Norme din 24 noiembrie 2003

NORME din 24 noiembrie 2003 de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 24 decembrie 2003

Capitolul I

Consideraţii generale, scop, definiţii

Articolul 1

Prezentele norme de securitate radiologică sunt emise de Autoritate în baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 2

Articolul 3

Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1.

Capitolul II

Domeniul de aplicabilitate: exceptări

Articolul 4

Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor de dezafectare şi eliberare pentru utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate cu elemente radioactive naturale, ca urmare a desfăşurării următoarelor activităţi:

Articolul 5

Se supun prevederilor prezentelor norme şi dezafectarea şi eliberarea pentru utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, clădirilor, materialelor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţile similare celor menţionate la art. 4 lit. a), b) şi e), care au fost sau sunt autorizate conform prevederilor art. 28 şi 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 127/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 12 septembrie 2002, şi care se execută pentru alte substanţe minerale utile, în cazul în care aceste substanţe minerale sunt asociate cu uraniul şi toriul în conţinuturi ce depăşesc limitele de exceptare din tabelul 2-B al anexei nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologică.

Articolul 6

Capitolul III

Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor în activitatea de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

Articolul 7

Persoana legal constituită care solicită autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu este obligată să demonstreze că evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată şi proiectul detaliat de dezafectare sunt astfel întocmite încât asigură justificarea dezafectării şi optimizarea radioprotecţiei în activitatea de dezafectare, în sensul de a se asigura că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, sunt menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA).

Articolul 8

Articolul 9

În procesul de optimizare a radioprotecţiei în activitatea de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu se vor analiza numai variantele care se conformează limitelor de doză efectivă pentru personalul expus profesional şi constrângerilor de doză stabilite conform art. 8.

Capitolul IV

Cerinţe de autorizare a dezafectării instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu Responsabilităţile titularului de autorizaţie

Articolul 10

Articolul 11

Cererea de solicitare a autorizaţiei de dezafectare prevăzute la art. 10 trebuie să fie însoţită de următoarele documentaţii tehnice suport şi documente:

Articolul 12

Documentaţiile tehnice prevăzute la art. 11 trebuie întocmite de experţi acreditaţi şi/sau de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate să desfăşoare activităţi de cercetare-proiectare pentru obiective şi instalaţii nucleare, şi se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

Articolul 13

Lucrările efective de dezafectare se vor efectua numai după emiterea autorizaţiei de dezafectare de către Autoritate.

Articolul 14

Titularul autorizaţiei de dezafectare trebuie să efectueze activitatea de dezafectare prin personalul propriu calificat şi specializat sau prin alte persoane legal constituite, autorizate să manipuleze materiale radioactive, care au calitatea de contractanţi sau subcontractanţi de lucrări.

Articolul 15

Titularul de autorizaţie de dezafectare care intenţionează să utilizeze contractanţi sau subcontractanţi pentru efectuarea lucrărilor propriu-zise de dezafectare are următoarele obligaţii:

Articolul 16

Titularul de autorizaţie care deţine şi dezafectează instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să gestioneze totalitatea deşeurilor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare, în conformitate cu prevederile Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.

Articolul 17

Titularul de autorizaţie care conservă şi/sau dezafectează instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie:

Conţinutul evaluării detaliate de securitate radiologică

Articolul 18

Articolul 19

Evaluările detaliate de securitate radiologică trebuie să conţină estimarea dozelor efective pe toate căile de expunere relevante, specifice amplasamentelor pe care se află instalaţii de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi terenuri contaminate de activităţile desfăşurate în aceste instalaţii.

Articolul 20

Conţinutul proiectului tehnic detaliat de dezafectare

Articolul 21Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie întocmit după:

Articolul 22

Articolul 23

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină, după caz, cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 4.

Articolul 24

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să conţină şi programul de reconstrucţie ecologică a amplasamentului.

Articolul 25

Titularul de autorizaţie de dezafectare are obligaţia să asigure aplicarea programului de reconstrucţie ecologică a amplasamentului instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu în paralel cu efectuarea lucrărilor de dezafectare.

Conţinutul analizei privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare

Articolul 26

Analiza privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare, trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 5.

Modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare

Articolul 27

Cerinţe de redactare a documentaţiilor tehnice suport

Articolul 28Documentaţiile tehnice suport vor fi redactate astfel:

Cerinţe de raportare şi păstrare a înregistrărilor

Articolul 29

Titularul autorizaţiei de dezafectare va păstra, pe toată durata dezafectării şi pentru o perioadă de minimum 30 de ani după obţinerea certificatului de eliberare de sub cerinţele de autorizare, următoarele:

Articolul 30

Articolul 31

Titularul de autorizaţie va întocmi şi va transmite Autorităţii rapoarte semestriale privind lucrările de dezafectare efectuate.

Articolul 32

Titularul de autorizaţie are obligaţia să notifice în scris Autorităţii, de îndată, orice eveniment neprevăzut în proiectul tehnic detaliat de dezafectare, care pune în pericol securitatea radiologică a personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului înconjurător.

Încheierea lucrărilor de dezafectare

Articolul 33

La finalizarea lucrărilor de dezafectare titularul are obligaţia să transmită Autorităţii următoarele:

Capitolul V

Eliberarea de sub regimul de autorizare

Articolul 34

Capitolul VI

Criterii pentru eliberarea deşeurilor metalice contaminate, provenite de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu

Articolul 35

Deşeurile metalice contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului pot fi livrate persoanelor legal constituite care produc metal sau colectează deşeuri metalice în scopul livrării către producătorii de metal, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Articolul 36

Activităţile de dezasamblare, fragmentare prin tăiere şi decontaminare a deşeurilor metalice se vor efectua numai de personal expus profesional la radiaţii ionizante, cu aplicarea integrală a prevederilor Normelor de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu.

Articolul 37

Nivelul activităţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial deşeul metalic trebuie să se determine conform procedurilor de măsurare care trebuie să demonstreze că activitatea măsurată este reprezentativă pentru contaminarea deşeurilor ce urmează să fie eliberate.

Articolul 38

Procedurile de măsurare a nivelului activităţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contaminează superficial deşeul metalic se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

Articolul 39

Capitolul VII

Criterii pentru eliberarea terenurilor contaminate de mineritul şi/sau de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale

Articolul 40

Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor, laboratoarelor, staţiilor-pilot, instalaţiilor de preparare, instalaţiilor de fabricare a combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural, punctelor de încărcare-descărcare şi rutelor de transport al minereurilor şi concentratelor de uraniu şi toriu, care se eliberează în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale.

Articolul 41Prevederile prezentului capitol nu se aplică următoarelor:

Articolul 42

Pe terenurile eliberate conform criteriilor din prezentul capitol, în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, pot fi construite locuinţe de serviciu pentru personalul care va desfăşura acele activităţi industriale, altele decât mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi alte dotări edilitare aferente acestor locuinţe de serviciu.

Articolul 43

Articolul 44

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea în scopuri industriale a terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie analizate următoarele căi relevante de expunere pentru perioadele petrecute în exterior:

Articolul 45

Terenurile care au fost contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevăzute la art. 40, se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestora ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

Articolul 46

Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează în scopul utilizării acestuia ca spaţiu pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, cu următoarele condiţii:

Articolul 47

Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.

Articolul 48

Toate clădirile noi care urmează a fi construite pe terenurile care au fost contaminate de mineritul şi de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, ce se eliberează în scopul utilizării ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească 250 Bq/mc.

Capitolul VIII

Criterii pentru eliberarea terenurilor contaminate de mineritul şi/sau de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri

Articolul 49

Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activităţile de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor de cercetare geologică sau exploatare, laboratoarelor, staţiilor-pilot, uzinelor de preparare, punctelor de încărcare-descărcare a minereurilor şi concentratelor, precum şi rutelor de transport.

Articolul 50

Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu.

Articolul 51

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea terenurilor care au fost contaminate de activităţile de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu în scopuri agricole şi forestiere, ca şi pentru înfiinţarea de parcuri, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

Articolul 52

Articolul 53

Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează nerestricţionat în scopul utilizării acestuia ca zonă forestieră sau pentru înfiinţarea de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor.

Articolul 54

Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 45, terenul se eliberează în scopul înfiinţării de parcuri, cu următoarele condiţii:

Articolul 55

Dacă nivelul activităţii specifice a solului (A), determinat conform art. 43, depăşeşte valoarea de 1 Bq/g (în solul uscat) pentru una dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 52, se reanalizează măsurile de remediere, ţinându-se seama de caracteristicile specifice ale amplasamentului.

Articolul 56

Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art. 47, să nu se depăşească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.

