Ordin nr. 4.713 din 7 iulie 2008

ORDIN nr. 4.713 din 7 iulie 2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru discipline de studiu din aria curriculară Limbă şi comunicare: Limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a şi Limba latină pentru clasa a VIII-a Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 19 noiembrie 2008 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă programa şcolară revizuită pentru disciplina Limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a din aria curriculară Limbă şi comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Se aprobă programa şcolară revizuită pentru disciplina Limba latină pentru clasa a VIII-a din aria curriculară Limbă şi comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin. -------- Notă ... *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Articolul 3

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru programele şcolare revizuite la clasele a V-a - a VII-a pentru disciplina Limba română. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programa şcolară pentru disciplina menţionată la art. 1, clasele a V-a - a VII-a, se abrogă.

Articolul 4

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010 pentru programele şcolare revizuite pentru clasa a VIII-a.

Articolul 5

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 6

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, precum şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Cristian Mihai Adomniţei Bucureşti, 7 iulie 2008.

Nr. 4.713.

Anexa 1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE a V-a - a VIII-a NOTĂ DE PREZENTARE Revizuirea curriculumului de Limba şi literatura română s-a realizat având în vedere următoarele aspecte:

Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.

În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: ● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi exprimarea scrisă; ● prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală şi scrisă; ● echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; ● centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare; ● adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.

Structura curriculumului şcolar are următoarele componente:

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt:

OBIECTIVE CADRU CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

V-a, elevul va fi capabil:

1.1 să identifice - exerciţii de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau informaţiile esenţiale video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune) cu dintr-un mesaj oral scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor în cel de emiţător

2.1. să realizeze înlănţuirea clară a - activităţi de formulare a ideilor principale şi a celor ideilor într-un mesaj oral secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciţii de expunere orală - individual sau în grup - a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată; completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei relatări orale şi realizarea unor predicţii (pornind de la titlul textelor sau de la anumite secvenţe secvenţe narative); alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie; formularea unor aprecieri personale referitoare la textele studiate/mesajele ascultate; rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate (schiţe, basme etc.) 2.2 să selecteze elementele de lexic - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se adecvate situaţiilor de comunicare organizează o temă dată (idee principală, idee secundară)

3.1 să identifice ideile principale - folosirea de întrebări cu răspuns la alegere pe baza după citirea globală a unui text textelor citite; formularea de întrebări pe marginea textelor citite

4.1 să redacteze lucrări scurte pe o - exerciţii de alcătuire a unui plan de idei pentru un text anumită temă, urmărind un plan propriu; exerciţii de redactare a unui text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea imaginativă - povestirea; relatarea unor fapte şi întâmplări); exerciţii de redactare a unui text, pornind de la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport vizual

1.2. Teoria literară 1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.

1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.

1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.

1.2.5. Textul în versuri. Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.

1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 şi 1.3.1 - 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.

2.1.2. Structurarea textului oral Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului. _________ * Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

2.2. Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).

Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).

Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.

Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).

Notiţele. Lucrarea semestrială.

În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (derecunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.1. Lexicul Vocabularul limbii române.

Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.

Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul.

Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.

Cazurile substantivului Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.

Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului).

Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).

Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).

Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare.

3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.

Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile 3.4.5.1. Adverbul Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement.

3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei 3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu.

Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. Atributul Elementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi: fi capabil:

1.1 să distingă între informaţiile - activităţi de delimitare între informaţiile esenţiale şi cele esenţiale şi cele de detaliu, de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informaţiilor noi stabilind legături sau diferenţieri dintr-un text ascultat între informaţiile receptate - exerciţii de corelare a informaţiilor receptate din diverse surse 1.2 să sesizeze sensul unităţilor - exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a lexicale noi în funcţie de context unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte; exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea sensului omonimelor; identificarea arhaismelor şi a regionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor în construirea atmosferei locale sau de epocă, în caracterizarea personajelor etc.

