Îndrumar din 20 noiembrie 2006

ÎNDRUMAR din 20 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007 _________ Notă ... *) Aprobat de Ordinul nr. 1508 din 20 noiembrie 2006, publicate în Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Partea I Recomandari pentru elevii din învăţământul primar - Clasele I-II - Text şi postere [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ce trebuie să facem pentru a şti să ne protejăm în caz de cutremur 1. Afişăm posterele despre cutremur la loc vizibil 2. Învăţăm despre planul familiei pentru cutremur 3. Desenăm planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii. Pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur 4. Învăţăm ce să facem în timpul şi după un cutremur Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacă am învăţat din timp, vom şti să ne protejăm! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Eu ştiu ce să fac în caz de cutremur!

Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze... ...Tu ai învăţat?

DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC! NU FUGIM!

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ!

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE!

ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII!

RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI Conţinutul rucsacului de urgenta pentru clasele I-II Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă ieşirea din casa), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

Ce facem în timpul unui seism:

Ne protejăm în locuri sigure, sub bancă sau sub masă!

Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultăm părinţii, institutorii, învăţătorii şi profesorii!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică!

Ce facem în timpul unui seism:

Ne protejăm în locuri sigure, sub bancă sau sub masă!

Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultăm părinţii, învăţătorii-institutorii şi profesorii! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică!

Ce facem în timpul unui seism:

Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice!

Atenţionăm calm, ordonat, fără a alerga!

Stăm într-un loc sigur, cu învăţătorii - institutorii, profesorii şi colegii! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică!

Ce facem în timpul unui seism:

Mergem într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate!

În vehicule rămânem în interior!

Coborâm numai după oprirea în staţie!

Ascultăm indicaţiile personalului din vehicule! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu întrăm în panică!

Ce facem după un seism puternic:

Evităm să fugim pe uşă sau scări!

Plecăm numai conduşi de învăţători - institutori şi profesori!

Atunci când plecăm, vom fi încălţaţi pentru a ne proteja şi luăm rucsacul de urgenţă!

Pe drum, ne protejăm capul cu o geantă, un ghiozdan sau o carte groasă!

Afară, rămânem lângă casă sau în curtea şcolii, într-un loc sigur, arătat de învăţători - institutori şi profesori!

Direcţia şcolii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aştepta să fie preluaţi de către părinţi! [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

După ce pământul şi casa nu se mai mişcă, am devenit mai curajoşi şi vom şti cum să ne protejăm atunci când va fi un alt seism...!

Partea a II-a Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar - Clasele III-IV - Text şi postere [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Vom face împreună cu părinţii un plan al fiecărei camere din casă în care există astfel de pericole şi le vom cere părinţilor să mute sau să fixeze mobilierul şi obiectele grele.

ELEVII ŞI CUTREMURUL Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar

Undele seismice care se produc în interiorul Pamantului, intr-o zona denumita focar, denumita epicentru la suprafaţa de deasupra acestuia, se transmit spre suprafaţa ca vibratii sau oscilatii ale terenului.

Oscilatiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumite seismografe sau accelerografe.

Magnitudinea este o modalitate de a aprecia marimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Cu cat un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.

Intensitatea seismica masoara efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafaţa Pamantului. Cu cat un seism produce oscilatii mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare.

Intensitatea aceluiasi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificata) sau Scara Europeana EMS, poate să varieze în diferite locuri din tara şi se reduce treptat la distante mai mari Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângă muntii Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare.

Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati în caz de cutremur, deoarece cladirile incep să se legene puternic şi se pot avaria.

Când balansul din cladiri creşte, este greu sa stai în picioare sau sa mergi, de aceea nu este recomandabil sa incerci sa iesi din casa sau clasa.

De multe ori, în orele sau zilele de după socul principal se produc şi altele, de regula mai mici, denumite replici, dar care sunt mai puţin periculoase.

Cum ne protejam în caz de cutremur Acasa sau la şcoala, parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii au grija ca în caz de cutremur sa nu fim loviti sau raniti. În acest scop, cladirile mai puţin rezistente trebuie consolidate.

Planul familial de protecţie pentru cutremur Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum să se protejeze, parintii şi copiii vor face din timp un plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile şi locuri în care ne putem afla în caz de cutremur.

Protectia în casa sau apartament În casa sau apartament, trebuie să ne protejam de caderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot sa cada la seism, mai ales în vecinatatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate.

Vom face împreună cu parintii un plan al fiecarei camere din casa în care exista astfel de pericole şi le vom cere parintilor sa mute sau sa fixeze mobilierul şi obiectele grele.

Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile în caz de cutremur [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Parintii ne vor arata locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adica unde este tocul gros al unei uşi ori o grinda solida, care sunt mesele din fiecare cameră sau dacă biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu parintii despre cum ne putem proteja şi atunci când vom fi în alta situaţie (în vacanta, în alta localitate, la spectacole, în vizita, etc.).

Parintii ne vor arata locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vor invata cum să le folosim.

Fiecare familie va avea pregatit şi la indemana un rucsac de urgenta, în care să se gaseasca apa şi cateva obiecte de prima necesitate pentru cazul în care ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la şcoala despre ceea ce ar trebui sa avem în rucsac. [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Toţi membrii familiei trebuie să stie ca atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:

Elevii trebuie să discute cu parintii ce vor face, cum vor lua legătură cu ei şi cum se vor intalni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la şcoala sau în timp ce sunt pe drum.

De asemenea, parintii vor stabili cine îi ia acasa pe elevi dacă un seism important se produce în timp ce elevul este la şcoala, şi vor comunică decizia invatatorilor. [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia în cartier şi pe drumul spre şcoala Cu ajutorul parintilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va retine în memorie particularitatile cartierului şi imprejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la şcoala.

Planul pericolelor din vecinatatea casei şi scolii [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand Planul pericolelor din vecinatatea casei şi scolii - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de: * caderea unor părţi din cladiri (caramizi, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.), spargerea şi caderea unor geamuri, la cladirile inalte; * caderea unor obiecte de pe cladiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.); * incendii, caderea unor stalpi şi linii electrice; * alunecari de teren, avalanse în zona muntoasa, pericole care pot aparea pe drum şi în mijloacele de transport către şcoala sau chiar la locurile obisnuite de joaca.

Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoala sau spre casa, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şi se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza.

Parintii vor arata copiilor unde este un loc sigur de lângă casa unde toţi membrii familiei se vor intalni după seism.

Protectia în clasa Împreună cu invatatorii - institutorii şi profesorii vom întocmi un mic plan al clasei în vederea protectiei în caz de cutremur.

Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângă bănci sau atarna peste pupitre, birouri, mese, şi pot cadea peste acestea.

Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel încât sa nu ne pericliteze viaţa sau integritatea corporala în caz de oscilatii sau cadere. Astfel de obiecte sunt: televizoarele şi calculatoarele, lampile grele, unele materiale didactice, tablourile şi oglinzile mari, vasele şi vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc.

Cu invatatorii - institutorii, profesorii şi parintii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenta. Rucsacul se va pastra acasa (în camera ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei; conţinutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai după un cu tremur cu urmări deosebite.

Vom cunoaste locul unde se afla trusa de prim-ajutor şi modul de utilizare a continutului acesteia.

În clasa şi pe coridor, vom cunoaste locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu.

Protectia în şcoala Vom cunoaste drumul pe care ne vom deplasa cu invatatorii - institutorii şi profesorii în situaţii de urgenta (după seism, în caz de incendiu) şi a locului de adunare din incinta sau curtea scolii. [IMAGINE] _________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum ne putem proteja în timpul unui cutremur Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur Acasa sau la şcoala CE FACEM IN CAZ DE CUTREMUR? [IMAGINE] __________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne tinem bine cu mana de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Pe drum 1. Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să opreasca într-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stam inauntru.