Articolul 57

Toate clădirile noi care urmează să fie construite pe terenurile contaminate de mineritul şi de prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, ce se eliberează în scopul utilizării ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior să nu depăşească nivelul prevăzut la art. 48.

Capitolul IX

Criterii pentru eliberarea haldelor de sub regimul de autorizare pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public (căi rutiere, parcări)

Articolul 58

Prevederile prezentului capitol se aplică haldelor rezultate de la cercetarea geologică şi exploatarea minieră a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a altor minereuri asociate cu uraniu şi toriu, precum şi haldelor rezultate de la alte activităţi conexe cu cercetarea geologică şi mineritul, care se eliberează pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţări de parcuri sau ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public (căi rutiere, parcări).

Articolul 59Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare şi următoarelor halde:

Articolul 60

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede eliberarea de sub regimul de autorizare a haldelor pentru utilizarea în scopuri agricole şi forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

Articolul 61

Haldele prevăzute la art. 58 se eliberează în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale ori de transport public, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Articolul 62

Pot fi eliberate numai pentru utilizarea ca zone forestiere sau pentru înfiinţarea de parcuri sau de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:

Articolul 63

Se pot elibera în scopul utilizării ca spaţii pentru desfăşurarea altor activităţi industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări) ori ca parcuri haldele care îndeplinesc următoarele condiţii:

Articolul 64

Este interzisă amplasarea locuinţelor, inclusiv a locuinţelor de serviciu, pe haldele rezultate de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi eliberate de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Articolul 65

Terenurile de sport şi ariile de recreere pot fi amplasate numai pe ariile în care nivelul activităţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă de adâncime a haldelor eliberate pentru înfiinţarea de parcuri, în condiţiile prevăzute la art. 62.

Articolul 66

În cazul haldelor care nu îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile de eliberare pentru utilizare nerestricţionată, prevăzute la art. 61-63, privind activitatea specifică (A), suprafaţa şi volumul, trebuie realizate următoarele:

Articolul 67

Toate construcţiile care urmează să fie amplasate pe haldele eliberate conform prevederilor art. 61-63 vor fi proiectate astfel încât în interiorul acestora concentraţia de radon să nu depăşească 250 Bq/mc.

Articolul 68

Este interzisă utilizarea în orice alte scopuri a rocilor din haldele rezultate de la mineritul uraniului şi/sau toriului care au o activitate specifică (A) mai mare de 0,2 Bq/g, inclusiv ca materiale de construcţie pentru clădiri, indiferent de destinaţia acestora, sau pentru căi de comunicaţii rutiere şi feroviare, atât în interiorul localităţilor, cât şi în afara acestora.

Capitolul X

Criterii de eliberare pentru o viitoare utilizare comercială sau industrială a clădirilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora. Criterii de depozitare a molozului rezultat de la demolarea construcţiilor şi structurilor de la mineritul şi/sau prepararea uraniului şi/sau toriului

Articolul 69

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a construcţiilor în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi/sau preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora, în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

Articolul 70

Construcţiile în care au fost desfăşurate activităţi din domeniul mineritului şi/sau preparării minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activităţi conexe acestora pot fi eliberate în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

Articolul 71

Articolul 72

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care sunt analizate diverse amplasamente pentru depozitarea molozului şi a altor deşeuri solide provenite de la demolarea construcţiilor contaminate, conform art. 71, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

Articolul 73

În funcţie de activitatea specifică a molozului şi a altor deşeuri solide se aplică următoarele criterii de depozitare:

Capitolul XI

Criterii pentru dezafectarea iazurilor de steril rezultat de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi a altor depozite de deşeuri radioactive solide rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu

Articolul 74Prevederile prezentului capitol se aplică numai la dezafectarea:

Articolul 75

Iazurile în care a fost depozitat sterilul de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi depozitele de deşeuri radioactive solide, altele decât haldele de minereuri sărace şi roci, rezultate de la minerit şi preparare, amplasate la suprafaţă, pot fi dezafectate numai dacă prin aplicarea măsurilor tehnice prevăzute în Proiectul tehnic detaliat de dezafectare sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Capitolul XII

Criterii de eliberare pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu

Articolul 76

Criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu asigură o doză efectivă anuală de cel mult 10 мSv pentru persoanele din populaţie care utilizează echipamentele şi instalaţiile menţionate.

Articolul 77

În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în vederea utilizării nerestricţionate a acestora în activităţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

Articolul 78

Capitolul XIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 79

Până la desemnarea legală a organismului care va exercita controlul instituţional, persoana legal constituită care a deţinut, a utilizat şi a dezafectat instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu are obligaţia să asigure realizarea tuturor cerinţelor de control instituţional şi de păstrare a documentelor cu înregistrări prevăzute la: (i) art. 29 din prezentele norme; (ii) art. 110, 112 şi 113 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.

Articolul 80

Articolul 81

Încălcarea dispoziţiilor prezentelor norme atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 82

Prezentele norme intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 83

Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele norme.

Anexa 1 ------- la norme -------- DEFINIŢII În scopul aplicării prezentei reglementări, pe lângă termenii şi expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele fundamentale de securitate radiologică, expresiile următoare sunt definite astfel:

Anexa 2 ------- la norme -------- CONŢINUTUL evaluării detaliate de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare Evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată trebuie să cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:

1.1. denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;

1.2. proprietarul, administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia, cu datele complete de identificare (adresă, număr de telefon şi fax, datele de identificare a persoanelor împuternicite legal să le reprezinte instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată);

1.3. amplasarea geografică a instalaţiei;

1.4. tipul instalaţiei;

1.5. parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat;

1.6. fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau ale documentelor prin care este aprobată dezafectarea;

1.7. date de indentificare complete ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care a întocmit evaluarea detaliată de securitate radiologică;

2.1. istoria activităţii;

2.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;

2.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere, conservare;

2.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;

2.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;

2.6. sistemele şi echipamentele de la suprafaţă şi din subteran, clădirile, zonele controlate şi supravegheate;

3.1. inventarul tuturor surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante;

3.2. sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare şi depozite de deşeuri radioactive solide;

3.3. sursele de poluare reprezentate de efluenţii lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularităţilor acestora);

3.4. sursele de poluare reprezentate de efluenţii gazoşi, inclusiv de radon, toron, descendenţi ai acestora şi pulberi aeroportuare;

3.5. sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalaţie, precum şi de materialele şi structurile contaminate;

4.1. echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare utilizate;

4.2. verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare;

4.3. proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode şi proceduri de analiză;

4.4. prelucrarea şi interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi analizelor;

5.1. algoritmi de calcul;

5.2. niveluri de fond identificate;

5.3. contaminanţii principali identificaţi;

5.4. niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminanţilor;

5.5. situaţia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi materialelor;

5.6. calculul dozelor efective individuale şi colective;

5.7. scenarii de expunere;

5.8. evaluarea acceptabilităţii rezultatelor măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor;

5.9. comparaţii între rezultatele finale obţinute şi limitele specificate în reglementări;

5.10. concluzii privind nivelul rezultatelor finale obţinute;

6.1. măsuri pentru eliminarea surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi a generatorilor de radiaţii ionizante;

6.2. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea acvatică;

6.3. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea eoliană;

6.4. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea iradierii externe;

6.5. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea emisiilor de gaze radioactive;

6.6. măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin eliminarea materialelor radioactive şi a materialelor şi structurilor contaminate;

6.7. pentru fiecare situaţie prevăzută la prezentul punct se vor estima volumele materialelor radioactive care trebuie mutate pe alte amplasamente şi se vor preciza noile locaţii în care acestea vor fi depozitate în siguranţă;

Anexa 3 ------- la norme -------- PARAMETRII recomandaţi pentru estimarea dozelor efective pe căile de expunere relevante la utilizarea în diferite scopuri a terenurilor contaminate şi a haldelor de la mineritul şi/sau prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu I. Parametrii recomandaţi pentru estimarea dozelor Timp petrecut în exterior (muncă 2.000 ore/an şi timp liber) şi în interior (muncă) Timpul petrecut pe amplasamentul dezafectat de o persoană din populaţie 7.000 ore/an Factori de conversie a activităţii Adulţi 0,32 (мSv/h)/(Bq/g) specifice din sol în termeni de doză echivalentă generată de iradierea externă Copii 0,39 (мSv/h)/(Bq/g) Concentraţia de pulberi 0,2 mg/mc pulbere radioactive în aerul exterior radioactivă Rata de respiraţie în timpul liber 0,92 mc/h Rata de respiraţie în timpul lucrului 1,2 mc/h Rata de consum pentru apă 730 l/an Rata de consum pentru pulberi Adulţi 22 g/an şi sol contaminat Copii (până la 1 an) 110 g/an Rata de consum pentru Adulţi 200 kg/an produse vegetale Copii 40 kg/an Rata de consum pentru produse Adulţi 120 kg/an de origine animală (lapte) Copii (până la 1 an) 200 kg/an Rata de consum pentru produse Adulţi 80 kg/an de origine animală (carne) Copii (până la 1 an) 10 kg/an Înălţimea faţă de suprafaţa investigată la care se determină debitul iradierii externe, concentraţia de Rn-222, Rn-220 şi concentraţia de pulberi radioactive 1 m Factori de transfer

Contribuţia la doză a tuturor celorlalte căi de expunere este mai mică de 0,1 mSv/an.

Anexa 4 ------- la norme -------- CONŢINUTUL proiectului tehnic detaliat de dezafectare Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să cuprindă, după caz, cel puţin următoarele:

1.1. denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu;

1.2. proprietarul, administratorul, regimul proprietăţii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseşte instalaţia, cu datele complete de identificare (adresă, numărul de telefon şi fax, datele de identificare a persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalaţia de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată);

1.3. amplasarea geografică a instalaţiei;

1.4. tipul instalaţiei;

1.5. parametrii tehnici maximali autorizaţi în etapa de funcţionare, capacitatea maximă de producţie la care a funcţionat;

1.6. fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivaţia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau ale documentelor prin care este aprobată dezafectarea;

1.7. datele de identificare ale persoanei legal constituite şi ale autorului sau coordonatorului care a întocmit proiectul tehnic de dezafectare;

1.8. datele de indentificare ale persoanei legal constituite care va efectua lucrările din proiectul tehnic de dezafectare şi va asigura supravegherea radiologică pe perioada de dezafectare, incluzând prezentarea autorizaţiilor emise de Autoritate, pe baza cărora pot fi efectuate activităţile menţionate;

2.1. istoria activităţii;

2.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;

2.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere, conservare;

2.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;

2.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;

2.6. sistemele şi echipamentele de la suprafaţă şi din subteran, clădirile, zonele controlate şi supravegheate;

3.1. schema-cadru cu ordinea logică a lucrărilor de dezafectare;

3.2. metode de dezafectare;

3.3. situaţia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor şi materialelor;

3.4. structurile şi componentele care vor fi dezafectate. Pentru fiecare reper se va specifica metoda de dezafectare, perioada în care va fi dezafectat, modul de măsurare şi decontaminare sau de tratare ca deşeu radioactiv;

5.1. deţinătorul instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ce urmează să fie dezafectată trebuie să facă dovada capabilităţii de a suporta costurile dezafectării sau să demonstreze că a făcut aranjamentele necesare obţinerii fondurilor de dezafectare conform analizei de evaluare a costurilor;

6.1. justificarea metodei de dezafectare selectate;

6.2. prezentarea factorilor luaţi în considerare la selectarea metodei de dezafectare;

6.3. analizarea alternativei de reutilizare a diverselor sisteme şi echipamente care îndeplinesc condiţiile de utilizare fără restricţii;

7.1. activităţile de dezafectare stabilite trebuie să asigure îndepărtarea şi depozitarea în siguranţă a tuturor materialelor radioactive, inclusiv a structurilor şi obiectelor contaminate de pe amplasamentul instalaţiei;

7.2. prezentarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor necesare pentru a măsura nivelul câmpurilor de radiaţii şi mărimea contaminărilor;

7.3. prezentarea metodelor, tehnicilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor de dezasamblare, demolare, rambleiere, decontaminare, condiţionare, împachetare, transport şi depozitare a materialelor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare;

8.1. să conţină programarea secvenţială a lucrărilor de dezafectare;

8.2. să prezinte scopul, durata şi tipul tuturor lucrărilor aferente dezafectării;

8.3. să conţină graficul lucrărilor de dezafectare, cu evidenţierea suprapunerilor şi conexiunilor obligatorii dintre acestea;

8.4. să conţină diagramele de planificare a activităţilor, elaborate prin metoda grafurilor, cu stabilirea drumului critic şi indicarea timpului estimat pentru finalizarea fiecărei activităţi principale şi modul de alocare a resurselor financiare necesare realizării fiecărei activităţi;

Anexa 5 ------- la norme -------- CONŢINUTUL analizei privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a activităţilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare 1. O introducere care va conţine:

1.1. precizarea că activitatea de dezafectare a instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu poate fi efectuată numai dacă deţinătorul acesteia a obţinut de la Autoritate autorizaţia de dezafectare;

1.2. precizarea că persoanele legal constituite care vor realiza lucrările efective de dezafectare prevăzute în proiectul tehnic detaliat trebuie să fie în posesia unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul nuclear, emisă de Autoritate;

1.3. condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească persoana legal constituită care urmează să realizeze lucrările efective de dezafectare, cu privire la asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional, a persoanelor din populaţie şi a mediului înconjurător pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare 2. Descrierea generală a lucrărilor din domeniul nuclear ce urmează a fi executate de personalul expus profesional, care va cuprinde:

2.1. prezentarea lucrărilor de reamplasare, transport şi depozitare intermediară şi finală a tuturor materialelor şi deşeurilor radioactive existente pe halde şi în alte depozite de materiale radioactive, incluzând:

2.1.1. estimarea dozelor efective pe care le va încasa personalul expus profesional care transportă şi depozitează materialele şi deşeurile radioactive de pe halde şi alte tipuri de depozite de materiale radioactive, prin:

2.1.1.1. estimarea dozelor efective generate de ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;

2.1.1.2. estimarea dozelor efective generate de iradierea externă;

2.1.1.3. estimarea dozelor efective generate de inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;

2.1.1.4. estimarea dozelor efective generate de contaminarea suprafeţelor de lucru;

2.1.2. transportul la suprafaţă al materialelor şi deşeurilor radioactive de pe halde şi din alte depozite la amplasamentele de depozitare finală;

2.2. lucrări executate în subteran pentru asigurarea aerajului, depozitarea subterană finală a materialelor radioactive, demontarea instalaţiilor tehnologice mecanice şi electrice, cu estimarea dozelor efective date de:

2.2.1. ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;

2.2.2. iradierea externă;

2.2.3. inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;

2.2.4. contaminarea suprafeţelor;

2.3. lucrări pentru eliminarea sau diminuarea apelor de mină sau a apelor industriale ca surse de contaminare a mediului înconjurător;

2.4. lucrări la suprafaţă pentru demolarea construcţiilor şi demontarea utilajelor şi echipamentelor, cu estimarea dozelor date de:

2.4.1. ingerarea şi inhalarea de pulberi radioactive;

2.4.2. iradierea externă;

2.4.3. inhalarea radonului, toronului şi a descendenţilor de viaţă scurtă ai acestora;

2.4.4. contaminarea suprafeţelor 3. Metodologia de efectuare a măsurării nivelului de contaminare a materialelor solide rezultate din dezmembrări şi demolări:

3.1. metode de determinare a mărimii contaminării suprafeţelor prin:

3.1.1. măsurători directe pentru identificarea suprafeţelor contaminate:

3.1.1.1. proceduri de măsurare;

3.1.2. măsurători indirecte pentru determinarea contaminării:

3.1.2.1. proceduri de prelevare a probelor;

3.1.2.2. proceduri de măsurare;

3.1.2.3. evaluarea rezultatelor măsurătorilor;

3.1.3. metode de determinare a nivelului contaminării pentru suprafeţe greu accesibile şi inaccesibile pentru măsurători directe;

3.2. măsurarea activităţilor specifice:

3.2.1. procedura de prelevare a probelor;

3.2.2. tehnici de măsurare în laborator;

3.2.3. evaluarea rezultatelor măsurătorilor 4. Cerinţe generale privind limitarea accesului şi staţionării persoanelor din populaţie în zonele controlate şi supravegheate pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare 5. Principii generale de securitate radiologică privind utilizarea în diferite scopuri a construcţiilor, haldelor şi terenurilor decontaminate eliberate de sub regimul de autorizare 6. Cerinţe de monitorizare radiologică a personalului expus profesional, a locurilor de muncă şi a factorilor de mediu pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare:

6.1. monitorizarea radiologică individuală a personalului expus profesional;

6.2. monitorizarea radiologică a locurilor de muncă;

6.3. metodologia de monitorizare a iradierii externe, a concentraţiilor de pulberi şi gaze radioactive, a descendenţilor de viaţă scurtă ai toronului şi radonului, precum şi a contaminărilor;

6.4. înregistrarea datelor şi estimarea dozei efective;

6.5. compararea cu limitele de doză admise şi măsuri pentru încadrarea în limitele admise;

6.6. monitorizarea încadrării în nivelurile de doză şi nivelurile de activitate prestabilite, în cazul schimbării amplasamentului materialelor radioactive de pe halde sau de pe alte locaţii şi al depozitării finale în siguranţă a acestora;

6.7. monitorizarea factorilor de mediu 7. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare 8. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice pentru perioada de după finalizarea lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare 9. Evaluarea resurselor financiare necesare realizării lucrărilor de asigurare a securităţii radiologice pe perioada de desfăşurare a activităţii de dezafectare 10. Cerinţe de monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu după finalizarea lucrărilor de dezafectare 11. Cerinţe de control instituţional pe termen lung pentru construcţiile, haldele şi terenurile eliberate de sub regimul de autorizare 12. Concluzii.

Anexa 6 ------- la norme -------- CONŢINUTUL raportului final de dezafectare Raportul final de dezafectare va cuprinde:

Anexa 7 ------- la norme -------- CONŢINUTUL evaluării finale de securitate radiologică 1. Denumirea instalaţiei de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu.

8.1. istoria activităţii în instalaţie;

8.2. caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizaţiilor de uraniu şi/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafaţă, reţeaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima şi elementele climatice, vegetaţia, fauna, solul;

8.3. istoria autorizării fazelor de amplasare, construcţie, punere în funcţiune, funcţionare de probă, funcţionare, deţinere conservare;

8.4. activităţile desfăşurate în etapele de funcţionare şi conservare;

8.5. practica de dispunere a deşeurilor în etapele de funcţionare şi conservare;

8.6. lista sistemelor, echipamentelor şi materialelor radioactive existente în subteran la începutul lucrărilor de dezafectare;

8.7. lista echipamentelor, materialelor radioactive, construcţiilor, sistemelor, haldelor şi terenurilor contaminate existente la suprafaţă la începutul lucrărilor de dezafectare;

8.8. situaţia în care se prezintă la sfârşitul lucrărilor de dezafectare fiecare sistem, echipament şi material radioactiv nominalizat conform listei de la pct. 8.6.;

8.9. situaţia în care se prezintă la sfârşitul lucrărilor de dezafectare fiecare echipament, material radioactiv, construcţie, sistem, haldă şi teren contaminat nominalizat conform listei de la pct. 8.6 9. Caracterizarea surselor de poluare şi determinarea distribuţiei radionuclizilor în factorii de mediu la terminarea lucrărilor de dezafectare:

9.1. inventarul tuturor surselor închise şi deschise de radiaţii, precum şi al generatorilor de radiaţii ionizante;

9.2. sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare, alte depozite de deşeuri radioactive solide, terenuri contaminate;

9.3. sursele de poluare reprezentate de efluenţii lichizi (ape de mină, ape de şiroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularităţilor acestora);

9.4. sursele de poluare reprezentate de efluenţii gazoşi, incluzând radonul, toronul, descendenţii acestora şi pulberile aeropurtate;

9.5. sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalaţie, precum şi de materialele şi structurile contaminate 10. Metodologia de evaluare a riscului:

10.1. echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare utilizate;

10.2. verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare;

10.3. proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode şi proceduri de analiză;

10.4. prelucrarea şi intepretarea rezultatelor măsurătorilor şi analizelor 11. Estimarea dozelor efective şi evaluarea riscului pentru persoane din populaţie şi grupurile critice:

11.1. algoritmi de calcul;

11.2. niveluri de fond identificate;

11.3. contaminanţii principali identificaţi;

11.4. niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminanţilor;

11.5. situaţia radiologică a tuturor construcţiilor, structurilor, sistemelor, echipamentelor şi materialelor la sfârşitul activităţii de dezafectare;

11.6. calculul dozelor efective pentru persoanele din populaţie şi grupurile critice la terminarea activităţii de dezafectare, calculate conform scenariilor de expunere de la pct. 5.6 din Evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici şi a altor parametri neradiologici estimaţi a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activităţii de dezafectare;

11.7. evaluarea acceptabilităţii rezultatelor măsurătorilor directe şi rezultatelor analizelor;

11.8. comparaţii între rezultatele finale obţinute şi limitele specificate în reglementări 12. Măsuri suplimentare propuse, după caz, pentru reducerea suplimentară a dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoane din populaţie şi grupurile critice 13. Anexe grafice reprezentative, cu datele primare şi datele prelucrate, referitoare la situaţia radiologică 14. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale obţinute, incluzând cerinţele de control instituţional şi de monitorizare radiologică a factorilor de mediu în etapa post-dezafectare.

Anexa 8 ------- la norme -------- CONŢINUTUL certificatului de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare 1. Datele complete de identificare ale titularului de autorizaţie care a solicitat certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare 2. Nominalizarea amplasamentului sau a construcţiei care se eliberează de sub regimul de autorizare 3. Nominalizarea cerinţelor de control al proprietăţii terenului eliberat de sub regimul de autorizare 4. Nominalizarea cerinţelor privind restricţiile de utilizare a terenului şi/sau construcţiilor eliberate de sub regimul de autorizare 5. Nominalizarea cerinţelor de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare 6. Nominalizarea cerinţelor de control instituţional pe termen lung.

Anexa 9 ------- la norme -------- Graficul Nr. 1 -------------- PROCEDURA de stabilire a soluţiilor optime de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi/sau de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ┌──────────────────────────────────┐ │ Dezafectarea unei instalaţii │ │ sau a unei componente a acesteia │ └───────────────┬──────────────────┘ │ ┌────────────────────┴───────────────────┐ ┌────────────┼─────────────┐ ┌────────────┼─────────────┐ │ │ │ │ │ │ ┌─────┴─────┐┌─────┴─────┐┌──────┴────┐ ┌─────┴─────┐┌─────┴─────┐┌──────┴────┐ │Alternativa││Alternativa││Alternativa│ │Alternativa││Alternativa││Alternativa│ │ 1.1 ││ 1.2 ││ 1.n │..│ m.1 ││ m.2 ││ m.n │ └─────┬─────┘└─────┬─────┘└──────┬────┘ └─────┬─────┘└─────┬─────┘└──────┬────┘ │ │ │ │ │ │ └────────────┼─────────────┘ └────────────┼─────────────┘ │ │ ┌─────┴─────┐ ┌─────┴─────┐ │Scopul 1 │ │ Scopul m │ └───────────┘ └───────────┘ Graficul Nr. 2 --------------- FACTORII ce trebuie evaluaţi pentru fiecare masura de remediere stabilita in raport cu un scop prestabilit de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare ┌──────────────┐ ┌─────────────┐ │ Fezabilitatea├───────────────┐ ┌────────────────┤ Criterii │ │ tehnică │ │ │ └─────────────┘ └──────────────┘ │ │ ┌─────────────┐ ┌───────────┴──────────────┴───────────┐ ┌────────────┐ │ Durata ├───┤Criterii pentru evaluarea unei singure├────┤Planificarea│ └─────────────┘ │ măsuri de remediere cu un scop │ │ zonei │ │ stabilit în prealabil │ └────────────┘ └────────────────────┬─────────────────┘ │ ┌───────────────┬────────────────────┼────────────┬────────────────┐ ┌──┴────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌───────┴──────┐ ┌───┴─────┐ ┌─────┴─────┐ │ Costul│ │Natura conservării│ │Radioprotecţie│ │Protecţia│ │ Acceptul │ │ │ │ │ │ │ │mediului │ │ publicului│ └───────┴─┴──────────────────┴──┴───────┬──────┴─┴─────────┴────┴───────────┘ ├─────────────┬─────────────┐ │ │ │ ┌──────────────┴────┐ ┌──────┴─────┐ ┌─────┴────────┐ ┌─────────────────┐ │ Efecte asupra │ │ "Efecte │ │Interacţiuni │ │ Set de criterii │ │scopului remedierii│ │ secundare" │ │cu alte măsuri│ │ de protecţie │ └────────┬──────────┘ └──────┬─────┘ │radiologice │ │ radiologică │ │ │ └──────────────┘ └─────────────────┘ │ │ ┌───────┴─────────┐ ┌──────┴────────┐ │ Direct │ │ Direct │ └───────┬─────────┘ └──────┬────────┘ │ │ ┌───────┴────────┐ ┌──────┴────────┐ │ Termen lung şi │ │Termen lung şi │ │ mediu │ │ mediu │ └───────┬────────┘ └──────┬────────┘ │ │ │ │ ┌───────┴────────┐ ┌──────┴────────┐ │ Termen lung │ │ Termen lung │

└────────────────┘ └───────────────┘ ---------------