1.3 să sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a structurii gramaticale normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte în fluxul enunţurilor orale 1.4 să manifeste interes pentru - exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la mesajul ascultat şi pentru partenerii realizarea lor şi de formare/exersare a unui de discuţie comportament comunicativ adecvat

2.1 să realizeze înlănţuirea clară şi - exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de corectă a ideilor într-un monolog dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; (narativ, descriptiv, informativ) exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat; rezumarea orală a unui text dat; alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi informative 2.2 să utilizeze relaţiile de - exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de sinonimie, de antonimie, de omonimie explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite; în organizarea mesajului oral exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; exerciţii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale sau a unor câmpuri lexico-semantice 2.3 să utilizeze categoriile - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi gramaticale învăţate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a de propoziţii coordonării şi a subordonării; folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile 2.4 să-şi adapteze vorbirea la situaţia - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de concretă de dialog sau de monolog interes, urmărind modalităţi de adaptare la interlocutor

3.1 să deosebească elementele de - exerciţii de identificare a problemei principale abordate ansamblu de cele de detaliu în cadrul într-un text literar sau nonliterar (identificarea textului citit elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise într-o descriere; identificarea acţiunii, a participanţilor la acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative din spatele acestora); *discuţii privind rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor într-o carte, prin compararea unor volume diverse 3.2 să identifice modurile de expunere - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice într-un text epic şi procedeele de (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la expresivitate artistică într-un text persoana I, subiectul operei literare, momentele liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului; observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte; identificarea tipurilor de rimă în catren (monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată) şi a măsurii în textele în versuri

4.1 să redacteze texte cu destinaţii - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii diverse de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; exerciţii de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; exerciţii de relatare a unor fapte/întâmplări; exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate

4.4. să alcătuiască rezumatul unui text - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor literar sau nonliterar narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ

CONŢINUTURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.

1.2. Teoria literară 1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.

1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare g237 populare şi culte g237 aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.

1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 şi 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.

Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). * Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:

2.2. Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).

Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizare Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.

Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.

Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.

Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.1. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular.

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare).

Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.

Prefixarea. b. Compunerea.

Compunerea prin alăturare, subordonare*1 şi abreviere. ___________ *1) Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului [...], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125). c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).

Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu.

Adverbe provenite din adjective şi din substantive.

Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).

Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).

Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).

Omonimele (omofone şi omografe).

Arhaismele şi regionalismele.

3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.

Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal.

Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.

Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.

3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).

Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.

3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.

3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).

3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).

Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj generală a unui mesaj oral oral; exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare), pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate 1.2 să sesizeze modalităţile de - exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de organizare a secvenţelor textuale ale iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului; exerciţii unui mesaj oral de sesizare a unor argumente/contraargumente într-un mesaj oral; exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului 1.3 să integreze categoriile - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context semantice în structuri lexicale dat; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie, proprii omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciţii de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciţii de stabilire a sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite 1.4 să sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a normele limbii literare într-un mesaj atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte ascultat a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale; exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice; sesizarea nedublării complementului direct şi indirect 1.5 să acorde interlocutorilor - activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de şanse de a-şi exprima opiniile confruntare a opiniilor; ascultarea argumentelor/contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

2.1 să asigure coerenţa ideilor - exerciţii de formulare a ideii principale şi a detaliilor exprimate într-un mesaj oral aferente; exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciţii de construire a unor texte de tip narativ, descriptiv şi informativ; exerciţii de rezumare a unui text 2.2 să valorifice categoriile - exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte învăţate, în contexte diferite diferite; exerciţii de utilizare corectă, în context, a semantice paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice; exerciţii de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite 2.3 să respecte normele morfosintac- - exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile tice în propoziţii şi în fraze şi neflexibile învăţate; exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic; exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare expresivă a limbii

3.1 să citească o varietate de texte - exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare sau nonliterare, demonstrând literare şi nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de înţelegerea sensului acestora a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global; exerciţii de identificare a structurii textelor epice şi lirice 3.2 să recunoască modalităţile - exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două specifice de organizare a textului genuri în textele literare studiate (epic şi liric); exerciţii de epic şi procedeele de expresivitate identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate în textul liric artistică (epitet, comparaţie, metaforă, repetiţie, enumeraţie, antiteză, hiperbolă) 3.3 să sesizeze corectitudinea şi - exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor valoarea expresivă a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text; exerciţii de sesizare a gramaticale şi lexicale învăţate, schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în într-un text citit care apar; exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi polisemie într-un text dat 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

4.1 să-şi exprime, în scris, opinii - exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura şi şi atitudini motivaţiile personale; exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor 4.2 să utilizeze corect şi nuanţat - exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei categoriile semantice învăţate omonimelor şi a paronimelor; exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor 4.3 să organizeze secvenţele textuale - exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte în în funcţie de o cerinţă specifică funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte)

1.2. Teoria literară 1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). ___________ * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia fonetică (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.

1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).

1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.

1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 şi1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat şi cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.