Ne ferim de firele de curent electric şi orice cabluri care pot sa cada peste noi. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

În localitate, în afara cladirilor 1. În afara cladirilor, ne deplasam calm şi ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis şi sigur, fără maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prabusi.

Ce trebuie să facem imediat după cutremur 1. Suntem calmi, ramanem în cladirea în care ne-a surprins seismul!

Elevii mai mici vor fi preluati de către parinti. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV EDUCATIA ŞI PROTECTIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul primar CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV Cutremurele sunt fenomene naturale care se intampla din când în când în multe tari, între care se numara şi tara noastra.

Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, de la curbura muntilor Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati când începe să se legene puternic cladirea în care se afla.

La inceputul seismului se simte o vibratie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe strada. Este posibil să se legene deja şi lampa din tavan.

Balansul pe care îl simtim în cladiri creşte, iar planseul se misca sub noi. Este greu sa stai în picioare sau sa mergi, dar nici pe scaun nu este usor sa te mentii. Parca ar fi ceva asemanator cu mersul pe bicicleta pe un drum accidentat ... !

Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de imprejurare nu se sperie şi se comporta cumpatat. Ei au invatat ca este foarte important şi folositor să se protejeze în timpul cutremurului ca sa nu fie loviti sau raniti de diferite obiecte care cad.

Când simtim un cutremur trebuie să fim calmi, desi poate vom simti o anumita senzatie de rau în zona stomacului, emotie, temperatura şi chiar frica. Dacă în incaperea în care ne aflam este un foc deschis, cei mari trebuie să caute sa îl opreasca.

Ca sa ne protejam, specialistii recomanda sa intram imediat sub banca din clasa, sub o masa sau un birou, dacă specialistii le-au evaluat ca sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge.

Vom sta ghemuiti pe genunchi şi coate, ridicand bratele pe lângă urechi ca sa ne protejam capul cu palmele. Dacă banca, masa sau biroul se misca, ne vom tine cu o mana de picioarele acestora.

Invatatorii - institutorii sau profesorii, ori parintii se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grinda solida, despre care stiu de la specialisti ca sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.

La fel se protejeaza cei din Japonia, S.U.A. şi toate tarile din zone seismice.

Cutremurele nu dureaza decat 1-2 minute, în cazul celor mai puternice, desi noua ni se pare, de obicei, o vesnicie. Este bine sa numaram rar şi calm până la 100 ca sa ajungem cu bine la sfârşitul miscarii seismice.

Cat tine miscarea seismica, se intampla ca diferite mobile zvelte şi obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze şi chiar sa cada pe podea lângă noi.

Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra cladirilor şi mobilierului. Din vecinatate se pot auzi cum cad unele cosuri de fum din caramida pe acoperisul casei vecine sau unele calcane.

De aceea este bine sa stim ca afara sunt multe pericole şi trebuie să ne protejam singuri, mai întâi în interior!

După ce miscarea inceteaza, în jurul nostru se asterne parca o liniste ciudata.

Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine sa ne grabim sa iesim afara din clasa sau apartament.

Invatatorii - institutorii, profesorii sau parintii vor verifica cu grija dacă în clasa sau în apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să îl stingem, sau dacă afara sunt alte pericole în urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidarii, tencuieli, cosuri de fum, ornamente şi geamuri.

De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem merge incet şi fără sa aglomeram scara, către iesire. Vom fi bine imbracati, în functie de anotimp şi vreme, dar intotdeauna ne vom incalta, ca sa ne ferim de cioburi. Este bine sa avem rucsacul de urgenta cu noi, ca sa avem apa, ceva de mancare, haine etc.

Când ajungem afara din cladire, vom merge într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alaturat sau terenul de sport, mai departe de cladiri sau alte ziduri. Dacă este un anotimp rece sau ploua, conducerea scolii ne va îndrumă către o cladire sigura.

După un timp este posibil sa mai fie niste mici cutremure. Dar deoarece am invatat cum sa ne protejam, data viitoare nu ne va mai fi atât de teama.

Cum ne pregatim - acasa pentru ne proteja - în clasa în caz de cutremur - în localitate 1. Citim brosurile şi afisam posterele despre educatia şi protectia la cutremur 2. Discutam cu parintii planul familiei pentru cutremur şi desenam planul pericolelor din casa şi vecinatate 3. Invatam sa aplicam cu colegii planul pentru cutremur 4. Pregatim rucsacul de urgenta al elevului 5. Invatam sa dam primul-ajutor şi sa stingem incendiile mici 6. Invatam ce sa facem şi cum sa ne protejam în timpul şi după un cutremur puternic 7. Participam la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice şi la exercitiile de protecţie din şcoala Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacă am invatat din timp, vom sti sa ne protejam!

RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI pentru clasele III-IV Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

EU STIU CE SA FAC IN CAZ DE CUTREMUR! [IMAGINE] Elevii din zonele seismice trebuie să stie să se protejeze.... .... Tu ai invatat! [IMAGINE] DACA A INCEPUT MISCAREA SEISMICA:

RAMANEM PE LOC! NU FUGIM!

NE PROTEJAM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA!

NE FERIM DE OBIECTELE INALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE!

ASCULTAM INSTITUTORII - INVATATORII ŞI PROFESORII!

Ce facem în timpul unui seism - acasa

Evitam sa fugim spre scari sau sa intram în lift!

Ascultam parintii, invatatorii - institutorii şi invatatorii! [IMAGINE] Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - acasa

Evitam sa fugim spre scari sau sa intram în lift!

Ne protejam sub masa sau sub banca!

Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultam parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii! [IMAGINE] Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în salile de clasa [IMAGINE] Ne protejam sub banca sau sub masa!

Ne ferim de sursele de foc şi aparatele electrice!

Ne ferim ferim de materialele didactice care pot sa cada!

Ascultam cadrele didactice!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în incinta-curtea scolii [IMAGINE] Ne indepartam de cladiri!

Suntem atenţi la cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice!

Actionam calm, fără a alerga!

Stam în locul indicat de invatatori - institutori şi profesori!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - pe strada

Mergem într-un loc sigur!

Evitam sa producem aglomeratie!

În vehicule ramanem în interior!

Coboram numai după oprirea în statie!

Ascultam indicatiile personalului din vehicule!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem după un seism puternic - acasa

Evitam usa, fereastra, scarile sau liftul!

Ascultam şi urmam parintii, invatatorii - institutorii şi profesorii, care vor verifica mai întâi drumul spre iesire!

La plecare toţi vom fi incaltati şi imbracati pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgenta!

Ne protejam capul cu o geanta, ghiozdan, cărţi groase, etc.!

Dacă este vreme buna, ramanem lângă casa sau în curtea scolii, într-un loc deschis, sigur, cunoscut!

Directia scolii va decide dacă şi când electii pot pleca sau vor fi preluati de către parintii! [IMAGINE] Dacă a incetat miscarea seismica, au trecut şi emotiile... putem pleca ordonat, fără panica! ____________ NOTA(CTCE) IMAGINILE se gasesc în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Partea a III-a Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul gimnazial - Clasele V-VIII - Text şi postere Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul gimnazial [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Clasele V-VIII Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pamant în condiţiile tarii noastre Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste şi de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta.

