăzută cu centre de întreţinere având echipament şi personal de întreţinere corespunzătoare. Fiecare centru de întreţinere va deservi câte o secţiune. Consultanţii angajaţi pentru servicii de proiectare şi supraveghere a lucrărilor pregătesc în prezent o strategie comuna de taxare, în scopul de a se asigura o aplicare consecventa de-a lungul întregii autostrăzi. În plus va fi elaborat un proiect comun în ceea ce priveşte necesităţile de operare şi întreţinere. Autostrada va fi exploatată de o organizaţie consacrată. Nu s-a adoptat încă o decizie finala în aceasta privinţa, urmând să se aibă în vedere mai multe optiuni: cadrul instituţional creat pe lângă Administraţia Naţionala a Drumurilor, respectiv Direcţia autostrăzi, şi posibila transformare a acesteia într-o noua companie sau agenţie publică a autostrăzilor cu taxare, căreia Administraţia Naţionala a Drumurilor sa îi transfere eventual activităţile sale privind autostrăzile şi care să susţină noile investiţii propuse în sectorul autostrăzilor. O asemenea companie (sau agenţie) ar urma să fie organizată în mod eficient, cu personal redus şi asistat în mod corespunzător. Acesta se va ocupa de reabilitarea, operarea şi întreţinerea autostrăzilor existente, precum şi de proiectarea, supravegherea construcţiei, operarea şi întreţinerea noilor autostrăzi. Pe termen lung compania publică ar putea eventual să îşi transfere activele şi activitatea unui concesionar privat sau, alternativ, sa atragă participarea privată la capitalul sau. Un consultant internaţional a fost angajat (iunie 2000) pentru a sprijini Administraţia Naţionala a Drumurilor în analizarea acestor probleme şi pentru a propune varianta optima. Serviciile acestui consultant sunt finanţate din împrumutul B.E.I. (contractul de asistenţă tehnică). Trebuie menţionat, de asemenea, ca în momentul încheierii construcţiei autostrazii Bucureşti-Cernavodă Administraţia Naţionala a Drumurilor va avea deja un număr de ani de experienţa în monitorizarea operarii şi întreţinerii realizate de o companie privată pe autostrada Bucureşti-Piteşti (licitaţie în curs de desfăşurare). 11. Analiza impactului asupra mediului Proiectul face parte din clasa de dezvoltare prevăzută în anexa I la Directiva CEE nr. 85/337 (Directiva C.E. nr. 97/11). Au fost executate deja următoarele studii de mediu: ● studiul de preinvestitie realizat de consultantul internaţional Transroute în august 1993 (raport interim, secţiunea V E) în limba franceza; ● studiul de fezabilitate realizat de proiectantul român Iptana în martie 1995 (volumele V A, V B, XV A şi XV B) în limba română; ● studii detaliate de impact asupra mediului realizate de Institutul Roman de Mediu - ICIM, pe fiecare dintre cele 4 secţiuni ale autostrazii, între Bucureşti şi Feteşti, în anul 1991. Autorizaţiile de mediu pentru construirea autostrazii au fost deja emise, pe aceasta baza, în luna iunie 1996 pentru secţiunea 4 şi în luna martie 1997 pentru secţiunea 5 de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi, respectiv, de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanta. Vechile autorizaţii au fost reînnoite la data de 8 mai 2000. Se vor realiza studii pe scara larga legate de evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu directivele relevante ale Uniunii Europene, de către consultanţi internaţionali angajaţi de Administraţia Naţionala a Drumurilor, şi se vor desfăşura consultaţii publice complete, ca parte componenta a EIA. EIA şi planurile de atenuare a impactului asupra mediului vor fi încheiate în luna aprilie 2001 pentru secţiunile 4 şi 5. Planul de atenuare a impactului asupra mediului, care va fi elaborat de consultanţi, va include şi un plan de monitorizare pe perioada desfăşurării lucrărilor, care să fie aplicat constructorilor şi controlat de inginerul supraveghetor. Documentele de licitaţie vor prevedea măsuri de protecţie a mediului: reducerea nivelului de praf prin controlarea emisiilor la staţiile de producţie (staţiile de concasare şi asfalt), stropirea drumului pentru reducerea nivelului de praf, controlul debitului de apa prin instalarea unor canale corespunzătoare, construcţia de tancuri de colectare a apei poluate provenite de la echipamentele de întreţinere, prevenirea poluarii panzei de apa freatica, controlul emisiei fonice a echipamentelor, implementarea unui sistem adecvat de management al traficului şi a unor semnalizari adecvate, verificarea protecţiei mediului la carierele de piatra şi asigurarea redarii în circuitul natural a carierelor de piatra. În plus activităţile şantierului vor fi monitorizate de agenţiile locale de mediu. 12. Cost şi asistenţă (în euro) - milioane euro - NOTĂ: Cheltuielile efectuate înainte de întocmirea cererii se referă la lucrările executate între anii 1992 şi 1999 pentru construcţia secţiunii 4 (Drajna-Feteşti). Ponderea asistenţei: 75% Dacă ponderea cofinanţării măsurii prin ISPA este de 75%, aplicată secţiunilor 4 şi 5, ponderea efectivă a cofinanţării pe ruta Bucureşti-Cernavodă este de 17,3% din costurile eligibile. 13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Asistenţă financiară nerambursabilă ISPA va cofinanta costurile totale ale lucrărilor pe secţiunile Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă împreună cu cofinanţarea de la Guvernul României, în timp ce finanţarea B.E.I. şi a Guvernului României se va conc entra pe lucrările de pe secţiunile Bucureşti-Fundulea (Guvernul României), Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Drajna (B.E.I.). Împrumutul B.E.I. în valoare de 210 milioane euro (semnat în noiembrie 1999) va acoperi costurile estimate ale construcţiilor respective. Trebuie, de asemenea, menţionat ca pe acelaşi coridor secţiunea Piteşti-Bucureşti este în curs de reabilitare pe baza unui împrumut B.E.R.D. în valoare de 50 milioane euro. 14. Condiţii specifice legate de măsura Vezi memorandumul de finanţare. Anexa II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene) Titlul măsurii: Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrazii Bucureşti-Cernavodă, România Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PT/003 --------------- Notă ... *) De specificat. Harta reprezentând CONSTRUCŢIA SI REABILITAREA AUTOSTRAZII BUCUREŞTI-CERNAVODĂ - SECŢIUNILE 4 SI 5 DRAJNA-FETEŞTI SI FETEŞTI-CERNAVODĂ se găseşte în cadrul ANEXEI II, publicată la pag. 12 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 26 iulie 2001. Anexa III.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă

(1)Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă. ... Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop.

(2)Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. ... Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective. În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; ... b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi ... c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". ...

(3)Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful

(4)Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. ...

(5)Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. ... Secţiunea a II-a Angajamente

(1)Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara. ... Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale. ... Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura. Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful

(2)din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura. ... Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

(2)Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată. ... În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări. Secţiunea a III-a Plati

(1)Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale. ... Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.

(2)Plăţile în avans ... Ca regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful

(9). Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri: - o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare; - diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura. Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful

(2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.

(3)Plăţile intermediare ... Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii: - ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă; - s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare; - au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; - a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial; - au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

(4)Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. ...

(5)Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor

(2)şi

(3)nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. ...

(6)Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate ... Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; - măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful

(2)a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare; - ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4; - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate; - când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.

(7)Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. ...

(8)Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. ...

(9)Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. ...

(10)Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. ... Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. Secţiunea a IV-a Folosirea euro

(1)Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. ...

(2)Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. ...

(3)Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. ... Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1

(2)din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1).

(4)Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens. ... --------------- *1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm Secţiunea a V-a Raportul final Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:

1. a)descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
2. b)certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; ...
3. c)o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: ... - data efectivă de implementare a măsurii; - indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operaţională;
4. d)informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. ... Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare

(1)Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare. ... O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful

(3).

(2)Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. ...

(3)Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: ...

1. a)amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; ...
2. b)în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; ...
3. c)nici o modificare în cheltuiala anuală mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. ... Secţiunea a VII-a Controlul financiar

(1)Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. ...

(2)Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. ...

(3)Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ...

(4)Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. ... Secţiunea a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite

(1)Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenţă alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. ...

(2)Ca urmare a examinării menţionate la paragraful

(1)Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţă referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. ...

(3)Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tarii beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: ... a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; ... b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. ... Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control.

(4)Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful

(9)din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. ... Secţiunea a IX-a Managementul

(1)Comisia trebuie să ceara ţărilor beneficiare: ...

1. a)sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: ... - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;
2. b)sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; ...
3. c)sa prevină neregulile şi sa ia măsuri împotriva acestora; ...
4. d)sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. ...

(2)Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: ... - regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; - verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri; - examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative. Secţiunea a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1)Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. ...

(2)Monitorizarea va fi făcuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. ...

(4)Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. ... Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţă lor. Secţiunea a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor

(1)Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. ...

