Codul internaţional din 4 iunie 1996

Despre ce este acest act?

Acest cod stabilește standardele internaționale pentru mijloacele de salvare, aplicabile navelor conform Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS). Cerințele sale sunt obligatorii începând cu 1 iulie 1998.

Pentru cine: Navele care intră sub incidența Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS); Producătorii și furnizorii de mijloace de salvare.

Date esențiale

Țara: România
Domeniul de drept: Drept imobiliar și al construcțiilor
Sursa: MultiLegalPile/
Text preluat la: 2026-07-07
Explicație actualizată la: 2026-07-08

Ce reglementează acest act?

Standardele de construcție și performanță pentru mijloacele de salvare.
Cerințele generale pentru echipamentele de salvare, cum ar fi rezistența la temperaturi extreme și coroziune.
Specificațiile detaliate pentru colacii de salvare, vestele de salvare și costumele hidrotermice.
Marcajele și perioada de valabilitate a mijloacelor de salvare.

Pe cine privește acest act?

Navele care intră sub incidența Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS).
Producătorii și furnizorii de mijloace de salvare.

Care sunt punctele cheie?

Mijloacele de salvare trebuie să fie construite din materiale corespunzătoare și să reziste la temperaturi între -30°C și +65°C în timpul depozitării.
Colacii de salvare trebuie să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm, o greutate de cel puțin 2,5 kg și să poată susține 14,5 kg în apă dulce timp de 24 de ore.
Vestele de salvare trebuie să poată fi îmbrăcate corect în cel mult un minut și să susțină o persoană epuizată cu gura deasupra apei în 5 secunde.
Costumele hidrotermice trebuie să fie impermeabile, să poată fi îmbrăcate în două minute și să permită persoanei să sară în apă de la 4,5 m fără a se răni.

Drept imobiliar și al construcțiilor

Norme metodologice din 26 august 2005 (**actualizate**)

Anexe din 15 mai 2013

Reglementare aeronautică civilă română din 9 iunie 2015

Hotărâre nr. 915 din 3 noiembrie 2015

Procedură comună din 21 februarie 2018

Reglementări tehnice din 10 aprilie 2012

Acord de împrumut din 28 ianuarie 2005

Hotărâre nr. 1.398 din 18 noiembrie 2009

Drept imobiliar și al construcțiilor

Textul legii

CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 30 august 2001 --------------- Notă ... *) Traducere.

INTRODUCERE 1. Scopul acestui cod este de a aplica standardele internaţionale cerute de cap. III din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS).

2.La şi după 1 iulie 1998 cerinţele acestui cod vor fi obligatorii conform Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, astfel cum a fost amendata. Orice amendament ulterior la cod va fi adoptat şi va intra în vigoare conform prevederilor art. VIII din aceeaşi convenţie.

Capitolul 1

Generalitati 1.1. Definiţii 1.1.1. Convenţie înseamnă Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, astfel cum a fost amendata.

1.1.2. Distanta efectivă de siguranţă faţă de nava este posibilitatea barcii de salvare, lansata la apa prin cadere libera, să se îndepărteze de nava după lansarea la apa prin cadere libera fără utilizarea motorului sau.

1.1.3. Acceleratia la căderea libera este rata medie de schimbare a vitezei suportată de ocupanti pe perioada lansării la apa prin cadere libera a barcii de salvare.

1.1.4. Înălţimea omologata la căderea libera este cea mai mare înălţime de lansare la apa pentru care urmează să fie aprobată barca de salvare. Aceasta înălţime este masurata de la suprafaţa apei până la cel mai de jos punct al barcii de salvare în momentul în care barca de salvare este în poziţie de lansare la apa.

1.1.5. Unghiul rampei de lansare la apa este unghiul format între orizontala şi sina de lansare a barcii de salvare, aflată în poziţia de lansare la apa, cu nava pe chila dreapta.

1.1.6. Lungimea rampei de lansare la apa este distanta dintre prova barcii de salvare şi extremitatea inferioară a rampei de lansare la apa.

1.1.7. Regula este regula din anexa la Convenţie.

1.1.8. Înălţimea cerută la căderea libera este cea mai mare distanta masurata de la suprafaţa apei la punctul cel mai de jos al barcii de salvare în momentul în care barca de salvare se afla în poziţie de lansare la apa şi nava se afla la pescajul sau minim.

1.1.9. Materialul reflectorizant este un material care reflecta în direcţia opusă un fascicul luminos dirijat asupra sa.

1.1.10. Unghiul de intrare în apa este unghiul format între orizontala şi sina de lansare a barcii de salvare în momentul contactului iniţial al barcii de salvare cu apa.

1.1.11. Termenii utilizaţi în acest cod au acelaşi înţeles cu al celor definiţi în regula III/3.

1.2. Cerinţe generale pentru mijloace de salvare 1.2.1. Cerinţele paragrafului 1.2.2.7 se aplică mijloacelor de salvare aflate la bordul tuturor navelor.

1.2.2. Dacă nu se prevede în mod expres altfel sau numai în cazul în care Administraţia nu considera ca alte cerinţe sunt corespunzătoare, ţinând seama de voiajele speciale pe care nava le efectuează, toate mijloacele de salvare prevăzute în aceasta parte trebuie:

1.să fie construite din materiale corespunzătoare şi să aibă o execuţie de calitate;

2.sa nu fie deteriorate în timpul depozitarii în cazul în care temperatura aerului este cuprinsă între -30°C şi +65°C;

3.dacă este probabil ca ele să fie scufundate în apa de mare în timpul folosirii lor, sa funcţioneze în apa de mare la o temperatura cuprinsă între -1°C şi +30°C;

4.dacă este cazul, să fie protejate împotriva putrezirii, să fie rezistente la coroziune, iar functionalitatea sa nu fie afectată de apa de mare, de hidrocarburi sau de mucegai;

5.să fie rezistente la deteriorări când sunt expuse la soare;

6.să fie de culoare foarte vizibila pe toate părţile pentru a înlesni reperarea;

7.să fie acoperite cu material reflectorizant pentru a înlesni reperarea conform recomandărilor Organizaţiei;

8.dacă vor fi folosite pe mare agitata să poată funcţiona în mod satisfăcător în acest mediu;

9.să fie marcate vizibil cu informaţiile privind aprobarea, inclusiv Administraţia care le-a aprobat, şi orice limitări functionale; şi 10. dacă este cazul, să fie prevăzute cu protecţie la scurtcircuit pentru prevenirea deteriorării sau ranirii.

1.2.3. Administraţia va determina perioada de valabilitate a mijloacelor de salvare care fac obiectul deteriorării cu vârsta. Aceste mijloace de salvare trebuie să aibă marcate date care să permită determinarea vârstei lor sau data la care ele trebuie înlocuite. Marcarea imposibil de sters a datei expirării este metoda preferata pentru stabilirea perioadei de valabilitate. Bateriile care nu sunt marcate cu data expirării pot fi utilizate dacă sunt înlocuite anual sau, în cazul unei baterii secundare (acumulator), dacă starea electrolitului poate fi uşor verificata.

Capitolul 2

Mijloace de salvare individuale 2.1. Colaci de salvare 2.1.1. Caracteristicile colacilor de salvare Fiecare colac de salvare trebuie:

1.să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm şi un diametru interior de cel puţin 400 mm;

2.să fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare, dar nu din stuf, talas sau granule de pluta, din alte materiale granulate fără coeziune proprie; acesta nu trebuie să fie executat cu compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabilă;

3.să poată susţine în apa dulce timp de 24 de ore o greutate de metal de cel puţin 14,5 kg;

4.să aibă o greutate de cel puţin 2,5 kg;

5.sa nu continue sa arda sau să se topeasca după ce a fost acoperit complet de flacara timp de doua secunde;

6.să fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înălţimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate;

7.dacă se intenţionează să fie acţionat mecanismul de decuplare rapida prevăzut cu autodeclansarea semnalelor fumigene şi cu autoaprinderea luminilor, trebuie să aibă o greutate suficienta pentru a acţiona mecanismul de decuplare rapida; şi 8. să fie prevăzut cu o saula de cel puţin 9,5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixată în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale.

2.1.2. Lumini cu autoaprindere pentru colaci de salvare Luminile cu autoaprindere cerute de regula III/7.1.3 trebuie:

1.sa nu poată fi stinse cu apa;

2.să fie de o culoare alba şi să poată arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel puţin 2 candele (cd) în toate direcţiile emisferei superioare sau să poată emite sclipiri (descărcări stralucitoare) într-un ritm de cel puţin 50 de sclipiri pe minut şi nu mai mult de 70 de sclipiri pe minut, având cel puţin intensitatea luminoasa efectivă corespunzătoare;

3.să fie prevăzute cu o sursa de energie care să satisfacă cerinţele paragrafului 2.1.2.2 pentru o perioadă de cel puţin două ore; şi 4. să poată rezista la proba de soc cerută de paragraful 2.1.1.6.

2.1.3. Semnalele fumigene cu declansare automată ale colacilor de salvare Semnalele fumigene cu declansare automată prevăzute de regula III/7.1.3 trebuie:

1.sa emita un fum de o culoare foarte vizibila, cu o rata medie constanta pentru o perioadă de cel puţin 15 minute, când pluteste în apa calma;

2.sa nu arda de maniera exploziva şi sa nu producă nici o flacara în timpul emiterii semnalului fumigen;

3.sa nu fie scufundate de valuri;

4.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioadă de cel puţin 10 secunde; şi 5. sa reziste la proba de soc cerută de paragraful 2.1.1.6.

2.1.4. Saule de salvare plutitoare Saulele de salvare plutitoare cerute de regula III/7.1.2 trebuie:

1.să fie antirasucire;

2.să aibă un diametru de cel puţin 8 mm; şi 3. să aibă o rezistenta la rupere de cel puţin 5 kN.

2.2. Veste de salvare 2.2.1. Cerinţe generale pentru vestele de salvare 2.2.1.1. O vesta de salvare pentru adulti nu trebuie să continue sa arda sau să se topeasca după ce a fost complet acoperită de flacari timp de doua secunde.

2.2.1.2. O vesta de salvare trebuie să fie astfel confectionata încât:

1.cel puţin 75% din persoane, care sunt complet nefamiliarizate cu vesta de salvare, să poată sa o imbrace corect în timp de un minut, fără ajutor, instrucţiuni sau demonstratie anterioară;

2.după demonstratie toate persoanele sa o poată îmbracă corect în timp de un minut, fără a primi ajutor;

3.să poată fi purtata numai pe o faţa, însă pe cat posibil trebuie eliminat riscul de a fi imbracata incorect;

4.să poată fi purtata comod; şi 5. să permită persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înălţime de cel puţin 4,5 m fără a se rani şi fără ca vesta de salvare să se desfaca sau să se deterioreze.

2.2.1.3. O vesta de salvare pentru adulti trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficiente în apa dulce linistita pentru ca:

1.sa susţină o persoană epuizata sau fără cunoştinţa la cel puţin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate, la un unghi de cel puţin 20° faţă de poziţia verticala; şi 2. sa roteasca în apa, în cel mult 5 secunde, corpul unei persoane fără cunoştinţa din orice poziţie s-ar afla în poziţia în care gura este deasupra apei.

2.2.1.4. O vesta de salvare pentru adulti trebuie să poată permite persoanei care o poarta sa inoate o distanta scurta şi să poată urca într-o ambarcatiune de salvare.

2.2.1.5. O vesta de salvare pentru copii trebuie să fie confectionata şi sa îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi vesta de salvare pentru adulti, cu excepţia următoarelor:

1.primirea ajutorului la imbracare se permite pentru copiii mici;

2.se cere doar sa susţină o persoană epuizata sau fără cunoştinţa deasupra apei la o distanta corespunzătoare cu mărimea persoanei respective; şi 3. ajutorul poate fi dat la urcarea la bordul unei ambarcatiuni de salvare, dar mobilitatea persoanei nu trebuie redusă în mod semnificativ.

2.2.1.6. Suplimentar faţă de marcajele cerute la paragraful 1.2.2.9, o vesta de salvare pentru copii trebuie să fie marcată cu:

1.înălţimea sau greutatea pentru care vesta de salvare va respecta criteriile de încercare şi evaluare recomandate de Organizaţie; şi 2. simbolul pentru "copil", asa cum se arata în simbolul "vesta de salvare pentru copii", adoptat de Organizaţie.

2.2.1.7. O vesta de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scada cu mai mult de 5% după 24 de ore de imersiune în apa dulce.

2.2.1.8. Fiecare vesta de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un snur.

2.2.2. Veste de salvare gonflabile O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi sa satisfacă cerinţele paragrafului 2.2.1, şi:

1.să se umfle automat în imersiune, să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singura mişcare manuală şi să poată fi umflata cu gura;

2.în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente, să poată satisface cerinţele paragrafelor 2.2.1.2, 2.2.1.3 şi 2.2.1.4; şi 3. sa corespundă cerinţelor paragrafului 2.2.1.7 după umflare cu ajutorul dispozitivului automat.

2.2.3. Luminile vestei de salvare 2.2.3.1. Fiecare lumina a vestei de salvare trebuie:

1.să aibă o intensitate luminoasa de cel puţin 0,75 cd în toate direcţiile în partea superioară a emisferei;

2.să aibă o sursa de energie care să poată asigura o intensitate luminoasa de 0,75 cd pentru o perioadă de cel puţin 8 ore;

3.să fie vizibila pe cat posibil pe un sector cat mai larg din emisfera superioară atunci când este ataşată la o vesta de salvare; şi 4. să fie de culoare alba.

2.2.3.2. Dacă lumina la care se referă paragraful 2.2.3.1 este o lumina cu sclipiri trebuie în plus:

1.să fie prevăzută cu un comutator cu actionare manuală; şi 2. sa emita un număr de cel puţin 50 şi de cel mult 70 de sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectivă de cel puţin 0,75 cd.

2.3. Costume hidrotermice 2.3.1. Cerinţe generale pentru costumele hidrotermice 2.3.1.1. Costumul hidrotermic trebuie să fie confectionat din materiale impermeabile şi trebuie:

1.să poată fi despachetat şi imbracat fără ajutor în timp de doua minute, ţinându-se seama de orice îmbrăcăminte aferentă şi de o vesta de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie purtat împreună cu o vesta de salvare;

2.sa nu continue sa arda sau să se topeasca după ce a fost acoperit de flacari pentru o perioadă de doua secunde;

3.sa acopere întregul corp, cu excepţia fetei. Mâinile trebuie să fie, de asemenea, acoperite dacă costumul nu este prevăzut cu manusi.

4.să fie dotat cu un dispozitiv special pentru a reduce la minimum intrarea aerului în partea inferioară a costumului; şi 5. sa nu permită infiltrarea unei cantităţi excesive de apa atunci când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înălţime de cel puţin 4,5 m.

2.3.1.2. Un costum hidrotermic care satisface şi cerinţele secţiunii 2.2 poate fi considerat ca o vesta de salvare.

2.3.1.3. Un costum hidrotermic trebuie să permită persoanei care îl poarta, având şi o vesta de salvare, dacă se cere ca acest costum să fie purtat împreună cu o vesta de salvare:

1.sa urce şi sa coboare o scara având o lungime de cel puţin 5 m;

2.să execute sarcinile curente în timpul abandonarii navei;

3.sa sara în apa de la o înălţime de cel puţin 4,5 m fără a se rani şi fără deteriorarea sau desfacerea costumului; şi 4. sa inoate o distanta scurta şi să poată urca într-o ambarcatiune de salvare.

2.3.1.4. Dacă un costum hidrotermic are flotabilitate şi urmează să fie purtat fără vesta de salvare, el trebuie să fie prevăzut cu o lumina care să corespundă cerinţelor paragrafului 2.2.3 şi cu fluierul prevăzut de paragraful 2.2.1.8.

2.3.1.5. Dacă un costum hidrotermic urmează să fie purtat împreună cu o vesta de salvare, vesta de salvare va fi purtata peste costum. O persoana care poarta un astfel de costum hidrotermic trebuie să poată îmbracă vesta de salvare fără ajutor.