2.1.2. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Rezumatul oral (actualizare). * Dialogul formal şi dialogul informal. * Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:

2.2. Scrierea 2.2.1. Procesul scrierii. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. Cererea.

2.2.2. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziţii, premiera unui spectacol de teatru, festivităţi de premiere etc.).

Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.

Compuneri narative, descriptive şi informative; inserarea dialogului în compuneri.

Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală,predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistem abstract".

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.

3.2. Lexicul Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. (actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).

Compunerea (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).

Împrumuturile.

Pleonasmul.

Paronimele.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).

Cuvintele polisemantice. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. * Unităţi frazeologice.

3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare).

Folosirea corectă a accentului în limba română. *Nume proprii greşit accentuate.

3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea.

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă (pronumele reflexiv - marcă a diatezei).

Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).

Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).

Verbele personale şi verbele impersonale. Propoziţia fără subiect.

Locuţiunea verbală.

Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale, atribut verbal).

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Locuţiunea substantivală. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepoziţional, apoziţional) 3.4.3. Substituţi ai substantivului.

3.4.3.1. Pronumele (actualizare) Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme şi cazuri.

Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.

Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord).

Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod, atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional).

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcţiile sintactice ale numeralului.

3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). * Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.

Locuţiunea adjectivală. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1. Adverbul (actualizare).

Adverbele interogative, relative, *nehotărâte.

Locuţiunea adverbială.

Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.

Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fără funcţie sintactică.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).

Locuţiunea prepoziţională. Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.

3.4.5.4. Interjecţia (actualizare) CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia gene- - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral; rală a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţinând diverselor stiluri gresia şi coerenţa ideilor exprimate funcţionale: artistic, publicistic, colocvial etc.

1.2 să sesizeze semnificaţia îmbi- - exerciţii de decodare a unor elemente nonverbale care însoţesc nării elementelor verbale cu cele mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale nonverbale (gest, mimică etc.) în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul într-un text oral unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru 1.3 să sesizeze adecvarea elemen- - exerciţii de sesizare a unor greşeli lexicale în comunicare; telor lexicale utilizate la scopul identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate mesajului ascultat 1.4 să sesizeze particularităţile - exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii lexico-gramaticale ale unui mesaj literare; identificarea particularităţilor vorbirii regionale; ascultat identificarea categoriilor gramaticale învăţate; observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază, în funcţie de intenţionalitatea comunicării 1.5 să manifeste toleranţă faţă de - exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul opiniile diferite exprimate de lucrului în echipă; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate; interlocutori şi să ia o atitudine exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor critică faţă de argumentele dintr-o expunere sau dintr-un monolog ascultate - exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

2.1 să construiască un discurs oral - exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată; pe o temă dată construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată; caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare, prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile şi speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală; exerciţii de argumentare orală a unor puncte de vedere 2.2 să utilizeze în mod nuanţat - exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte categoriile lexicale într-un mesaj diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui oral cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice; corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică 2.3 să utilizeze corect relaţiile - exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii sintactice în textele orale proprii şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea comunicării; evidenţierea rolului elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare 2.4 să îmbine corect elementele - exerciţii de prezentare orală pe o temă dată, în funcţie de verbale cu cele nonverbale în situaţia de comunicare; exerciţii de îmbinare a elementelor cadrul mesajului oral verbale cu cele nonverbale în monolog şi dialog

3.1 să dovedească înţelegerea unui - exerciţii de identificare a modurilor de expunere; exerciţii de text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice şi cronologice a de la cerinţe date ideilor/întâmplărilor dintr-un text; exerciţii de identificare şi interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele studiate; exerciţii de recunoaştere şi de interpretare a sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat;

3.2 să sesizeze valoarea expresivă - exerciţii de interpretare a expresivităţii părţilor de a categoriilor morfosintactice, a propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; exerciţii de mijloacelor de îmbogăţire a comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor şi a vocabularului şi a categoriilor neologismelor; exerciţii de recunoaştere a cuvintelor derivate, semantice studiate compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a categoriilor semantice studiate; exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat; exerciţii de comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbă şi de stil 3.3 să identifice valori etice şi - exerciţii de identificare şi de comentare a elementelor culturale într-un text, exprimându- etice şi culturale dintr-un text şi de exprimare a şi impresiile şi preferinţele propriei atitudini faţă de ele.