Cauzele interne (din interiorul Pamantului) sunt cele mai frecvente iar miscarea placilor tectonice reprezinta principala cauza a producerii seismelor. În cazul miscarilor convergente a doua placi tectonice şi mai ales în procesele de subductie, se creeaza tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pamant.

Eruptiile vulcanice pot de asemenea sa determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe mentionam: prabusirile care pot avea loc în golurile subterane, prabusirea unor stanci etc.

Fig. 1. Placile tectonice şi tipurile de cutremure la scara globală: 1 - cutremure de adancime mica (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adancime mijlocie (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adancime) (300-700 km). __________ NOTA(CTCE) Fig. 1 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica iar energia care se elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafaţa terestra.

Punctul teoretic în care se produce ruptura initiala (în realitate exista o zona de fracturare) se numeste focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului şi epicentrului se obtine pe baza prelucrarii înregistrărilor miscarilor seismice în statii echipate cu aparatura specifică.

În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei miscari denumite replici sau post-socuri, care în principiu ar trebui sa indice descarcarea energiei şi o anumita linistire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismica poate însă continua cu asa-numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifesta, în functie de adancime, mai multe categorii de cutremure:

Cele mai puternice şi care afectează o arie intinsa sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, în zona Vrancea, cu placi tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est-Europeana şi blocul intra-Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adancimi, şi unde se considera ca de aproape 10 milioane de ani procesul de subductie activa s-a blocat.

Zona epicentrala a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată intr-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendata în adancime, în contact cu mantaua inferioara, şi al carei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimtite şi la mari distante (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);

Datele statistice istorice arata o asa-numita "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producandu-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsa, Bucurestiul fiind apropiat de aceasta zona.

În celelalte zone epicentrale ale României se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:

Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave.

Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic, zonele seismice afectand peste 60% din populatie, prin urmare este foarte important sa stim sa ne protejam în cazurile de incidenţa a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice Energia eliberata brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga în toate directiile sub forma undelor seismice, care sunt: * unde de adancime care pot fi:

Undele seismice de adancime se produc în interiorul pamantului şi se transmit din focar spre suprafaţa libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adancimea.

Intrucat directia de propagare devine aproape verticala în vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inertiale asupra construcţiilor.

Amplitudinea miscarii terenului scade pe măsura departarii de epicentru, dar poate creşte de la roca de baza până la suprafaţa în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afanate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipeaza (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominanta, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după socul principal se mai produc treptat şi alte miscari, denumite replici sau post-socuri, care, de regula, sunt mai puţin puternice.

Marimea oscilatiilor produse de cutremure se determina cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obisnuite transmise populatiei se referă la magnitudinea şi intensitatea miscarilor produse.

Magnitudine şi intensitate Magnitudinea este o marime care se exprima printr-o valoare adimensionala (numar) determinata prin calcul, pe baza unor masuratori ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.

Ca semnificaţie fizica, magnitudinea este considerata ca o măsura obiectiva a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelatiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, respectiv energia radiata sub forma undelor seismice, rezultă ca de fiecare data când magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totala de cca. 32 de ori.

Scarile de magnitudini Scara de magnitudini seismice este o scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o maniera comparativa, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Aceasta "scara" initiala (de fapt o suita de valori) introdusa de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale [M(L)], definita pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distante epicentrale mai mici decat cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distante trebuie facuta cu precautie, având în vedere posibilele şi probabilele diferente în procesul de atenuare a undelor seismice.

Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limita inferioara sau superioara, dar marimea cutremurului este limitata la partea superioara a scarii de rezistenta rocilor din crusta terestra, astfel încât domeniul scarii este cuprins între aproximativ -3 şi 9,5. Ulterior au fost dezvoltate şi alte scari de magnitudine [M(B), M(S), M(W)].

Scarile de intensitate Intensitatea este o măsura a severitatii miscarii terenului pe baza evaluării amplorii efectelor observate intr-o zona de intindere redusa în care se presupune ca acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, constructii, obiecte din acestea şi ocupanti.

Succesiunea descrierii crescatoare a efectelor seismelor alcatuieste o scara de intensitati, cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativa.

În istoria seismologiei sunt cunoscute scarile Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având cate 12 grade, Scara japoneza JMA-Agentia Meteorologica Japoneza, noua Scara Europeana de Intensitati - EMS - 1998 etc. La unele scari s-au adaugat şi valori ale unor parametri masurabili instrumental pentru acceleratii, viteze şi deplasari.

Majoritatea acestor scari cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveste valorile efective, dar variaza din punctul de vedere al complexităţii formularilor. Trebuie mentionat totusi ca prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifica suprapunerea exacta, deoarece fiecare scara are metodologia sa de cuantificare.

Zonarea seismica presupune identificarea ariilor expuse seismelor, cu reprezentarea marimii miscarilor terenului în corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari), pentru a proiecta constructii rezistente la cutremur.

Trebuie retinut deci ca:

Efectele cutremurelor asupra mediului În principiu, seismele pot actiona asupra mediului înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin: * rupturi în scoarta insotite de prabusiri sau procese de faliere; * alunecari de teren cu antrenarea unor versanti; * tasari şi lichefieri de depozite nisipoase saturate.

Efectele cutremurelor asupra construcţiilor şi a ansamblurilor de constructii Cutremurele pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: * distrugerea (prabusirea) totala sau parţială a unor cladiri vulnerabile; * distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din cladiri a unor retele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii) şi izolarea unor zone; * incendii şi explozii în cladiri sau în cartiere, localităţi; * blocarea unor intersectii de străzi principale, ca urmare a prabusirii unor cladiri şi impiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.

Forma scurta a scarilor de intensitate MM şi MSK *Font 9* Forma scurta a scarii EMS-98 Cum simtim seismele Comportarea seismica a unei cladiri asa cum o percepe o persoană este urmarea miscarii terenului la care structura raspunde prin oscilatiile sale.

La etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilatiilor cladirii şi a mobilierului, a emotiei, perceptia personala a seismului va fi deformata ("nu se mai termina, cade casa pe noi, etc. !!").

Este aproape normal să apară o senzatie de teama, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice. Pe măsura amplificarii oscilatiei cladirii reactiile oamenilor pot fi influentate şi de oscilatii laterale, fisurari, caderi de mobilier, obiecte şi tencuieli.

Vibratiile care afectează anumite organe interne cat şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reactia de teama, senzatii de temperatura, greata etc.

Dacă seismul surprinde pe cineva în camp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.), desi vor fi simtite oscilatiile, senzatia de pericol va fi mai puţin evidenta.

Planul familial de protecţie Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum să se protejeze, elevul va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile:

Protectia în casa sau apartament

Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile în caz de cutremur (seism) [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia în cartier şi pe drumul spre şcoala Cu ajutorul parintilor sau al fratilor şi surorilor mai mari, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va retine în memorie particularitatile localităţii, cartierului şi imprejurimilor locuinţei, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la şcoala, cumparaturi sau la alte activităţi. Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de:

Parintii vor arata copiilor unde este un loc deschis şi sigur de lângă casa unde toţi membrii familiei se vor aduna dacă în cladirea în care locuiesc s-ar produce probleme la seism.

De asemenea, parintii vor da exemple copiilor despre cum se pot proteja şi atunci când se afla în alta situaţie (în vacanta, în alta localitate, la spectacole, în vizita, etc.).

Planul pericolelor din vecinatatea casei şi scolii [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum ne putem pregati de cutremur în clasa şi în incinta scolii [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Planul de protecţie în clasa * Vom discuta cu profesorii şi parintii despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenta care se va pastra acasa (în camera elevului ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei) în dulapul clasei (conţinutul recomandat este redat separat); acesta se va folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite;

În incinta scolii

Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur Acasa, la şcoala sau în locuri publice 1. Ne pastram calmul, fără sa intram în panica sau sa tipam, chiar dacă se aud zgomote în jur!