2.3.2. Cerinţele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 2.3.2.1. Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii trebuie:

1.sa poarte o menţiune indicând ca trebuie să fie purtat împreună cu o îmbrăcăminte calduroasa; şi 2. să fie confectionat astfel încât, atunci când este purtat împreună cu o îmbrăcăminte calduroasa şi o vesta de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vesta de salvare, sa continue să asigure persoanei care îl poarta, după o saritura în apa de la o înălţime de 4,5 m, o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 2°C, după o scufundare timp de o ora în apa calma curgătoare la o temperatura de 5°C.

2.3.2.2. Când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calităţi izolante proprii este purtat fie simplu, fie cu o vesta de salvare, dacă costumul hidrotermic trebuie să fie purtat cu o vesta de salvare, el trebuie să asigure persoanei care îl poarta, după o saritura în apa de la o înălţime de 4,5 m, o protecţie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 2°C după o scufundare timp de 6 ore în apa calma şi curgătoare la o temperatura cuprinsă între 0°C şi 2°C.

2.3.3. Cerinţe de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce, purtând fie un costum hidrotermic, fie un costum hidrotermic şi o vesta de salvare, trebuie să se poată întoarce din poziţia cu capul în jos în poziţia cu capul în sus în cel mult 5 secunde.

2.4. Costume antiexpunere 2.4.1. Cerinţe generale pentru costumele antiexpunere 2.4.1.1. Costumul antiexpunere trebuie confectionat din materiale impermeabile şi trebuie:

1.să aibă o flotabilitate proprie de cel puţin 70 N;

2.să fie confectionat din material care reduce riscul unui soc termic în timpul operaţiunilor de salvare şi evacuare;

3.sa acopere întregul corp, cu excepţia capului şi a mainilor şi, dacă Administraţia permite, a picioarelor; manusile şi o cagula trebuie prevăzute astfel încât sa rămână disponibile spre a fi utilizate cu costumele antiexpunere;

4.să poată fi despachetat şi imbracat fără ajutor în timp de doua minute;

5.sa nu întreţină arderea sau sa continue să se topeasca după ce a fost complet acoperit de flacari pe o perioadă de doua secunde;

6.să aibă un buzunar pentru un telefon portabil VHF; şi 7. să aibă un camp de vedere lateral de cel puţin 120°.

2.4.1.2. Un costum antiexpunere care satisface şi cerinţele secţiunii 2.2 poate fi considerat ca o vesta de salvare.

2.4.1.3. Un costum antiexpunere trebuie să permită persoanei care îl poarta:

1.sa urce şi sa coboare o scara verticala având o lungime de cel puţin 5 m;

2.sa sara în apa în picioare de la o înălţime de cel puţin 4,5 m, fără deteriorarea ori desfacerea costumului sau fără a fi rănit;

3.sa inoate o distanta de cel puţin 25 m şi sa urce într-o ambarcatiune de salvare;

4.sa imbrace fără ajutor o vesta de salvare; şi 5. să execute sarcinile curente în timpul abandonarii navei, sa ajute pe alţii şi sa manipuleze o barca de urgenta.

2.4.1.4. Un costum antiexpunere trebuie prevăzut cu o lumina care să satisfacă cerinţele paragrafului 2.2.3 şi cu un fluier prevăzut de paragraful 2.2.1.8.

2.4.2. Cerinţe privind caracteristicile termice ale costumelor antiexpunere 2.4.2.1. Costumul antiexpunere trebuie:

1.dacă este confectionat dintr-un material care nu are calităţi izolante proprii, să aibă o menţiune indicând ca se poarta împreună cu o îmbrăcăminte calduroasa; şi 2. să fie confectionat astfel încât, atunci când este purtat conform menţiunii, sa continue să asigure o protecţie termica suficienta după o saritura în apa în care persoana a fost complet scufundata şi să asigure ca după prima jumătate de ora, atunci când este purtat în apa calma, curgătoare, la o temperatura de 5°C, temperatura corpului persoanei nu scade mai mult de 1,5°C pe ora.

2.4.3. Cerinţe de stabilitate O persoana aflată în apa dulce, purtătoare de costum antiexpunere care corespunde cerinţelor acestei secţiuni, trebuie să se poată întoarce din poziţia cu faţa în jos în poziţia cu faţa în sus în cel mult 5 secunde şi să îşi menţină stabilitatea cu faţa în sus. Costumul nu trebuie să aibă tendinta de a întoarce persoana care îl poarta cu faţa în jos în mare moderata.

2.5. Mijloace de protecţie termica 2.5.1. Un mijloc de protecţie termica va fi confectionat dintr-un material impermeabil, având o conductibilitate termica nu mai mare de 7.800 W/(mpK), şi va fi astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoană sa reducă pierderea de căldură a corpului atât prin convectie, cat şi prin evaporare.

2.5.2. Mijloacele de protecţie termica trebuie:

1.sa acopere întregul corp al persoanelor de toate marimile care poarta o vesta de salvare, cu excepţia fetei. Mâinile vor fi, de asemenea, acoperite dacă mijlocul de protecţie termica nu este prevăzut cu manusi;

2.să poată fi despachetate şi imbracate uşor, fără ajutor, într-o ambarcatiune de salvare sau barca de urgenta; şi 3. să permită persoanei care le poarta să le dezbrace în apa în cel mult două minute dacă îl împiedica sa inoate.

2.5.3. Mijlocul de protecţie termica trebuie să funcţioneze satisfăcător atunci când temperatura aerului este cuprinsă în intervalul de la -30°C la +20°C.

Capitolul 3

Semnale vizuale 3.1. Rachete-parasuta luminoase 3.1.1. Racheta-parasuta luminoasa trebuie:

1.să fie păstrată într-o caseta rezistenta la apa;

2.să aibă instrucţiuni sumare sau scheme ilustrand clar modul de folosire a rachetei-parasuta luminoase, imprimate pe caseta;

3.să aibă incorporat un dispozitiv de aprindere; şi 4. să fie astfel concepută încât sa nu incomodeze persoana care tine caseta, când este utilizata în conformitate cu instrucţiunile de folosire ale producătorului.

3.1.2. Când este lansata vertical racheta trebuie să atinga o altitudine de cel puţin 300 m. La punctul maxim al traiectoriei sale sau aproape de acesta racheta trebuie să ejecteze parasuta luminoasa care:

1.va arde cu o culoare roşie stralucitoare;

2.va arde uniform cu o intensitate luminoasa medie de cel puţin 30.000 cd;

3.va avea o durată de ardere de cel puţin 40 de secunde;

4.va avea o viteză de coborare de cel mult 5 m/s; şi 5. nu va avaria parasuta sau accesoriile sale în timpul arderii.

3.2. Facle de mana 3.2.1. Facla de mana trebuie:

1.să fie păstrată într-o caseta rezistenta la apa;

2.să aibă instrucţiuni sumare sau scheme imprimate pe caseta, care să prezinte clar modul de folosire a faclei de mana;

3.să aibă un dispozitiv autonom de aprindere; şi 4. să fie astfel concepută încât atunci când este folosită în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale fabricantului sa nu incomodeze persoana care tine caseta şi sa nu pericliteze ambarcatiunea de salvare datorită resturilor de ardere sau incandescente.

3.2.2. Facla de mana trebuie:

1.sa arda cu o culoare roşie stralucitoare;

2.sa arda uniform, cu o intensitate luminoasa medie de cel puţin 15.000 cd;

3.să aibă o durată de ardere de cel puţin 1 minut; şi 4. sa continue sa arda după ce a fost scufundata în apa la o adancime de 100 mm pentru o perioadă de 10 secunde.

3.3. Semnale fumigene plutitoare 3.3.1. Semnalul fumigen plutitor trebuie:

1.să fie păstrat într-o caseta rezistenta la apa;

2.sa nu arda exploziv când este folosit în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale fabricantului; şi 3. să aibă instrucţiuni sumare sau scheme imprimate pe caseta care să prezinte clar modul de folosire a semnalului fumigen.

3.3.2. Semnalul fumigen trebuie:

1.sa emita fum de o culoare foarte vizibila, având un debit uniform pentru o durată de cel puţin 3 minute când pluteste în apa linistita;

2.sa nu emita flacara pe tot timpul emiterii fumului;

3.sa nu fie scufundat de valuri; şi 4. sa continue sa emita fum când este scufundat în apa la o adancime de 100 mm pentru o perioadă de 10 secunde.

Capitolul 4

Ambarcatiuni de salvare 4.1. Cerinţe generale pentru plute de salvare 4.1.1. Construcţia plutelor de salvare 4.1.1.1. Toate plutele de salvare trebuie să fie astfel construite încât sa reziste la intemperii timp de 30 de zile în stare de plutire în toate condiţiile de stare a marii.

4.1.1.2. Pluta de salvare trebuie să fie astfel construită încât atunci când este aruncata în apa de la o înălţime de 18 m atât pluta de salvare, cat şi echipamentul sau să poată fi folosite în condiţii satisfăcătoare. Dacă pluta de salvare este amplasata la o înălţime mai mare de 18 m deasupra liniei de plutire în condiţii de pescaj minim, ea trebuie să fie de un tip care a fost încercat cu rezultate satisfăcătoare la aruncarea în apa de la o înălţime cel puţin egala cu înălţimea la care a fost amplasata.

4.1.1.3. Atunci când pluteste, pluta de salvare cu şi fără cortul ridicat trebuie să poată rezista la sarituri repetate în ea ale persoanelor, de la înălţimea de cel puţin 4,5 m faţă de podeaua sa.

4.1.1.4. Pluta de salvare şi anexele sale trebuie să fie astfel construite încât pluta să poată fi remorcata cu o viteză de 3 noduri în apa calma atunci când este complet încărcată cu persoane şi cu echipament şi cu una dintre ancorele sale plutitoare la apa.

4.1.1.5. Pluta de salvare trebuie să aibă un cort pentru protecţia ocupantilor împotriva intemperiilor, care să se desfaca automat atunci când pluta de salvare este lansata la apa şi pluteste. Cortul trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

1.să asigure izolarea împotriva caldurii şi a frigului prin intermediul unui material dublu separat printr-un strat de aer sau prin alte mijloace similare eficiente. Se vor prevedea mijloace pentru prevenirea acumularii apei în stratul de aer;

2.partea sa interioară trebuie să aibă o culoare care să nu îi incomodeze pe ocupanti;

3.fiecare intrare trebuie să fie vizibil marcată şi prevăzută cu perdea de închidere ajustabila care să poată fi uşor şi rapid deschisă atât din interior, cat şi din exterior pentru a permite aerisirea, dar sa împiedice intrarea apei de mare, a vantului şi a frigului. Plutele de salvare care preiau mai mult de 8 persoane trebuie să aibă cel puţin două intrari diametral opuse;

4.să permită în permanenta intrarea unei cantităţi de aer suficiente pentru ocupanti, chiar dacă intrările sunt închise;

5.să fie prevăzut cu cel puţin un hublou pentru observare;

6.să fie prevăzut cu mijloace pentru colectarea apei de ploaie;

7.să fie prevăzut cu mijloace pentru montarea unui transponder-radar de ambarcatiune de salvare având o înălţime de cel puţin 1 m deasupra marii; şi 8. să aibă peste tot o înălţime suficienta pentru a adăposti ocupantii în poziţie sezand.

4.1.2. Capacitatea minima de transport şi greutatea plutelor de salvare 4.1.2.1. Nici o pluta de salvare nu trebuie aprobată dacă capacitatea sa de transport, calculată conform cerinţelor paragrafului 4.2.3 sau 4.3.3, după caz, este mai mica de 6 persoane.

4.1.2.2. Dacă pluta de salvare nu este lansata la apa cu o instalatie de lansare aprobată care corespunde cerinţelor secţiunii 6.1 sau nu se cere să fie arimata într-o poziţie din care transferul dintr-un bord în altul să se facă uşor, atunci greutatea totală a plutei de salvare, containerul şi echipamentul sau nu trebuie să depăşească 185 kg.

4.1.3. Anexele plutei de salvare 4.1.3.1. Se vor prevedea saule care trebuie să fie bine fixate în ghirlanda de jur imprejurul interiorului şi exteriorului plutei de salvare.

4.1.3.2. Pluta de salvare va fi prevăzută cu o parama rezistenta cu o lungime egala cel puţin cu 10 m plus distanta dintre poziţia de amplasare şi linia de plutire în condiţii de pescaj minim sau 15 m, care dintre acestea este mai mare. Rezistenta la rupere a sistemului de barbete, inclusiv dispozitivele sale de fixare la pluta de salvare, cu excepţia legăturii puţin rezistente, cerută de paragraful 4.1.6, nu trebuie să fie mai mica de 15,0 kN pentru plutele de salvare care permit preluarea la bord a mai mult de 25 de persoane, nu mai mica de 10,0 kN pentru plutele de salvare care permit preluarea la bord a 9 până la 25 de persoane şi nu mai mica de 7,5 kN pentru orice alta pluta de salvare.

4.1.3.3. În vârful tendei plutei de salvare se va monta o lampa cu comanda manuală. Lumina trebuie să fie alba şi să poată funcţiona continuu pentru cel puţin 12 ore, cu o intensitate luminoasa nu mai mica de 4,3 cd în toate direcţiile în partea superioară a emisferei. Totuşi, dacă lampa lumineaza intermitent, ea trebuie să emita cu o rata medie de cel puţin 50 şi cel mult 70 sclipiri pe minut pe o perioadă de 12 ore de funcţionare, cu o intensitate luminoasa efectivă echivalenta. Lampa trebuie să se aprinda automat când tenda este ridicată. Bateriile trebuie să fie de un tip care să nu se deterioreze din cauza stropirii cu apa sau a umiditati atunci când pluta de salvare este arimata.

4.1.3.4. În interiorul plutei de salvare trebuie prevăzută o lampa cu comanda manuală care să poată funcţiona continuu pentru cel puţin 12 ore. Ea se va aprinde automat dacă tenda este ridicată şi va avea o intensitate suficienta care să permită citirea instrucţiunilor privind supravietuirea şi echipamentul. Bateriile trebuie să fie de un tip care să nu se deterioreze din cauza stropirii cu apa sau a umiditatii atunci când pluta de salvare este arimata.

4.1.4. Plute de salvare lansate din gruie 4.1.4.1. În plus faţă de cerinţele menţionate mai sus o pluta de salvare care este lansata la apa cu ajutorul unui dispozitiv de lansare aprobat trebuie:

1.când pluta de salvare este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet să poată rezista la un soc lateral contra bordului navei cu o viteză de cel puţin 3,5 m/s şi, de asemenea, la o cadere în apa de la o înălţime de cel puţin 3 m fără avarii care să îi afecteze funcţionarea;

2.să fie prevăzută cu mijloace pentru aducerea plutei de salvare alături de puntea de îmbarcare şi pentru menţinerea ei fixa în timpul imbarcarii.

4.1.4.2. Fiecare pluta de salvare lansata din gruie de pe navele de pasageri trebuie să fie dispusă astfel încât să poată prelua rapid la bord numărul sau complet de persoane.

4.1.4.3. Fiecare pluta de salvare lansata din gruie de pe navele de marfa trebuie să fie dispusă astfel încât să poată prelua la bord numărul sau complet de persoane în cel mult 3 minute de la emiterea ordinului de îmbarcare.