4.1 să redacteze texte diverse, - exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu adaptându-le la situaţia de ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciţii de comunicare concretă evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; exerciţii de caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate 4.2 să utilizeze în redactarea unui - exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi text propriu cunoştinţele de de propoziţie şi propoziţii) studiate în redactarea unui text, în morfo-sintaxă, folosind adecvat funcţie de intenţionalitatea comunicării; exerciţii de aplicare semnele ortografice şi de punctuaţie corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, subordonare, incidenţă); exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă;

4.3 să redacteze un text - exerciţii de structurare a textului argumentativ (stabilirea argumentativ problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinţelor şi a opiniilor) CONŢINUTURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).

1.2. Teoria literară 1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.

1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.

1.2.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber.

1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text şi vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada populară, romanul (fragment). *Scrieri SF.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.

1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 şi 1.3.1.şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare). * Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

2.2. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date. *Conspectul.

Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor). ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistemabstract".

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1. Noţiuni de sintaxă. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare).

Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.

3.2. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).

Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)*2).

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.

Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).

Paronimele. Pleonasmul. ___________ *2) Prefixoid - element formativ asemănător cu prefixele recente, care, aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii, dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid şi Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).

3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.

3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.

Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.

Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin atracţie).

Propoziţia subordonată predicativă.

3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.

Subiectul (actualizare).

Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.

3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.

Atributul (actualizare).

Propoziţia subordonată atributivă. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.

3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.

Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.

3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.

Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.

3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.

3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.

3.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.

3.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.

3.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi alocuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ OBIECTIVE CADRU STANDARDE 1. Dezvoltarea capacităţii S.1 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat de receptare a mesajului şi delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante oral S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat 2. Dezvoltarea capacităţii S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv, de exprimare orală informativ şi argumentativ) pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare S.4 Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere S.5 Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat 3. Dezvoltarea capacităţii S.6 Desprinderea semnificaţiei globale şi a detaliilor din de receptare a mesajului textele citite scris S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat S.8 Recunoaşterea procedeelor de expresivitate artistică şi a comentarea rolului lor într-o operă literară dată S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris S.10 Recunoaşterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice şi a relaţiilor sintactice dintr-un text dat 4. Dezvoltarea capacităţii S.11 Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere de exprimare scrisă S.12 Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere S.13 Redactarea unui text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unui fragment de text literar dat S.14 Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, scrisoare S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice şi de punctuaţie studiate.

Anexa 2 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA LATINĂ CLASA A VIII-A NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Limba latină îşi propune finalităţi specifice. Demersul didactic urmăreşte, ca, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevii: ● să dobândească noţiuni esenţiale referitoare la cultura romană, cu deschidere spre civilizaţia greco-romană, fundament al civilizaţiei europene; ● să-şi asume valorile etice ale Antichităţii române, indispensabile propriei dezvoltări afective şi morale; ● să dovedească practic cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi gramaticale, comune limbii latine şi limbii române; ● să facă asocieri elementare între limba română şi limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latină ca liant lingvistic); ● să se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învăţării logice, abordarea critică a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicţionare, enciclopedii, fişe de lucru, tabele sinoptice.

Noutatea abordării constă în restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a faptelor de limbă, la nivelul B conţinuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciţii, pe baza unui suport didactic (fişe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferă toate lămuririle necesare, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru, a unei aplicaţii de nivel A sau B.

Astfel programa şcolară de Limba latină oferă nu numai deschidere interculturală (conştientizarea apartenenţei limbii române şi a poporului român la fondul istoric, etic şi lingvistic european), dar şi avantajul studiului unei limbi, ale cărei valenţe aplicative sunt rezultatul abordării logice, raţionale a faptelor de limbă.

OBIECTIVE CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi: fi capabil:

1.1 să identifice litere, grupuri de litere, - exerciţii de lectură a unui text în limba latină de dimensiuni sintagme şi enunţuri într-un text scris reduse;

1.3 să observe într-un text relaţiile - exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice dintr-un text, sintactice esenţiale, prin analogie cu comparativ cu limba română limba română, în vederea traducerii 2. Dezvoltarea capacităţii de producere a mesajelor Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi: va fi capabil:

2.1 să pronunţe şi să scrie corect - exerciţii de citire viva voce; în limba latină unităţi lexicale - exerciţii de scriere a unor unităţi lexicale, pe baza unui suport didactic 2.2 să traducă oral/scris cuvinte, - exerciţii de traducere, conform conţinuturilor de nivel A/B enunţuri şi scurte texte 2.3 să opereze cu elementele - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare; lexicale şi gramaticale studiate, - exerciţii de alegere duală/multiplă; într-o varietate de exerciţii - exerciţii de substituire a unor elemente morfematice