Ne amintim ca este periculos sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, cei care ar alerga pe scari sau ar utiliza liftul pot fi surprinsi de secventa puternica a seismului şi pot fi raniti! [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne prindem cu mana de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, de ex. pe coridor, ne vom proteja prin ghemuire, lângă un perete interior, stand pe genunchi şi pe coate, protejandu-ne zona urechilor şi ceafa cu palmele lipite de cap. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

În afara unei cladiri sau pe drum 11. Dacă seismul ne-a surprins în afara unei cladiri, în localitate, mergem cat mai departe de cladiri, ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot prabusi în strada.

Dacă suntem pe jos sau într-un vehicul, ne oprim departe de versanti sau maluri care pot aluneca. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ce trebuie să facem după cutremur 1. Aplicam regulile de comportament după un cutremur puternic, asa cum ne spun profesorii.

Reintoarcerea acasa 1. Profesorii vor culege informaţii ca în zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundaţii) şi pot decide plecarea către case a elevilor mai mari. Cei care au de parcurs un drum mai lung până acasa şi au stabilit ca în astfel de cazuri sa îi astepte pe parinti, vor anunta profesorii.

Sa invatam sa ne pregatim - acasa pentru - în clasa protectia în caz de cutremur - în localitate 1. Citim brosurile şi accesam site-ul INTERNET despre educatia şi protectia la cutremur 2. Afisam posterele la loc vizibil şi invatam sa ne protejam 3. Desenam planul casei, al vecinatatilor casei şi scolii, cu drumul nostru zilnic spre şcoala şi casa, cu pericolele care pot aparea în caz de cutremur.

RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI pentru clasele V-VIII Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

În caz de cutremur Suntem calmi, fără a intră în panica! [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

DACA A INCEPUT MISCAREA SEISMICA:

RAMANEM PE LOC! NU FUGIM!

NE PROTEJAM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA!

NE FERIM DE OBIECTELE INALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE!

ASCULTAM INSTITUTORII - INVATATORII ŞI PROFESORII!

Ce facem în timpul unui seism - acasa

Ramanem pe loc!

Ne protejam în locuri sigure, sub banca, sub masa sau sub o grinda!

Ne ferim de obiectele inalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Colaboram cu profesorii la protectia clasei!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - acasa

Ramanem pe loc!

Este periculos sa fugim spre scari sau sa intram în lift!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în sali de laborator [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele şi materialele didactice care pot sa cada!

Ne protejam numai sub bănci sau mese care nu au pe ele vase cu substante chimice, surse de foc şi aparate electrice!

Colaboram cu cadrele didactice, prevenim şi stingem incendiile!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - dacă ne aflam în incinta/curtea scolii [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Ne indepartam de cladiri!

Suntem atenţi şi ne ferim de cosuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice!

Actionam conform planului clasei, ordonat, fără a alerga!

Stam într-un loc sigur, cu profesorii şi colegii!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem în timpul unui seism - pe strada

Ne indepartam de cladiri!

Mergem într-un loc sigur!

Evitam sa producem aglomeratie lângă cladirile avariate!

În vehicule ramanem în interior!

Coboram numai după oprire în statie!

Ascultam indicatiile personalului!

Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica!

Ce facem după un seism puternic - acasa

Ne linistim, evitam fuga pe usa sau pe fereastra, pe scari sau cu liftul!

Acordam primul ajutor şi clamam pe cei în panica sau speriati!

Ascultam şi urmam profesorii, care vor verifica scara şi calea spre iesire!

Plecam numai incaltati şi imbracati, cu rucsacul de urgenta la noi!

Ne protejam capul cu o geanta, un ghiozdan, o carte groasa, etc!

Ramanem lângă casa, în curtea scolii, sau într-un loc sigur indicat de profesor!

Directia scolii va decide dacă şi când elevii pot pleca acasa!

Seismul a trecut, acum avem experienta, ne pastram calmul şi revenim la normal!

Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul liceal Text şi postere [IMAGINE) ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cunoştinţe şi recomandari pentru elevii din învăţământul liceal Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pamant în condiţiile tarii noastre Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste şi de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra.

Cauzele interne (din interiorul Pamantului) sunt cele mai frecvente iar miscarea placilor tectonice reprezinta principala cauza a producerii seismelor, în cazul miscarilor convergente a doua placi tectonice şi mai ales în procesele de subductie, se creeaza tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pamant.

Eruptiile vulcanice pot de asemenea sa determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe mentionam: prabusirile care pot avea loc în golurile subterane, prabusirea unor stanci etc.

Fig. 1. Placile tectonice şi tipurile de cutremure la scara globală: 1 - cutremure de adancime mica (normale) majore (30-70 km); 3 - cutremure de adancime mijlocie (intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adancime) (300-700 km). __________ NOTA(CTCE) Fig. 1 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica iar energia care se elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafaţa terestra.

Punctul teoretic în care se produce ruptura initiala (în realitate exista o zona de fracturare) se numeste focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului şi epicentrului se obtine pe baza prelucrarii înregistrărilor miscarilor seismice în statii echipate cu aparatura specifică.

În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei miscari denumite replici sau post-socuri, care în principiu ar trebui sa indice descarcare energiei şi o anumita linistire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismica poate însă continua cu asa-numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifesta, în functie de adancime, mai multe categorii de cutremure:

Cele mai puternice şi care afectează o arie intinsa sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, în zona Vrancea, cu placi tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est-Europeana şi blocul intra-Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adancimi, şi unde se considera ca de aproape 10 milioane de ani procesul de subductie activa s-a blocat.

Zona epicentrala a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată intr-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendata în adancime, în contact cu mantaua inferioara, şi al carei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimtite şi la mari distante (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);

Datele statistice istorice arata o asa-numita "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producandu-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsa, Bucurestiul fiind apropiat de aceasta zona.

În celelalte zone epicentrale ale României se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:

Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave.

Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic, zonele seismice afectand peste 60% din populatie, prin urmare este foarte important sa stim sa ne protejam în cazurile de incidenţa a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice Energia eliberata brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga în toate directiile sub forma undelor seismice, care sunt: * unde de adancime care pot fi:

Undele seismice de adancime se produc în interiorul pamantului şi se transmit din focar spre suprafaţa libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adancimea.

Intrucat directia de propagare devine aproape verticala în vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inertiale asupra construcţiilor.

Amplitudinea miscarii terenului scade pe măsura departarii de epicentru, dar poate creşte de la roca de baza până la suprafaţa în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afanate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipeaza (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominanta, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după socul principal se mai produc treptat şi alte miscari, denumite replici sau post-socuri, care, de regula, sunt mai puţin puternice.

Marimea oscilatiilor produse de cutremure se determina cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obisnuite transmise populatiei se referă la magnitudinea şi intensitatea miscarilor produse.

Magnitudine şi intensitate Magnitudinea este o marime care se exprima printr-o valoare adimensionala (numar) determinata prin calcul, pe baza unor masuratori ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.

Ca semnificaţie fizica, magnitudinea este considerata ca o măsura obiectiva a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelatiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, respectiv energia radiata sub forma undelor seismice, rezultă ca de fiecare data când magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totala de cca. 32 de ori.

Scari de magnitudini Scara de magnitudini seismice este o scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o maniera comparativa, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Aceasta "scara" initiala (de fapt o suita de valori) introdusa de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale [M(L)], definita pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distante epicentrale mai mici decat cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distante trebuie facuta cu precautie, având în vedere posibilele şi probabilele diferente în procesul de atenuare a undelor seismice.