4.1.5. Echipament 4.1.5.1. Echipamentul normal al fiecărei plute de salvare trebuie să se compună din:

1.un inel plutitor de recuperare legat de o parama plutitoare cu o lungime de cel puţin 30 m;

2.un cutit cu lama fixa având un maner plutitor prevăzut cu o saula de siguranţă, depozitat într-un buzunar din exteriorul cortului, lângă punctul la care parama este fixată de pluta de salvare. În plus, o pluta de salvare cu capacitate pentru 13 persoane sau mai mult trebuie să fie prevăzută cu un al doilea cutit care nu trebuie să fie de tipul cu lama fixa;

3.un ispol plutitor pentru o pluta de salvare care este autorizata sa preia cel mult 12 persoane; doua ispoale plutitoare pentru o pluta de salvare care este autorizata sa preia la bord 13 persoane sau mai mult;

4.doi bureti;

5.doua ancore plutitoare cu garlin şi saula de lansare rezistente la soc, una fiind de rezerva, iar alta fiind permanent legată la pluta, în asa fel încât sa menţină pluta în vant şi într-o poziţie stabilă atunci când pluta este umflata sau este la apa. Rezistenta fiecărei ancore, a garlinului şi a saulei de lansare trebuie să fie adecvată pentru orice stare a marii. Ancorele plutitoare vor fi prevăzute cu mijloace pentru prevenirea rasucirii saulei şi vor fi de tip antigirator. Ancora plutitoare fixată permanent la plutele de salvare lansate din gruie şi plutele de salvare prevăzute la navele de pasageri trebuie să fie fixate astfel încât să poată fi depliate doar manual. Toate celelalte plute de salvare trebuie să aibă ancora plutitoare desfăşurată automat atunci când pluta de salvare se umfla;

6.doua padele plutitoare;

7.trei chei pentru deschis conserve şi o foarfeca; bricege cu lame speciale pentru deschis conserve, care corespund acestei cerinţe;

8.o trusa de prim ajutor într-o cutie etansa la apa, care să poată fi închisă ermetic după folosire;

9.un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent;

10.4 rachete-parasuta luminoase care corespund cerinţelor secţiunii 3.1;

11.6 facle de mana care corespund cerinţelor secţiunii 3.2;

12.doua semnale fumigene plutitoare care corespund cerinţelor secţiunii 3.3;

13.o lampa electrica etansa la apa, corespunzătoare pentru semnalizarea în codul Morse, împreună cu un set de baterii şi un bec de rezerva, într-un container etans la apa;

14.un reflector radar eficient, dacă pe pluta de salvare nu este depozitat un transponder-radar pentru ambarcatiunile de salvare;

15.o oglinda de semnalizare pe timp de zi şi instrucţiuni privind folosirea sa, pentru semnalizare la nave sau aeronave;

16.un exemplar din semnalele de salvare cuprinse în regula V/16, pe carton impermeabil sau într-o caseta etansa la apa;

17.o trusa cu unelte pentru pescuit;

18.o ratie de hrana având cel puţin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care pluta de salvare este autorizata sa o transporte. Aceste ratii trebuie să fie gustoase, comestibile pe perioada de păstrare recomandată şi impachetate astfel încât să fie imediat împărţite şi uşor de deschis. Ratiile trebuie păstrate în ambalaje etanse la aer şi depozitate în containere etanse la apa;

19.recipiente etanse la apa, conţinând o cantitate totală de 1,5 l de apa potabilă pentru fiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte, din care 0,5 l de apa potabilă de persoana pot fi înlocuiţi cu un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egala de apa potabilă în doua zile sau 1 l de apa potabilă de persoana poate fi înlocuit cu un aparat de desalinizare cu difuzie inversa acţionat manual, astfel cum se descrie în paragraful 4.4.7.5, care poate produce o cantitate egala de apa potabilă în doua zile;

20.un vas gradat, inoxidabil, pentru baut apa;

21.medicamente contra răului de mare, suficiente pentru 48 de ore, şi câte un sac folosibil în caz de voma, pentru fiecare persoana pe care pluta de salvare este autorizata sa o transporte;

22.instrucţiuni privind supravietuirea;

23.instrucţiuni pentru luarea măsurilor imediate; şi 24. mijloace de protecţie termica conforme cerinţelor secţiunii 2.5, suficiente pentru 10% din numărul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata sa îl preia sau doua mijloace de protecţie termica, dacă acest din urma număr este mai mare.

4.1.5.2. Marcarea cerută de paragrafele 4.2.6.3.5 şi 4.3.6.7 pe plutele de salvare, echipate în conformitate cu paragraful 4.1.5.1, trebuie să fie "SOLAS A PACK", cu majuscule, în alfabetul latin.

4.1.5.3. În cazul navelor de pasageri care efectuează voiaje internaţionale scurte, de o asemenea natura şi durata încât, după opinia Administraţiei, nu sunt necesare toate articolele specificate în paragraful 4.1.5.1, Administraţia poate admite ca plutele de salvare prevăzute la bordul acestei categorii de nave să fie dotate cu echipamentul specificat în paragrafele 4.1.5.1.1-4.1.5.1.6 inclusiv, 4.1.5.1.8, 4.1.5.1.9, 4.1.5.1.13-4.1.5.1.16 inclusiv şi 4.1.5.1.21-4.1.5.1.24 inclusiv şi jumătate din echipamentul specificat în paragrafele 4.1.5.1.10-4.1.5.1.12 inclusiv. Marcarea cerută de paragrafele 4.2.6.3.5 şi 4.3.6.7 pe astfel de plute de salvare trebuie să fie "SOLAS B PACK", cu majuscule, în alfabetul latin.

4.1.5.4. În cazuri corespunzătoare echipamentul trebuie depozitat într-un container care, dacă nu face parte integrantă sau dacă nu este permanent fixat la pluta de salvare, trebuie să fie arimat şi asigurat în interiorul plutei de salvare şi să poată pluti în apa timp de cel puţin 30 de minute fără să se deterioreze conţinutul sau.

4.1.6. Dispozitive care să permită plutelor de salvare plutirea libera 4.1.6.1. Sistemul de barbete Sistemul de barbete al plutei de salvare trebuie să prevadă o legătură între nava şi pluta de salvare şi va fi astfel dispus încât atunci când pluta de salvare este decuplata şi, în cazul unei plute de salvare gonflabile, umflate, sa nu fie antrenata sub apa de nava care se scufunda.

4.1.6.2. Legătură puţin rezistenta Dacă dispozitivele care permit plutirea libera a plutelor de salvare folosesc o legătură puţin rezistenta, aceasta trebuie:

1.sa nu se rupa sub efectul forţei necesare pentru a trage barbeta din containerul plutei de salvare;

2.dacă este adecvat, să aibă o rezistenta suficienta care să permită umflarea plutei de salvare; şi 3. să se rupa sub efectul unei forte de 2,2 ± 0,4 kN.

4.1.6.3. Dispozitive de declansare hidrostatice Dacă la dispozitivele care permit plutirea libera a plutelor de salvare se foloseşte un dispozitiv de declansare hidrostatic, acesta trebuie:

1.să fie executat dintr-un material compatibil care să prevină funcţionarea gresita a dispozitivului. Nu trebuie permise galvanizarea sau alte forme de acoperire metalică a elementelor dispozitivului de declansare hidrostatic;

2.sa declanseze automat pluta de salvare de la o înălţime de cel mult 4 m;

3.să aibă posibilităţi de drenaj care să prevină acumularea de apa în camera hidrostatica atunci când dispozitivul este în poziţia sa normală;

4.să fie astfel construit încât sa prevină declanşarea atunci când este acoperit de valuri;

5.să aibă imprimate în exterior (fără să se stearga) tipul şi numărul seriei;

6.să fie prevăzut cu un document sau cu o placa de identificare bine fixată care să indice data fabricaţiei, tipul şi numărul seriei şi dacă dispozitivul corespunde utilizării la o pluta de salvare cu o capacitate pentru mai mult de 25 persoane;

7.să fie astfel conceput încât fiecare element legat la sistemul de barbeta să aibă o rezistenta cel puţin egala cu aceea cerută pentru barbeta; şi 8. dacă este disponibil, în locul cerinței paragrafului 4.1.6.3.6 să fie marcat cu un mijloc de determinare a datei sale de expirare.

4.2. Plute de salvare gonflabile 4.2.1. Plutele de salvare gonflabile trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.1 şi, în plus, trebuie să satisfacă cerinţele acestei secţiuni.

4.2.2. Construcţia plutelor de salvare gonflabile 4.2.2.1. Camera plutitoare principala trebuie să fie împărţită în cel puţin două compartimente separate, fiecare având câte o supapa de reţinere pentru umflare. Camerele plutitoare trebuie să fie astfel dispuse încât, în cazul în care oricare dintre compartimente este avariat sau nu poate fi umflat, compartimentele intacte trebuie să poată susţine numărul de persoane având o greutate de 75 kg şi stand în poziţie normală, pe care pluta de salvare este autorizata sa îl preia, rămânând cu bordul liber pozitiv pe toată periferia sa.

4.2.2.2. Podeaua plutei de salvare trebuie să fie etansa la apa şi să poată fi izolata contra frigului:

1.fie cu ajutorul unuia sau mai multor compartimente pe care ocupantii le pot umfla sau care se umfla automat şi pot fi dezumflate sau reumflate de ocupanti;

2.fie prin alte mijloace cu eficienta egala, care nu necesita umflare.

4.2.2.3. Pluta de salvare trebuie să poată fi umflata de o singura persoana. Pluta de salvare trebuie să fie umflata cu un gaz netoxic. Umflarea trebuie să fie efectuată în timp de un minut când temperatura mediului ambiant este între 18°C şi 20°C şi în timp de 3 minute când temperatura mediului ambiant este de -30°C. După umflare pluta de salvare trebuie să îşi menţină forma atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet.

4.2.2.4. Fiecare compartiment gonflabil trebuie să poată rezista la o presiune egala cu cel puţin de 3 ori presiunea de lucru; trebuie evitata atingerea unei presiuni care să depăşească de doua ori presiunea de lucru cu ajutorul supapelor de reţinere sau prin limitarea alimentarii cu gaz. Vor fi prevăzute mijloace pentru asigurarea amplasarii pompei cu piston sau a foalelor cerute de paragraful 4.2.9.1.2, astfel încât presiunea de lucru să poată fi menţinută.

4.2.3. Capacitatea de transport a plutelor de salvare gonflabile Numărul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata sa îl preia trebuie să fie egal cu cel mai mic din:

1.cel mai mare număr întreg obţinut prin împărţirea cu 0,096 a volumului camerelor principale de aer, măsurat în metri cubi (care în acest scop nu trebuie să includă nici arcurile şi nici băncile de ramare, eventual instalate), atunci când pluta este umflata; sau 2. cel mai mare număr întreg obţinut prin împărţirea cu 0,372 a suprafeţei secţiunii interioare a plutei de salvare, masurata în metri patrati (care în acest scop pot include banca sau băncile de ramare, dacă acestea sunt instalate), secţiunea fiind masurata la marginea interioară a camerelor de aer; sau 3. numărul de persoane cu o greutate medie de 75 kg, toate purtând fie costume hidrotermice şi veste, fie, în cazul plutelor de salvare, veste de salvare, care pot sta aşezate comod şi au o înălţime deasupra capului suficienta, fără a stanjeni funcţionarea vreunui echipament al plutei de salvare.

4.2.4. Accesul în plutele de salvare gonflabile 4.2.4.1. Cel puţin o intrare a plutei de salvare trebuie să fie prevăzută cu o rampa de acces semirigida care să poată suporta o persoană având greutatea de 100 kg şi care să permită persoanelor accesul din mare la bordul plutei de salvare. Rampa de acces trebuie să fie astfel amplasata încât sa prevină dezumflarea evidenta a plutei de salvare dacă rampa este avariata. În cazul unei plute de salvare lansate din gruie, având mai mult de o intrare, rampa de acces trebuie să fie prevăzută la intrarea opusă faţă de paramele şi instalaţiile de îmbarcare.

4.2.4.2. Intrarea care nu este prevăzută cu o rampa de acces trebuie să aibă o scara de acces a carei treapta inferioară trebuie să fie situata la cel puţin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de salvare.

4.2.4.3. În interiorul plutei de salvare trebuie să existe mijloace necesare care să ajute persoanele să se urce singure în pluta de salvare de pe scara de acces.

4.2.5. Stabilitatea plutelor de salvare 4.2.5.1. Fiecare pluta de salvare trebuie să fie astfel construită încât umflata şi plutind cu tenda ridicată să fie stabilă pe mare agitata.

4.2.5.2. Stabilitatea plutei de salvare trebuie să fie astfel încât, dacă se afla în poziţie rasturnata, să poată fi redresata de o singura persoana atât pe mare agitata, cat şi în apa calma.

4.2.5.3. Stabilitatea plutei de salvare trebuie să fie astfel încât, atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet, să poată fi remorcata la viteze de până la 3 noduri în apa calma.

4.2.5.4. Pluta de salvare trebuie să fie prevăzută cu rezervoare de apa care să satisfacă următoarele cerinţe:

1.rezervoarele de apa trebuie să aibă o culoare foarte vizibila;

2.proiectarea va fi astfel încât rezervoarele să fie umplute cu cel puţin 60% din capacitatea lor pe perioada a 25 s de depliere;

3.rezervoarele trebuie să aibă o capacitate totală de cel puţin 220 l pentru plutele de salvare de până la 10 persoane;

4.rezervoarele pentru plutele de salvare aprobate sa transporte mai mult de 10 persoane trebuie să aibă o capacitate totală de cel puţin 20 N I, în care N = numărul de persoane transportate; şi 5. rezervoarele trebuie să fie situate simetric de jur imprejurul circumferintei plutei de salvare. Trebuie prevăzute mijloacele care să permită evacuarea imediata a aerului de sub pluta de salvare.

4.2.6. Containere pentru plutele de salvare gonflabile 4.2.6.1. Pluta de salvare trebuie să fie ambalata într-un container care este:

1.astfel construit încât sa reziste la condiţiile intalnite pe mare;

2.de o flotabilitate proprie suficienta atunci când conţine pluta de salvare şi echipamentul sau, pentru a permite degajarea barbetei şi actionarea mecanismului de umflare dacă nava se scufunda; şi 3. etans la apa pe cat posibil, cu excepţia gaurilor de drenaj din fundul containerului.

4.2.6.2. Pluta de salvare trebuie să fie ambalata în containerul ei astfel încât să se asigure pe cat posibil ca pluta de salvare în stare de plutire se umfla într-o poziţie dreapta când se desprinde de containerul ei.

4.2.6.3. Pe container se vor înscrie:

1.numele producătorului sau marca de fabricaţie;

2.seria de fabricaţie;

3.numele autorităţii care a dat aprobarea şi numărul de persoane pe care este autorizata sa îl transporte;

4.SOLAS;

5.tipul de ratii de ajutor conţinute;

6.data ultimei revizii;

7.lungimea barbetei;

8.înălţimea maxima de arimare permisă deasupra liniei de plutire (aceasta înălţime depinde de înălţimea de proba de aruncare şi de lungimea barbetei); şi 9. instrucţiuni de lansare.

4.2.7. Inscripţii pe plutele de salvare gonflabile 4.2.7.1. Pe plutele de salvare se vor înscrie:

1.numele producătorului sau marca de fabricaţie;

2.seria de fabricaţie;

3.data fabricaţiei (luna şi anul);

4.numele autorităţii care a dat aprobarea;

5.numele şi locul statiei de întreţinere unde a avut loc ultima revizie; şi 6. numărul de persoane pe care pluta de salvare poate să îl transporte; aceasta menţiune trebuie scrisă deasupra fiecărei intrari, cu caractere de culoare contrastand cu aceea a plutei de salvare şi având o înălţime cel puţin egala cu 100 mm.

4.2.7.2. Pentru inscriptionarea pe fiecare pluta de salvare a numelui şi portului de înregistrare a navei la bordul căreia se va instala trebuie facuta o menţiune într-o astfel de forma încât identificarea navei să se poată schimba oricând fără deschiderea containerului.

4.2.8. Plute de salvare gonflabile lansate din grui 4.2.8.1. O pluta de salvare care este folosită cu un dispozitiv de lansare la apa aprobat trebuie ca, suplimentar faţă de îndeplinirea cerinţelor menţionate mai sus, atunci când este suspendată în carligul sau de ridicare sau în zbir, să poată suporta o sarcina de:

1.4 ori greutatea numărului sau de persoane şi echipamentul complet la o temperatura ambianta şi o temperatura stabilizata a plutei de salvare de 20 ± 3°C, cu toate supapele de siguranţă nefunctionand; şi 2. 1,1 ori greutatea numărului sau de persoane şi echipamentul complet la o temperatura ambianta şi o temperatura stabilizata a plutei de salvare de -30°C, cu toate supapele de siguranţă funcţionând.