3.1 să valorifice noţiunile - exerciţii de comparare şi discriminare a unor elemente minimale lingvistice şi culturale referitoare de cultură şi civilizaţie, la nivel diacronic; la civilizaţia greco-romană din - exerciţii de identificare în societatea contemporană a perspectiva contemporaneităţii principiilor ordonatoare ale civilizaţiei greco-române;

CONŢINUTURI Conţinuturile plasează în centrul interacţiunii educative elevul şi oferă materia pentru actele de limbaj corespunzătoare câmpurilor referenţiale specificate, formează şi dezvoltă capacitatea elevului de a opera cu informaţiile lingvistice şi culturale pluri- sau transdisciplinare.

I. CONŢINUTURI LINGVISTICE Descriptor NIVEL A NIVEL B NIVEL C Relaţia cu ● vizează direct obiectivele ● vizează indirect obiectivele ● sunt conţinuturi care obiectivele cadru/de referinţă cadru/de referinţă sprijină construcţia demersurilor aplicative Tip de demers ● demers teoretic explicit, ● demers teoretic implicit, (texte, exerciţii) pentru susţinut de exerciţii/texte realizat prin îndrumări şi elementele de nivel A/B aplicative (conţinuturi explicaţii ale profesorului, în ● explicarea elementelor declarative şi aplicative) vederea rezolvării unor de conţinut este completă ● orice conţinut de nivel A sarcini de lucru (inclusiv la nivelul trebuie să apară mai întâi ● conţinuturile de nivel B apar traducerii) ca element de nivel B în texte/exerciţii aplicative Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele, note etc.) nu este la vedere note etc.) se află la vedere Observaţii ● presupune cunoaşterea ● nu presupune memorarea elementelor teoretice şi a elementelor de conţinut, ci algoritmului de rezolvare a doar operaţionalizarea lor sarcinilor de lucru NIVEL A NIVEL B NIVEL C Elemente de fonetică: scrierea şi pronunţarea - ● elemente necesare pentru coerenţa textelor şi a Substantivul Substantivul aplicaţiilor - prepoziţii, ● noţiuni de teorie: forme de bază, categorii ● declinarea a II-a conjuncţii, adverbe, adjective gramaticale, teme, desinenţe (terminaţii), ● declinarea a III-a la grade de comparaţie, verbe recunoaştere pe text ● elemente lexicale la alte moduri şi timpuri ● declinarea I fundamentale (tema prezentului) etc., dar prezenţa lor în texte/ Adjectivul Adjectivul aplicaţii va fi redusă şi ● clasificare, forme de bază, categorii ● declinarea adjectivelor însoţită de lămuriri complete, gramaticale, acordul (clasele I şi a II-a) de preferinţă chiar în manual (de exemplu carissima - adj.

Pronumele Pronumele la superlativ, N. sg. fem. = ● noţiuni minimale de teorie: clasificare, ● personal, reflexiv, cea mai/foarte dragă). categorii gramaticale, conform nivelului B posesiv Numeralul ● cardinal (1-10) - fără declinare ● ordinal (1-10) - fără declinare ● cifrele române Verbul (esse şi verbe regulate) Verbul (esse şi verbe ● noţiuni de teorie: cele patru conjugări, regulate) forme de bază, teme verbale (tema ● indicativul viitor prezentului), desinenţe (terminaţii) de diateza activă, categorii gramaticale ● infinitivul prezent ● indicativul prezent şi imperfect ● imperativul prezent N. B. Elementele de conţinut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conţinuturile de nivel A trebuie să apară cel puţin o dată ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoretică a verbului este necesar ca elevul să se familiarizeze cu acest element prin prezenţa lui în texte, aplicaţii etc. - un minim de demers deductiv).

II. CONŢINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE Temele de cultură şi civilizaţie vor prezenta aspecte relevante ale vieţii publice şi private din societatea romană: familia, şcoala, elemente de mitologie greco-romană. Se vor evidenţia trăsăturile definitorii ale mentalităţii române (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilă etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne.

Se recomandă ca textele în limba latină, selectate pentru manuale, să fie de dimensiuni reduse, accesibile şi atractive, adaptate conţinutului lingvistic şi să ilustreze, în măsura posibilului, temele de cultură şi civilizaţie. Aceste teme, conform finalităţilor propuse, se abordează interdisciplinar.

Conţinuturile lingvistice şi tematice vor fi însoţite de ilustraţii adecvate şi completate cu lecturi, informaţii şi aplicaţii în limba română. ___________