Din definitia magnitudinii reiese ca aceasta nu are din punct de vedere teoretic limita inferioara sau superioara, dar marimea cutremurului este limitata la partea superioara a scarii de rezistenta rocilor din crusta terestra, astfel încât domeniul scarii este cuprins între aproximativ -3 şi 9,5. În afară de scara initiala Richter, au fost dezvoltate şi alte scari de magnitudine [M(B), M(S), M(W)].

Scari de intensitate seismica Intensitatea este o măsura a severitatii miscarii terenului pe baza evaluării marimii (amplorii) efectelor observate intr-o zona de intindere redusa în care se presupune ca acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, constructii, obiecte din acestea şi ocupanti.

Succesiunea descrierii crescatoare a efectelor observate ale seismelor alcatuieste o scara de intensitati, cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativa. În istoria seismologiei sunt cunoscute scarile Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având cate 12 grade, Scara japoneza JMA - Agentia Meteorologica Japoneza, noua Scara Europeana de Intensitati - EMS - 1998 etc. La unele scari s-au adaugat şi valori ale unor parametri masurabili instrumental pentru acceleratii, viteze şi deplasari.

Majoritatea acestor scari cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveste valorile efective, dar variaza din punctul de vedere al complexităţii formularilor. Prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifica însă suprapunerea exacta, deoarece fiecare scara are metodologia sa de cuantificare.

Zonele seismice din România Studiile de inginerie seismica şi experienta cutremurelor precedente au condus la elaborarea de metode de calcul al construcţiilor la cutremur şi harti de zonare seismica.

Zonarea seismica presupune identificarea ariilor expuse seismelor, la nivelul unor tari sau regiuni, potrivit unor criterii faptice - istorice, geologice, geofizice, cu reprezentarea marimii miscarilor terenului în corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari).

Intensitatile seismice probabile pe teritoriul României sunt redate în figura 2.a prin harta de zonare exprimata în grade de intensitate seismica pe scara MSK (STAS 11100/1-93), asemanatoare cu scara Mercalli, la care face referinţa în mod uzual.

Fig. 2. a. Zonarea seismica a teritoriului României - intensitati pe scara MSK, conf. SR 11100-1:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului României (indicele 1 indica o perioadă medie de revenire de minimum 50 de ani iar indicele 2 indica o perioadă medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective) __________ NOTA(CTCE) Fig. 2 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Pe acea harta, cifrele între 6 şi 9 exprima grade de intensitate MSK (şi nu magnitudini) iar indicele 1 exprima o perioadă medie de revenire de minimum 50 de ani, iar indicele 2 o perioadă medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor respective, în sens statistic-probabilistic (Notă: aceste cifre cu indici nu vor fi confundate cu valorile de magnitudini!!!).

Forma scurta a scarilor de intensitate MM şi MSK *Font 9* Forma scurta a scarii EMS-98 Trebuie retinut deci ca:

Pentru proiectarea antiseismica construcţiilor exista harti speciale, cum este cea prezentată în fig. 2.b., preluata din Codul P.100-1/2006, care reda zonarea teritoriului României în termeni de valoare de vârf a acceleratiei orizontale a terenului.

Posibilitati şi limite actuale în prognozarea cutremurelor Sunt cunoscute informaţiile care apar periodic în mass-media privind "iminenta" unui cutremur major, în zilele sau lunile urmatoare, care de fapt nu se confirma. Din pacate, predictiile nestiintifice sunt crezute de omul obisnuit, neinformat, iar când sunt prezentate sub o aparenta stiintifica cu date "precise" devin greu de combatut; la fel de adevarat este ca după ce nu se adeveresc publicul îi uita şi îi iarta pe cei ce le-au emis ... Desi seismologii au publicat de mai mulţi ani evaluari statistice privind ciclurile istorice ale marilor seisme de Vrancea, nu s-a ajuns la predictii oficiale pe termen scurt. Se poate pune intrebarea: de ce nu suntem anuntati oficial despre posibilele seisme ca şi despre vreme?

Seismologii profesionisti considera ca o predictie seismica valida trebuie să indice:

Predictia seismica poate fi sistematizata intr-o procedură succesiva pe urmatoarele etape:

Observarea unor fenomene precursoare, aparand anterior socului principal dar legate cauzal de acesta este o activitate de baza în predictia seismica pe termen scurt. Exista zeci, până la sute, de tipuri de fenomene precursoare de natura seismologica, geofizica, geomorfologica, geochimica sau biologica, dar corelatiile cu cerinţele unei adevarate predictii nu sunt simplu de stapanit.

Până în prezent, numai în China s-a reusit ca la cutremurul Haicheng din 4 februarie 1975 şi apoi la un alt seism, să se comunice public predictii urmate de evacuare, cu salvarea unui numar mare de vieti omenesti şi bunuri.

Specialistii considera ca o predictie pe termen scurt sau iminent ori avertizari în masa intr-o societate cu populatie nepregatita şi needucata pentru a reactiona unitar şi rational poate face mai multe pagube decat un seism. Desi cercetarile continua iar tehnicile de analiza computerizata permit numeroase corelatii, predictia pe termen scurt a seismelor pare să fie temporar intr-o etapa de acumulare a unor noi abordari.

Cu toate ca reprezinta o solutie în mentalul opiniei publice, evacuarea în cazul unei predictii care ar fi anunţată public, din timp, voluntara sau ordonata, pe perioade lungi, este dificila, şi nu pare recomandabila (decat cu măsuri deosebit de detaliate de organizare şi suficiente locatii sigure), probabil ca ar duce la pierderi economice şi dezorganizare sociala. Zonele urbane creeaza mari probleme potentiale de evacuare, asa cum s-a putut constata la uraganele Katrina şi Rita din SUA, 2005.

În cazul cutremurelor de Vrancea, aria afectată este de obicei foarte mare, astfel încât evacuarea ar trebui pregatita cu o mare desfăşurare de personal şi mijloace.

Sistemele de alerta seismica şi inchidere preventiva a retelelor şi surselor de mare risc Sistemul de alerta sau alarmare seismica pentru Bucureşti, se bazeaza pe observatiile referitoare la cutremure de adancime intermediara de Vrancea, la care pentru magnitudini de până la M(w) = 8.0, şi o distanta epicentrala de 130-150 km, diferenţa de timp între sosirea undelor longitudinale P în zona epicentrala şi a undelor transversale S în Bucureşti, ar fi intotdeauna mai mare de 25 s, cea ce ar reprezenta timpul maxim posibil de alarmare. Clientii firmei furnizoare primesc anticipat pe pager anunţul, prin semnal sonor, dar în acel moment nu se stie ce marime va avea cutremurul. Utilizarea extinsa, în special în condiţii publice, pune problema instruirii utilizatorilor pentru o utilizare corecta şi eficienta a informaţiilor oferite de acest sistem, având în vedere ca reactia acestora poate avea un impact social potenţial deosebit.

Sistemul de Avertizare Seismica în Timp Real INCDFP, lansat experimental în 2005, ar permite ca în maximum 0,9-1,2 secunde (din cele 20-28 secunde până la sosirea undelor seismice distrugatoare) să se poată bloca automat obiectivele şi retelele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice şi activa mijloacele de salvare, protecţie şi interventie.

Efectele cutremurelor asupra mediului În principiu, seismele pot actiona asupra mediului înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin: * rupturi în scoarta insotite de prabusiri sau procese de faliere; * alunecari de teren cu antrenarea unor versanti; * tasari şi lichefieri de depozite nisipoase saturate.