(4)Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. ... Secţiunea a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiara trebuie să se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza. Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv. Secţiunea a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizarilor şi rezultatelor. După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. Anexa III.2 PREVEDERI privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA Secţiunea I Domeniul cheltuielilor ISPA acorda asistenţă pentru următoarele măsuri: 1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Preaderare; 2. proiectele de infrastructura în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele; ---------------- *2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean. 3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3. Secţiunea a II-a Definiţii şi concepte de baza 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

1. a)un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; ...
2. b)o etapa independenta tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operaţională în întregul său. ... O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;
3. c)pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: ... - trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apa sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. Organismul responsabil cu implementarea
4. a)Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. ... Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare.
5. b)În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. ...
6. c)Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegarilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. ... 3. Conceptul de administraţie publică Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant: - organisme de guvernamant centrale (nivel naţional); - organisme de guvernamant regionale; - organisme de guvernamant locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect
7. a)Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. ...
8. b)Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. ...
9. c)Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. ... 5. Evidenta documentelor şi transparenta Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie să se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţa contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Secţiunea a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală, cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. Secţiunea a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor
10. a)Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. ...
11. b)În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). ... 2. Implicarea administraţiei publice În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1
12. a)din aceasta secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publică; - cheltuielile trebuie să aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programarilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. Secţiunea a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile
13. a)În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. ... În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a.
14. b)Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: ... - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct.
15. a)de mai sus este inclus în administraţia publică.
16. c)Ca regula generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. ... Secţiunea a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
17. a)Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanta cu convenţiile standard de contabilitate. ...
18. b)Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibila. ... 2. Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
19. a)În cazul în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. ...
20. b)Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţa şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. ... 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică
21. a)Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. ...
22. b)Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. ... Secţiunea a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile. Secţiunea a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare
23. a)Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. ...
24. b)Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: ... - servicii de traducere; - închirierea de sali de conferinţa şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii.
25. c)Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. ... 3. Intalniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei. Secţiunea a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a. 2. Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediara, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate
26. a)Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. ...
27. b)Ca excepţie de la prevederile pct.
28. a)de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada definită în memorandumul de finanţare. ...
29. c)Principiile definite la pct.
30. a)şi
31. b)de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. ... 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. Secţiunea a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii:
32. a)Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. ... În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare; - B.E.I. sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederilor art. 108

(2), 109

(2)şi

(3), 114

(1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regula generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114

(2)din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

1. b)După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea sa poată fi considerată completa. ... Plăţile făcute înainte de data specificată la pct.
2. a)şi
3. b)de mai sus sunt neeligibile. 2. Modificări ale proiectelor
4. a)Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". ... Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.
5. b)Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). ...
6. c)Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcuta în minuta intalnirii. ... 3. Timpul limita final privind eligibilitatea
7. a)Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în art. 4 paragraful

(3)din memorandumul de finanţare. ...

1. b)Data finala depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. ...
2. c)Data finala a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finala împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful

(6)din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. ... d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni. ... ----------------- *3) Vezi art. 12

(1)din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. *4) Vezi art. 12

(2)din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. Secţiunea a XI-a Cererile de plată Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la baza facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a. În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei. Secţiunea a XII-a Alte elemente specificate în detaliu

(1)Orice întrebări apărute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui sa răspundă intrebarilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. ...

(2)În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ... Anexa III, 3a) Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA CERERE DE PLATA A. Tipul plăţii B. Fondul Naţional / Identificarea contului C. Măsuri D. Autoritatea responsabilă cu implementarea E. Cheltuieli intervenite şi plati ISPA F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro) ------------ *) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia. O lista suplimentară la contract poate fi potrivita. G. Indicatorii fizici ai execuţiei ┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐ │ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Până la (data)│Până la (data│ Rata │ │ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │ │ │ │ │până la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│ │ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │ │ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│toare la acea-│ritoare la │ (%) │ │ │ │ │anteri- │sta cerere de │solicitarea │ │ │ │ │ │oare │plata │totală inain-│ │ │ │ │ │ │ │tata │ │ │ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤ │ │ │

(1)│

(2)│

(3)│

(4)=

(2)+

(3)│

(5)=

(4)/│ │ │ │ │ │ │ │

(1)│ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ ├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤ └───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘ -------- *) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei pentru asistenţă sau asa cum specifica modificările acestuia. O lista suplimentară la contract poate fi potrivita. H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de finanţare) J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţă oferită de Comunitate M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea Anexa LA CEREREA DE PLATA Facturi*) *) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă responsabilului naţional cu autorizarea. Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare) Anexa III.3.b) Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA A. Identificarea măsurii B. Execuţia financiară Planul de plati C. Execuţia pe categorii de cheltuieli --------- *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. D. Execuţia fizica ┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐ │Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │Execuţia │ │lucra- │ fizici │fizica │în exe- │fizica tota-│execuţie fizica │fizica până│ │rilor*)├───┬──────┤până la │cutia │la până la │ (%) │ la │ │ │Ti-│Cânţi-│data │fizica │comitetul de│ │încheierea │ │ │pul│tatea │comite- │de la │monitorizare│ │măsurii │ │ │ │ │tului de│comite- │actual │ │ │ │ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │ │ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │ │ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │ │ │ │ │ │anterior│ │ │ │ │ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ │ │ │

(1)│

(2)│

(3)│

(4)=

(2)+

(3)│

(5)=

(4)/

(1)│

(6)│ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ ├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤ └───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘ -------- *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. E. Motive pentru întârziere şi diferenţe F. Data prevăzută pentru finalizare De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la: ● adjudecarea contractelor; ● aspecte legate de protecţia mediului; ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare; ● probleme apărute pe parcurs. Anexa III.

1. c)Model pentru solicitarea de modificări PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA Autoritatea responsabilă cu implementarea: 1. Identificarea măsurii 2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii 3. Schimbări propuse în planul de finanţare*) - euro - --------- *) De anexat planul de finanţare modificat. 4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii --------- *) Este de dorit şi o defalcare pe contract. 5. Modificări ale indicatorilor fizici ┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ ├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤ └───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘ 6. Modificări ale caracteristicilor măsurii 7. Motive pentru modificările propuse Propunerea de modificare: Data inaintarii solicitării de modificare: Semnătura coordonatorului naţional ISPA Anexa III.4 ACORD privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA Secţiunea 1 Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia tarii beneficiare. Secţiunea a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie:
2. a)să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; ...
3. b)sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; ...
4. c)sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; ...
5. d)sa specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; ...
6. e)sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; ...
7. f)sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. ... 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. Secţiunea a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:
8. a)a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; ...
9. b)a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. ... 2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:
10. a)controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; ...
11. b)factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; ...
12. c)concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. ... Secţiunea a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor:
13. a)aplicarea practica şi eficacitatea sistemelor de management şi control; ...
14. b)corespondenta dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; ...
15. c)existenta unui sistem de audit adecvat; ...
16. d)natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; ...
17. e)utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; ...
18. f)contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; ...
19. g)a fost făcuta disponibilă cofinanţarea naţionala corespunzătoare; ...
20. h)măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanta cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. ... Secţiunea a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare. Secţiunea a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. Secţiunea a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara. Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar. Secţiunea a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoană sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile. 2. În cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioadă specificată. Secţiunea a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. Secţiunea a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara. Secţiunea a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile menţionate în paragraful 1. Secţiunea a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. Secţiunea a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. Secţiunea a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A ────────────── DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenţă când: 1. Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). 2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate exista justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare exista, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful

(9)din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o lista cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completa a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. 6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5. 7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate fiecare autoritate intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportand instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect. 8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B ──────────── MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI care trebuie anexată la cererea finala de plată Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura finanţată prin ISPA - numărul şi localizarea> 1. Subsemnatul, .../(Se specifica numele, funcţia şi serviciul.) .... am examinat declaraţia finala de plată pentru ......./(Se indica măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită.)/........, împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară. Scopul controlului 2. Am condus controlul în concordanta cu prevederile CMCF, am planificat şi am executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile ca declaraţia finala de cheltuieli şi cererea de plată a sumelor provenite din asistenţă comunitară nu conţin declaraţii false ...../(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)...... Observaţii 3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

1. a)............................................................ ...
2. b)............................................................ ...
3. c).........................................................../ (Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi asistenţă comunitară corespunzătoare acestora.)...... etc. ... 4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par sa afecteze suma provenită din asistenţă comunitară, cu următoarele excepţii:
4. a)................................................................... ...
5. b)................................................................... ...
6. c)................................................................../(Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenţă comunitară, care par să fie afectate de acestea.) etc. ... Concluzii În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
7. a)În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, opinia mea este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida. În cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
8. b)Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie valida. În cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5.
9. c)Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară. Anexa III.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA Secţiunea 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. Secţiunea a 2-a

(1)Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: ... - prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA; - lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

(2)Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului

(1). ...