4.2.8.2. Containerele rigide ale plutelor de salvare care sunt lansate cu ajutorul unui dispozitiv de lansare trebuie să fie astfel asigurate încât containerul sau părţi din el sa nu cada în apa în timpul şi după umflarea şi lansarea la apa a plutei de salvare continuta în container.

4.2.9. Echipamentul suplimentar pentru plutele de salvare gonflabile 4.2.9.1. În plus faţă de echipamentul cerut de paragraful 4.1.5 fiecare pluta de salvare va fi prevăzută cu:

1.o trusa de scule pentru repararea gaurilor din compartimentele plutitoare; şi 2. foale sau o pompa cu piston.

4.2.9.2. Cutitele cerute la paragraful 4.1.5.1.2 trebuie să fie bricege, iar cheile pentru deschis conserve şi foarfecele cerute de paragraful 4.1.5.1.7 trebuie să fie de acelaşi tip, şi anume pliabile.

4.3. Plute de salvare rigide 4.3.1. Plutele de salvare rigide trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.1 şi, în plus, cerinţelor prezentei secţiuni.

4.3.2. Construcţia plutelor de salvare rigide 4.3.2.1. Flotabilitatea plutei de salvare trebuie să fie asigurată de materiale cu flotabilitate proprie, aprobate, plasate cat mai aproape posibil de periferia plutei de salvare. Aceste materiale flotabile trebuie să fie cu întârziere la propagarea focului sau să fie protejate printr-o acoperire cu întârziere la propagarea focului.

4.3.2.2. Platforma plutei de salvare trebuie să fie astfel încât sa împiedice pătrunderea apei şi sa menţină ocupantii efectiv deasupra apei şi sa îi protejeze de frig.

4.3.3. Capacitatea de transport a plutelor de salvare rigide Numărul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata sa îl preia trebuie să fie egal cu cel mai mic din:

1.cel mai mare număr întreg obţinut prin împărţirea cu 0,096 a volumului materialului care asigura flotabilitatea, măsurat în metri cubi, inmultit cu un coeficient egal cu 1 minus greutatea specifică a acestui material; sau 2. cel mai mare număr întreg obţinut prin împărţirea cu 0,372 a suprafeţei secţiunii orizontale a platformei plutei, masurata în metri patrati; sau 3. numărul de persoane cu o greutate medie de 75 kg, toate purtând costume hidrotermice şi veste de salvare, care pot sta aşezate comod şi au o înălţime deasupra capului suficienta, pentru a nu stanjeni funcţionarea vreunui echipament al plutei de salvare.

4.3.4. Accesul în plutele de salvare rigide 4.3.4.1. Cel puţin o intrare trebuie să fie prevăzută cu o rampa de acces rigida care să permită persoanelor accesul la bordul plutei de salvare din mare. În cazul unei plute de salvare lansate din grui, având mai mult de o intrare, rampa de îmbarcare trebuie prevăzută la intrarea opusă faţă de paramele de amarare şi instalaţiile de îmbarcare.

4.3.4.2. Intrarea care nu este prevăzută cu o rampa de acces trebuie să aibă o scara de acces a carei treapta inferioară trebuie situata la cel puţin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de salvare.

4.3.4.3. În interiorul plutei de salvare trebuie să existe mijloace necesare care să ajute persoanele să se urce singure pe pluta de salvare de pe scara de acces.

4.3.5. Stabilitatea plutei de salvare rigide 4.3.5.1. Dacă pluta de salvare nu poate funcţiona în siguranţa, indiferent în ce mod pluteste, rezistenta şi stabilitatea ei trebuie să fie suficiente pentru a se redresa automat sau pentru a putea fi redresata pe mare agitata sau în apa calma de o singura persoana.

4.3.5.2. Stabilitatea plutei de salvare trebuie să fie astfel încât atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet să poată fi remorcata la viteze de până la 3 noduri în apa calma.

4.3.6. Inscripţii pe plutele de salvare rigide Pe pluta de salvare se vor înscrie:

1.numele navei şi portul de înregistrare a navei căreia îi aparţine;

2.numele producătorului sau marca de fabricaţie;

3.seria de fabricaţie;

4.numele autorităţii care a dat aprobarea;

5.numărul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata sa îl transporte; aceasta menţiune trebuie scrisă deasupra fiecărei intrari, cu caractere de culoare contrastand cu culoarea plutei de salvare şi având o înălţime cel puţin egala cu 100 mm;

6.SOLAS;

7.tipul de ratii de ajutor conţinute;

8.lungimea barbetei;

9.înălţimea maxima de amplasare permisă deasupra liniei de plutire (înălţimea de proba la aruncare); şi 10. instrucţiuni de lansare la apa.

4.3.7. Plute de salvare rigide lansate din grui O pluta de salvare rigida care este folosită cu un dispozitiv de lansare la apa aprobat trebuie ca în afară îndeplinirii cerinţelor menţionate mai sus, atunci când este suspendată în carligul sau de ridicare sau în zbir, să poată suporta o sarcina de 4 ori greutatea numărului sau de persoane şi echipamentul complet.

4.4. Cerinţe generale pentru barci de salvare 4.4.1. Construcţia barcilor de salvare 4.4.1.1. Toate barcile de salvare trebuie să fie corect construite şi să aibă forme şi dimensiuni care să le asigure o mare stabilitate pe mare agitata şi un bord liber suficient atunci când sunt încărcate cu numărul lor de persoane şi cu echipamentul complet. Toate barcile de salvare trebuie să aibă corpul rigid şi să poată să îşi menţină stabilitatea pozitiva atunci când sunt într-o poziţie dreapta în apa calma şi încărcate cu numărul lor de persoane şi cu echipamentul complet şi au orificii în orice loc sub linia de plutire, presupunand că nu are loc o pierdere de flotabilitate a materialului şi nici o alta avarie.

4.4.1.2. Fiecare barca de salvare trebuie să aibă un certificat de aprobare vizat de Administraţie, conţinând cel puţin următoarele:

-numele şi adresa producătorului;

-modelul şi seria de fabricaţie ale barcii de salvare;

-luna şi anul de fabricaţie;

-numărul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa îl transporte; şi

-date privind aprobarea conform celor cerute de paragraful 1.2.2.9.

Organizaţia care aproba trebuie să elibereze barcii de salvare un certificat de aprobare care, suplimentar faţă de cele menţionate mai sus, sa specifice:

-numărul certificatului de aprobare;

-materialul de construcţie al corpului, atât de detaliat încât să asigure că nu vor aparea probleme de compatibilitate în ceea ce priveşte reparaţiile;

-masa totală cu echipament şi echipaj complet; şi

-declaraţie de aprobare conform secţiunilor 4.5, 4.6, 4.7, 4.8 sau 4.9.

4.4.1.3. Toate barcile de salvare trebuie să aibă o robustete suficienta pentru:

1.a putea fi lansate la apa în condiţii de securitate atunci când sunt încărcate cu numărul lor de persoane şi cu echipamentul complet; şi 2. să poată fi lansate la apa şi remorcate atunci când nava este în mars cu o viteză de 5 noduri în apa calma.

4.4.1.4. Corpurile şi acoperisurile rigide trebuie să fie cu întârziere la propagarea focului sau incombustibile.

4.4.1.5. Se vor prevedea locuri de stat jos pe bănci, pe banchete sau pe scaune fixe, care sunt construite astfel încât să poată suporta:

1.o sarcina statica echivalenta cu numărul de persoane, fiecare cantarind 100 kg, pentru care sunt prevăzute spaţii în conformitate cu cerinţele paragrafului 4.4.2.2.2;

2.o sarcina de 100 kg de persoana în orice poziţie de şedere, atunci când barca de salvare care va fi lansata la apa cu ajutorul curentilor este lăsată sa cada în apa de la o înălţime de cel puţin 3 m; şi 3. o sarcina de 100 kg de persoana în orice poziţie de şedere, atunci când barca de salvare care va fi lansata la apa prin cadere libera este lansata la apa de la o înălţime de cel puţin 1,3 ori înălţimea omologata la căderea libera.

4.4.1.6. Cu excepţia barcilor de salvare lansate la apa prin cadere libera, fiecare barca de salvare care va fi lansata la apa cu ajutorul curentilor trebuie să aibă o robustete suficienta pentru a suporta o sarcina, fără deformatii reziduale la înlăturarea acestei sarcini:

1.în cazul barcilor cu corp metalic, de 1,25 ori greutatea totală a barcii de salvare atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet; sau 2. în cazul altor barci, de doua ori greutatea totală a barcii de salvare atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet.

4.4.1.7. Cu excepţia barcilor de salvare lansate la apa prin cadere libera, fiecare barca de salvare care va fi lansata la apa cu ajutorul curentilor trebuie să aibă o robustete suficienta pentru a suporta, atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet şi, unde este cazul, cu patine sau apărători pe poziţie, un impact lateral cu bordajul navei la o viteză de impact de 3,5 m/s şi la cadere în apa de la o înălţime de cel puţin 3 m.

4.4.1.8. Distanta pe verticala între suprafaţa platformei şi interiorul acoperişului sau tendei pe o suprafaţa de peste 50% din suprafaţa platformei trebuie să fie:

1.cel puţin 1,3 m pentru o barca de salvare autorizata sa transporte 9 persoane sau mai puţin;

2.cel puţin 1,7 m pentru o barca de salvare autorizata sa transporte 24 de persoane sau mai mult;

3.cel puţin distanta determinata prin interpolare lineara între 1,3 m şi 1,7 m pentru barcile de salvare autorizate sa transporte între 9 şi 24 de persoane.

4.4.2. Capacitatea de transport a barcilor de salvare 4.4.2.1. Nici o barca de salvare nu poate fi autorizata sa transporte mai mult de 150 de persoane.

4.4.2.2. Numărul de persoane pe care o barca de salvare este autorizata sa îl transporte trebuie să fie egal cu cel mai mic din:

1.numărul de persoane cu o greutate medie de 75 kg, toate purtând veste de salvare, care pot sta aşezate în poziţie normală fără a stanjeni mijloacele de propulsie sau funcţionarea oricărui echipament al barcii de salvare; sau 2. numărul de spaţii care pot fi prevăzute la dispunerea locurilor de stat jos în conformitate cu figura 1*). Contururile pot fi suprapuse, după cum se arata, cu condiţia să fie montate suporturile pentru picioare şi sa existe suficient loc pentru picioare, iar distanta verticala dintre scaunul superior şi scaunul inferior să fie de cel puţin 350 mm. ------------ Notă ... *) Figura 1 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 30 august 2001 pag. 15.

4.4.2.3. Fiecare loc de stat jos în barca de salvare trebuie să fie clar indicat.

4.4.3. Accesul în barcile de salvare 4.4.3.1. Fiecare barca de salvare de la bordul unei nave de pasageri trebuie să fie astfel amplasata încât să permită imbarcarea rapida a numărului ei total de persoane. De asemenea, trebuie să fie posibila debarcarea rapida.

4.4.3.2. Fiecare barca de salvare de pe o nava de marfa trebuie să fie astfel amplasata încât să permită imbarcarea rapida a numărului ei total de persoane în cel mult 3 minute de la primirea ordinului de îmbarcare. De asemenea, trebuie să fie posibila debarcarea rapida.

4.4.3.3. Barcile de salvare trebuie să aibă o scara pentru urcarea la bord, care să poată fi folosită în oricare dintre borduri pentru a permite persoanelor care se afla în apa sa urce la bord. Treapta inferioară a scării trebuie să fie la cel puţin 0,4 m sub linia de plutire la pescajul minim al barcii de salvare.

4.4.3.4. Barca de salvare trebuie să fie astfel amenajată încât persoanele neajutorate să poată fi urcate la bord fie din mare, fie pe brancarda.

4.4.3.5. Toate suprafeţele pe care merg persoane trebuie să fie acoperite cu un strat antiderapant.

4.4.4. Flotabilitatea barcii de salvare Toate barcile de salvare trebuie să aibă flotabilitate proprie sau vor fi prevăzute cu material cu flotabilitate proprie, care să nu fie afectat de apa de mare, de petrol sau de produse petroliere, suficienta sa menţină barca de salvare în stare de plutire cu tot echipamentul sau la bord, atunci când este inundata şi deschisă pe mare. O cantitate suplimentară de material cu flotabilitate proprie, egala cu 280 N forta de plutire pe persoana, va fi prevăzută pentru numărul de persoane pentru care este autorizata barca de salvare. Nu se va prevedea material plutitor în exteriorul corpului barcii de salvare dacă nu este suplimentar faţă de cel menţionat mai sus.

4.4.5. Bordul liber şi stabilitatea barcii de salvare 4.4.5.1. Toate barcile de salvare trebuie să fie stabile şi să aibă o valoare pozitiva GM atunci când sunt încărcate cu 50% din numărul de persoane pe care sunt autorizate sa îl transporte, stand în poziţia lor normală în unul dintre borduri.

4.4.5.2. Conform condiţiei de încărcare prevăzute în paragraful 4.4.5.1:

1.fiecare barca de salvare cu deschideri în bordaj lângă rama puntii trebuie să aibă un bord liber, măsurat de la linia de plutire până la cea mai de jos deschidere prin care barca de salvare poate fi inundata, de cel puţin 1,5% din lungimea barcii de salvare sau de 100 mm, care dintre acestea este mai mare; şi 2. fiecare barca de salvare fără deschideri în bordaj lângă rama puntii nu trebuie să depăşească un unghi de inclinare de 20° şi trebuie să aibă un bord liber, măsurat de la linia de plutire până la cea mai de jos deschidere prin care barca de salvare poate fi inundata, de cel puţin 1,5% din lungimea barcii de salvare sau de 100 mm, care dintre acestea este mai mare.

4.4.6. Propulsia barcii de salvare 4.4.6.1. Fiecare barca de salvare trebuie să fie echipata cu un motor cu aprindere prin compresie. Nici o barca de salvare nu va fi echipata cu un motor care foloseşte un combustibil cu punctul de aprindere de 43°C sau mai puţin (proba de creuzet închis).

4.4.6.2. Motorul trebuie prevăzut fie cu o instalatie de pornire manuală, fie cu o instalatie de pornire alimentata de la doua surse de energie independente care pot fi reincarcate. Vor fi prevăzute, de asemenea, orice mijloace auxiliare necesare pentru pornire. Instalatia de pornire a motorului, precum şi mijloacele auxiliare trebuie să pornească motorul la o temperatura ambianta de -15°C în timp de doua minute de la începerea operaţiunii de pornire, în afară de cazul în care, după părerea Administraţiei, care are în vedere natura voiajelor pe care le efectuează nava, o alta temperatura este corespunzătoare. Instalaţiile de pornire nu trebuie să fie stanjenite de capota motorului, de banchete sau de alte obstacole.

4.4.6.3. Motorul trebuie să poată funcţiona cel puţin 5 minute după pornire în stare rece, atunci când barca de salvare nu se afla în apa.

4.4.6.4. Motorul trebuie să poată funcţiona atunci când barca de salvare este inundata până la nivelul axei arborelui cotit.

4.4.6.5. Axul elicei trebuie să fie astfel conceput încât elicea să poată fi decuplata de motor. Se va prevedea posibilitatea ca barca de salvare să poată fi propulsata înainte şi înapoi.

4.4.6.6. Tubulatura de esapament trebuie să fie dispusă astfel încât sa împiedice pătrunderea apei în motor în timpul exploatării normale.

4.4.6.7. Toate barcile de salvare trebuie să fie construite cu astfel de forme încât sa nu prezinte pericol pentru persoanele din apa şi sa evite posibilitatea de avariere a instalaţiei de propulsie de către obiecte aflate în plutire.

4.4.6.8. Viteza de mars înainte în apa calma, atunci când barca de salvare este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet şi cu tot echipamentul auxiliar în funcţiune, trebuie să fie de cel puţin 6 noduri şi de cel puţin 2 noduri când remorcheaza o pluta de salvare de 25 de persoane, încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet sau echivalentul acesteia. Pentru deplasarea barcii de salvare complet încărcate la o viteză de 6 noduri pe o perioadă de cel puţin 24 de ore se va prevedea combustibil suficient, corespunzător utilizării în gama de temperaturi din zona în care operează nava.

4.4.6.9. Motorul barcii de salvare, sistemul de transmisie şi accesoriile motorului trebuie să fie protejate de o capota dintr-un material cu întârziere la propagarea focului sau din alte mijloace corespunzătoare care asigura o protecţie similară. Aceste mijloace trebuie, de asemenea, sa protejeze persoanele de a veni accidental în contact cu părţile calde sau cu piesele în mişcare şi sa protejeze motorul în caz de stare rea a vremii şi a marii. Trebuie prevăzute mijloace de reducere a zgomotului produs de motor. Bateriile de pornire trebuie introduse în cutii care să protejeze la apa fundul şi părţile laterale ale bateriilor. Cutiile bateriilor trebuie să aibă un capac bine fixat, prevăzut cu orificii pentru aerisire.

4.4.6.10. Motorul barcii de salvare şi accesoriile sale trebuie să fie concepute astfel încât sa limiteze emisiunile electromagnetice pentru a nu se produce interferente între funcţionarea motorului şi funcţionarea mijloacelor de salvare radio folosite în barca de salvare.

4.4.6.11. Se vor prevedea mijloace pentru reincarcarea tuturor bateriilor folosite pentru pornirea motorului, la radio şi la proiector. Bateriile folosite pentru radio nu trebuie folosite pentru furnizarea energiei necesare la pornirea motorului. Se vor prevedea mijloace pentru reincarcarea bateriilor barcii de salvare de la sursa de energie a navei la o tensiune de alimentare care să nu depăşească 50 V şi care să poată fi deconectate de la postul de îmbarcare al barcii de salvare sau cu ajutorul unui alimentator cu baterii solare.

4.4.6.12. Se vor prevedea instrucţiuni de pornire şi de funcţionare a motorului, protejate la apa, care vor fi amplasate într-un loc vizibil situat lângă comenzile de pornire a motorului.

4.4.7. Accesoriile barcii de salvare 4.4.7.1. Toate barcile de salvare, cu excepţia barcilor de salvare lansate prin cadere libera, vor fi prevăzute cu cel puţin o valvula de drenaj situata în partea cea mai de jos a corpului barcii, care se deschide automat pentru drenarea apei din corp, atunci când barca de salvare nu pluteste, şi se închide automat ca sa prevină pătrunderea apei, atunci când barca de salvare pluteste. Fiecare valvula de drenaj va fi prevăzută cu un dop sau cu un buson care să inchida valvula, ce va fi legat de barca de salvare printr-o saula de siguranţă, un lant sau prin alte mijloace corespunzătoare. Valvulele de drenaj trebuie să fie uşor accesibile din interiorul barcii de salvare, iar poziţia lor trebuie să fie clar indicată.

4.4.7.2. Toate barcile de salvare trebuie să fie prevăzute cu o carma şi eche. De asemenea, când este prevăzută o timona sau alt mecanism de guvernare de la distanta, echea trebuie să poată comanda carma în caz de defectare a mecanismului de guvernare. Carma trebuie fixată permanent la barca de salvare. Echea trebuie să fie montata permanent pe axul carmei sau cuplata la acesta; în orice caz, dacă barca de salvare are un mecanism de guvernare de la distanta, echea poate fi demontabila şi fixată bine lângă axul carmei. Carma şi echea trebuie să fie astfel dispuse încât sa nu fie avariate de funcţionarea dispozitivului de decuplare sau de elice.

4.4.7.3. Cu excepţia zonei carmei şi elicei, se vor prevedea inele de prindere corespunzătoare sau o saula de salvare plutitoare în ghirlanda în partea exterioară a barcii de salvare deasupra liniei de plutire şi la care o persoană aflată în apa să poată ajunge.

4.4.7.4. Barcile de salvare care nu se redreseaza automat atunci când se rastoarna trebuie să aibă în partea inferioară a corpului inelele de prindere corespunzătoare pentru a permite persoanelor să se ţină de barca. Inelele de prindere trebuie să fie fixate de barca de salvare astfel încât, în cazul unui soc suficient pentru desprinderea lor de corpul barcii de salvare, aceasta să se facă fără avarierea barcii de salvare.

4.4.7.5. Toate barcile de salvare trebuie să fie prevăzute cu chesoane sau compartimente etanse la apa, suficiente pentru depozitarea articolelor mici de echipament, a apei şi a proviziilor prevăzute la paragraful 4.4.8. Vor fi prevăzute mijloace pentru depozitarea apei de ploaie colectate şi, suplimentar, dacă se cere de către Administraţie, un dispozitiv pentru producerea apei potabile din apa de mare, cu un aparat de desalinizare acţionat manual. Aparatul de desalinizare nu trebuie să fie dependent de căldură solara şi nici de alte substanţe chimice, ci numai de apa de mare. Trebuie prevăzute mijloace pentru depozitarea apei colectate.

4.4.7.6. Fiecare barca de salvare destinată lansării la apa cu ajutorul unuia sau mai multor curenţi, cu excepţia barcii de salvare lansate prin cadere libera, trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de decuplare, conform următoarelor cerinţe, sub rezerva paragrafului 5 de mai jos:

1.mecanismul trebuie să fie astfel reglat încât toate carligele să fie decuplate simultan;

2.mecanismul trebuie să aibă doua posibilităţi de decuplare, după cum urmează:

2.1. o posibilitate de decuplare normală, care va decupla barca de salvare când aceasta pluteste sau dacă carligele nu se afla sub sarcina; şi 2.2. o posibilitate de decuplare în sarcina, care va permite decuplarea barcii de salvare cu carligele sub sarcina. Acest mecanism trebuie să fie astfel reglat încât sa decupleze barca de salvare în orice condiţii de încărcare, adică de la sarcina zero, barca de salvare fiind în apa, la o sarcina de 1,1 ori greutatea totală a barcii de salvare când aceasta este încărcată complet cu persoane şi echipament. Aceasta posibilitate de decuplare trebuie să fie în mod corespunzător protejata la utilizarea accidentala şi prematura. Protecţia adecvată trebuie să includă, suplimentar faţă de simbolul de pericol, o protecţie mecanică specială care în mod normal nu se cere la mecanismul de decuplare. Pentru prevenirea decuplarii accidentale în timpul recuperării barcii protecţia mecanică (interblocarea) trebuie să se declanseze doar atunci când mecanismul de decuplare este corespunzător şi complet restabilit. Pentru prevenirea unei decuplari premature a sarcinii operaţiunea de încărcare a mecanismului de decuplare trebuie să necesite o acţiune deliberata şi susţinută a operatorului. Mecanismul de decuplare trebuie astfel proiectat încât membrii echipajului din barca de salvare să poată observa clar momentul în care mecanismul de decuplare este corespunzător şi complet restabilit şi pregătit pentru ridicare. Trebuie prevăzute instrucţiuni clare de funcţionare cu o nota corespunzătoare de avertizare;

3.comanda decuplarii trebuie să fie clar marcată într-o culoare care contrasteaza cu culorile inconjuratoare;

4.legăturile fixe de construcţie ale mecanismului de decuplare din barca de salvare vor fi concepute cu un coeficient de siguranţă care să corespundă de 6 ori sarcinii de rupere a materialelor utilizate, considerând ca greutatea barcii de salvare este egal distribuita între curenţi; şi 5. dacă un singur curent şi un dispozitiv cu carlig sunt utilizate la lansarea la apa a unei barci de salvare sau a unei barci de urgenta din combinatia cu un sistem de barbete corespunzător, cerinţele paragrafului 4.4.7.6.2 nu trebuie aplicate; într-un astfel de dispozitiv o singura posibilitate de decuplare a barcii de salvare sau a barcii de urgenta este adecvată, şi anume atunci când ea este complet în apa.

4.4.7.7. Fiecare barca de salvare trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de fixare a barbetei în prova sa. Dispozitivul trebuie să fie astfel încât să permită barcii de salvare sa nu prezinte caracteristici de instabilitate sau nesiguranta atunci când, fiind remorcata de nava, se deplaseaza cu o viteză de 5 noduri în apa linistita. Cu excepţia barcilor de salvare lansate prin cadere libera, dispozitivul de fixare a barbetei va include un dispozitiv de decuplare care să permită barbetei să fie eliberata din interiorul barcii de salvare cu nava care se deplaseaza cu o viteză de 5 noduri în apa linistita.

4.4.7.8. Fiecare barca de salvare care este dotată cu un aparat radiotelefonic VHF de emisie-recepţie cu antena separat montata va fi prevăzută cu instalaţii pentru aşezarea şi fixarea efectivă a antenei în poziţia sa de funcţionare.

4.4.7.9. Barcile de salvare destinate să fie lansate la apa de-a lungul bordajului navei trebuie să aibă patine şi aparatoare necesare pentru a înlesni lansarea la apa şi pentru a preveni avarierea barcii de salvare.

4.4.7.10. Trebuie să fie prevăzută o lampa cu comanda manuală. Lumina trebuie să fie alba şi să poată funcţiona continuu cel puţin 12 ore cu o intensitate luminoasa nu mai mica de 4,3 cd în toate direcţiile în partea superioară a emisferei. Totuşi, dacă lumina este o lumina cu intermitenta, va trebui sa emita cel puţin 50 şi cel mult 70 de sclipiri pe minut în 12 ore de funcţionare cu o intensitate luminoasa efectivă echivalenta.

4.4.7.11. În interiorul barcii de salvare trebuie să fie prevăzută o lampa cu comanda manuală sau o sursa de lumina pentru a furniza cel puţin 12 ore un iluminat care să permită citirea instrucţiunilor privind supravietuirea şi echipamentul; totuşi nu trebuie să fie permisă folosirea lampilor cu petrol în acest scop.

4.4.7.12. Pentru siguranţa lansării şi a manevrei fiecare barca de salvare trebuie să fie astfel amenajată încât sa existe o buna vizibilitate în prova, pupa şi în ambele borduri din postul de comanda şi de manevra.

4.4.8. Echipamentul barcilor de salvare Dacă se prevede în acest paragraf sau în altă parte în secţiunea 4.4, toate obiectele care fac parte din echipamentul barcilor de salvare trebuie să fie asigurate în interiorul barcii de salvare prin legare, depozitare în lăzi sau chesoane, aşezare pe suporturi sau dispozitive similare de rezemare sau pe alte mijloace corespunzătoare. Totuşi, în cazul unei barci de salvare ce urmează să fie lansata la apa prin curenţi, cangile trebuie să fie ţinute liber pentru a evita efectele izbiturilor. Echipamentul trebuie să fie asigurat astfel încât sa nu ingreuneze operaţiunile de abandon. Toate obiectele care fac parte din echipamentul barcii de salvare trebuie să fie, pe cat posibil, de dimensiuni mici şi cu greutate redusă şi vor fi ambalate într-o formă corespunzătoare şi compacta. Dacă nu se menţionează altfel, echipamentul normal al fiecărei barci de salvare trebuie să cuprindă:

1.cu excepţia barcilor de salvare lansate prin cadere libera, un număr suficient de rame plutitoare pentru deplasare în apa linistita. Pentru fiecare rama trebuie prevăzute cuie de strapazan, furcheti sau alte mijloace echivalente. Cuiele de strapazan sau furchetii vor fi fixati de barca cu saule sau cu lanturi;

2.doua cangi;

3.un ispol plutitor şi doua ghiordele;

4.un manual de supravietuire;

5.un compas funcţional care este luminos sau prevăzut cu mijloace corespunzătoare de iluminare. La barcile de salvare complet închise compasul trebuie montat permanent în stare de utilizare; la toate celelalte tipuri de barci de salvare trebuie să fie prevăzut un habitaclu, dacă este necesar sa îl protejeze la intemperii, şi cu mijloace corespunzătoare de montare;

6.o ancora plutitoare de mărime adecvată cu o parama rezistenta la soc, care să poată fi apucata bine când este umeda. Rezistenta ancorei plutitoare, a paramei şi a saulei de lansare trebuie să fie suficienta pentru orice stare a marii;

7.doua barbete rezistente cu o lungime cel puţin egala cu de doua ori distanta de la locul de arimare a barcii de salvare la linia de plutire, în condiţii de pescaj minim sau 15 m, care din acestea este mai mare. La barcile de salvare care vor fi lansate prin cadere libera ambele barbete trebuie fixate în prova, gata pentru a fi folosite. La celelalte barci de salvare una dintre barbetele legate la dispozitivul de decuplare prevăzut la paragraful 4.4.7.7 trebuie să fie amplasata la extremitatea prova a barcii de salvare, iar cealaltă va fi bine fixată la sau lângă etrava barcii de salvare, gata pentru a fi folosită;

8.doua topoare, câte unul la fiecare extremitate a barcii de salvare;

9.recipiente etanse la apa, conţinând o cantitate totală de 3 l de apa potabilă de fiecare persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care 1 l pentru fiecare persoana poate fi înlocuit de un aparat de desalinizare care poate să producă o cantitate egala de apa potabilă în doua zile sau 2 l pe persoana pot fi înlocuiţi printr-un aparat de desalinizare cu difuzie inversa acţionat manual, asa cum se descrie în paragraful 4.4.7.5, care poate produce o cantitate egala de apa potabilă în doua zile;

10.un pahar inoxidabil legat cu un snur;

11.un vas gradat, inoxidabil, pentru baut apa;

12.o ratie de hrana, asa cum se descrie în paragraful 4.1.5.1.18, având cel puţin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pentru care barca de salvare are autorizare de transport; aceste ratii trebuie să fie păstrate în ambalaje etanse la aer şi depozitate în containere etanse la apa;

13.4 rachete parasuta luminoase care corespund cerinţelor secţiunii 3.1;

14.6 facle de mana care corespund cerinţelor secţiunii 3.2;

15.doua semnale fumigene plutitoare care corespund cerinţelor secţiunii 3.3;

16.o lampa electrica etansa la apa, corespunzătoare pentru semnalizare în codul Morse, împreună cu un set de baterii şi un bec de rezerva, într-un container etans la apa;

17.o oglinda pentru semnalizare pe timp de zi, cu instrucţiuni pentru folosirea sa, pentru a semnaliza către nave şi aeronave;

18.un exemplar din semnalele de salvare cuprinse în regula V/16, pe carton impermeabil la apa sau într-un container etans la apa;

19.un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent;

20.o trusa de prim ajutor într-o cutie etansa la apa, care să poată fi închisă ermetic după folosire;

21.medicamente contra răului de mare pentru cel puţin 48 de ore şi câte un sac folosibil în caz de voma, pentru fiecare persoana;

22.un briceag mare legat la barca printr-un snur;

23.3 chei pentru deschis conserve;

24.doua inele plutitoare de recuperare de salvare, legate cu câte o parama plutitoare cu o lungime de cel puţin 30 m;

25.dacă barca de salvare nu se umfla automat, o pompa manuală corespunzătoare pentru umflarea eficienta;

26.o trusa cu unelte de pescuit;

27.scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului şi accesoriilor sale;

28.echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător pentru stingerea incendiilor datorate hidrocarburilor;

29.un proiector, cu un sector vertical şi orizontal de cel puţin 6° şi o intensitate luminoasa masurata de 2.500 cd, care poate funcţiona continuu cel puţin 3 ore;

30.un reflector radar eficace, dacă în barca de salvare nu este depozitat un transponder radar pentru ambarcatiunile de salvare;

31.mijloace de protecţie termica, care să corespundă cerinţelor secţiunii 2.5, suficiente pentru 10% din numărul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa îl transporte sau pentru doua persoane, care dintre acestea este mai mare; şi 32. în cazul navelor care efectuează voiaje de asa natura şi durata încât, după opinia Administraţiei, obiectele specificate în paragrafele 4.4.8.12 şi 4.4.8.26 nu sunt necesare, Administraţia poate acorda scutiri în ceea ce priveşte aceste obiecte.

4.4.9. Inscripţii pe barcile de salvare 4.4.9.1. Numărul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa îl transporte trebuie să fie clar înscris pe ea, cu caractere permanente.

4.4.9.2. Numele navei şi portul de înregistrare a navei căreia îi aparţine barca de salvare trebuie să fie înscrise pe fiecare bord al barcii de salvare în prova, cu majuscule, în alfabetul latin.

4.4.9.3. Mijloacele de identificare a navei căreia îi aparţine barca de salvare şi numărul barcii de salvare trebuie să fie indicate astfel încât să fie vizibile de sus.

4.5. Barci de salvare parţial închise 4.5.1. Barcile de salvare parţial închise trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.4 şi, în plus, cerinţelor acestei secţiuni.

4.5.2. Barcile de salvare parţial închise trebuie să fie prevăzute cu acoperisuri rigide permanent fixate, extinzandu-se pe cel puţin 20% din lungimea barcii de salvare, începând din extremitatea prova şi cel puţin 20% din lungimea barcii de salvare începând din extremitatea pupa. Barca de salvare trebuie să fie prevăzută cu o tenda pliabila fixată în permanenta, care împreună cu acoperisul rigid inchid complet ocupantii barcii de salvare într-un adapost etans la intemperii, oferindu-le şi o protecţie termica. Barca de salvare trebuie să aibă intrari la ambele extremitati şi în fiecare bord. Intrările din acoperisul rigid trebuie să fie etanse la intemperii atunci când sunt închise. Tenda trebuie să fie astfel dispusă încât:

1.să fie prevăzută cu secţiuni rigide sau cu tuburi corespunzătoare care să permită montarea sa;

2.să poată fi uşor montata de cel mult două persoane;

3.să fie izolanta pentru a proteja ocupantii de căldură sau de frig, având cel puţin două straturi de material separate de un spaţiu de aer sau alt mijloc la fel de eficace; vor fi prevăzute mijloace care să prevină acumularea de apa în spaţiul de aer;

4.suprafaţa exterioară trebuie să aibă o culoare foarte vizibila, iar cea interioară, o culoare care să nu incomodeze ocupantii;

5.intrările din tenda să fie prevăzute cu mijloace eficiente reglabile de închidere, care să poată fi uşor şi repede închise sau deschise din interior sau din exterior, astfel încât să permită ventilatia, dar sa împiedice pătrunderea apei de mare, a vantului sau a frigului; vor fi prevăzute mijloace pentru a menţine intrările fixate în poziţia închisă sau deschisă;

6.cu intrările închise, să permită să între suficient aer pentru ocupanti;

7.să aibă posibilităţi pentru colectarea apei de ploaie; şi 8. ocupantii să poată părăsi barca de salvare în cazul în care aceasta se rastoarna.

4.5.3. Interiorul barcii de salvare trebuie să fie de o culoare foarte vizibila.

4.5.4. Dacă în barca de salvare este montat un aparat radiotelefonic VHF fix de emisie-recepţie, acesta trebuie să fie instalat într-o cabina suficient de spatioasa pentru a primi atât echipamentul, cat şi persoana care îl deserveşte. Nu se cere o cabina separată dacă construcţia barcii de salvare prevede un spaţiu adapostit, considerat satisfăcător de către Administraţie.

4.6. Barci de salvare complet închise 4.6.1. Barcile de salvare complet închise trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.4 şi, în plus, cerinţelor prezentei secţiuni.

4.6.2. Închiderea Fiecare barca de salvare complet închisă trebuie să fie prevăzută cu un acoperis care să inchida complet barca de salvare. Închiderea trebuie să fie astfel încât sa îndeplinească următoarele cerinţe:

1.să asigure adapost ocupantilor;

2.accesul în barca trebuie să se facă printr-un tambuchi care să poată fi închis pentru a face barca de salvare etansa la apa;

3.cu excepţia barcilor de salvare lansate la apa prin cadere libera, tambuchiurile trebuie să fie dispuse astfel încât să permită executarea operaţiunilor de lansare la apa şi de recuperare fără ca vreun ocupant să fie obligat sa părăsească adapostul;

4.tambuchiurile de acces trebuie să se poată deschide sau închide atât din interior, cat şi din exterior şi să fie dotate cu mijloace care să asigure menţinerea lor în poziţie deschisă;

5.cu excepţia barcilor de salvare lansate la apa prin cadere libera, să fie posibila deplasarea barcii de salvare prin vaslire;

6.să poată suporta greutatea totală a barcii de salvare, inclusiv tot echipamentul, maşinile şi numărul sau de persoane, atunci când barca de salvare se afla în poziţie rasturnata cu tambuchiurile închise, neexistand infiltratii importante de apa;

7.să fie prevăzută cu geamuri sau panouri transparente în ambele borduri, care să permită pătrunderea în interiorul barcii de salvare a luminii naturale, suficienta pentru a se evita iluminatul artificial atunci când tambuchiurile sunt închise;

8.să aibă în exterior o culoare foarte vizibila, iar în interior o culoare care să nu incomodeze ocupantii;

9.să aibă balustrade de prindere pentru securitatea persoanelor atunci când acestea circula în exteriorul barcii de salvare şi care să înlesnească imbarcarea şi debarcarea;

10.persoanele să aibă acces de la intrare la locurile lor, fără să fie obligate sa escaladeze banchete sau alte obstacole; şi 11. în timpul funcţionarii motorului cu acoperisul închis presiunea atmosferica din interiorul barcii de salvare nu trebuie să depăşească sau să fie sub valoarea presiunii atmosferice exterioare cu mai mult de 20 hPa.

4.6.3. Răsturnarea şi redresarea 4.6.3.1. Cu excepţia barcilor de salvare lansate prin cadere libera, la fiecare loc de aşezare marcat se va prevedea o centura de siguranţă. Centura de siguranţă trebuie să fie astfel concepută încât sa susţină pe locul sau o persoană având o greutate de 100 kg, atunci când barca de salvare este în poziţie rasturnata. Fiecare set de centuri de siguranţă pentru un loc trebuie să fie de o culoare care contrasteaza cu centurile pentru locurile din imediata vecinătate. Barcile de salvare lansate prin cadere libera trebuie prevăzute cu hamuri de siguranţă la fiecare loc, de culoare contrastanta, concepute pentru susţinerea în siguranţa pe loc a unei persoane cu o greutate de 100 kg, atât în timpul lansării la apa prin cadere libera, cat şi atunci când barca de salvare este rasturnata.

4.6.3.2. Stabilitatea barcii de salvare trebuie să fie astfel încât aceasta să se redreseze în mod normal sau automat atunci când este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet sau parţial şi când toate intrările şi deschiderile sunt închise etans, iar persoanele au legate centurile de siguranţă.

4.6.3.3. Barca de salvare trebuie să poată suporta numărul sau de persoane şi echipamentul complet când este în situaţia de avarie prevăzută la paragraful 4.4.1.1, iar stabilitatea sa trebuie să fie astfel încât, în caz de rasturnare, să se redreseze automat într-o poziţie care să ofere ocupantilor săi o ieşire deasupra nivelului apei. Dacă barca de salvare este stabilă în stare de inundabilitate, nivelul apei din interiorul barcii de salvare, măsurat de-a lungul părţii de reazem a scaunului, nu trebuie să fie mai mare de 500 mm deasupra sezutului scaunului, pentru fiecare poziţie de şedere a ocupantului.

4.6.3.4. Toată tubulatura de esapament, tubulatura de aer şi alte deschideri trebuie să fie astfel concepute încât sa împiedice pătrunderea apei în interiorul motorului atunci când barca de salvare se rastoarna şi se redreseaza.

4.6.4. Propulsia 4.6.4.1. Motorul şi sistemul de transmisie trebuie să fie comandate de la timona.

4.6.4.2. Motorul şi instalaţiile sale trebuie să poată funcţiona în orice poziţie în timpul rasturnarii şi sa continue sa funcţioneze după ce barca de salvare s-a redresat sau trebuie să se oprească automat atunci când barca de salvare s-a rasturnat şi sa reporneasca uşor când barca de salvare s-a redresat. Proiectarea instalaţiilor de combustibil şi de ungere trebuie să prevină pierderile de combustibil şi pierderile mai mari de 250 ml de ulei de ungere din motor în timpul rasturnarii.

4.6.4.3. Motoarele racite cu aer trebuie să aibă o instalatie de tubulaturi pentru aspiratia aerului de răcire şi pentru evacuarea lui din interiorul barcii de salvare. Vor fi prevăzute clapete acţionate manual pentru aspiratia şi evacuarea aerului de răcire din interiorul barcii de salvare.

4.6.5. Protecţia contra acceleratiilor Fără a tine seama de prevederile paragrafului 4.4.1.7, o barca de salvare complet închisă, cu excepţia barcii de salvare lansate la apa prin cadere libera, trebuie să fie astfel construită şi intarita încât să asigure protecţia contra acceleratiilor periculoase rezultate din impactul barcii de salvare, în cazul în care este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet, cu bordajul navei la o viteză de impact de cel puţin 3,5 m/s.

4.7. Barci de salvare lansate la apa prin cadere libera 4.7.1. Cerinţe generale Barcile de salvare lansate la apa prin cadere libera trebuie să corespundă cerinţelor secţiunii 4.6 şi, în plus, cerinţelor prezentei secţiuni.

4.7.2. Capacitatea de transport a unei barci lansate la apa prin cadere libera Capacitatea de transport a unei barci lansate la apa prin cadere libera este reprezentată de numărul de persoane care pot sta aşezate pe un scaun fără a stanjeni mijloacele de propulsie sau de exploatare a oricărui echipament al barcii de salvare. Lăţimea locului trebuie să fie de cel puţin 430 mm. Locul liber până la partea de reazem a scaunului din faţa trebuie să fie de 635 mm. Reazemul scaunului trebuie să se extindă la cel puţin 1.000 mm deasupra sezutului scaunului.

4.7.3. Cerinţe de îndeplinit 4.7.3.1. Fiecare barca de salvare lansata la apa prin cadere libera trebuie să înceapă să se deplaseze imediat după ce a intrat în apa şi, după lansarea la apa prin cadere libera de la înălţimea omologata, nu trebuie să vina în contact cu nava care are o asieta de până la 10° şi o inclinare de până la 20° într-un bord sau altul, în situaţia în care ea este încărcată şi echipata cu:

1.numărul sau complet de persoane;

2.ocupanti, astfel încât sa determine ca centrul de greutate să fie în poziţia cea mai dinspre prova;

3.ocupanti, astfel încât sa determine ca centrul de greutate să fie în poziţia cea mai dinspre pupa; şi 4. doar cu echipajul sau de exploatare.

4.7.3.2. Pentru petroliere, nave-cisterna pentru transportul produselor chimice şi nave pentru transportul gazelor, cu un unghi final de inclinare mai mare de 20°, calculat conform Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi prin recomandările Organizaţiei, după caz, o barca de salvare trebuie să poată fi lansata la apa prin cadere libera la un unghi final de inclinare şi pe baza liniei de plutire finale a acelui calcul.

4.7.3.3. Înălţimea cerută la căderea libera nu trebuie să depăşească înălţimea omologata la căderea libera.

4.7.4. Construcţia Fiecare barca de salvare lansata la apa prin cadere libera trebuie să aibă o robustete suficienta pentru a rezista, în cazul în care este încărcată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet, unei lansari la apa prin cadere libera de la o înălţime de cel puţin 1,3 ori înălţimea omologata la căderea libera.

4.7.5. Protecţia contra acceleratiilor periculoase Fiecare barca de salvare lansata la apa prin cadere libera trebuie să fie astfel construită încât să fie sigur ca barca de salvare poate oferi protecţia contra acceleratiilor periculoase rezultate din lansarea la apa de la înălţimea pentru care ea va fi omologata în ape linistite, în condiţii nefavorabile de asieta de până la 10° şi inclinare de până la 20° într-un bord sau altul, în cazul în care este complet încărcată şi echipata cu:

1.numărul sau complet de persoane;

2.ocupanti, astfel încât sa determine ca centrul de greutate să fie în poziţia cea mai dinspre prova;

3.ocupanti, astfel încât sa determine ca centrul de greutate să fie în poziţia cea mai dinspre pupa; şi 4. doar cu echipajul sau de exploatare.

4.7.6. Accesoriile barcii de salvare Fiecare barca de salvare lansata la apa prin cadere libera trebuie să fie prevăzută cu un mecanism de decuplare care trebuie:

1.să aibă doua instalaţii independente de activare pentru mecanismele de decuplare, care să poată fi comandate doar din interiorul barcii de salvare şi să fie marcate cu o culoare ce contrasteaza cu împrejurimile;

2.să fie astfel aranjate încât sa decupleze barca în orice condiţii de încărcare de la sarcina zero la cel puţin 200% din sarcina normală determinata de barca de salvare complet echipata, în cazul în care este încărcată cu numărul sau de persoane pentru care ea va fi autorizata;

3.să fie protejata în mod corespunzător contra utilizării accidentale sau premature;

4.să fie concepută pentru încercarea mecanismului de decuplare fără lansarea la apa a barcii de salvare; şi 5. să fie concepută cu un coeficient de siguranţă 6 bazat pe rezistenta finala a materialelor utilizate.

4.7.7. Certificat de aprobare Suplimentar faţă de cerinţele paragrafului 4.4.1.2, certificatul de aprobare pentru o barca de salvare lansata la apa prin cadere libera trebuie, de asemenea, sa menţioneze:

-înălţimea omologata la căderea libera;

-lungimea cerută a rampei de lansare la apa; şi

-unghiul rampei de lansare la apa pentru înălţimea omologata la căderea libera.

4.8. Barci de salvare echipate cu instalatie autonomă de alimentare cu aer Suplimentar faţă de respectarea cerinţelor secţiunii 4.6 sau 4.7, după caz, o barca de salvare echipata cu o instalatie autonomă de alimentare cu aer trebuie să fie amenajată astfel încât atunci când este în mars şi toate intrările şi deschiderile sunt închise aerul din interiorul barcii de salvare sa rămână respirabil fără dificultate, iar motorul sa funcţioneze normal pentru o perioadă de cel puţin 10 minute. În timpul acestei perioade presiunea atmosferica din interiorul barcii de salvare nu trebuie să coboare nici sub presiunea atmosferica exterioară, nici s-o depăşească cu mai mult de 20 hPa. Instalatia trebuie să aibă indicatoare vizuale care să indice tot timpul presiunea aerului debitat.

4.9. Barci de salvare protejate la foc 4.9.1. Suplimentar faţă de respectarea cerinţelor din secţiunea 4.8, o barca de salvare protejata la foc, atunci când este în stare de plutire, trebuie să poată proteja numărul de persoane pentru care este autorizata pentru cel puţin 8 minute când este acoperită de un foc continuu de hidrocarburi.

4.9.2. Instalatia de pulverizare a apei O barca de salvare care este protejata la foc printr-o instalatie de pulverizare a apei trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

1.instalatia trebuie să fie alimentata cu apa de mare de către o motopompa cu autoamorsare. Trebuie să fie posibile deschiderea şi închiderea debitului de apa peste exteriorul barcii de salvare;

2.aspiratia apei de mare trebuie să fie astfel dispusă încât sa prevină intrarea lichidelor inflamabile care plutesc pe suprafaţa apei; şi 3. instalatia trebuie să fie astfel realizată încât să poată fi spalata cu apa dulce şi să permită drenarea completa.

Capitolul 5

Barci de urgenta 5.1. Barci de urgenta 5.1.1. Cerinţe generale 5.1.1.1. Exceptând prevederile prezentei secţiuni, toate barcile de urgenta trebuie să corespundă cerinţelor paragrafelor 4.4.1-4.4.7.4 inclusiv şi 4.4.7.6, 4.4.7.7, 4.4.7.9, 4.4.7.10 şi 4.4.9. O barca de salvare poate fi aprobată şi utilizata ca barca de urgenta dacă respecta toate cerinţele prezentei secţiuni, dacă finalizează cu succes încercarea pentru o barca de urgenta cerută de regula III/4.2, şi dacă arimarea, lansarea la apa şi instalaţiile de recuperare de la bordul navei respecta toate cerinţele pentru o barca de urgenta.

5.1.1.2. Fără a tine seama de prevederile paragrafului 4.4.4, materialul plutitor cerut pentru barcile de urgenta poate fi instalat în exteriorul corpului barcii, cu condiţia ca el să fie protejat în mod corespunzător contra deteriorării şi să poată rezista expunerii, astfel cum se specifică în paragraful 5.1.3.3.

5.1.1.3. Barcile de urgenta pot fi de construcţie rigida sau gonflate ori o combinaţie a acestor doua tipuri şi trebuie:

1.să aibă o lungime de cel puţin 3,8 m şi de cel mult 8,5 m; şi 2. să poată transporta cel puţin 5 persoane în poziţia aşezat şi o persoană lungita pe o brancarda. Fără a tine seama de paragraful 4.4.1.5, şederea, cu excepţia timonierului, poate fi pe podea, cu condiţia ca analiza spaţiului de şedere conform paragrafului 4.4.2.2.2 sa utilizeze dimensiuni similare celor din figura 1, dar modificate la o lungime totală de 1.190 mm prevăzută pentru întinderea picioarelor. Nici o parte din spaţiul pentru şedere nu va fi pe copastia barcii, osatura pupa sau pe partea gonflata din bordurile barcii.

5.1.1.4. Barcile de urgenta care sunt de construcţie de tip combinat rigid-gonflat trebuie să îndeplinească cerinţele corespunzătoare ale acestei reguli considerate satisfăcătoare de către Administraţie.

5.1.1.5. Dacă barca de urgenta nu are o selatura adecvată, ea trebuie să fie prevăzută în prova cu o tenda care să acopere cel puţin 15% din lungimea sa.

5.1.1.6. Barcile de urgenta trebuie să poată face manevre la o viteză de până la 6 noduri şi sa menţină aceasta viteza pentru o perioadă de cel puţin 4 ore.

5.1.1.7. Barcile de urgenta trebuie să aibă o mobilitate şi manevrabilitate suficiente pe hula pentru a permite recuperarea persoanelor din apa, manevrarea plutelor de salvare şi remorcarea plutelor de salvare mari transportate de nava atunci când sunt încărcate complet cu persoane şi cu echipament sau cu echivalentele acestora, la o viteză de cel puţin două noduri.

5.1.1.8. O barca de urgenta trebuie să fie prevăzută cu un motor amplasat în interiorul sau sau cu un motor în afară bordului. Dacă este prevăzută cu un motor în afară bordului carma şi echea pot face parte din ansamblul motor. Fără a se tine seama de cerinţele paragrafului 4.4.6.1, la barcile de urgenta poate fi prevăzut un motor în afară bordului, alimentat cu petrol, cu o instalatie de combustibil aprobată, cu condiţia ca tancurile de combustibil să fie special protejate contra incendiului şi exploziei.

5.1.1.9. Barcile de urgenta trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de remorcaj montate permanent şi suficient de rezistente pentru manevrarea sau remorcarea plutelor de salvare, după cum este cerut de paragraful 5.1.1.7.

5.1.1.10. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, barcile de urgenta trebuie să fie prevăzute cu mijloace efective de evacuare a apei din barca sau de autoevacuare automată a apei din barca.

5.1.1.11. Barcile de urgenta trebuie să fie prevăzute cu depozitarea etansa la intemperii pentru obiecte mici de echipament.

5.1.2. Echipamentul barcii de urgenta 5.1.2.1. Toate obiectele care fac parte din echipamentul barcii de urgenta, cu excepţia cangilor care trebuie să fie ţinute libere pentru a para efectele izbiturilor, trebuie să fie asigurate în interiorul barcii de urgenta prin fixare, depozitare în lăzi sau chesoane, pe cavaleti sau alte mijloace de fixare similare sau alte mijloace corespunzătoare. Echipamentul trebuie să fie asigurat astfel încât sa nu împiedice operaţiunile de lansare la apa sau de recuperare. Toate obiectele care fac parte din echipamentul barcii de urgenta trebuie să fie pe cat posibil de mărime şi greutate reduse şi trebuie să fie ambalate în forma corespunzătoare şi sa nu stânjenească activitatea la bordul barcii.

5.1.2.2. Echipamentul normal al fiecărei barci de urgenta trebuie să cuprindă:

1.un număr suficient de rame sau padele plutitoare pentru deplasarea în apa linistita. Pentru fiecare rama trebuie prevăzute cuie de strapazan, furcheti sau alte mijloace echivalente. Cuiele de strapazan sau furchetii vor fi legaţi de barca cu saule sau cu lanturi;

2.un ispol plutitor;

3.un habitaclu conţinând un compas eficace care să fie luminos sau prevăzut cu mijloace corespunzătoare de iluminare;

4.o ancora plutitoare şi saula de lansare cu o parama de rezistenta corespunzătoare, având o lungime de cel puţin 10 m;

5.o barbeta de lungime şi rezistenta suficiente, plasata la extremitatea prova a barcii de urgenta şi legată la dispozitivul de decuplare care trebuie să corespundă cerinţelor paragrafului 4.4.7.7;

6.o parama plutitoare de cel puţin 50 m lungime, cu rezistenta suficienta pentru remorcarea unei plute de salvare, după cum este prevăzut la paragraful 5.1.1.7;

7.o lampa electrica etansa la apa, corespunzătoare pentru semnalizare în codul Morse, împreună cu un set de baterii şi un bec de rezerva într-un container etans la apa;

8.un fluier sau un alt mijloc de semnalizare sonora echivalent;

9.o trusa de prim ajutor într-o cutie etansa la apa, care să poată fi închisă etans după folosire;

10.doua inele plutitoare de recuperare de salvare, legate cu câte o parama plutitoare cu o lungime de cel puţin 30 m;

11.un proiector, cu un sector orizontal şi vertical de 6° şi o intensitate luminoasa masurata de 2.500 cd, care poate funcţiona continuu cel puţin 3 ore;

12.un reflector radar eficace;

13.mijloace de protecţie termica care să corespundă cerinţelor secţiunii 2.5, suficiente pentru doua persoane sau pentru 10% din numărul de persoane pe care barca de urgenta este autorizata sa îl transporte, care din acestea este mai mare; şi 14. echipament portabil de tip aprobat pentru combaterea incendiului, respectiv corespunzător pentru combaterea incendiilor cu hidrocarburi.

5.1.2.3. În plus faţă de echipamentul prevăzut la paragraful 5.1.2.2, echipamentul normal al fiecărei barci de urgenta rigida va cuprinde:

1.o cange;

2.un ghiordel; şi 3. un cutit sau un topor.

5.1.2.4. În plus faţă de echipamentul prevăzut la paragraful 5.1.2.2, echipamentul normal al fiecărei barci de urgenta gonflata va cuprinde:

1.un cutit de siguranţă plutitor;

2.doi bureti;

3.foale sau o pompa eficienta actionata manual;

4.o trusa pentru repararea gaurilor, depozitata într-un container corespunzător; şi 5. o cange de siguranţă.

5.1.3. Cerinţe suplimentare pentru barcile de urgenta gonflate 5.1.3.1. Cerinţele paragrafelor 4.4.1.4 şi 4.4.1.6 nu se aplică barcilor de urgenta gonflate.

5.1.3.2. O barca de urgenta gonflata trebuie să fie construită astfel încât atunci când este suspendată în brida sau carligul sau de ridicare:

1.să aibă rezistenta şi rigiditate suficiente pentru a putea fi coborâtă şi recuperată cu numărul sau de persoane şi cu echipamentul complet;

2.să aibă o rezistenta şi rigiditate suficiente pentru a suporta o sarcina egala cu de 4 ori greutatea numărului sau de persoane şi a echipamentului complet la o temperatura ambianta de 20 ± 3°C, cu toate supapele de siguranţă nefunctionand; şi 3. să aibă o rezistenta suficienta pentru a suporta o sarcina de 1,1 ori greutatea numărului sau de persoane şi a echipamentului complet la o temperatura ambianta de -30°C, cu toate supapele de siguranţă funcţionând.

5.1.3.3. Barcile de urgenta gonflate trebuie să fie astfel construite încât să poată rezista la intemperii:

1.când sunt depozitate pe o punte deschisă a unei nave în mare;

2.pentru o perioadă de 30 de zile în plutire în orice stare a marii.

5.1.3.4. În plus faţă de cerinţele paragrafului 4.4.9, barcile de urgenta gonflate trebuie să aibă marcată seria, numele producătorului sau marca firmei şi data fabricaţiei.

5.1.3.5. Flotabilitatea unei barci de urgenta gonflate trebuie să fie asigurată printr-o singura camera de aer împărţită în cel puţin 5 compartimente separate, de volum aproximativ egal, sau prin doua camere de aer distincte, volumul fiecăreia trebuind sa nu depăşească 60% din volumul total. Camerele de aer gonflabile trebuie să fie astfel dispuse încât compartimentele intacte să poată susţine numărul de persoane pentru care barca de urgenta, având bordul liber pozitiv pe toată periferia sa, este autorizata sa îl transporte, fiecare persoana având o greutate de 75 kg, asezata în poziţia lor normală, în următoarele condiţii:

1.cu compartimentul gonflabil din prova dezumflat;

2.cu unul dintre bordurile gonflabile ale barcii de urgenta complet dezumflat; şi 3. cu unul dintre bordurile gonflabile ale barcii de urgenta şi compartimentul prova complet dezumflate.

5.1.3.6. Camerele de aer care constituie conturul barcii de urgenta gonflate, atunci când sunt umflate, trebuie să ofere un volum de cel puţin 0,17 mc pentru fiecare persoana pe care barcii de urgenta i se permite sa o transporte.

5.1.3.7. Fiecare compartiment trebuie să fie prevăzut cu o supapa de reţinere pentru umflarea manuală şi cu mijloace care să permită dezumflarea. De asemenea, trebuie prevăzută o supapa de siguranţă, în afară de cazul în care Administraţia considera ca aceasta nu este necesară.

5.1.3.8. Pe suprafaţa fundului barcii de urgenta gonflate şi în locurile vulnerabile de pe suprafaţa exterioară a acesteia vor fi aplicate benzi din cauciuc, într-o maniera considerată satisfăcătoare de către Administraţie.

5.1.3.9. Când este prevăzută o traversa, aceasta nu trebuie să fie intercalata pe mai mult de 20% din lungimea totală a barcii de urgenta.

5.1.3.10. Se vor prevedea intarituri corespunzătoare pentru legarea barbetelor în pupa şi în prova, precum şi saule în ghirlanda în interiorul şi exteriorul barcii.

5.1.3.11. Barca de urgenta gonflata trebuie să fie menţinută tot timpul complet umflata.

Capitolul 6

Instalaţii de lansare la apa şi de îmbarcare 6.1. Instalaţii de lansare la apa şi de îmbarcare 6.1.1. Cerinţe generale 6.1.1.1. Cu excepţia mijloacelor secundare de lansare la apa prin cadere libera a barcilor de salvare, fiecare instalatie de lansare la apa trebuie să fie astfel amplasata încât ambarcatiunea de salvare sau barca de urgenta complet echipata pe care o deserveşte să poată fi coborâtă în siguranţa în condiţii nefavorabile, atunci când nava are asieta de până la 10° şi o inclinare de până la 20° într-un bord sau altul:

1.în condiţiile de îmbarcare prevăzute de regula III/23 sau III/33, cu numărul de persoane complet; şi 2. cu cel mult echipajul de exploatare cerut la bord.

6.1.1.2. Fără a se tine seama de cerinţele paragrafului 6.1.1.1, instalaţiile de lansare la apa ale barcilor de salvare pentru petroliere, navele-cisterna pentru transportul produselor chimice şi navele pentru transportul gazelor, cu un unghi de inclinare final mai mare de 20°, calculat în conformitate cu Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978, referitor la aceasta, precum şi prin recomandările Organizaţiei, trebuie să poată funcţiona la unghiul final de inclinare în partea mai coborâtă a navei.

6.1.1.3. O instalatie de lansare la apa nu trebuie să depindă de nici un fel de alte mijloace decât gravitatia sau energia mecanică acumulată, care este independenta de alimentarile cu energie a navei, pentru a putea lansa la apa ambarcatiunea de salvare sau barca de urgenta pe care o deserveşte în situaţia în care este complet încărcată şi echipata şi, de asemenea, în situaţia în care este goala.

6.1.1.4. Fiecare instalatie de lansare la apa trebuie să fie astfel construită încât volumul lucrărilor de întreţinere curente să fie redus la minimum. Toate organele dispozitivului, care cer o întreţinere regulată de către echipajul navei, trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de întreţinut.

6.1.1.5. Instalatia de lansare la apa şi accesoriile sale, altele decât franele vinciului, trebuie să fie suficient de rezistente pentru a rezista la o sarcina de proba statica care să nu fie mai mica de 2,2 ori sarcina de serviciu maxima.

6.1.1.6. Elementele de structura şi toate palanele, curentii, ochetii, lanţurile, legăturile de fixare şi toate celelalte accesorii folosite de dispozitivul de lansare la apa trebuie să fie proiectate având un coeficient de siguranţă în funcţie de sarcina de lucru maxima prevăzută şi de rezistenta la rupere a materialelor folosite pentru construcţie. Un coeficient minim de siguranţă de 4,5 trebuie să fie aplicat la toate elementele structurale ale gruii şi vinciului, iar un coeficient de siguranţă de 6,0 trebuie să fie aplicat curentilor, lanturilor de suspensie, ochetilor şi palanelor.

6.1.1.7. Fiecare instalatie de lansare la apa trebuie, pe cat posibil, sa rămână eficienta în caz de givraj.

6.1.1.8. O instalatie de lansare la apa trebuie să poată recupera barca de salvare cu echipajul sau.

6.1.1.9. Fiecare instalatie de lansare la apa a unei barci de urgenta trebuie să fie prevăzută cu un vinci cu motor cu o putere care să permită ridicarea barcii de urgenta de pe apa complet încărcată cu persoane şi echipament, la o viteză de cel puţin 0,3 m/s.

6.1.1.10. Amplasarea instalaţiei de lansare la apa trebuie să fie astfel încât să permită imbarcarea în condiţii de siguranţă în ambarcatiunea de salvare, în conformitate cu cerinţele paragrafelor 4.1.4.2, 4.1.4.3, 4.4.3.1 şi 4.4.3.2.

6.1.2. Instalaţii de lansare la apa folosind curenţi şi un vinci 6.1.2.1. Fiecare instalatie de lansare la apa care utilizează curenţi şi un vinci, cu excepţia instalaţiilor secundare de lansare la apa pentru barcile de salvare lansate prin cadere libera, trebuie să corespundă cerinţelor paragrafului 6.1.1 şi, suplimentar, cerinţelor prezentului paragraf.

6.1.2.2. Mecanismul de lansare la apa trebuie să fie amplasat astfel încât să poată fi acţionat de o singura persoana dintr-o poziţie de pe puntea navei şi, cu excepţia instalaţiilor secundare de lansare la apa pentru barcile de salvare lansate prin cadere libera, dintr-o poziţie din interiorul ambarcatiunii de salvare sau al barcii de urgenta. Dacă este lansata la apa de către o persoană de pe punte, ambarcatiunea de salvare sau barca de urgenta trebuie să fie vizibila pentru acea persoana.

6.1.2.3. Curentii trebuie să fie din cablu de oţel, rezistenti la torsiune şi la coroziune.

6.1.2.4. În cazul unui tambur de vinci multiplu, dacă nu este prevăzut un dispozitiv eficient de compensare, curentii trebuie dispusi astfel încât ei să se desfăşoare de pe tamburi la aceeaşi viteza ca la coborare şi să se infasoare pe tamburi tot la aceeaşi viteza ca la ridicare.

6.1.2.5. Franele vinciului instalaţiei de lansare la apa trebuie să aibă o rezistenta suficienta pentru a suporta:

1.o proba statica cu o sarcina de lucru care să nu fie mai mica de 1,5 ori sarcina de lucru maxima; şi 2. o proba dinamica cu o sarcina de lucru care să nu fie mai mica de 1,1 ori sarcina de lucru maxima la viteza de coborare maxima.

6.1.2.6. Se va prevedea o actionare manuală eficienta pentru recuperarea fiecărei ambarcatiuni de salvare şi de urgenta. Manivelele sau volanele de actionare manuală nu trebuie să fie rotite de părţi în mişcare ale vinciului atunci când ambarcatiunea de salvare sau barca de urgenta este coborâtă ori ridicată mecanic.

6.1.2.7. Când bratele gruiei sunt recuperate mecanic trebuie să fie prevăzute dispozitive de siguranţă care vor întrerupe automat motorul de actionare înainte ca bratele gruiei sa atinga opritorii, în vederea evitării suprasolicitarii curentilor sau gruielor, în afară de cazul în care motorul este proiectat sa prevină astfel de suprasolicitari.

6.1.2.8. Viteza la care ambarcatiunea de salvare sau barca de urgenta este coborâtă în apa nu trebuie să fie mai mica decât viteza obţinută prin formula:

S = 0,4 + 0,02H, în care:

S = viteza de coborare în m/s şi H = înălţimea în metri de la capatul gruiei la linia de plutire în condiţii de pescaj minim.

6.1.2.9. Viteza de coborare a unei plute de salvare cu persoane la bord trebuie să fie stabilită de către Administraţie. Viteza de coborare a celorlalte ambarcatiuni de salvare, complet echipate, dar fără persoane la bord, trebuie să fie de cel puţin 70% din cea cerută de paragraful 6.1.2.8.

6.1.2.10. Viteza maxima de coborare trebuie să fie stabilită de către Administraţie, avându-se în vedere proiectarea ambarcatiunii de salvare sau a barcii de urgenta, protecţia ocupantilor împotriva forţelor excesive şi rezistenta instalaţiilor de lansare la apa, ţinându-se seama de forţele de inertie în timpul opririi de urgenta. Instalatia trebuie să fie prevăzută cu mijloace corespunzătoare pentru a nu fi depăşită aceasta viteza.

6.1.2.11. Fiecare instalatie de lansare la apa trebuie să fie prevăzută cu frane care să poată opri coborârea ambarcatiunii de salvare sau a barcii de urgenta şi sa o menţină în siguranţa atunci când este încărcată complet cu persoane şi cu echipament; sabotii franelor trebuie să fie protejati împotriva apei şi hidrocarburilor.

6.1.2.12. Franele manuale trebuie să fie instalate astfel încât sa rămână tot timpul cuplate, în afară de cazul în care operatorul sau un mecanism acţionat de operator menţine comanda franelor în poziţia decuplat.

6.1.3. Lansarea la apa prin degajare libera În cazul unei ambarcatiuni de salvare care foloseşte o instalatie de lansare la apa, fiind, de asemenea, astfel concepută încât să poată fi lansata şi prin degajare libera, degajarea libera a ambarcatiunii de salvare din poziţia în care este amplasata trebuie să se facă automat.

6.1.4. Lansarea la apa prin cadere libera 6.1.4.1. Fiecare instalatie de lansare la apa prin cadere libera trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din paragraful 6.1.1 şi, suplimentar, cerinţelor prezentului paragraf.

6.1.4.2. Instalatia de lansare la apa trebuie concepută şi instalata astfel încât aceasta şi barca de salvare pe care o deserveşte sa funcţioneze ca o instalatie pentru protecţia ocupantilor contra forţelor de acceleratie periculoase, astfel cum este prevăzut la paragraful 4.7.5, şi să asigure o cadere eficienta a barcii de salvare departe de nava, astfel cum este prevăzut la paragrafele 4.7.3.1 şi 4.7.3.2.

6.1.4.3. Instalatia de lansare la apa trebuie să fie astfel construită încât sa prevină producerea scanteilor rezultate din frecare sau din soc în timpul lansării la apa a barcii de salvare.

6.1.4.4. Instalatia de lansare la apa trebuie să fie astfel concepută şi dispusă încât, în poziţia sa pregatita pentru lansarea la apa, distanta dintre cel mai de jos punct al barcii de salvare şi suprafaţa apei, atunci când nava se afla la pescaj minim, sa nu depăşească înălţimea de cadere libera autorizata a barcii de salvare, ţinându-se seama de cerinţele paragrafului 4.7.3.

6.1.4.5. Instalatia de lansare la apa trebuie să fie astfel dispusă încât sa prevină declanşarea accidentala a barcii de salvare din poziţia sa de arimare nesupravegheata. Dacă mijloacele prevăzute pentru asigurarea barcii de salvare nu pot fi declansate din interiorul barcii de salvare, ea trebuie să fie dispusă astfel încât sa prevină urcarea la bordul barcii de salvare fără declanşarea ei mai întâi.

6.1.4.6. Mecanismul de declansare trebuie să fie dispus astfel încât cel puţin două acţiuni independente din interiorul barcii de salvare se cer pentru a lansa la apa barca de salvare.

6.1.4.7. Fiecare instalatie de lansare la apa trebuie prevăzută cu mijloace secundare de lansare la apa a barcii de salvare cu ajutorul curentilor. Astfel de mijloace trebuie să corespundă cerinţelor paragrafului 6.1.1 (cu excepţia paragrafului 6.1.1.3) şi ale paragrafului 6.1.2 (cu excepţia paragrafului 6.1.2.6). Ea trebuie să poată lansa la apa barca de salvare în condiţii nefavorabile de asieta de până la 2° şi o inclinare de până la 5° într-un bord sau altul şi nu trebuie să corespundă vitezei prevăzute la paragrafele 6.1.2.8 şi 6.1.2.9. Dacă instalatia secundară de lansare la apa nu depinde de gravitatie, puterea mecanică stocata sau de alte mijloace manuale, instalatia de lansare la apa trebuie conectata atât la energia principala de alimentare a navei, cat şi la cea de avarie.

6.1.4.8. Mijloacele secundare de lansare la apa trebuie să fie echipate cel puţin de o maniera care să permită declanşarea barcii de salvare atunci când ea este neincarcata.

6.1.5. Instalaţii de lansare la apa pentru plute de salvare Toate instalaţiile de lansare la apa pentru plute de salvare trebuie să satisfacă cerinţele paragrafelor 6.1.1 şi 6.1.2, exceptând faptul ca pentru scoaterea în afară a instalaţiei şi pentru recuperarea plutelor de salvare încărcate se permite imbarcarea din poziţia de arimare. Instalatia de lansare la apa include un carlig de declansare automată dispus astfel încât sa prevină declanşarea prematura în timpul coborarii şi sa elibereze pluta atunci când aceasta pluteste pe apa. Carligul de declansare trebuie să includă o posibilitate de declansare a carligului sub sarcina. Controlul declanşării sub sarcina trebuie:

1.să fie clar diferenţiat de controlul care acţionează funcţionarea declanşării automate;

2.sa necesite cel puţin două acţiuni separate de actionare;

3.sa necesite, cu o sarcina de 150 kg în carlig, o forta de cel puţin 600 N şi cel mult 700 N pentru declanşarea sarcinii sau să aibă o protecţie adecvată echivalenta la declanşarea neintentionata a carligului; şi 4. să fie concepută astfel încât membrii echipajului de pe punte să poată observa clar momentul în care mecanismul de declansare este corespunzător şi definitiv aşezat.

6.1.6. Scări de îmbarcare 6.1.6.1. Vor fi prevăzute "mâini curente" care să asigure securitatea trecerii de pe punte la capatul scării şi invers.

6.1.6.2. Treptele scării trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

1.să fie confectionate din lemn tare, fără noduri sau alte neregularităţi, cu suprafaţa prelucrata neted, fără muchii ascutite şi fără crapaturi, sau dintr-un material corespunzător, având calităţi echivalente;

2.să aibă suprafaţa antiderapanta, fie prin practicarea unor caneluri longitudinale, fie prin aplicarea unui strat dintr-un material antiderapant aprobat;

3.să aibă lungimea de cel puţin 480 mm, lăţimea de 115 mm şi grosimea de 25 mm, în afară suprafeţei antiderapante sau a stratului de material antiderapant aplicat; şi 4. să fie plasate la distanţe egale la cel puţin 300 mm sau cel mult 380 mm şi să fie fixate în asa fel încât sa rămână în poziţie orizontala.

6.1.6.3. Paramele laterale ale scării trebuie să fie în ambele părţi parame de manila, cu o circumferinta de cel puţin 65 mm. Fiecare parama trebuie să fie continua, fără imbinari sub treapta superioară. Se pot folosi şi alte materiale, cu condiţia ca dimensiunile, rezistenta la rupere, la intemperii şi proprietăţile la întindere şi de aderenta să fie cel puţin echivalente cu cele ale paramei de manila. Toate capetele paramelor trebuie să fie matisite ca să se prevină destramarea.

6.2. Instalaţii de evacuare la apa 6.2.1. Construcţia instalaţiilor de evacuare la apa 6.2.1.1. Trecerea instalaţiei de evacuare la apa trebuie să asigure coborârea în siguranţa a persoanelor de diferite varste, talii şi cu diferite posibilităţi fizice, purtând vestele de salvare de la punctul de îmbarcare spre platforma plutitoare sau ambarcatiunea de salvare.

6.2.1.2. Rezistenta şi construcţia trecerii şi platformei trebuie să fie la latitudinea Administraţiei.

6.2.1.3. Dacă este prevăzută, platforma trebuie:

1.să fie astfel încât să aibă o flotabilitate suficienta pentru sarcina de lucru. În cazul unei platforme gonflabile camerele principale de flotabilitate, care vor include în acest scop orice banc de barca sau elemente de structura gonflabile, trebuie să respecte cerinţele secţiunii 4.2, în funcţie de capacitatea platformei, cu excepţia faptului ca aceasta capacitate se va obţine prin împărţirea la 0,25 a suprafeţei utilizabile indicate la paragraful 6.2.1.3.3;

2.să fie stabilă pe mare agitata şi să aibă o suprafaţa sigura de lucru pentru cei care manevreaza instalatia;

3.să aibă o suprafaţa corespunzătoare prevăzută pentru arimarea a cel puţin două plute de salvare în vederea imbarcarii şi pentru a prelua la bord cel puţin numărul de persoane care oricând pot fi pe platforma. Aceasta suprafaţa utilizabila a platformei trebuie să fie cel puţin egala cu:

20% din numărul total de persoane pentru care instalatia de evacuare la apa este autorizata ---------------------------------------------------------- mp 4 sau 10 mp, care dintre acestea este mai mare. Totuşi administraţiile pot aproba configuratii alternative care sunt justificate în ceea ce priveşte conformitatea cu toate cerinţele de standard prevăzute;

4.să aibă autodrenare;

5.să fie compartimentata astfel încât pierderea de gaz din orice compartiment sa nu limiteze utilizarea sa operationala ca mijloc de salvare. Camerele de flotabilitate trebuie să fie compartimentate sau protejate la deteriorarea rezultată din contactul cu bordul navei;

6.la latitudinea Administraţiei, să fie prevăzută cu o instalatie de stabilizare;

7.să fie reţinută de o parama de amarare sau de alte instalaţii de pozitionare care sunt proiectate pentru desfăşurarea automată şi, dacă este necesar, pentru a putea fi reglate la poziţia cerută pentru evacuare; şi 8. să fie prevăzută cu intarituri pentru paramele de amarare şi ancorare cu o rezistenta suficienta pentru fixarea în siguranţa a celei mai mari plute de salvare gonflabile împreună cu instalatia.

6.2.1.4. Dacă trecerea permite accesul direct la ambarcatiunea de salvare, ea trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de eliberare rapida.

6.2.2. Caracteristicile instalaţiei de evacuare la apa 6.2.2.1. O instalatie de evacuare la apa trebuie:

1.să poată fi desfăşurată de o singura persoana;

2.să fie astfel încât, din momentul în care este dat semnalul de abandonare a navei, numărul total de persoane pentru care a fost proiectata să poată fi transferat de la nava la plutele de salvare într-o perioadă de 30 de minute în cazul unei nave de pasageri şi în 10 minute în cazul unei nave de marfa;

3.să fie dispuse astfel încât plutele de salvare să poată fi fixate în siguranţa pe platforma şi degajate din platforma de către o persoană fie din pluta de salvare, fie de pe platforma;

4.să poată fi desfăşurată faţă de nava aflată în condiţii nefavorabile de asieta de până la 10° şi o inclinare de până la 20° într-un bord sau altul;

5.în cazul în care este prevăzută cu un tobogan înclinat astfel încât unghiul sau faţă de orizontala să fie:

1.într-un domeniu de la 30° la 35° când nava este în poziţie dreapta şi are pescajul minim; şi 2. în cazul unei nave de pasageri, la un maxim de 55° în stadiul final de inundare menţionat de cerinţele din regula II-1/8;

6.să fie evaluată în ceea ce priveşte capacitatea cu ajutorul desfasurarilor de evacuare cronometrate, efectuate în port;

7.să poată furniza mijloace corespunzătoare de evacuare în mare în condiţii de vant de forta 6 pe scara Beaufort;

8.să fie proiectata, pe cat posibil, ca sa rămână eficienta în condiţii de gheaţa; şi 9. să fie astfel construită încât să fie necesar doar un efort minim de întreţinere de rutina. Orice parte care necesita întreţinerea din partea echipajului trebuie să fie imediat accesibila şi uşor de întreţinut.

6.2.2.2. Dacă unul sau mai multe instalaţii de evacuare la apa sunt prevăzute la o nava, cel puţin 50% din astfel de instalaţii trebuie supuse după instalare la o desfăşurare de proba. Dacă aceste desfăşurări sunt satisfăcătoare, instalaţiile neincercate vor fi desfăşurate în cadrul unei perioade de 12 luni de la instalare.

6.2.3. Plutele de salvare gonflabile care au instalaţii de evacuare la apa Orice pluta de salvare gonflabila utilizata în legătură cu instalatia de evacuare la apa trebuie:

1.sa corespundă cerinţelor secţiunii 4.2;

2.să fie situata aproape de containerul instalaţiei, dar să se poată imediat desprinde de instalatia de desfăşurare şi platforma de îmbarcare;

3.să poată fi imediat eliberata din rampa sa de arimare cu dispozitive care îi permit ancorarea de-a lungul platformei;

4.să fie arimata în conformitate cu regula III/13.4; şi 5. să fie prevăzută cu parame de legare prealabilă sau uşor de legat la platforma.

6.2.4. Containere pentru instalaţiile de evacuare la apa 6.2.4.1. Trecerea sau platforma de evacuare trebuie ambalata într-un container care este:

1.astfel construit încât sa reziste uzurii puternice în condiţiile intalnite pe mare; şi 2. să fie pe cat posibil etanse la apa, cu excepţia orificiilor de drenare de pe fundul containerului.

6.2.4.2. Pe container se vor înscrie:

1.numele producătorului sau marca de fabricaţie;

2.seria de fabricaţie;

3.numele autorităţii care a dat aprobarea şi capacitatea instalaţiei;

4.SOLAS;

5.data fabricaţiei (luna şi anul);

6.data şi locul ultimei revizii;

7.înălţimea maxima de arimare permisă deasupra liniei de plutire; şi 8. poziţia de arimare la bord.

6.2.4.3. Instrucţiunile de lansare şi funcţionare trebuie să fie înscrise pe container sau în apropierea acestuia.

6.2.5. Marcajul instalaţiilor de evacuare la apa Pe instalatia de evacuare la apa se vor înscrie:

1.numele producătorului sau marca de fabricaţie;

2.seria de fabricaţie;

3.data fabricaţiei (luna şi anul);

4.numele autorităţii care a dat aprobarea;

5.numele şi adresa statiei service unde a fost efectuată ultima revizie, precum şi data reviziei; şi 6. capacitatea instalaţiei.

Capitolul 7

Alte mijloace de salvare 7.1. Aparate de lansare a bandulei 7.1.1. Toate aparatele de lansare a bandulei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1.să poată lansa o bandula cu o precizie rezonabila;

2.sa dispună de cel puţin patru proiectile, fiecare putând lansa bandula pe vreme buna la cel puţin 230 m;

3.sa dispună de cel puţin 4 bandule, fiecare având o rezistenta la rupere de cel puţin 2 kN; şi

Continuă lectura ↓

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.