Efectele cutremurelor asupra construcţiilor şi a ansamblurilor de constructii Cutremurele pot produce asupra construcţiilor şi a ansamblurilor de constructii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: * distrugerea (prabusirea) totala sau parţială a unor cladiri vulnerabile; * distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor cladiri sau avarierea lor; * distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din cladiri a unor retele publice de utilitate vitala (de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica, transport, comunicatii) şi izolarea unor zone; * incendii şi explozii în cladiri sau în cartiere, localităţi; * blocarea unor intersectii de străzi principale, ca urmare a prabusirii unor cladiri şi impiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.

Fig. 3. Prabusirea unei părţi dintr-o cladire veche din Bucureşti, insuficient de rezistenta la seisme. Ca urmare a cutremurului vrancean din 4 martie 1977, peretii din zidarie s-au prabusit în strada Fig. 4. Cladiri construite înainte de 1940, fără a fi proiectate sa reziste la seisme, prabusite la cutremurul din 4 martie 1977. Stanga Complex Nestor, Calea Victoriei; dreapta Bloc Casata, Bd. Gh. Magheru, Bucureşti __________ NOTA(CTCE) Fig. 3 şi Fig. 4 se gasesc în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Experienta cutremurului de Vrancea din 4 martie 1977 a demonstrat ca în zonele unde miscarea seismica a fost mai puternica, multe scoli vechi cu structura din zidarie portanta au avut de suferit, în tara noastra s-au înregistrat circa 15% prabusiri şi avarii grave şi 10% avarii usoare (procente raportate la suprafaţa construita).

Ca o caracteristica generală cladirile au prezentat fisurarea şi ruperea stalpilor de beton armat sau a spaletilor de zidarie, fisurarea şi dislocarea unor pereti transversali. S-au produs dislocari de ziduri în special în zonele cu neregularitati în plan, rupturi în pereti şi deplasarile acestora pe orizontala iar la casele scarilor zidaria s-a crapat şi desprins la colturi urmand linia rampelor. Datorita caderii unor cosuri s-au produs şi prabusiri locale de plansee; la planseele de lemn s-a produs desprinderea de pe reazemele perimetrale şi au cazut portiuni mari de tencuiala.

Riscul seismic reprezinta probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi în cazul unui seism, considerand o anumita perioada de timp de referinţa.

Riscul seismic referitor la constructii depinde de:

Trebuie retinut ca în timp ce hazardul seismic nu poate fi modificat de oameni, şi în general nici expunerea construcţiilor, care sunt fixe, vulnerabilitatea acestora poate fi redusa prin interventii (consolidari), astfel încât să fie redus riscul.

Legile în vigoare se referă la reducerea riscului seismic ca prioritate naţionala. În prezent exista legi care obliga la consolidari, ca şi la măsuri de pregatire, inclusiv în unitatile de invatamant, pentru a face faţa situaţiilor de urgenta în caz de seisme. În ultimii ani au fost consolidate numeroase cladiri de scoli şi licee.

Cheia prevenirii ranirilor este ca sa avem o cladire sigura, mobilierul, obiectele şi echipamentele să fie fixate iar persoanele să fie instruite să se protejeze.

Recomandari privind pregătirea anticipata pentru prevenirea unor avarieri, raniri şi accidentari Elevii de liceu au capacitatea fizica şi de înţelegere pentru a se pregati şi a face faţa cu bine unei situaţii produse de un eventual cutremur, atât individual cat şi cu concursul colegilor, sub coordonarea cadrelor didactice.

Ce trebuie să stiti despre pregătirea antiseismica Masurile privind pregătirea pentru a face faţa unui seism se referă la: * cunoasterea pericolelor şi a modului de comportare şi protecţie în locuinta, zona locuinţei şi pe drumul spre şcoala; * pregătirea pentru protecţie în interiorul cladirii unităţii de invatamant prin asigurarea unei rezistente la cutremur adecvate, pregătirea pentru protectia în cladire prin cunoasterea instalaţiilor vitale, cunoasterea şi comunicarea locurilor de adapostire sigure pentru protecţie în timpul seismului (acestea sunt atribuţii ale conducerii unităţii); * pregătirea pentru protectia individuala şi de grup prin cunoasterea regulilor de comportare rationala în caz de cutremur, atât în şcoala cat şi prin protectia în zona invecinata unităţii de invatamant, care trebuie să îi preocupe pe toţi elevii.

Participarea la planul familial de protecţie. Cum ne putem pregati de cutremur: recunoasterea pericolelor din locuinta, zona locuinţei, pe drumul spre şcoala şi în incinta scolii Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum să se protejeze, elevul de liceu va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile.

Cos de fum deteriorat şi calcan, care se pot prabusi în strada la seism [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cladiri cu ornamente care se desprind şi cad în strada [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Fig. 5. Exemple de părţi ale cladirilor vechi şi alte elemente care pot constitui pericole în caz de cutremur pentru elevii care trec pe lângă acestea __________ NOTA(CTCE) Fig. 5 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Balcoane cu inchideri improvizate, geamuri, antene şi aparate de aer condiţionat care pot sa cada la seism sau furtuna [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Aparate de aer condiţionat, antene şi panouri publicitare deasupra zonelor circulate [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Fig. 6. Exemple de părţi ale cladirilor noi şi alte elemente care pot constitui pericole în caz de cutremur pentru elevii care trec pe lângă acestea __________ NOTA(CTCE) Fig. 6 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Cum se poate asigura protectia antiseismica în interiorul cladirilor de invatamant Aspecte privind mobilierul, instalatiile şi echipamentele, materialele didactice din clase şi laboratoare În cazul unui cutremur, în afara pericolelor ce pot aparea ca urmare a unor deteriorari a elementelor structurale şi nestructurale, pot constitui pericole şi unele echipamente, instalaţii, mobilier şi materiale didactice specifice activităţilor scolare, care împiedica sau intarzie evacuarea prin rasturnarea peste caile de acces şi blocarea trecerii spre iesire sau prin lovirea sau ranirea persoanelor. Astfel de corpuri pot fi:

Măsuri de pregatire a clasei şi instalaţiilor, echipamentelor şi mobilierului pentru situaţia unui cutremur: * profesorii vor discuta cu parintii şi elevii despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenta care se va pastra acasa (în camera elevului ori lângă iesire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei); conţinutul recomandat este redat separat; * cunoasterea locului unde se afla trusa de prim-ajutor şi utilizarea continutului acesteia. * participarea la identificarea mobilierului auxiliar şi obiectelor grele care atarna peste pupitre, birouri, mese, şi pot cadea peste acestea, degajarea spatiilor de diverse piese instabile la seism, mai ales în vecinatatea locurilor de studiu sau circulate, inlocuirea cu altele mai usoare, fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel încât sa nu pericliteze viaţa sau integritatea corporala în caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.); * participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ, la asigurarea pieselor grele de mobilier, inalte dar cu latime mica, din corpuri suprapuse, prin prindere de un perete sau de o grinda solida; de asemenea, cartile şi alte materiale didactice din rafturi vor fi asigurate contra alunecarii şi caderii, cu coarda de nylon de tip undita sau baghete usoare dar rezistente; * participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ la cunoasterea locului de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinete generale şi locale pentru electricitate, apa şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie, după seism, să poată fi luate masurile minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere), în caz de pericol; * fixarea calculatoarelor şi a printerelor, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile (ex. masini de spalat, frigidere, etc.) astfel încât sa nu se afle în vecinatatea iesirilor din încăperi spre a nu bloca prin deplasare accesul în cazul unui seism; limitarea deplasarilor aparatelor mari prin fixare, în asa fel încât în caz de cutremur racordurile sa nu sufere deteriorari;

Fig. 7. Fixarea unei biblioteci __________ NOTA(CTCE) Fig. 7 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. * amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poata rasturna, în încăperi în care nu se lucreaza frecvent şi nu exista pericolul de contaminare şi incendiu; * asigurarea usilor dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii astfel încât deplasarea veselei depozitate sa nu produca accidente; * cunoasterea locului de amplasare a extinctoarelor şi a modului de utilizare a acestora.

Aspecte privind reactia la cutremur a elevilor şi grupurilor de persoane Comportarea seismica a unei cladiri asa cum o percepe o persoană este rezultatul impactului miscarii terenului asupra structurii şi a interactiunii acestora. Răspunsul structurii modifica miscarea terenului astfel încât persoanele vor simti diferit oscilatiile în functie de caracteristicile dinamice ale tipului de cladire în care se afla, intervenind şi interactiunea sa cu spatiul din apartament şi cladire.

Omul percepe miscarea seismica în mod deformat, emotional, în general cu o durată marita de cateva ori.

Oscilatiile seismice au anumite componente dominante (frecvente dominante) care sunt importante pentru reactia umana din două puncte de vedere:

Frecventele amintite se regăsesc şi între frecventele componentelor oscilatiilor, puse în evidenta de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reactii semnificative ale corpului omenesc sau ale părţilor sale, datorate unui fenomen similar celui de rezonanta. Componentele de joasa frecventa conduc la senzatii similare răului de mare.

În Japonia s-a studiat corelatia care apare între intensitatea cutremurelor şi gradul de constientizare a reactiilor umane: la intensitati de grad VII pe scara MM (Mercalli Modificata) cca. 30% din subiecti se manifesta confuz iar la intensitati de grad IX-X pe scara MM cca. 50% se comporta inconstient (instinctiv). Trebuie amintit ca populatia japoneza are experienta datorita frecventei mari a cutremurelor din zona, iar pe de altă parte a beneficiat de programe de educatie antiseismica. La seisme de gradul VII MM din punct de vedere psihologic s-au înregistrat în ordinea ponderii lor urmatoarele trei tipuri de senzatii:

Din punct de vedere al comportamentului se disting doua tipuri de reactii: reactii pasive şi reactii active. Indiferent de intensitatea cutremurului, la japonezi se remarca reactia activa cu o pondere majoră în grija pentru prevenirea incendiilor.

Indiferent de experienta seismica, unele persoane pot reactiona negativ (parţial sau total) din motive independente de voinţa lor, prin:

Pe măsura amplificarii oscilatiei cladirii reactiile pot fi influentate de unele efecte ale acestui fenomen fizic (oscilatii laterale, fisurari, caderi de mobilier, obiecte şi tencuieli).

Organele interne sunt de asemenea sensibile la oscilatii conducand la dezechilibrarea în timpul mersului. Simtindu-şi corpul supus oscilatiilor şi cunoscand din propria experienta sau din alte informaţii efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, unele persoane pot incerca să se evacueze.

În cazul unei cladiri joase, acest lucru ar fi posibil dar nu este o solutie rationala, deoarece pe drumul de iesire sau afara pot exista pericole majore pe durata şi chiar după cutremur.

Dintre factorii psiho-sociologici pot interveni teama şi panica, uneori cu tenta dominantă, şi oarecum naturala, desi se poate controla prin exercitii repetate de răspuns la seism, pe durata seismelor dar şi în perioada ulterioară, când intervin şi elementele legate de comportamentul individual şi colectiv. Prezenta intr-o colectivitate în cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influenţa în lant (panica), fie prin subordonarea colectivitatii unor lideri conjuncturali. În functie de natura indemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta, cel puţin în prima faza de urgenta, în mod variabil, de la haotic până la solidar şi eficient.

Efectul zvonurilor este de obicei evident numai după trecerea primei faze de urgenta, după o primă perioada de acalmie, odata cu reluarea comunicarii între grupurile sociale separate de consecintele seismului.

Recomandari privind comportarea şi protectia în caz de cutremur (pe durata miscarii şi după seism) pentru revenirea la normal, în corelatie cu planul de interventie al liceului Cum trebuie să reactionati la cutremur Cutremurele de pamant se declanseaza brusc, au o perioadă de actiune scurta în timp (de cca. 20-90 secunde, în functie de tipul şi marimea cutremurului, tipul cladirii şi amplasamentului, amplificarile posibile, etc.).

Seismele puternice de adancime intermediara din zona Vrancea pot avea, de regula, durate mai mari şi pot produce oscilatii mai ample la unele cladiri, senzatii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spatiu în care mobilierul se misca, se aud zgomote ciudate şi uneori se intrerupe iluminatul.

Intr-o cladire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilatiilor cladirii şi a mobilierului, a emotiei, perceptia personala a seismului va fi deformata ("nu se mai termina, cade casa pe noi, etc. !!"), va fi normal să apară o senzatie de teama, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

Vibratiile care afectează anumite organe interne cat şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reactia de teama, senzatii de temperatura, greata etc.

Cu toate acestea, cel care traieste efectul unui seism puternic nu trebuie să se lase coplesit, să îşi propuna sa reziste (numarand de exemplu, rar, până la 100) şi mai ales sa nu între în panica!

Este deci posibil şi necesar sa va protejati, chiar pe durata unui cutremur! Dacă v-ati protejat timp de 2 minute, ati trecut de principalul pericol!

Creierul uman este un puternic computer care memoreaza şi găseşte în situaţii de criza tot ce va este necesar spre a va asigura supravietuirea! Aceste reactii sunt naturale, dar pot fi controlate.

Cutremurul şi incendiul induc, uneori dorinţa de parasire a spatiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la aparitia cărora omul cauta adapost.

Desi sunt avizati sa nu o faca, pentru cei aflati în cladiri din zone seismice reactia de parasire a cladirii la oscilatii seismice reprezinta o puternica reminiscenta instinctuala a locuirii în case individuale traditionale, în care acest lucru poate fi fizic posibil.

Masurile de protecţie în cladiri trebuie realizate rapid, imediat ce miscarea seismica a fost sesizata. Dacă seismul surprinde pe cineva în camp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) senzatia de pericol va fi mai puţin evidenta, chiar şi protectia va fi mai simpla, prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.

Aceste recomandari verificate de experienta românească şi internationala trebuie practic memorate dar şi înţelese; intr-o situaţie de criza, creierul va cauta aceste informaţii în memorie şi le va readuce în atenţie în "computerul personal", evitand reactiile de panica şi catastrofice:

Ce trebuie să faceti în timpul unui cutremur Acasa, la liceu sau în locuri publice 1 - Pastrati-va calmul, nu intrati în panica, linistiti şi protejati ceilalti membri ai familiei şi colegii, fără a va speria de zgomotele din jur;

2 - Protejati-va pe loc, aplicati atât masurile individuale cat şi cele care să protejeze grupul în care va aflati! Acasa, aplicati planul familial de protecţie! La şcoala, aplicati aceste reguli, preveniti panica şi tendintele de a părăsi clasa, laboratorul sau cladirea;

3 - Ramaneti în cladire sau în incapere, departe de ferestre care se pot sparge şi va pot accidenta, departe de pereti exteriori care se pot deteriora, spre a va feri de caderea unor obiecte, mobile suprapuse, lampi, tencuieli ornamentale etc., protejandu-va eficient, astfel:

Atenţie: Desi a circulat recent şi o opinie contrara, dar cu argumentari neacceptate de specialisti, în cladirile de zidarie se asigura mai multa protecţie sub o banca, un birou, o catedra etc., decat alaturi de acestea, faţă de caderea unor părţi de cladire sau a altor mobile şi obiecte.

În opozitie cu acea opinie care a circulat pe INTERNET, s-au exprimat clar evaluarile specialistilor din SUA, Japonia, Noua Zeelanda, ca şi din alte tari europene din zone seismice.

Instituţiile responsabile cu protectia la dezastre, ca şi toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravietuire la cutremur au accentuat din nou ca este utila o astfel de protecţie în scoli (majoritatea fiind din zidarie), după principiul "va ghemuiti, va acoperiţi/protejati şi va sustineti" (sau "va aruncati la pamant, va acoperiţi/protejati şi va tineti de ceva"), conform desenelor alaturate, preluate din SUA, dar utilizate în toate tarile cu experienta.

Nu poate fi garantata de nimeni siguranţa în cladiri vechi şi inalte care s-ar prabusi total, dar şi în acele cazuri este esential ca prin caderea unor părţi de cladire corpul omenesc şi mai ales capul sa nu sufere rani grave, astfel crescand sansele de supravietuire. În prezent în Japonia exista pe piaţa pupitre scolare individuale, rezistente la caderea unor componente din cladiri la cutremur.

Fig. 8. Pupitrele obisnuite de clasa au schelet din otel care împreună cu partea din produse lemnoase poate asigura protectia faţă de caderea unor lampi, materiale didactice, tencuieli, geamuri __________ NOTA(CTCE) Fig. 8 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Retineti!

4 - Pentru a preveni panica şi ranirile, este necesar sa ascultati recomandarile cadrelor didactice, nu permiteti nimanui sa fuga din incapere, clasa, sa tipe sau sa propuna evacuarea. Veti evita sa fugiti pe usa, sa sariti pe fereastra, sa alergati pe scari, sa utilizati liftul sau sa produceti aglomeratie.

Dacă puteti, deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuarii după terminarea miscarii seismice.

Nu uitati:

Fig. 9. Scarile pot prezenta pericol de busculada, alunecare, ciocnire cu ferestrele, taiere şi cadere în gol dacă sunt aglomerate cu elevi în timpul miscarii seismice __________ NOTA(CTCE) Fig. 9 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

În afara unei cladiri, pe drum, în mijloacele de transport în comun 1. Dacă va aflati în afara unei cladiri, deplasati-va cat mai departe de cladire, în locurile special destinate, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot prabusi în strada. Deplasati-va calm spre un loc deschis şi sigur, fără a alerga pe strada. Deoarece pozitia stand în picioare este instabila, se recomanda ca şi pe teren liber protectia să fie prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.

Ce este bine sa faceti după producerea unui cutremur Nu va grabiti sa plecati! Trebuie sa aplicati regulile de comportament după un cutremur puternic şi anume:

Ulterior se efectueaza expertizele tehnice şi se intocmesc listele de prioritati ale cladirilor afectate pentru execuţia interventiilor/consolidarilor şi reabilitarii constructii lor de locuit.

Fig. 10. Placardele care se aplică după seisme pe cladiri ca urmare a inspecţiei stării acestora [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) Figura 10 se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Participarea la planul de interventie al liceului şi la primul ajutor Potrivit legilor în vigoare, liceul va avea plan de gestionare a situaţiilor de urgenta care pot fi produse de seisme, având în vedere urmatoarele ipoteze:

Elevii de liceu pot participa la activităţile pregatitoare, ceea ce îi va ajuta să se protejeze mai eficient la nevoie, în conformitate cu experienta de pe plan mondial şi din tara noastra, apar drept necesare urmatoarele activităţi care pot contribui la protectia şi pregătirea antiseismica:

Exercitiile de protecţie antiseismica au în vedere un răspuns la un eveniment care ar afecta liceul respectiv, care să permită reducerea riscurilor de ranire a elevilor sau cadrelor didactice. În aceste cazuri se aplică demonstrativ procedurile standard de comportare şi protecţie, ca şi alte măsuri, inclusiv evacuarea ordonata către locurile prevăzute în planuri.

Evacuarea post-seismica are în vedere şi eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorita efectului cutremurului. Se urmareste şi evacuarea ordonata şi calma către un amplasament dinainte cunoscut şi sigur, fără linii electrice, conducte de gaze, ziduri invecinate. Evacuarea cladirilor poate avea loc numai după ce dispoziţia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ al liceului ca având acest drept.

În cazul operaţiunilor de evacuare se pot avea în vedere şi situaţii neasteptate, cum ar fi:

De asemenea, este posibil ca unitatea de invatamant respectiva sa faca parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuinta în caz de dezastre iar activităţile scolare să fie un timp suspendate.

Elevii din clasele superioare pot participa la activităţile de interventie şi refacere din liceu sau ca voluntari la acţiuni sociale de ajutorare şi binefacere în localitate, prin Crucea Rosie şi alte ONG, sub coordonarea conducerii liceului.

Pregătirea anticipata - acasa pentru protectia activa - în clasa în caz de cutremur - în localitate 1. Studiem materiale documentare şi site-ul INTERNET despre cutremure, efectele acestora şi modalitatile de protecţie la cutremur în România 2. Invatam sa recunoastem şi sa evitam pericolele în caz de seism din casa, vecinatatea casei şi a liceului, în localitate şi imprejurimi 3. Participam la stabilirea planului familiei şi exersam modalitatile de protecţie, pregatim rucsacul de urgenta pentru cutremur 4. Participam la stabilirea planului clasei şi liceului pentru cutremur şi îl aplicam cu profesorii şi colegii 5. Participam la identificarea şi fixarea unor dulapuri şi materiale didactice care pot prezenta pericol la seism 6. Facem un poster cu imagini de pericole la seism în vecinatate 7. Invatam şi exersam utilizarea tehnicilor de prim-ajutor şi a stingatoarelor de incendii 8. Ne insusim recomandarile de comportament şi protecţie la seism 9. Participam la exercitiile de protecţie din liceu 10. Participam ca voluntari la activităţile din liceu, familie şi localitate după un cutremur puternic Oriunde ne-ar surprinde un seism, ne vom aduce aminte de cunoştinţele acumulate şi vom putea sa ne protejam!

RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI DE LICEU Este bine ca fiecare elev să aibă pregatit, acasa (în camera sa ori lângă ieşirea din casa), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu un minim de lucruri necesare după un cutremur cu urmări deosebite. În astfel de situaţii, se poate ca locuinta să fie avariata şi sa nu se poata intra un timp, până va fi inspectata cu privire la siguranţa. Conţinutul redat este orientativ (pe baza experientei din Japonia şi SUA), fiecare familie, şcoala şi elev putand sa completeze sau sa modifice cantitatea şi/sau obiectele din acesta: * 3-6 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic, 4-6 pachete x 200 g biscuiti simpli; * trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic, o rola leucoplast; * sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti; * lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezerva utilizabile în caz de urgenta pentru trei zile; * chibrituri, cana metalica de ceai şi lampa cu pastile de spirt solid; ceai la plicuri, lapte praf; * un pulover, o caciulita, manusi, un sal sau o patura subtire şi o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 3 perechi ciorapi/3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti; * un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor; * un carnetel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasa şi de la rude, cheia de la casa, bani. [IMAGINE] ____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI DE LICEU se găseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

Protectia şi pregătirea antiseismica în clase şi laboratoare