(3)Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atâta timp cat este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. ... Secţiunea a 3-a Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificată. Secţiunea a 4-a

(1)În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice nereguli care au constituit subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. ... Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind: - măsura finanţată prin ISPA; - prevederile care au fost incalcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; - suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare; - perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă; - practicile folosite pentru comiterea neregulii; - felul în care a fost descoperită neregula; - autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; - consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare; - data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea ca se comite o neregula, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula şi, dacă este cazul, ţara beneficiara şi tertele tari implicate; - identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanta în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauza.

(2)Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful

(1)şi, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informaţiile lipsa atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. ...

(3)Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigatiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizari din partea unei instanţe judecătoreşti competente. ... Secţiunea a 5-a Fiecare ţara beneficiara trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca au existat, atunci când exista temerea ca: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului sau; şi/sau - arata ca un nou malpraxis a fost implicat (folosit). Secţiunea a 6-a În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând: - sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate; - măsurile interimare luate de ţara beneficiara pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor; - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cat posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; - orice suspendări ale acuzarilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. Secţiunea a 7-a Dacă nu exista nereguli de raportat în perioada de referinţa, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limita de timp stabilită în paragraful

(1)din secţiunea a 4-a. Secţiunea a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiara decid, la cererea expresă a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă sa ramburseze tarii beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. Secţiunea a 9-a

(1)Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiara în scopul suplimentarii informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. ...

(2)Independent de contactele menţionate în paragraful

(1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea maniera încât sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea în alte tari beneficiare. ...

(3)Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare intalniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului

(1)din aceasta secţiune, în special cu privire la invatamintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. ...

(4)La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. ... Secţiunea a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). Secţiunea a 11-a

(1)Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precautiile necesare pentru a se asigura ca informaţiile pe care le schimba rămân confidenţiale. ...

(2)Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. ...

(3)Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor tari beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusa neregula a avut loc. ...

(4)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţionala a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. ... În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiara sa nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5)Paragrafele

(1)-

(4)nu împiedica folosirea, în orice acţiune legală sau procedura instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competenţa din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. ...

(6)Când o ţara beneficiara notifica Comisiei ca o persoană fizica sau juridică, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte că nu a fost implicata în nici o neregula, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea sa mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. ... Secţiunea a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. Secţiunea a 13-a Verificările şi inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspectiilor menţionate în aceasta anexa, astfel încât autorităţile sa poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspectiile pe loc. În plus, dacă ţara beneficiara implicata doreşte, verificările şi inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale tarii beneficiare. Secţiunea a 14-a Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă exista motive să se creadă ca au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile exista, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspectiilor pe loc. Secţiunea a 15-a

(1)Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţara beneficiara în cadrul procesului de înfrăţire instituţională - twinning - poate să participe la aceste verificări şi inspecţii. ... Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atesta identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespundă regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.

(2)Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiara Comisia poate cere asistenţă oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenţă tehnică. ... Comisia trebuie să se asigure ca toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnica, independenta şi respectarea secretului profesional. Secţiunea a 16-a

(1)Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţionala, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspectiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. ... Verificările şi inspectiile pe loc pot privi, în particular: - registre şi documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plati, declaraţii privind materialele folosite şi munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; - sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate; - documente contabile şi bugetare; - implementarea tehnica şi financiară a proiectelor subsidiare.

(2)Dacă este cazul, este în sarcina tarii beneficiare, la cererea Comisiei, sa ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţionala, în special pentru protejarea probelor. ... Secţiunea a 17-a

(1)Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţionala a tarii beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. ... Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesita cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţara beneficiara intenţionează sa folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspectiile pe loc, trebuie să ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informaţia respectiva a fost obţinută.

(2)Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregula pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. ...

(3)Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure ca la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţionala a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tarii beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurata în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operaţiune vor fi rugati sa contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. ... Secţiunea a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiara implicata, actionand în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţionala. Anexa III.6 CERINŢELE privind informarea şi publicitatea Regulile stabilite în prezenta anexa referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA. Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţă acordată prin ISPA au ca scop: - sa mărească constientizarea şi transparenta publică fata de activităţile Comunităţii Europene; - sa informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA. Informarea şi publicitatea trebuie să priveasca toate proiectele pentru care ISPA asigura asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv: - autorităţile regionale, locale sau publice; - partenerii sociali şi economici; - organizaţiile neguvernamentale; - operatorii şi promotorii de proiect; - orice alte părţi interesate despre oportunitatile oferite de ISPA. 2. Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspun