REGULAMENT din 14 aprilie 1997

(2)din Legea concurentei nr. 21/1996, denumita în continuare lege, realizată prin fuzionare şi/sau prin dobindirea controlului, poate fi oportuna pentru agenţi economici mici, în vederea îmbunătăţirii competitivitatii lor. În aceste condiţii, conform art. 16 din lege, prevederile privind concentrarile economice nu se aplică decît dacă, în cadrul acestei operaţiuni, agenţii economici implicaţi totalizează o cifra de afaceri care depăşeşte pragul de 10 miliarde lei.**) Agenţii economici implicaţi în operaţiuni de concentrare economică, care depăşesc pragul prevăzut la art. 16 alin.

(1)din lege, sunt obligaţi sa notifice Consiliului Concurentei intenţia de concentrare economică, în vederea analizei compatibilitatii acesteia cu un mediu concurential normal. Atribuţiile Consiliului Concurentei pe linia controlului concentrarilor economice sunt: a) ia deciziile prevăzute la art. 27 lit. a) din lege, pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 16 alin.

(1)şi

(2); ... b) ia decizii de admitere a concentrarilor economice, conform prevederilor art. 14 din lege. ... În aplicarea prevederilor art. 28 alin.

(2)şi

(3)din lege, Consiliul Concurentei adopta Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, care este obligatoriu pentru Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici, precum şi pentru organele administraţiei publice centrale sau locale, urmînd aplicarea în mod unitar şi transparent, în condiţii de siguranţă juridică, a legii. Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice cuprinde următoarele părţi: Partea I - Precizări cu privire la concentrarile economice; Partea a II-a Investigarea operaţiunilor de concentrare economică; Partea a III-a - Instrucţiuni privind notificarea concentrarilor economice; Partea a IV-a - Model de prezentare a notificării unei concentrari economice. Partea I Capitolul 1 Introducere În lege sunt utilizaţi termeni cărora Consiliul Concurentei le da următoarea interpretare: 1. Concentrarea economice se referă la măsura în care un număr redus de agenţi economici deţine o pondere ridicată de activităţi economice - exprimată prin totalul vinzarilor activelor sau forţei de muncă utilizate etc. - pe o anumită piaţa. Aceasta măsura caracterizează gradul de concentrare economică la un moment dat. Operaţiuni de concentrare economică, în accepţiunea art. 11 alin.

(2)din lege, se realizează prin fuzionarea sau prin dobindirea controlului.

1. Fuzionare este combinarea a doi sau mai mulţi agenţi economici într-unul singur, cu scopul de a creşte eficienta economică şi uneori de a evita concurenta.
2. Agenţii economici implicaţi sunt agenţi economici sau persoane fizice, participanţi la o operaţiune de concentrare economică, a căror cifra de afaceri se ia în calcul şi care, în caz de încălcare a legii, sunt supuşi sancţiunilor prevăzute la cap. VI din lege.
3. Controlul, în accepţiunea art. 11 alin.

(1)din lege, reprezintă dreptul şi/sau posibilitatea unor agenţi economici sau persoane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenţa determinanta asupra unor alţi agenţi economici. 5. Dobindirea controlului, în accepţiunea art. 11 alin.

(2)lit.

1. b)din lege, reprezintă o formă de realizare a concentrarilor economice prin care agenţi economici sau persoane fizice obţin, direct sau indirect, o influenţa determinanta asupra unuia sau mai multor agenţi economici, ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, fie prin instituirea sau întărirea unei situaţii de dependenta economică, prin contracte sau prin alte mijloace. Elementele conceptului de dobândire a controlului sunt: subiectul, obiectul şi modalitatea de dobândire a controlului. 6. Subiectul controlului (Cine dobîndeşte controlul?) Controlul poate fi dobândit de către:
2. a)un agent economic sau o persoană fizica care controlează deja, singura sau în comun, un alt agent economic (control unic); ...
3. b)doi sau mai mulţi agenţi economici actionind în comun ori o asociaţie de agenţi economici (control comun); ...
4. c)doua sau mai multe persoane fizice actionind în comun şi care controlează deja cel puţin un alt agent economic (control în comun). ... 7. Obiectul controlului (Ce se controlează?) Controlul se poate exercita asupra:
5. a)unuia sau mai multor agenţi economici care constituie entităţi independente (control total); ...
6. b)unor active ale agentului economic (control parţial), cum ar fi: ... - una sau mai multe entităţi legale separate (filiale etc.); - subdiviziuni interne ale agentului economic (de exemplu: o secţie sau o unitate); - elemente specifice de patrimoniu, cărora li se poate atribui în mod clar o cifra de afaceri pe piaţa (de exemplu: mărci de fabrica, mărci de producţie, licenţe). 8. Modalitatea de dobândire a controlului (Cum se dobândeşte controlul?) Formele uzuale de dobândire a controlului sunt:
7. a)luarea de participare la capital prin achizitionare de acţiuni (părţi sociale), inclusiv în cadrul procesului de privatizare; ...
8. b)cumpărarea de active; ...
9. c)relaţiile de dependenta economică. ... 9. Situaţia de dependenta economică poate fi determinata de acorduri foarte importante de livrare pe termen lung sau mediu, încheiate de furnizori şi de clienţi, combinate cu legături structurale, care conferă o influenţa determinanta a furnizorului sau a a clientului asupra partenerului. În aceste condiţii, dobindirea controlului se realizează pe baza unui număr de elemente particulare, pe fiecare caz în parte. 10. Controlul direct este controlul exercitat de persoane fizice sau de agenţi economici, dobândit în mod oficial. 11. Controlul indirect se realizează, în cazuri excepţionale, atunci când deţinătorul oficial al dreptului de control diferă de persoanele fizice sau de agenţii economici care deţin partea reală de exercitare a influentei determinante. Astfel de situaţii se pot intilni atunci când o persoană fizica sau un agent economic aflat în spatele operaţiunii foloseşte o altă persoană sau un alt agent economic (deţinătorul oficial al dreptului de control) pentru a-şi exercită de facto controlul (influenţa determinanta). Exercitarea controlului indirect se poate stabili analizînd, de exemplu, sursa de finanţare, legături familiale etc. 12. Societate controlată în comun, denumita în continuare societate în comun, este un agent economic creat au achiziţionat de alţi agenţi economici care o controlează. 13. Societate (agent economic, companie)-mama este un agent economic care deţine acţiuni (părţi sociale) la o societate în comun, pe care o controlează fie prin înfiinţarea acesteia, singur sau împreună cu alţi investitori, fie ca urmare a achiziţionării de participatii la capitalul unui agent economic deja existent. Capitolul 2 Distincţia între operaţiunile de asociere concentrative şi de cooperare, în aplicarea art. 11 alin.

(3)din lege A. Introducere

1. Agenţii economici de pe o piaţa executa operaţiuni specifice prin care se asociaza, pastrindu-şi însă caracterul de entităţi economice independente, în vederea realizării unor obiective comune. Astfel de operaţiuni de asociere îmbracă forme diferite, cum ar fi: coordonarea comportamentului concurential, crearea de societăţi în comun, cooperarea pentru activităţi specifice (cercetare-dezvoltare, producţie, distribuţie etc.)
2. Aceste operaţiuni de asociere sunt tratate în mod diferit de lege, în funcţie de efectul lor asupra mediului concurentei pe piaţa.
3. Problema esenţială în acest context o reprezintă distincţia între operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare economică - care va fi tratata conform prezentului regulament - şi acelea care conduc la coordonarea acţiunilor agenţilor economici pe piaţa, ce cad sub incidenţa art. 5 alin.

(1)din lege. 17. Legea face în mod explicit aceasta distincţie în art. 11 alin.

(3): "Operaţiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu constituie concentrare prin dobindirea controlului, chiar când asemenea operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă entitatea economică comuna este o persoană juridică indeplinind statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a realiza o coordonare a comportamentului concurential fie între agenţi economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o concentrare în sensul prevederilor alin.

(2)lit. b)".

1. În acest capitol sunt definite operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare economică (operaţiuni de asociere concentrative), distingându-le de operaţiunile de asociere care dau naştere la societăţi în comun de cooperare. B. Societăţi în comun concentrative
2. O operaţiune de asociere constituie o concentrare economică în sensul art. 11 alin.

(2)din lege, dacă îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:

1. a)existenta controlului în comun; ...
2. b)autonomia structurală a societăţii în comun; ...
3. c)societatea în comun sa nu aibă ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al societăţilor-mama. ... Control în comun 20. O societate în comun cade sub incidenţa reglementărilor privind concentrarile economice, dacă exista o dobândire în comun a controlului asupra acesteia de către doi sau mai mulţi agenţi economici. Autonomie structurală 21. O societate în comun are autonomie structurală atunci când, în calitate de persoana juridică, îndeplineşte statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, respectiv are funcţionare deplina. 22. O societate în comun are funcţionare deplina atunci când dispune de resursele financiare, umane şi tehnice necesare desfăşurării pe termen îndelungat a tuturor activităţilor sau funcţiilor îndeplinite în mod normal de oricare alt agent economic care acţionează pe piaţa respectiva. 23. O societate în comun nu va fi considerată cu funcţionare deplina în cazul în care preia numai o funcţie specifică din afacerile societăţilor-mama, fără a avea acces pe piaţa în nume propriu. Acesta este cazul, de exemplu, al societăţilor în comun, limitate la cercetare-dezvoltare, producţie, distribuţie sau de vânzarea produselor societăţilor-mama în calitate de agenţi de vinzari sau create în vederea participării la o licitaţie publică. Atunci când societatea în comun foloseşte reţeaua de distribuţie a uneia sau a mai multora dintre societăţile-mama, care acţionează în acest caz ca agenţi ai societăţii în comun, aceasta din urma se considera ca are funcţionare deplina. 24. Un aspect suplimentar care se are în vedere la aprecierea caracterului de funcţionare deplina a unei societăţi în comun este faptul ca acea societate în comun îşi realizează aproape integral vânzările către societăţile-mama sau se aprovizioneaza aproape în totalitate de la acestea. Aceasta situaţie se intilneste frecvent în perioadele iniţiale, de pornire a activităţii, când societăţile în comun îşi câştiga şi îşi consolideaza poziţia pe piaţa. Stabilirea duratei perioadei iniţiale depinde de condiţiile specifice de pe piaţa respectiva, dar nu poate fi mai mare de 3 ani. Înăuntrul acestei perioade, societatea în comun se considera ca funcţionează deplin. 25. În cazul în care vânzările către societăţile-mama se extind pe o perioadă îndelungată, societatea în comun are caracter de funcţionare deplina, numai dacă are un rol activ pe piaţa, adică: (
4. i)proporţia vinzarilor către societăţile-mama în producţia totală nu este substantiala; (îi) vânzările către societăţile-mama se efectuează în condiţii normale de piaţa. 26. Caracterul de funcţionare deplina, în cazul aprovizionarii făcute de societatea în comun de la societăţile-mama pe o perioadă îndelungată, se apreciază în funcţie de criteriul valorii adăugate produselor implicate. În cazul în care produselor achiziţionate de la societăţile-mama li se adauga o valoare scăzută în procesul de producţie şi/sau de comercializare, societatea mixtă nu are funcţionare deplina, fiind mai apropiată de un agent de vînzare. În cazul în care societatea în comun are un rol activ pe piaţa, respectiv: (
5. i)proporţia aprovizionarilor din alte surse decît de la societăţile-mama este substantiala; (îi) are facilităţile necesare (de exemplu, pentru o specializare în activitatea de distribuţie: magazine, depozite, mijloace de transport, personal etc.); (iii) cumpărările de la societăţile-mama se fac în condiţii normale de piaţa, ea are funcţionare deplina. 27. Un alt aspect suplimentar care se are în vedere la definirea funcţionarii depline este durata de funcţionare, ca regula generală funcţionarea deplina asociindu-se cu o activitate pe termen lung. Faptul ca societăţile-mama asigura societăţilor în comun toate resursele necesare (financiare, materiale etc.) demonstreaza o intenţie de activitate pe termen lung. Aceasta constatare va fi intarita, dacă în contractul de societate şi în statut se prevede o durată de funcţionare suficient de lungă pentru a determina o schimbare de durata în structura agenţilor economici implicaţi. O societate în comun nu va fi considerată ca funcţionând deplin, dacă este constituită pentru o perioadă scurta. Acesta este cazul unei societăţi în comun, înfiinţată exclusiv pentru realizarea unui proiect specific şi care urmează să-şi înceteze activitatea în momentul infaptuirii acestuia. C. Elemente relevante pentru aprecierea coordonării comportamentului concurential al agenţilor economici implicaţi 28. În evaluarea riscului de coordonare a compartimentului concurential al agenţilor economici implicaţi - acesta fiind un criteriu major de departajare a societăţilor în comun de tip concentrativ de cele de tip cooperativ - se va avea în vedere dacă agenţii economici implicaţi sunt concurenţi, actuali sau potenţiali, pe piaţa relevanta. 29. Coordonarea comportamentului concurential al agenţilor economici independenţi este exclusa, dacă societăţile-mama îşi transfera integral activităţile sau totalitatea activităţilor dintr-un anumit sector industrial către societatea în comun. 30. Coordonarea poate fi exclusa, dacă societăţile-mama nu sunt active pe piaţa societăţilor în comun sau îşi transfera totalitatea activităţilor lor pe aceasta piaţa către societatea în comun. Situaţia este valabilă şi în cazul în care doar o societate-mama rămâne activa pe piaţa societăţii în comun sau îşi menţine doar o mica parte a activităţii pe aceasta piaţa. 31. Spre deosebire de cazul menţionat la pct. 30, exista o mare probabilitate de coordonare a compartimentului concurential atunci când doua sau mai multe societăţi-mama îşi păstrează, într-o măsura semnificativă, activităţile pe aceeaşi piaţa a produsului cu aceea a societăţii în comun, în măsura în care aceste activităţi se vor desfăşura pe aceeaşi piaţa geografică. 32. Exista probabilitatea coordonării şi în cazul în care societăţile-mama sau societatea în comun se specializeaza pe segmente specifice mai mari ale pieţei produsului. Fac excepţie cazurile în care aceste segmente sunt de importanţa minora în comparatie cu activităţile de baza ale societăţilor-mama sau ale societăţii în comun şi când societăţile-mama au motive obiective să-şi retina anumite activităţi, cum ar fi cele bazate pe tehnologii proprii. În aceste cazuri, simpla existenta a societăţii în comun nu justifica presupunerea ca ar exista o coordonare a comportamentului concurential în aceste domenii. 33. Atunci când exista deja o reţea de legături de cooperare între societăţile-mama pe piaţa societăţii în comun, obiectivul sau efectul principal al societăţii în comun poate fi suplimentarea legăturilor şi, întărirea coordonării existente. 34. În cazul în care societăţile-mama sunt active pe piaţa din avalul pieţei societăţii în comun, poate aparea o coordonare între acestea, dacă societatea în comun este principalul lor furnizor şi dacă la nivelul societăţilor-mama se adauga produselor o valoare noua, relativ mica; în mod similar, atunci când societăţile-mama sunt active pe piaţa din amonte a pieţei societăţii în comun, poate aparea coordonarea, dacă principalul lor client este societatea în comun. 35. Dacă doua sau mai multe societăţi-mama au activităţi semnificative pe o piaţa invecinata pieţei societăţii în comun, care din punct de vedere economic are o importanţa semnificativă comparativ cu piaţa societăţii în comun, colaborarea în cadrul societăţii în comun poate conduce la coordonarea comportamentului concurential al societăţilor-mama pe piaţa invecinata. În acest context, o piaţa invecinata este o piaţa separată, dar strins legată de piaţa societăţii în comun, ambele pieţe având caracteristici comune, incluzind tehnologie, clienţi sau concurenţi. 36. Atunci când societatea-mama şi societatea în comun sunt active pe pieţe geografice diferite, existenta coordonării se evalueaza în funcţie de legăturile dintre pieţe şi de probabilitatea interactiunii lor prezente sau viitoare. Evaluarea se va face în mod similar în cazul în care doar o societate-mama este prezenta pe piaţa societăţii în comun, celelalte societăţi-mama fiind active pe alte pieţe geografice. 37. În cazul în care societăţile-mama sunt active pe aceeaşi piaţa geografică, care este diferita de cea a societăţii în comun, exista posibilitatea coordonării comportamentului concurential al societăţilor-mama, dacă activitatea societăţii în comun are o importanţa economică deosebită comparativ cu activităţile societăţilor-mama pe piaţa lor şi dacă exista interactiune între piaţa societăţilor-mama şi piaţa societăţii în comun, în prezent sau în viitorul apropiat. 38. Faptul ca printr-o societate în comun se realizează coordonarea comportamentului concurential al societăţilor-mama nu elimina posibilitatea unei concentrari atunci când elementele de cooperare sunt doar de importanţa economică minora (condiţie de minimis) în comparatie cu ansamblul operaţiunii. Totuşi un cumul însemnat de elemente minore de coordonare poate conduce la aprecierea ca operaţiunea în ansamblu este de tip cooperativ. Capitolul 3 Operaţiunile de concentrare economică şi agenţii economici implicaţi 39. Scopul acestui capitol este să ofere un cadru privind modul în care Consiliul Concurentei aplica prevederile art. 11 alin.

(2)din lege, conform căruia o operaţiune de concentrare economică are loc atunci când:

1. a)doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi, fuzionează; ...
2. b)una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alţi agenţi economici ori asupra unor părţi ale acestora fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace. ... A. Fuzionari între agenţi economici 40. O fuzionare în înţelesul art. 11 alin.

(2)lit.

1. a)din lege poate avea loc prin: fuzionare prin contopire, prin absorbţie şi de facto. 41. Fuzionarea prin contopire are loc, dacă doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi se reunesc într-un nou agent economic şi încetează sa mai existe ca persoane juridice distincte. 42. Absorbtia are loc atunci când un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrindu-şi identitatea juridică, în timp ce primul încetează sa mai existe ca persoana juridică. 43. Fuzionarea de facto este combinarea activităţilor a doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi care, deşi îşi păstrează personalitatea juridică în absenta unui act juridic legal, creează un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate economică. 44. Premise de realizare a unei furnizări de facto pot fi:
2. a)existenta unei conduceri unice, permanente, a entitatii economice; ...
3. b)compensarea interna a profiturilor şi pierderilor între agenţii economici din cadrul grupului; ...
4. c)răspunderea comuna a agenţilor economici din cadrul grupului faţă de terţi; ...
5. d)deţinerea incrucisata de acţiuni de către agenţii economici din cadrul grupului. ... 45. Agenţii economici implicaţi în cazul furnizorilor sunt fiecare dintre entitatile care furnizează. B. Dobindirea controlului unic şi agenţii economici implicaţi 46. Dobindirea controlului unic în conformitate cu prevederile art. 11 alin.

(2)lit.

1. b)din lege conduce la o operaţiune de concentrare economică. 47. Controlul unic se exercită, de regula, prin deţinerea majorităţii drepturilor de vot sau prin deţinerea unei poziţii de "minoritate calificată". 48. Majoritatea drepturilor de vot este conferita, ca regula generală, de deţinerea majorităţii capitalului social. O excepţie de la regula o reprezintă situaţia în care, datorită unor prevederi particulare din contractele de înfiinţare a societăţii şi din statut (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), deţinerea majorităţii capitalului nu conferă majoritatea drepturilor de vot. 49. Controlul unic, exercitat de o minoritate calificată, poate fi realizat legal sau de facto.
2. a)Legal - controlul unic poate fi realizat de către un acţionar (asociat) minoritar căruia îi sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi: ... - acţiuni preferenţiale care conduc la dobindirea majorităţii drepturilor de vot; - puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumătate din numărul membrilor organelor de conducere).
3. b)De facto - controlul unic este dobândit de un acţionar (asociat) minoritar, dacă exista o probabilitate semnificativă ca aceasta sa exercite majoritatea voturilor în adunarea acţionarilor (asociaţilor) datorită faptului ca acţiunile rămase sunt larg raspindite. Într-o asemenea situaţie, este puţin probabil ca toţi actionarii (asociaţii) mai mici să fie prezenţi sau reprezentaţi la adunarea generală a acţionarilor (asociaţilor). Într-un asemenea caz, determinarea existenţei controlului unic rezultă din evidenta prezentei acţionarilor (asociaţilor) la adunările generale din anii anteriori. ... Se mai poate dobîndi controlul unic, de facto, de către un acţionar (asociat) minoritar, dacă acesta are dreptul sa conducă activităţile agenţilor economici şi să le determine politica comercială. Agenţii economici implicaţi în dobindirea controlului unic 50. În cazul în care agentul economic achiziţionat în întregime, sunt implicaţi:
4. a)agentul economic achizitor; ...
5. b)agentul economic achiziţionat. ... 51. În situaţia în care controlul unic este dobândit asupra unei părţi (active) dintr-un agent economic, agenţii economici implicaţi sunt:
6. a)achizitorul; ...
7. b)partea sau părţile achiziţionate. ... 52. Agenţii economici implicaţi în dobindirea controlului unic al unui agent economic care a fost redus sau mărit anterior sunt:
8. a)agentul economic achizitor; ...
9. b)agentul sau agenţii economici achizitionati în configuraţia lor la data operaţiunii. ... Consiliul Concurentei se bazează pe configuraţia agenţilor economici implicaţi, la data evenimentului care declanseaza obligaţia notificării, respectiv data încheierii acordului de fuzionare, data prezentării ofertei la o licitaţie publică pentru vânzarea activelor unui agent economic sau data achiziţionării pachetului de acţiuni (părţi sociale) de control la un agent economic. 53. Agenţii economici implicaţi în dobindirea controlului unic prin intermediul unui membru al unui grup sunt:
10. a)agentul economic achiziţionat; ...
11. b)membrul grupului achizitor. ... În ceea ce priveşte notificarea, aceasta poate fi facuta de filiala implicata sau de societatea-mama. În calculul cifrei de afaceri se va lua cifra de afaceri a agentului economic care urmează a fi achiziţionat şi cifra de afaceri a grupului. 54. Un caz special de control unic exista atunci când în cadrul unei achizitionari a controlului în comun, numai un acţionar (asociat) este în stare să se opună prin veto deciziilor strategice în cadrul unui agent economic, dar acest acţionar nu are putere proprie sa impună astfel de decizii. Aceasta situaţie se întâmplă fie dacă un acţionar (asociat) deţine 50% dintr-un agent economic, în timp ce restul de 50% sunt deţinute de doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi) minoritari, fie dacă exista un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acţionar (asociat) minoritar. În aceste situaţii, un singur acţionar (asociat) poseda acelaşi nivel de influenţa ca şi cel de care se bucura câţiva acţionari (asociaţi) care controlează împreună, adică poseda puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Totuşi acest acţionar (asociat) nu deţine puterile care în mod normal sunt conferite unui agent economic cu control unic, adică puterea de a impune deciziile strategice. Întrucît acest acţionar care deţine dreptul de veto poate crea aceeaşi situaţie de blocaj ca şi în cazurile normale de control în comun, el dobîndeşte influenţa decisiva şi, prin urmare, controlul în înţelesul reglementării concentrarilor economice. Întrucît acest acţionar (asociat) este singurul agent economic care dobîndeşte controlul, numai acest acţionar (asociat) este obligat sa întocmească şi să depună notificarea operaţiunii conform prezentului regulament. C. Dobindirea controlului în comun şi agenţii economici implicaţi 55. Controlul în comun exista, dacă doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi), agenţi economici sau persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, având astfel posibilitatea sa exercite o influenţa determinanta asupra acestuia. 56. Influenţa determinanta, în acest sens, înseamnă, în mod normal, puterea de a bloca acţiunile care determina comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat. Necesitatea unui acord prealabil între părţi, realizat pe baze legale sau de facto, este esenţială datorită dificultatii realizării unui consens în luarea deciziilor strategice. 57. Controlul în comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de control, drepturile de veto, sau chiar în situaţii rezultind din exercitarea obişnuită a drepturilor de vot. Egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere 58. Cea mai clara forma de control în comun exista atunci când agentul economic controlat are numai doi acţionari (asociaţi) care deţin cote egale din capitalul social şi îşi împart în mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizată, de asemenea, dacă ambii acţionari (asociaţi) au dreptul sa numească un număr egal de membri în organele de conducere ale agentului economic controlat. Drepturile de veto 59. Controlul în comun poate exista, chiar dacă nu exista egalitate în privinta voturilor sau în reprezentarea în organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când actionarii (asociaţii) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esenţiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic de controlat. 60. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regula, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre acţionari (asociaţi). Dreptul de veto poate opera de facto şi prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau în adunarea generală sau în alte organe de conducere, în măsura în care actionarii (asociaţii) sunt reprezentaţi în acestea. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care actionarii (asociaţii) minoritari sunt reprezentaţi şi fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. 61. Se pot acorda drepturi de veto acţionarilor (asociaţilor) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare în societatea comercială (agent economic, companie) controlată. Aceasta protecţie normală a drepturilor acţionarilor (asociaţilor) minoritari este legată de decizii esenţiale ale societăţii în comun, cum ar fi: schimbări în statut, creşterea sau micşorarea capitalului social sau lichidarea societăţii. Drepturile de veto care asigura protecţia sus-menţionată nu conferă acţionarilor (asociaţilor) minoritari controlul în comun în accepţiunea prezentelor precizări. 62. Contrar celor prevăzute la pct. 61, drepturile de veto care asigura exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piaţa al agentului economic controlat, şi anume:
12. a)alegerea conducerii şi adoptarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenţa decisiva asupra politicii comerciale a agentului economic controlat conferă în mod firesc controlul în comun; ...
13. b)planul de afaceri. Dreptul de veto asupra planului de afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta prevede pe lângă obiectivele agentului economic şi măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. În situaţia în care planul de afaceri conţine doar declaraţii generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu conferă deţinătorului controlul în comun; ...
14. c)investiţiile. Importanţa dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: nivelul investiţiilor, măsura în care investiţiile constituie o caracteristica esenţială a pieţei pe care acţionează agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, dacă nivelul investiţiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat mai degraba ca o protecţie normală a intereselor acţionarilor (asociaţilor) minoritari decît ca un drept de veto care conferă puterea de determinare a politicii comerciale a agentului economic controlor. În legătură cu al doilea aspect, politica de investiţii a unui agent economic este un element important în aprecierea existenţei controlului în comun, în măsura în care pe piaţa respectiva investiţiile joaca un rol semnificativ în comportamentul de piaţa al unui agent economic; ...
15. d)alte decizii cu impact asupra comportamentului de piaţa. Acestea se referă la decizii speciale care sunt importante doar în contextul unei anumite pieţe pentru agentul economic controlat, cum ar fi: tehnologia folosită, în măsura în care aceasta reprezintă o caracteristica esenţială pentru activitate; noi linii de producţie, în condiţiile în care agentul economic controlat îşi desfăşoară activitatea pe o piaţa caracterizată prin produse diferenţiate şi cu un grad semnificativ de innoire. ... 63. Controlul în comun exista, chiar dacă actionarii (asociaţii) nu au făcut uz de influenţa lor decisiva conferita de dreptul de veto; este suficient sa existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice menţionate. Exercitarea obişnuită a drepturilor de vot 64. Controlul este exercitat, de regula, de actionarii (asociaţii) care deţin împreună majoritatea drepturilor de vot. Doi sau mai mulţi agenţi economici acţionari (asociaţi) minoritari la un alt agent economic pot dobîndi controlul în comun chiar când aceştia nu au drepturi de veto speciale, atunci când prevăd şi pun în aplicare împreună, printr-un acord legal sau de facto, mijloacele pentru controlul agentului economic care urmează a fi achiziţionat. În aceasta situaţie, actionarii (asociaţii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot şi vor acţiona concertat pentru exercitarea acestora. 65. Mijloacele legale pentru asigurarea exercitării în comun a drepturilor de vot pot fi sub forma:
16. a)unui agent economic căruia actionarii (asociaţii) minoritari îi transfera drepturile; ...
17. b)unui acord prin care actionarii (asociaţii) minoritari se angajează ei înşişi sa acţioneze în acelaşi mod (pooling agreement). ... În mod cu totul excepţional, acţiunea colectivă se poate realiza de facto atunci când între actionarii (asociaţii) minoritari exista interese comune puternice care îi determina sa nu acţioneze unul împotriva altuia în exercitarea drepturilor în legătură cu agentul economic controlat. 66. Probabilitatea existenţei unor interese comune puternice apare atunci când:
18. a)exista legături anterioare între actionarii (asociaţii) minoritari; ...
19. b)operaţiunea de achiziţie a pachetelor de acţiuni (părţi sociale) se face în mod concertat; ...
20. c)la înfiinţarea unui nou agent economic, societăţile-mama pot acţiona în comun şi pot dobîndi controlul în comun, iar acest lucru este valabil mai ales când ei îşi aduc o contribuţie vitala (tehnologii specifice, know-how, acorduri de livrare etc.), situaţie în care cooperarea deplina pe bază de acord între acţionari (asociaţi) este necesară. Dacă numărul societăţilor-mama este mare, probabilitatea de a exista cooperare deplina (control în comun) este redusă. ... 67. Atunci când deciziile nu se iau cu o majoritate stabilă - de fiecare data realizindu-se combinatii diferite între actionarii (asociaţii) minoritari -, nu se poate presupune ca aceştia controlează în comun agentul economic respectiv. Alte consideratii în legătură cu controlul în comun 68. În cazul în care unul dintre acţionari (asociaţi) deţine cunoştinţe specifice şi experienta în afacerile societăţii controlate, iar celălalt acţionar (asociat) nu are specializarea necesară, acesta din urma poate juca un rol modest sau chiar inexistent în conducerea curenta, deşi prezenta lui este motivată de considerente financiare, de strategie pe termen lung, imagine de marca etc. Dacă cel de-al doilea acţionar (asociat) îşi menţine posibilitatea reală de a contesta deciziile luate de primul acţionar (asociat), exista control în comun. În caz contrar, controlul este unic. Agenţii economici implicaţi în cazul dobândirii controlului în comun 69. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic nou-creat, agenţii economici implicaţi sunt numai agenţii economici care dobândesc controlul. 70. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic existent anterior, precum şi în cazul în care în urma operaţiunii se realizează o trecere de la control unic la control în comun, agenţii economici implicaţi sunt:
21. a)agenţii economici care dobândesc controlul în comun; şi ...
22. b)agentul economic achiziţionat. ... 71. În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici achiziţionează împreună un alt agent economic, cu scopul unic de a împărţi patrimoniul dobândit, imediat după încheierea tranzacţiei, pe baza unui plan preexistent, operaţiunea de concentrare se defineste astfel:
23. a)ansamblul tranzacţiei nu reprezintă o concentrare, întrucît patrimoniul dobândit este controlat în comun, în mod legal, doar temporar, până la împărţirea sa; ...
24. b)tranzacţia se constituie din mai multe operaţiuni de dobândire de control unic de către fiecare agent economic achizitor asupra unei părţi din agentul economic achiziţionat, pe care o va controla efectiv după împărţire. ... Agenţii economici implicaţi sunt fiecare achizitor şi partea care o va dobîndi după împărţire. Schimbări în structura controlului şi agenţii economici implicaţi 72. Structura acţionarilor (asociaţilor), respectiv identitatea, numărul şi ponderea fiecărui acţionar (asociat) în capitalul social, se poate modifica în cursul existenţei unei societăţi în comun, de regula prin vînzare-cumpărare de acţiuni (părţi sociale):
25. a)fie între actionarii (asociaţii) existenţi (schimbarea identităţii acestora şi/sau a ponderii lor în capitalul social); ...
26. b)fie între actionarii (asociaţii) existenţi şi actionarii (asociaţii) noi [care poate să conducă la reducerea sau majorarea numărului de acţionari (asociaţi) şi/sau ponderii acestora în capitalul social]. ... Schimbarea structurii acţionarilor (asociaţilor) poate avea ca efect modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii în comun, astfel:
27. a)trecerea de la controlul în comun la controlul unic; ...
28. b)trecerea de la controlul unic la controlul în comun; ...
29. c)menţinerea formei de control în comun [dar se schimba identitatea acţionarilor (asociaţilor) care-l exercita.] ... În cazul în care operaţiunea de schimbare în structura acţionarilor (asociaţilor) conduce la modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii în comun, operaţiunea constituie o concentrare economică aflată sub controlul Consiliului Concurentei. În consecinţa, agenţii economici implicaţi sunt actionarii (asociaţii) achizitori - atât cei existenţi cît şi cei noi - şi societatea în comun în cauza. Actionarii care nu dobândesc controlul în urma operaţiunii de schimbare a acţionarilor (asociaţilor) nu sunt agenţi economici implicaţi. Dobindirea controlului de către o societate mixtă şi agenţii economici implicaţi 73. În tranzacţiile în care o societate în comun dobîndeşte controlul unui agent economic, se pune problema dacă, din punctul de vedere al achizitorului, societatea în comun este singurul agent economic implicat, sau dacă fiecare dintre agenţii economici care o controlează (societăţi-mama) sunt consideraţi, individual, drept agenţi economici implicaţi. Agenţii economici implicaţi sunt, de regula, agentul economic achiziţionat şi societatea în comun achizitoare, dacă aceasta din urma îndeplineşte condiţia de funcţionare deplina, respectiv are resurse financiare şi de alta natura pentru a desfăşura activităţile de afaceri pe o perioadă îndelungată şi operează deja pe piaţa. 74. Ca excepţie, se considera agenţi economici implicaţi societatea achizitionata şi agenţii economici - societatea-mama - care controlează societatea în comun achizitionata şi societatea în comun achizitoare, dacă se intilnesc următoarele situaţii:
30. a)societatea în comun este creata de către doi sau mai mulţi agenţi economici (societăţi-mame) în scopul achiziţionării unui agent economic, ca o societate "fantoma" (are o cifra de afaceri nesemnificativa, nu a început sa funcţioneze efectiv etc.); ...
31. b)societatea în comun existenta nu are caracter de funcţionare deplina; ...
32. c)societatea în comun este o asociaţie de agenţi economici fără un scop clar definit sau cu un caracter de cooperare. ... 75. Alte elemente care conduc la identificarea unor situaţii de excepţie, în care societăţile-mama ale societăţii în comun sunt adevaratii participanţi la concentrare:
33. a)societăţile-mama ale societăţii în comun se implica în mod semnificativ în operaţiunea de achizitionare (organizarea şi finanţarea acesteia); ...
34. b)achiziţia conduce la diversificarea substantiala în natura activităţilor societăţii în comun, asa cum se întâmplă când aceasta din urma şi agentul economic achiziţionat pe pieţe diferite. ... Ieşirea din fuziune, dezmembrarea agenţilor economici şi agenţii economici implicaţi 76. Atunci când doi agenţi economici fuzionează sau înfiinţează o societate în comun şi ulterior ies din fuziune sau desfiinţează societatea în comun, patrimoniul este împărţit între ei şi în mod diferit faţă de configuraţia iniţială, iar separarea cuprinde doua operaţiuni:
35. a)o achizitionare de către agentul economic A a diverselor active (unele dintre cele deţinute anterior de el însuşi, unele deţinute anterior de agentul economic B şi unele active dobîndite în comun de către entitatea economică rezultată din fuziune); ...
36. b)o achizitionare similară pentru agentul economic B. ... 77. Pentru ieşirile din fuziune, agenţii economici implicaţi sunt, pentru fiecare operaţiune, agenţii economici participanţi iniţial la fuziune, luindu-se în calcul patrimoniul pe care fiecare dintre aceşti agenţi economici îl achiziţionează. Pentru dezmembrarea unei societăţi în comun, agenţii economici implicaţi sunt - pentru fiecare operaţiune - partenerii iniţiali în societatea în comun, fiecare în calitate de achizitor, luindu-se în calcul şi acea parte din societatea în comun achizitionata de fiecare dintre partenerii iniţiali. Agenţii economici implicaţi în schimbul de active 78. Tranzacţiile prin care doi sau mai mulţi agenţi economici schimba între ei elemente din patrimoniul propriu sunt agenţi economici implicaţi în schimbul de active. Chiar dacă aceste transferuri de active sunt convenite printr-un singur contract sau au loc simultan, se considera ca schimbul se compune din două operaţiuni de achiziţie de active distincte. Prin urmare, părţile implicate pentru fiecare transfer de active vor fi agentul economic achizitor şi activele dobîndite. Achiziţionarea controlului de către un agent economic cu capital de stat şi agenţii economici implicaţi 79. În cazul în care are loc o fuziune sau o achizitionare a controlului între doi agenţi economici cu capital de stat, operaţiunea se apreciază astfel:
37. a)restructurare interna, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale aceluiaşi agent economic cu capital de stat; ...
38. b)concentrare economică, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale unor agenţi economici cu capital de stat diferiţi, cu putere independenta de decizie, aceştia fiind agenţi economici implicaţi. ... Achiziţionarea controlului de către persoane fizice şi agenţi economici implicaţi 80. Art. 11 alin.

(2)lit.

1. b)din lege prevede că o concentrare economică are loc, între altele, atunci când una sau mai multe persoane fizice care controlează deja cel, puţin un agent economic dobândesc, direct sau indirect, controlul integral sau parţial asupra unuia sau mai multor agenţi economici. Acest text arata ca achizitionarile de control de către persoane fizice vor determina o schimbare de lungă durata în structura agenţilor economici implicaţi, numai dacă respectivele persoane fizice desfăşoară activităţi economice proprii. 81. Agenţii economici implicaţi sunt agentul economic care urmează a fi achiziţionat şi achizitorul individual (cifra de afaceri a agentului economic/agenţilor economici controlati de către aceasta persoana fizica trebuie să fie inclusă la calculul cifrei de afaceri). D. Exceptari în baza prevederilor Legii concurentei cu privire la concentrarile economice 82. Art. 12 din lege stabileşte trei situaţii de exceptare, în care achiziţionarea controlului nu constituie o concentrare economică. 83. Dobindirea şi exceptarea controlului de către un lichidator, desemnat prin hotărâre judecătorească, sau de către o altă persoană mandatata de autoritatea publică pentru îndeplinirea unor proceduri de încetare de plati, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau alta procedura similară. 84. Achiziţionarea şi deţinerea cu titlu temporar de participari la un agent economic, de către societăţi bancare, instituţii de credit sau financiare, societăţi financiare (de investiţii, de administrare de investiţii, de intermediere de valori mobiliare) sau de către societăţi de asigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
2. a)achiziţionarea titlurilor de participare este facuta în vederea revinzarii lor; ...
3. b)agentul economic achizitor sa nu exercite drepturile de vot aferente acestor participari, în scopul determinării comportamentului concurential al respectivului agent economic, ci să le exercite numai în vederea pregătirii şi vinzarii totale sau parţiale a respectivelor titluri de participare; ...
4. c)agentul economic achizitor poate dispune de mijloacele sale de control pe durata unui an de la data achiziţionării, perioada în care trebuie să-şi vinda titlurile de valoare deţinute, respectiv să-şi reducă participarea cel puţin la un nivel care să nu-i confere controlul asupra agentului economic în cauza. ... Atunci când societate sau un grup de societăţi bancare achiziţionează controlul asupra unui agent economic, prin preluarea datoriilor acestuia, în scopul redresarii economice şi revinzarii ulterioare, operaţiunea constituie concentrare economică. În acest caz, agenţii economici implicaţi sunt societăţile bancare care achiziţionează controlul şi agentul economic achiziţionat. 85. Dobindirea controlului de către persoanele sau agenţii economici menţionaţi la art. 11 alin.

(2)lit. b) din lege, cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării deţinute sa nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care detinea participarea, decît în scopul salvgardarii valorii integrale a plasamentului respectiv, şi nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul concurential al agentului economic controlat.

1. La cerere, Consiliul Concurentei poate prelungi termenul de un an, dacă solicitantul prezintă motivatia ca vânzarea participării achiziţionate nu a fost în mod rezonabil posibila în decurs de un an de la data achiziţionării. Capitolul 4 Evaluarea restrictionarilor auxiliare, legate de implementarea concentrarilor economice
2. În spiritul prevederilor din lege cu privire la concentrari, Consiliul Concurentei va aplica principiul prin care prezentele precizări se aplică şi în situaţia în care agenţii economici implicaţi în concentrarea economică notificată accepta restrictionari direct legate de concentrare şi necesare pentru implementarea acesteia. Aceste restrictionari sunt denumite în continuare restrictionari auxiliare şi vor fi examinate împreună cu concentrarea economică şi în legătură cu aceasta. Într-un alt context economic sau dacă ar fi evaluate separat, aceste restrictionari ar fi considerate practici anticoncurentiale, fiind supuse prevederilor art. 5 alin.

(1)şi

(6)din lege şi reglementărilor elaborate în aplicarea acestora. Prin precizările din acest capitol, Consiliul Concurentei stabileşte interpretarea pe care o da notiunii de "restrictionari direct legate de concentrare şi necesare pentru implementarea acesteia", prevăzute la alin. 1. Principiile evaluării restrictionarilor auxiliare 88. Restrictionarile auxiliare avute în vedere sunt cele convenite între părţile la concentrare, care limitează propria lor libertate de acţiune pe piaţa, şi nu restrictionarile în detrimentul terţilor. Dacă restrictionarile examinate sunt consecinţa inevitabila a concentrarii economice, ele trebuie examinate împreună cu concentrarea economică care le generează, în baza prevederilor din lege privind concentrarile economice şi a prezentelor precizări. O prima condiţie ca restrictionarile analizate să fie auxiliare concentrarii economice este ca acestea să fie direct legate de concentrarea economică, adică să fie subordonate ca importanţa obiectivului principal al concentrarii. Ele trebuie să fie de acelaşi fel (natura) cu restrictionarile care rezultă din însăşi concentrarea în cauza. 89. Din categoria restrictiilor auxiliare concentrarii economice se exclud:

1. a)restrictionarile substanţiale, convenite prin contract ca elemente care constituie concentrarea, cum sunt cele care stabilesc legătură economică dintre părţile independente anterior sau cele de organizare a controlului în comun a doi agenţi economici asupra altui agent economic; ...
2. b)aranjamentele contractuale legate de etapele implementarii unei concentrari înainte de instituirea controlului în accepţiunea prezentului regulament, respectiv înainte ca operaţiunea de concentrare sa îndeplinească pragul valoric prevăzut de lege; ...
3. c)restrictionarile suplimentare convenite în acelaşi timp cu concentrarea economică, care nu au legătură directa cu concentrarea. Nu este suficient ca restrictionarile suplimentare sa existe în acelaşi context cu concentrarea economică, pentru a li se aplică prevederile prezentului regulament. ... 90. Atât timp cît nu este îndeplinită condiţia pragului valoric stabilit de lege pentru controlul concentrarilor economice, pentru concentrarile din etapele intermediare anterioare se aplică prevederile art. 5 şi 6 din lege şi precizările pentru aplicarea acestora. O a doua condiţie ca restrictionarile analizate să fie auxiliare concentrarii economice este ca acestea să fie necesare pentru implementarea concentrarii, ceea ce înseamnă ca, în absenta lor, concentrarea nu poate fi realizată sau poate fi aplicată în condiţii mai nesigure, cu costuri substanţial ridicate, după o perioadă apreciabil mai lungă sau cu posibilitate de succes considerabil mai mica. În privinta necesităţii restrictionarii, este util şi necesar să se ţină seama nu numai de natura restrictionarii, ci şi - în mod egal - să se asigure ca durata şi subiectul restrictionarii nu depăşesc cerinţele aplicării concentrarii. Dacă pentru atingerea scopului legitim propus sunt disponibile alte soluţii pentru concentrarea economică, agenţii economici implicaţi trebuie să aleagă soluţia care, în mod obiectiv, este cea mai puţin restrictiva pentru concurenta. 91. Aceste principii vor sta la baza poziţiei care va fi adoptată de Consiliul Concurentei faţă de restrictionarile auxiliare cele mai obişnuite în legătură cu: transferul integral sau parţial al unui agent economic către agentul economic achizitor, divizarea unui agent economic sau a patrimoniului acestuia, ca urmare a achiziţionării controlului în comun de către mai mulţi agenţi economici, sau în legătură cu crearea de societăţi în comun concentrative. Evaluarea restrictionarilor auxiliare obişnuite în cazurile de transfer al unui agent economic Clauze de nonconcurenta 92. Asemenea restrictionari auxiliare, care îndeplinesc criteriile stabilite, sunt interdicţiile contractuale privind concurenta, care sunt impuse vinzatorului în contextul concentrarii economice realizate prin achiziţionarea unui agent economic sau a unei părţi a acestuia. Astfel de interdicţii garantează transferul către achizitor al valorii complete a activelor cumpărate, care includ, în general, atât active corporale, cît şi active necorporale, cum ar fi: experienta acumulată de vinzator sau know-how al acestuia. Restrictionarile auxiliare nu numai ca sunt în legătură directa cu concentrarea economică, dar sunt şi necesare pentru realizarea concentrarii, deoarece, în absenta acestora, ar exista motive rezonabile ca vânzarea agentului economic sau a unei părţi din acesta sa nu poată fi infaptuita în mod satisfăcător. În vederea preluării şi utilizării complete a unui anumit patrimoniu transferat, achizitorul trebuie să fie capabil sa beneficieze, într-o anumită măsura, de protecţie împotriva acţiunilor concurentiale ale vinzatorului, în vederea câştigării încrederii clienţilor şi pentru asimilarea şi exploatarea tehnologiei şi/sau a know-how. Asemenea protecţie, în general, nu este considerată ca necesară atunci când transferul de facto este limitat la elemente fizice de patrimoniu (cum ar fi terenul, construcţiile sau echipamentele) sau la dreptul de proprietate industriala şi comercială exclusiva, întrucît deţinătorii acestora pot întreprinde imediat acţiuni împotriva încălcării prin transfer a unor asemenea drepturi obţinute. O astfel de interdicţie a concurentei este justificată totuşi prin obiectivul legitim presupus de realizarea concentrarii economice, dacă durata ei, spaţiul geografic de aplicare, subiectul material şi persoanele implicate nu depăşesc ceea ce este necesar, în mod rezonabil, pentru înfăptuirea concentrarii. 93. Cu privire la durata acceptabilă a interdicţiei concurentei, o perioadă de 5 ani este recunoscută drept corespunzătoare atunci când transferul include tehnologia şi know-how al unui agent economic, iar o perioadă de 2 ani este recunoscută drept corespunzătoare atunci transferul include numai know-how. Acestea nu sunt totuşi reguli absolute. Interdicţia pe o perioadă mai îndelungată poate fi acceptată în împrejurări specifice, atunci când, de exemplu, părţile pot demonstra ca fidelitatea clienţilor va persista pe o perioadă mai lungă de 2 ani sau ca ciclul de viaţa economică a produselor implicate este mai lung de 5 ani şi trebuie luat în considerare la transferul de know-how. 94. Aria geografică în clauza de nonconcurenta trebuie să fie limitată la aria pe care vânzătorul a stabilit-o pentru produsele sau serviciile respective înainte de transfer. Nu apare necesar în mod obiectiv ca achizitorul să fie protejat de concurenta vinzatorului în teritoriile în care acesta nu a patruns anterior transferului. 95. Clauza de nonconcurenta trebuie limitată la produse şi servicii care formează activitatea economică a agentului economic implicat în achizitionare. În particular, în cazul unui transfer parţial de patrimoniu, nu este justificat ca achizitorul să fie protejat de concurenta vinzatorului pentru produsele sau serviciile care constituie activităţi reţinute de vinzator după transfer. Nici o protecţie a vinzatorului nu constituie o restrictionare auxiliara şi, prin urmare, aceasta trebuie examinata în baza art. 5 şi 6 din lege. Licentierea drepturilor de proprietate industriala şi comercială şi a know-how 96. Realizarea transferului unui agent economic sau al unei părţi a unui agent economic include, în general, transferul către achizitor al patrimoniului în vederea exploatării depline a acestuia, în acest scop transferându-se şi drepturile de proprietate industriala şi comercială sau know-how. Vânzătorul poate rămâne proprietarul acestor drepturi, în vederea exploatării acestora pentru alte activităţi decît cele transferate. În aceste cazuri, mijloacele uzuale care conferă achizitorului garanţia folosirii depline a patrimoniului transferat sunt încheierea de acorduri de licentiere a marcilor (patentelor) şi/sau a know-how. 97. Licentierea simpla sau exclusiva a patentelor, a drepturilor similare şi a know-how, precum şi contractele pentru acordarea acestor licenţe pot fi acceptate ca necesare pentru înfăptuirea tranzacţiei. Acestea pot fi limitate la anumite domenii de utilizare, în măsura în care corespund activităţilor agentului economic transferat. În mod normal, nu va fi necesar ca asemenea licenţe sa includă limitări teritoriale pentru fabricare. 98 Licentele pot fi acordate pe întreaga durata de existenta a patentelor sau a drepturilor similare ori pe durata de viaţa economică normală a know-how. Întrucît astfel de licenţe sunt echivalente, din punct de vedere economic, cu un transfer parţial de drepturi, ele nu trebuie limitate în timp. 99. Restrictionarile prin acordurile de licenţă, altele decît cele prevăzute mai sus, sunt în afară prezentului regulament şi trebuie examinate în conformitate cu prevederile art. 5 alin.

(2)şi

(3)din lege, respectiv pe baza cererii individuale de exceptare sau pe baza notificării, prin acordarea beneficiului exceptarii pe categorii pentru acorduri de licentiere a plantelor şi/sau a know-how de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin.

(1)din lege. Acorduri de cumpărare şi livrare 100. În unele cazuri, transferul unui agent economic sau al unei părţi din acesta poate implica întreruperea relaţiilor traditionale ale aprovizionarii şi livrării interne, care rezultă din integrarea anterioară a activităţilor în cadrul entitatii economice a vinzatorului. Pentru a face posibila divizarea unităţii economice a vinzatorului şi transferul parţial al patrimoniului către achizitor în condiţii rezonabile, este necesar adesea să se menţină legături între vinzator şi achizitor, cel puţin pentru o perioadă de tranzitie. Acest obiectiv este realizată în mod normal prin încheierea de acorduri de cumpărare şi livrare între vinzator şi achizitor. Ţinând seama de situaţia rezultată din divizarea entitatii economice a vinzatorului, obligaţiile care pot conduce la restrictionari ale concurentei pot fi recunoscute ca restrictionari auxiliare. Ele pot fi în favoarea vinzatorului sau a achizitorului. 101. Scopul legitim al unor astfel de obligaţii poate fi asigurarea continuităţii livrării către una sau alta dintre părţi a produselor necesare pentru activităţile reţinute (pentru vinzator) sau preluate (pentru achizitor). Exista deci motive de recunoaştere, pentru o perioadă de tranzitie, a necesităţii de îndeplinire a obligaţiilor de livrare în scopul garantarii cantităţilor livrate anterior în cadrul întreprinderii integrate a vinzatorului sau pentru a face posibila ajustarea lor în conformitate cu dezvoltarea pieţei. Scopul lor poate fi, de asemenea, sa prevadă continuitatea folosirii canalelor de distribuţie de către una sau alta dintre părţi, asa cum erau asigurate anterior în cadrul entitatii economice unice. Pentru acelaşi motiv, prevederea obligaţiilor pentru cantităţi convenite, care pot fi modificate în baza unei clauze de variatie, poate fi recunoscută ca necesară. 102. Nu poate exista o justificare generală pentru obligaţiile de cumpărare sau de vînzare exclusiva. În afară unor circumstanţe excepţionale, ca de exemplu cele rezultate din absenta unei pieţe sau din specificitatea produselor, o astfel de exclusivitate nu este necesară în mod obiectiv pentru a permite implementarea unei concentrari sub forma transferului unui agent economic sau al unei părţi a unui agent economic. În orice eventualitate, agenţii economici implicaţi sunt obligaţi sa ia în considerare, dacă nu exista o alta soluţie pentru atingerea scopului urmărit, acordurile pentru cantităţi convenite, care sunt mai puţin restrictive pentru concurenta decît exclusivitatea. 103. În ceea ce priveşte durata obligaţiilor de aprovizionare şi livrare, aceasta trebuie limitată la perioada necesară pentru încetarea relaţiilor de dependenta. Durata unei astfel de perioade trebuie justificată obiectiv. Evaluarea restrictionarilor auxiliare în cazul achiziţionării în comun 104. Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice se aplică şi acordurilor al căror scop unic este împărţirea patrimoniului imediat după achizitionare. Este cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici convin sa achizitioneze în comun un agent economic, în special pe calea licitaţiilor publice sau a concursului de oferte, dacă obiectul acordului este împărţirea imediata, între agenţii economici achizitori, a agentului economic sau a patrimoniului achiziţionat. În acest scop, un acord pentru prezentarea unei oferte comune a agenţilor economici implicaţi în achiziţionarea controlului în comun şi pentru abţinerea de la prezentarea de oferte separate, concurentiale, pentru achiziţionarea agentului economic respectiv, poate fi considerat ca o restrictionare auxiliara. 105. Restrictionarile limitate la punerea în aplicare a divizării patrimoniului achiziţionat şi controlat în comun trebuie considerate în legătură directa şi ca necesare implementarii concentrarilor economice realizate de fiecare agent economic implicat prin preluarea părţii corespunzătoare din agentul economic sau din patrimoniul împărţit. Aceste restrictionari sunt cuprinse în acordul dintre părţi pentru achiziţionarea controlului în comun al agentului economic în cauza, în vederea împărţirii între ei a patrimoniului agentului economic achiziţionat, respectiv a facilităţilor de producţie, a reţelelor de distribuţie şi a marcilor de comerţ ale acestuia. Realizarea acestei împărţiri nu poate să conducă, în nici o circumstanţă, la coordonarea comportamentului de piaţa viitor al agenţilor economici achizitori. În măsura în care astfel de divizare implica dezmembrarea entitatii economice existente anterior, aranjamentele care o fac posibila în condiţii rezonabile, respectiv cît mai repede posibil după achiziţionarea controlului în comun, sunt considerate restrictionari auxiliare. Evaluarea restrictionarilor auxiliare în cazul societăţilor în comun concentrative 106. Evaluarea trebuie să ia în considerare particularităţile societăţilor în comun concentrative, care constau în crearea unei entităţi economice autonome care exercită pe termen lung toate funcţiile unui agent economic şi absenta coordonării comportamentului concurential între societăţile-mama şi între acestea şi societatea în comun. Aceste condiţii implica, în principiu, retragerea societăţilor-mama de pe piaţa desemnată pentru societatea în comun şi, prin aceasta, dispariţia lor în calitate de concurenţi actuali sau potenţiali ai noii entităţi. Obligaţii de nonconcurenta 107. În măsura în care interdicţia pentru societăţile-mama care concurează cu societatea în comun are ca scop retragerea reală pe termen lung a societăţilor-mama de pe piaţa desemnată pentru societatea în comun, aceasta va fi recunoscută ca o restrictionare auxiliara concentrarii. Licentierea drepturilor de proprietate industriala şi comercială şi a know-how 108. Crearea unei noi societăţi în comun concentrative implica în mod obişnuit transferul tehnologiei necesare pentru desfăşurarea activităţii stabilite, sub forma transferului patentelor şi al know-how respectiv. Atunci când societăţile-mama intenţionează totuşi sa retina drepturile asupra tehnologiei, în special în scopul exploatării ei în alte domenii de utilizare, transferul tehnologiei şi/sau al know-how către societatea în comun poate fi facuta pe calea licenţelor. Astfel de licenţe pot fi exclusive, fără a fi limitate ca durata sau teritoriu, pentru a servi numai ca înlocuitor al transferului drepturilor de proprietate. Ele trebuie considerate, prin urmare, necesare pentru implementarea concentrarii, constituind o restrictionare auxiliara. Obligaţii de cumpărare şi livrare 109. Dacă societăţile-mama rămân prezente pe piaţa din amonte sau din aval faţă de piaţa societăţii în comun, orice acorduri de cumpărare sau livrare trebuie examinate în conformitate cu principiile aplicabile în cazul transferului unui agent economic. Partea a II-a Investigarea operaţiunilor de concentrare economică Capitolul 1 Investigarea şi emiterea deciziilor finale 1. Procedura de investigare şi de audiere 1.1. Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate porni investigaţii:

1. a)din oficiu; ...
2. b)la primirea unei cereri sau plângeri privind încălcarea prevederilor art. 13 şi/sau ale art. 16 din lege; ...
3. c)în condiţiile pct. 9.1. lit.
4. c)din instrucţiunile privind notificarea concentrarilor economice. ... Pornirea unei investigaţii, în condiţiile pct. 1.1. lit.
5. a)şi b), este dispusă de către preşedintele Consiliului Concurentei, respectiv de şeful Oficiului Concurentei, iar în condiţiile pct. 1.1. lit. c), de către preşedintele Consiliului Concurentei. Prin decizia de deschidere a unei investigaţii, Consiliul Concurentei va hotărî desfăşurarea investigatiei de către Consiliul Concurentei sau va hotărî asupra urmăririi efective a deciziilor sale de către Oficiul Concurentei. 1.2. Investigatia va fi condusă de către un raportor desemnat de preşedintele Consiliului Concurentei, respectiv de şeful Oficiului Concurentei. 1.3. Raportorul desemnat instrumenteaza toate actele procedurii de investigatie, propune preşedintelui Consiliului Concurentei, respectiv şefului Oficiului Concurentei, dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestora şi este răspunzător pentru întocmirea raportului asupra investigatiei, comunicarea lui părţilor în cauza, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în plenul Consiliului Concurentei. 1.4. Orice procedura de investigare necesară audierii agenţilor economici participanţi la concentrarea economică, inclusiv a celui care vinde şi a agentului economic care face obiectul achiziţionării. Audierea este dispusă de preşedintele Consiliului Concurentei, respectiv de şeful Oficiului Concurentei. Aceştia pot admite şi audierea, la cerere, a oricărei persoane fizice sau juridice care declara ca deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevaratelor condiţii în care urmează a se realiza concentrarea economică investigata (cum ar fi: furnizori, agenţi economici concurenţi, clienţi, membri ai organelor de administraţie sau de conducere ale părţilor implicate sau reprezentanţi ai salariaţilor agenţilor economici implicaţi). 1.5. Cu minimum 30 de zile înainte de data fixată de Consiliul Concurentei pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigatiei va fi transmisă pentru luare la cunoştinţa:
6. a)părţilor participante la concentrarea economică, a căror audiere a fost dispusă; ...
7. b)persoanelor şi agenţilor economici a căror audiere a fost admisă la cererea acestora şi dacă preşedintele Consiliului Concurentei apreciază ca este util în interesul cauzei. ... În adresa de remitere a copiei de pe raportul de investigatie, Consiliul Concurentei va indica termenul până la care părţile respective vor putea prezenta observaţiile lor. În comentariile lor scrise, părţile sus-menţionate pot expune toate aspectele semnificative pentru cazul investigat şi pot ataşa orice document relevant, ca dovada a faptelor susţinute. 1.6. Persoanele fizice şi juridice a căror audiere a fost dispusă, respectiv admisă, vor fi citate pentru audiere la data stabilită de Consiliul Concurentei, precizîndu-se ora şi locul de desfăşurare. Neprezentarea la audiere, precum şi refuzul de a face depozitii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de finalizare a investigatiei. 1.7. Audierile vor fi făcute în plenul Consiliului Concurentei, după prezentarea de către raportor a raportului asupra operaţiunii de concentrare economică investigata, completat cu eventualele observaţii ale părţilor. Audierile vor fi făcute separat sau, după caz, în prezenta altor persoane citate, în care caz se va acorda atenţia cuvenită intereselor legitime ale agenţilor economici implicaţi, pentru păstrarea secretelor lor de afaceri. Depozitiile făcute de fiecare persoana audiată vor fi consemnate în scris şi semnate de persoana respectiva sau vor fi înregistrate pe banda magnetica. 1.8. Preşedintele Consiliului Concurentei poate permite părţilor în cauza consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurentei şi obţinerea, contra cost, de copii şi extrase de pe actele procedurii de investigatie. Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori pentru obţinerea de copii sau de extrase decît prin decizia preşedintelui Consiliului Concurentei. Dispoziţiile de mai sus, referitoare la consultarea dosarului, sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entitatilor economice participante la concentrare, în măsura în care aceştia justifica în cauza un interes legitim. 2. Realizarea concentrarilor economice 2.1. Până la luarea de către Consiliul Concurentei a unei decizii cu privire la concentrarea economică notificată, agenţii economici implicaţi pot lua numai acele măsuri legate de concentrare, care nu sunt ireversibile şi nu modifica definitiv structura pieţei. 2.2. Concentrarile economice vor putea fi aplicate numai în următoarele situaţii:
8. a)la primirea de către părţile notificatoare a deciziei de admitere, respectiv a deciziei de neobiectiune, emisă de Consiliul Concurentei în condiţiile pct. 9.1. lit.
9. a)şi
10. b)din Instrucţiunile privind notificarea concentrarilor economice; ...
11. b)în condiţiile pct. 9.3. din Instrucţiunile privind notificarea concentrarilor economice; ...
12. c)la primirea deciziei în condiţiile pct. 3.1. lit.
13. b)şi c). ... 2.3. Prevederile prezentului articol nu vor împiedica desfăşurarea unei licitaţii publice sau achiziţionarea controlului pe bază de oferta publică în condiţiile notificării în prealabil la Consiliul Concurentei, cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării obţinute sa nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţin controlul, decît în scopul salvgardarii valorii integrale a acestei investiţii, iar nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul concurential al agentului economic controlat. Concentrarea economică devine efectivă în acest caz numai după primirea deciziei finale de autorizare emise de Consiliul Concurentei. 3. Deciziile finale emise de Consiliul Concurentei în urma investigarii concentrarilor economice notificate 3.1. În termen de maximum 5 luni de la data la care notificarea unei operaţiuni a devenit efectivă, iar pentru operaţiunea respectiva de concentrare economică s-a emis o decizie de deschidere a investigatiei (conform pct. 9.1. lit.
14. c)din Instrucţiunile privind notificarea concentrarilor economice), după încheierea investigatiei, după audierea părţilor şi după evaluarea operaţiunii, Consiliul Concurentei va emite decizia finala, după cum urmează:
15. a)decizie de refuz, dacă prin operaţiunea respectiva de concentrare economică se creează sau se consolideaza o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrîngerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurentei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia. ...
16. b)decizie de autorizare, dacă prin operaţiunea respectiva de concentrare economică nu se creează şi nu se consolideaza o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrîngerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurentei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia; ...
17. c)decizie de autorizare condiţionată, prin care se stabilesc obligaţiile şi/sau condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea operaţiunii de concentrare economică în cauza, dacă operaţiunea respectiva, cu unele modificări, ar putea fi compatibila cu un mediu concurential normal. ... Deciziile luate în acest caz vor avea la baza şi analiza restrictionarilor auxiliare, care pot afecta mediul concurential, dar care sunt legate direct şi sunt necesare pentru aplicarea concentrarii. Deciziile emise de Consiliul Concurentei pot fi revocate şi concentrarea economică se suspenda automat, în situaţia în care părţile implicate în concentrarea economică nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate - menţionate în decizia de autorizare condiţionată - de modificare a planului iniţial al concentrarii. 3.2. Secretariatul Consiliului Concurentei va comunică, în scris, părţilor care au înaintat notificarea, decizia finala luată în condiţiile pct. 3.1. lit. a),
18. b)sau c). 3.3. În cazul în care Consiliul Concurentei nu a luat nici o decizie în condiţiile pct. 3.1., operaţiunea de concentrare economică notificată va putea avea loc, dreptul Consiliului Concurentei de a porni o investigatie şi de a lua o decizie, dacă şi atunci când considera necesar, raminind rezervat. 3.4. Deciziile emise conform pct. 9.1. din Instrucţiunile privind notificarea concentrarilor economice şi pct. 3.1. de mai sus pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la data comunicării către părţi. Preşedintele instanţei poate ordonă, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. 3.5. Decizia emisă cu privire la operaţiunea de concentrare în care este implicata o regie autonomă va fi notificată şi ministrului de resort. În termen de 30 de zile de la notificarea deciziei, Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe răspunderea sa, o decizie diferita de cea a Consiliului Concurentei, pentru ratiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va fi publicată, împreună cu decizia Consiliului Concurentei, în Monitorul Oficial al României. Capitolul 2 Sancţiuni 4. Sancţiuni 4.1. Constituie contravenţii şi sunt sancţionate, potrivit art. 55 din lege, cu amendă de la 2 milioane la 100 milioane lei, următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
19. a)omisiunea notificării unei concentrari economice care depăşeşte pragul valoric prevăzut de lege; ...
20. b)furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete prin notificarea concentrarii economice. ... 4.2. Următoarele contravenţii se sancţionează, potrivit art. 56 din lege, cu amendă de la 5 milioane lei la 250 milioane lei, iar pentru agenţii economici cu o cifra de afaceri de peste 2,5 miliarde lei, cu amendă în suma de până la 10% din cifra de afaceri:
21. a)realizarea de concentrari economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrîngerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurentei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia; ...
22. b)încheierea unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 16 alin.

(4)din lege; ...

1. c)începerea unei acţiuni de concentrare economică, declarata incompatibilă cu prevederile legii, printr-o decizie a Consiliului Concurentei; ...
2. d)neîndeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o decizie luată în conformitate cu prevederile legii. ... 4.3. Individualizarea sancţiunilor prevăzute la pct. 4.1. şi 4.2. se va face ţinând seama de gravitatea faptei şi a consecinţelor sale asupra concurentei, după criteriile cifrei de afaceri a contravenientului şi ale cotei de piaţa deţinute de acesta, gradate pe transe conform normelor adoptate de Consiliul Concurentei. 4.4. Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul Concurentei, poate obliga, potrivit prevederilor art. 59 alin.

(2)din lege, prin decizie, pe agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici la plata unor amenzi cominatorii în suma de până la 750.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:

1. a)să respecte prevederile art. 13 din lege; ...
2. b)să aplice măsurile enunţate printr-o decizie luată de Consiliul Concurentei, conform prevederilor pct. 3.1. lit. c). ... 4.5. Contravenţiile la lege se constata de către personalul de control împuternicit de Consiliului Concurentei, respectiv de Oficiul Concurentei. Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la pct. 4.1. lit.
3. b)şi la pct. 4.2. lit.
4. d)se aplică de către personalul de control împuternicit. Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la pct. 4.1. lit.
5. a)şi pct. 4.2. lit. a),
6. b)şi c), precum şi amenzile cominatorii prevăzute la paragraful 4.4. se aplică de către comisiile Consiliului Concurentei sau, după caz de Oficiul Concurentei, prin decizie. Împotriva deciziilor luate de comisiile Consiliului Concurentei sau, după caz, de Oficiul Concurentei se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la notificarea deciziei, la preşedintele Consiliului Concurentei, respectiv la şeful Oficiului Concurentei, care se pronunţa prin decizie motivată. Deciziile preşedintelui Consiliului Concurentei, respectiv ale şefului Oficiului Concurentei, luate în condiţiile alineatului de mai sus, pot fi atacate în faţa Secţiei de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 15 zile de la primirea notificării deciziei. 4.6. Contravenţiilor prevăzute la pct. 4.1. lit.
7. b)şi la pct. 4.2. lit.
8. d)li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. Capitolul 3 Prevederi diverse 5. Confidenţialitatea informaţiilor Orice persoană care utilizează sau divulga, în alte scopuri decît cele prevăzute de lege, documente sau informaţii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunoştinţa în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, răspunde potrivit legii penale, putind fi obligată şi la repararea prejudiciului cauzat. Păstrarea secretului profesional nu împiedica publicarea de informaţii generale sau de rapoarte ce nu conţin şi secretele profesionale ale agenţilor economici implicaţi în acţiunea de concentrare. 6. Stabilirea termenului pentru modificarea planului de concentrare Pentru modificarea planului concentrarii economice notificate, în asa fel ca aceasta să poată deveni compatibila cu un mediu concurential normal, în condiţiile unei decizii de autorizare condiţionată [pct. 3.1. lit.
9. c)din prezentul regulament], Consiliul Concurentei va stabili un termen adecvat. 7. Transmiterea documentelor 7.1. Transmiterea documentelor şi citaţiilor de către Consiliul Concurentei, destinatarilor, poate fi efectuată pe una dintre următoarele cai:
10. a)personal, contra semnatura de primire (număr de înregistrare); ...
11. b)scrisoare recomandată; ...
12. c)telefax; ...
13. d)telex; ...
14. e)posta electronică, cu confirmare de primire. ... 7.2. Prevederile pct. 7.1. lit.
15. a)şi
16. b)se aplică şi pentru transmiterea, la Consiliul Concurentei, a documentelor, de către părţile notificatoare, de către alte părţi implicate sau de către terţi, alte informaţii putind fi transmise şi prin căile menţionate la lit. c),
17. d)sau e). 7.3. Când un document sau o citaţie este trimisa prin telefax, telex sau posta electronică, se considera ca a fost primit de destinatar în ziua în care a fost transmis. Partea a III-a Instrucţiuni privind notificarea concentrarilor economice Capitolul 1 Notificarea prealabilă a concentrarilor economice 1. Părţile obligate sa înainteze notificări 1.1. Concentrarile economice care depăşesc pragul valoric prevăzut de lege sunt supuse controlului şi vor fi notificate Consiliului Concurentei. Părţile obligate sa înainteze notificări sunt:
18. a)în cazul concentrarilor economice realizate printr-un acord - fiecare dintre părţile interesate; ...
19. b)în celelalte cazuri - agentul economic care a initiat concentrarea economică. ... În cazul concentrarilor economice care urmează să aibă loc prin achiziţionarea controlului în cadrul unei licitaţii publice sau al unui concurs de oferte, organizate pentru vânzarea unui agent economic sau a unor părţi din acesta, notificarea va fi facuta de către agenţii economici participanţi, în calitate de potenţiali cumpărători, în termen de cel mult 7 zile de la data depunerii ofertelor pentru licitaţie, respectiv pentru concursul de oferte organizat de vinzator. 1.2. Atunci când notificările sunt semnate de reprezentanţi ai părţilor obligate sa înainteze notificări, aceşti reprezentanţi trebuie să prezinte împuterniciri scrise în acest sens. 1.3. Notificările pentru operaţiunile de concentrare economică prin achiziţionarea controlului în comun vor fi prezentate de către un reprezentant autorizat sa transmită şi sa primească documente în numele tuturor părţilor semnatare ale notificării. 2. Publicarea notificărilor Atunci când Consiliul Concurentei constata ca o concentrare economică notificată prezintă un interes public major, va putea publică notificarea primită, indicind numele părţilor, natura concentrarii, sectoarele economice implicate şi data primirii notificării. Eventualele completări sau modificări ale informaţiilor care privesc concentrarea economică respectiva vor putea fi, de asemenea, publicate. Consiliul Concurentei va ţine seama de interesul legitim al agenţilor economici implicaţi privind păstrarea secretului de afaceri al acestora. 3. Prezentarea notificărilor 3.1. Notificările vor fi înaintate Consiliului Concurentei prin formularul prezentat în anexa. Notificările în comun vor fi făcute prin acelaşi formular. 3.2. Fiecare notificare va fi înaintată Consiliului Concurentei în 5 (cinci) exemplare, la adresa indicată în formular. Documentele anexate la formular vor fi în original şi/sau în copii, copiile fiind certificate, pentru conformitate, de către părţile care notifica. 3.3. O dată cu prezentarea notificării, agenţii economici implicaţi vor face dovada plăţii tarifului de notificare. 4. Informaţiile şi documentele care trebuie furnizate 4.1. Notificările vor cuprinde informaţiile, inclusiv documentele, cerute în formular. Informaţiile trebuie să fie exacte şi complete, cuprinzând schimbările de drept şi de fapt care se produc prin operaţiunea notificată. 4.2. În situaţia comunicării de informaţii inexacte sau incomplete, notificarea nu va fi considerată efectivă decît după completarea şi/sau corectarea ei. 4.3. Pentru concentrarile economice în cazul cărora cota de piaţa a noii entităţi economice rezultate nu depăşeşte 20%, părţile în cauza pot solicita Consiliului Concurentei permisiunea de a prezenta notificarea în forma simplificata, care include informaţiile din cap. I-V din formular. Părţile care urmează sa înainteze notificarea sunt sfatuite sa consulte Consiliul Concurentei cu privire la posibilitatea notificării în forma redusă. Acordul în acest sens este dat, în scris, de departamentul în sfera căruia se include operaţiunea de concentrare avută în vedere. 5. Data efectivă a notificării Notificările vor deveni efective de la data la care sunt înregistrate la Consiliul Concurentei, cu excepţia cazurilor în care informaţiile cuprinse în notificare sunt inexacte sau incomplete. În aceste cazuri, Consiliul Concurentei va informa, în scris, părţile care au înaintat notificarea şi va stabili un termen limita corespunzător pentru completarea informaţiilor; notificarea devine efectivă la data la care informaţiile suplimentare primite şi înregistrate la Consiliul Concurentei sunt exacte şi complete. 6. Schimbarea caracterului notificării Atunci când Consiliul Concurentei constata ca operaţiunea notificată nu constituie o concentrare economică în înţelesul legii, va informa asupra acestui fapt, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentantul lor comun. În astfel de cazuri, cum ar fi înfiinţarea unei societăţi în comun de cooperare cu caracter structural, părţile care au înaintat notificarea pot solicita Consiliului Concurentei acordarea unei dispense individuale, caz în care se urmează procedura corespunzătoare prevăzută în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurentiale. Capitolul 2 Termenele pentru examinarea notificărilor, emiterea deciziilor şi iniţierea procedurilor 7. Începutul perioadei Perioadele de 30 de zile şi de maximum 5 luni, la care se referă legea, încep să curgă din ziua care urmează datei la care notificarea a devenit electiva. 8. Sfârşitul perioadei 8.1. Perioada de 5 luni se va încheia la sfârşitul zilei care, în luna a cincea, cade în aceeaşi dată ca şi ziua în care a început să curgă perioada. Când o astfel de zi nu exista în luna a cincea, perioada se va încheia la sfârşitul ultimei zile din luna a cincea. 8.2. Când ultima zi a perioadei nu este o zi lucrătoare, perioada se va încheia la sfârşitul următoarei zile lucrătoare. 8.3. Perioada de 30 de zile, respectiv de 5 luni, va fi suspendată, în mod excepţional, atunci când părţile implicate nu răspund, nu răspund complet şi corect, refuza sa colaboreze la procesul de investigatie sau omit sa informeze despre eventualele modificări ivite pe parcurs ale informaţiilor cuprinse în notificare. 9. Examinarea notificărilor, iniţierea procedurii de investigare şi emiterea deciziilor 9.1. În termen de 30 de zile de la data la care notificarea a devenit efectivă, Consiliul Concurentei va examina operaţiunea de concentrare economică şi va proceda astfel:
20. a)va emite o decizie de admitere, când va ajunge la concluzia ca operaţiunea de concentrare economică notificată nu contravine legii; ...
21. b)va emite o decizie de neobiectiune, când va constata ca, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii, nu exista motive pentru a fi refuzată; ...
22. c)va emite o decizie de deschidere a unei investigaţii, când va constata ca operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii şi prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal. ... 9.2. Consiliul Concurentei va comunică, în scris, părţile care au înaintat notificarea, decizia de deschidere a unei investigaţii. 9.3. În cazul în care Consiliul Concurentei nu ia o decizie în termenul fixat la pct. 9.1., operaţiunea de concentrare economică notificată poate avea loc, dreptul Consiliului Concurentei de a porni o investigatie şi de a lua o decizie, atunci când considera necesar, raminind rezervat. Deciziile emise de Consiliul Concurentei în condiţiile pct. 9.1. lit.
23. a)şi
24. b)pot fi revocate atunci când au fost luate pe baza unor informaţii incorecte sau false, furnizate prin notificare sau primite ca urmare a solicitării de informaţii suplimentare de către Consiliul Concurentei. Partea a IV-a Modul de prezentare a notificării unei concentrari economice PRECIZĂRI privind modul de notificare şi de completare a formularului pentru notificarea concentrarilor economice în baza Legii concurentei nr. 21/1996 A. Scopul formularului Formularul pentru notificarea concentrarilor economice precizează informaţiile care trebuie furnizate de către un agent economic sau de mai mulţi agenţi economici atunci când notifica o concentrare economică. Părţile care urmează sa înainteze notificarea sunt sfatuite sa consulte Consiliul Concurentei cu privire la posibilitatea adoptării notificării în forma simplificata, în condiţiile precizate la lit. C de mai jos, renuntindu-se astfel la furnizarea anumitor informaţii care nu ar fi absolut necesare pentru examinarea operaţiunii. B. Necesitatea unei notificări corecte şi complete Toate informaţiile cerute în formular trebuie să fie corecte şi complete; furnizarea, prin notificarea facuta, a unor informaţii inexacte sau incomplete reprezintă contravenţie şi este sancţionată cu amendă. În cazul furnizarii unor informaţii incomplete sau inexacte, Consiliul Concurentei va informa, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentanţii acestora. Notificarea va deveni efectivă numai la data la care informaţiile complete şi corecte sunt primite de Consiliul Concurentei. C. Notificarea în forma simplificata În cazul în care, printr-o operaţiune de concentrare economică, cota de piaţa deţinută de entitatea economică rezultată din concentrare este de maximum 20%, părţile în cauza pot solicita Consiliului Concurentei permisiunea prezentării notificării în forma simplificata. În aceasta forma simplificata, notificarea trebuie să conţină informaţiile prevăzute în cap. I-V din formular. Informaţiile cuprinse în anexa la formular trebuie înaintate în cazul în care cota pe piaţa relevanta a entitatii economice, rezultată din concentrare, este peste limita de 20% sus-menţionată sau în cazul în care Consiliul Concurentei considera ca, date fiind particularităţile pieţei relevante în cauza, informaţiile din anexa sunt necesare în vederea evaluării corecte a operaţiunii de concentrare economică. D. Cine trebuie să notifice În cazul unei fuzionari, notificarea se face de către participanţii la fuzionarea proiectata/preconizata. În cazul în care concentrarea economică se realizează în cadrul unei operaţiuni de achizitionare a controlului în comun asupra unui agent economic, notificarea va fi facuta împreună de către părţile care achiziţionează controlul în comun. În cazul achiziţionării pachetului de acţiuni (părţi sociale) de control de către alt agent economic, notificarea trebuie facuta de agentul economic achizitor. În cazul unei licitaţii publice, respectiv al unui concurs de oferte pentru vânzarea unui agent economic sau a unor părţi din acesta, notificarea va fi facuta de către cei care liciteaza. Fiecare parte care întocmeşte notificarea este responsabilă pentru exactitatea şi corectitudinea informaţiilor furnizate. E. Cum se face notificarea Informaţiile cerute trebuie să fie completate conform capitolelor şi punctelor cuprinse în formular; la acestea se anexează documentele justificative. Documentele solicitate pot fi original sau în copii certificate. Notificarea se face prin înaintarea formularului de notificare în 5 (cinci) exemplare şi a 5 (cinci) seturi de copii de pe documentele justificative anexate. Notificarea trebuie expediată prin posta, recomandat sau prezentată prin curier, în timpul programului normal de lucru al Consiliului Concurentei. F. Confidenţialitatea În conformitate cu prevederile art. 65 din lege, oficialitatile şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului Concurentei sunt răspunzători potrivit legii penale, putind fi obligaţi şi la repararea prejudiciului cauzat prin utilizarea sau divulgarea, în alte scopuri decît cele ale îndeplinirii procedurii de examinare a concentrarii economice notificate, a documentelor sau informaţiilor cu caracter de secret profesional, primite sau de care au luat cunoştinţa în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Aceste prevederi se aplică, pentru păstrarea confidenţialităţii, şi părţilor notificatoare şi celorlalte părţi implicate prin procedura de audiere. În cazul în care partea sau părţile notificatoare considera ca interesele lor ar fi atinse, dacă anumite informaţii dintre cele cerute în notificare ar fi comunicate sau făcute accesibile altor părţi decît cele implicate în concentrarea economică, aceste informaţii pot fi înaintate separat, cu fiecare pagina numerotată şi marcată clar, "secret de afaceri". În aceste cazuri, părţile notificatoare implicate vor trebui sa explice, printr-o nota separată, motivele pentru care aceste informaţii constituie secrete de afaceri şi nu trebuie să fie divulgate sau publicate. În unele cazuri, secretele de afaceri pot fi înaintate în plicuri separate, menţionate ca anexa la notificare. G. Definiţii şi instrucţiuni privind formularul Partea sau părţile care notifica - În cazurile în care notificarea este facuta numai de unul dintre agenţii economici, parte la operaţiune, termenul părţile care notifica sau părţile notificatoare se referă numai la agentul economic care face efectiv notificarea. Partea (părţile) la concentrarea economică - Acest termen se referă la părţile implicate, adică atât la părţile care achiziţionează, cît şi la părţile achiziţionate, la părţile care fuzionează sau la părţile care achiziţionează controlul în comun, inclusiv la toţi agenţii economici la care pachetul de acţiuni (părţi sociale) de control este în curs de achizitionare sau care sunt subiectul unei licitaţii publice. Cu excepţia cazurilor în care termenii partea (părţile) notificatoare şi partea (părţile) la concentrare sunt altfel definiţi, aceşti termeni includ toţi agenţii economici care aparţin aceloraşi grupuri din care fac parte respectivele părţi. Pieţele afectate - În cap. V din formular, părţilor notificatoare li se solicita sa definească pieţele relevante ale produsului şi/sau ale serviciului şi, în continuare, sa identifice pieţele relevante care sunt afectate de operaţiunea notificată. Definirea pieţei afectate este folosită ca baza pentru unele întrebări cuprinse în formular. Definirile astfel prezentate de către părţile notificatoare sunt considerate în formular ca referindu-se la piaţa afectată. An - Toate referirile la cuvintul an din formular vor fi citite cu sensul de an calendaristic, dacă nu este precizat altfel. Toate informaţiile solicitate în formular se referă, dacă nu este altfel precizat, la anul care precede celui în care este facuta notificarea. Datele financiare solicitate în cap. II şi V din formular trebuie furnizate în lei, iar atunci când este cazul, în valută. Toate cerinţele cuprinse în formular sunt relevante pentru prezentul regulament, dacă nu este altfel precizat. H. Documentele solicitate (documente justificative) 1. Copiile de pe documentele finale sau de pe versiunea cea mai recenta a tuturor documentelor în baza cărora are loc operaţiunea de concentrare economică. În cazul vinzarii prin licitaţie publică a unui agent economic sau a unor părţi din acesta, se vor inainta copiile de pe documentele de oferta prezentate la licitaţie. 2. Copia de pe bilanţul contabil din anul anterior, pentru toate părţile participante la concentrarea economică, ca şi pentru grupurile din care acestea fac parte. 3. Copii de pe analizele, rapoartele, studiile şi cercetările prezentate sau pregătite pentru a fi prezentate adunării acţionarilor (asociaţilor), în scopul evaluării sau analizarii concentrarii economice din punct de vedere al condiţiilor concurentiale, al concurenţilor (actuali şi potenţiali) şi al condiţiilor pieţei. -------------------- Notă ... **) Cifra de afaceri valabilă la data aplicării regulamentelor Consiliului Concurentei va putea fi modificată de acesta ori de cîte ori este necesar, dar nu la un interval mai mic de 6 luni. Anexă FORMULAR DE NOTIFICARE A CONCENTRARILOR ECONOMICE Capitolul 1 Informaţii despre părţi 1.1. Pentru:
25. a)partea (sau părţile) care notifica; şi ...
26. b)alte părţi implicate*) în operaţiunea de concentrare economică, comunicaţi: ... 1.1.1. numele agentului economic, sediul legal (conform certificatului de înregistrare la Registrul comerţului), sediul administrativ (sediul real), numărul şi data certificatului de înregistrare la Registrul comerţului, codul fiscal, nr. telefon, nr. fax, numele persoanei indicate pentru relaţii; 1.1.2. activităţile agenţilor economici, precizînd activităţile principale şi activităţile secundare. Capitolul 2 Informaţii despre operaţiunea de concentrare economică 2.1. Descrieti (pe scurt) natura operaţiunii de concentrare economică notificată, precizînd: 2.1.1. dacă operaţiunea se realizează prin fuzionare, prin achiziţionarea controlului unic sau a controlului în comun, asupra unui sau mai multor agenţi economici, în totalitatea lor sau asupra unei părţi din aceştia, ori prin crearea unei societăţi în comun concentrative, precum şi dacă achiziţionarea controlului se face direct sau indirect; 2.1.2. o scurta descriere a structurii economice şi financiare a concentrarii; 2.1.3. data propusă sau asteptata a oricăror evenimente majore determinate de realizarea concentrarii; 2.1.4. dacă, în cazul unei licitaţii publice, oferta prezentată a fost selectionata de organizatorul licitaţiei; 2.1.5. dacă operaţiunea de concentrare economică trebuie avizată de alte autorităţi şi situaţia obţinerii avizelor respective; 2.1.6. dacă realizarea operaţiunii este condiţionată de anumite evenimente speciale sau de îndeplinirea unor condiţii speciale. 2.2. Prezentaţi situaţia economică şi financiară aferentă operaţiunii de concentrare economică şi furnizati următoarele informaţii: 2.2.1. natura şi valoarea oricărui eventual ajutor financiar sau de alta natura, de care beneficiază oricare dintre părţile implicate în concentrarea economică, în orice calitate şi de la orice entitate, inclusiv ajutor de stat; 2.2.2. structura proprietăţii şi deţinătorii controlului, asa cum va rezultă după realizarea operaţiunii de concentrare economică. 2.3. Pentru fiecare dintre agenţii economici implicaţi în concentrarea economică, comunicaţi următoarele date pentru ultimii 3 ani financiari, iar în cazul în care un agent economic implicat aparţine unui grup, se vor comunică şi datele aferente grupului, acordindu-se atenţie ca, în cazul achiziţionării parţiale de agenţi economici, datele să se refere la partea care face obiectul concentrarii economice: 2.3.1. cifra de afaceri totală; 2.3.2. cifra de afaceri realizată în România. Capitolul 3 Deţinerea proprietăţii şi a controlului 3.1. Pentru fiecare dintre părţile implicate în concentrarea economică, furnizati o lista a tuturor agenţilor economici (români şi străini) aparţinând aceluiaşi grup. Aceasta lista trebuie să includă: 3.1.1. toţi agenţii economici controlati sau persoanele care controlează, direct sau indirect, părţile implicate; 3.1.2. toţi agenţii economici activi pe piaţa afectată, care sunt controlati, direct sau indirect, de:
27. a)părţile implicate; ...
28. b)de oricare agent economic identificat la pct. 3.1. ... 3.2. Pentru fiecare dintre elementele enumerarilor de mai sus, specificati natura şi mijloacele de exercitare a controlului. 3.3. Informaţiile prezentate în acest capitol pot fi ilustrate prin diagrame sau prin alte metode grafice, care să usureze înţelegerea structurii de proprietate şi a exercitării controlului asupra agenţilor economici. Capitolul 4 Legăturile personale şi financiare şi achiziţii precedente 4.1. În legătură cu părţile implicate în concentrarea economică, precum şi cu fiecare agent economic sau persoana identificata în răspunsurile date la capitolul III, furnizati: 4.1.1. o lista a tuturor agenţilor economici activi pe pieţele afectate, în cazul cărora agenţii economici, persoanele sau grupul deţin, individual sau colectiv, 10% sau mai mult din drepturile de vot, acţiunile sau alte valori mobiliare emise; în fiecare caz, numiţi deţinătorul şi procentajul deţinut; 4.1.2. în cazul fiecărui agent economic: o lista a membrilor consiliilor de administraţie şi a directorilor executivi care sunt, în acelaşi timp, membri ai consiliilor de administraţie sau directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele afectate; şi (acolo unde este cazul) pentru fiecare agent economic, o lista a membrilor consiliilor de administraţie care sunt directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele afectate. În fiecare caz, precizati denumirea celorlalţi agenţi economici şi poziţia deţinută; 4.1.3. detalii despre achiziţiile de agenţi economici, efectuate de grupurile identificate mai sus în ultimii 3 ani. Capitolul 5 Informaţii despre pieţele relevante afectate de concentrare economică 5.1. Lista produselor fabricate şi/sau comercializate de agenţii economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, asa cum sunt definite aceste produse de înşişi agenţii economici, în scopuri de marketing. 5.2. Definiţi pieţele relevante (a produsului şi geografică), afectate de concentrarea economică, explicind care dintre produsele şi/sau serviciile agenţilor economici implicaţi în concentrare sunt incluse, respectiv excluse din aceste pieţe şi de ce. 5.3. Furnizati pentru ultimii 3 ani, pentru fiecare grup de produse implicate în operaţiunea de concentrare, respectiv pentru fiecare piaţa relevanta afectată de operaţiunea de concentrare: 5.3.1. mărimea estimată a pieţei relevante (volum şi valoare). Comparati mărimea estimată cu cea provenind din alte surse; 5.3.2. suma totală a vinzarilor de produse realizate de agenţii economici implicaţi şi grupurile lor, pe piaţa; estimati cota de piaţa deţinută de fiecare; 5.3.3. cota de piaţa estimată a concurenţilor mai importanti (inclusiv importatorii), prezenţi pe piaţa geografică relevanta afectată de concentrare; 5.3.4. comparatia între preţurile practicate de agenţii economici implicaţi în concentrare şi preţurile practicate de ceilalţi concurenţi importanti, care activează pe aceeaşi piaţa relevanta; 5.3.5. estimarea impactului operaţiunii de concentrare economică asupra preţului produselor şi/sau al serviciilor de pe piaţa relevanta, la nivelul consumatorilor; 5.3.6. estimarea valorii şi, dacă este posibil, a volumului importurilor (indicind ţările de origine), pentru produsele de pe pieţele relevante afectate de concentrarea economică, cît şi a procentului acestor importuri provenite de la grupurile de care aparţin agenţii economici implicaţi; 5.3.7. estimarea impactului taxelor vamale şi a barierelor de alta natura (netarifare) asupra preţului practicat la produsele de import similare cu cele de pe piaţa afectată de concentrarea economică. ----------------- Notă ... *) Alte părţi implicate în operaţiunea de concentrare economică sunt: agenţii economici care achiziţionează controlul în comun, inclusiv cei care au depus oferta pentru o licitaţie publică pentru achiziţionarea unui agent economic, agenţii economici care urmează a fi achizitionati, precum şi agenţii economici care aparţin aceloraşi grupuri din care fac parte agenţii economici achizitori, respectiv achizitionati. Anexă la Formularul de notificare a concentrarii economice I. Condiţii generale pe pieţele afectate Furnizati informaţii despre primii cinci furnizori importanti (naţionali şi internationali) ai părţilor implicate în operaţiunea de concentrare economică şi precizati valoarea achiziţiilor părţilor implicate de la fiecare dintre aceşti furnizori, menţionînd adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactati. 1. Structura ofertei pe pieţele afectate Furnizati următoarele informaţii:
29. a)reţelele existente pentru distribuţie pe piaţa şi importanţa lor pentru extinderea vinzarilor; importanţa respectivelor reţele de distribuţie ale terţelor părţi şi ale agenţilor economici aparţinând grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în concentrare; ...
30. b)reţeaua existenta de service (întreţinere şi reparaţii) şi importanţa ei pentru extinderea vinzarilor, respectiv importanţa reţelelor conduse de terţe părţi şi de agenţii economici care aparţin grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în concentrarea economică în cauza; ...
31. c)o emisiune a mărimii capacităţii totale a pieţei româneşti pentru ultimii 3 ani; pentru această perioadă, ce proporţie din aceasta capacitate este deţinută de fiecare parte la concentrarea economică şi care au fost gradele respective de utilizare a capacităţii deţinute de fiecare parte. ... 2. Structura cererii pe pieţele afectate
32. a)Furnizati informaţii despre primii cinci clienţi (naţionali şi internationali) ai părţilor implicate şi precizati valoarea vinzarilor efectuate de părţi către fiecare dintre aceşti clienţi, menţionînd adresa şi numerele de telefon şi de fax la care aceştia pot fi contactati; ...
33. b)Descrieti structura cererii pe pieţele afectate de concentrare. Pentru aceasta luati în considerare următoarele elemente: ... - evaluarea ritmului de creştere a pieţelor relevante afectate de concentrare; - importanţa preferintelor clienţilor pentru anumite mărci de produse consacrate, diferenţele dintre produsele de pe piaţa relevanta şi măsura în care exista o gama completa de produse; - gradul de concentrare sau de dispersie a clienţilor; - segmentarea clienţilor în diferite grupuri şi descrierea consumatorului tipic pentru fiecare dintre aceste grupuri; - importanţa contractelor de distribuţie exclusiva şi a altor tipuri de contracte pe termen lung; - importanţa administraţiei publice, a altor organisme de stat, a agenţilor economici cu capital de stat sau cu participarea statului asupra dezvoltării cererii;
34. c)Descrieti efectul operaţiunii de concentrare economică asupra consumatorilor intermediari şi finali şi asupra stimulării progresului tehnologic. ... 3. Intrarea pe piaţa
35. a)Indicaţi pentru ultimii 5 ani intrările de noi concurenţi semnificativi pe piaţa relevanta; furnizati informaţii privind noii concurenţi şi evaluaţi cota lor actuala pe piaţa, indicind adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactati. ...
36. b)Precizati dacă, după părerea părţilor notificatoare, exista agenţi economici potenţiali, în situaţia de a intra pe pitele relevante afectate; furnizati, în măsura în care este posibil, informaţii despre aceşti concurenţi potenţiali, indicind şi adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactati. ...
37. c)Descrieti detaliat diferiţi factori care influenţează intrarea pe pieţele relevante afectate, pe care are loc concentrarea economică. ... Pentru aceasta: - estimati costurile totale ale intrării (cercetare-dezvoltare, realizarea sistemelor de distribuţie, activităţi de promovare, reclama, asigurarea service-ului etc.), la scara echivalenta a unui concurent semnificativ, indicind cota de piaţa a unui astfel de concurent; - indicaţi dacă intrarea pe piaţa este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii de natura administrativă, de respectarea unor eventuale prescripţii cu caracter de norme obligatorii sau de existenta unor controale legale sau administrative; - clarificati în ce măsura intrarea pe piaţa depinde de accesul la materiile prime; - precizati în ce măsura intrarea pe piaţa este condiţionată de durata contractelor dintre un agent economic care activează pe piaţa şi furnizorii şi/sau clienţii săi; - descrieti importanţa licenţelor pentru tehnologie şi/sau know-how sau a licenţelor pentru alte drepturi, pe pieţele afectate de concentrarea economică propusă. 4. Cercetare-dezvoltare
38. a)Apreciati importanţa cercetării şi dezvoltării asupra capacităţii unui agent economic care activează pe piaţa (pieţele) relevanta(
39. e)de a concura pe termen lung. ...
40. b)Explicaţi natura activităţilor de cercetare-dezvoltare pe pieţele afectate, desfăşurate de agenţii economici implicaţi în concentrarea economică, luând în considerare următoarele elemente: ... - intensitatea activităţii de cercetare-dezvoltare (definită ca raport între cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea şi cifra de afaceri) pentru pieţele relevante şi intensitatea activităţii de cercetare-dezvoltare pentru agenţii economici implicaţi; importanţa şi tendinta cercetării-dezvoltării tehnologice pentru aceste pieţe în ultimii ani şi în viitor (atât în procesele de distribuţie, cît şi în sistemele de distribuţie); - inovatiile majore făcute pe pieţele pe care are loc concentrarea economică propusă şi agenţii economici cărora acestea le sunt atribuite; - ciclul innoirilor şi situaţia în care se afla, în raport cu acest ciclu, agenţii economici implicaţi în concentrarea economică propusă; - importanţa pentru părţi a licenţelor pentru tehnologie, know-how şi pentru alte drepturi pe pieţele implicate în concentrarea economică propusă. 5. Acorduri de cooperare
41. a)Precizati în ce măsura exista acorduri de cooperare pe orizontala şi/sau pe verticala pe pieţele afectate de operaţiunea de concentrare economică. ...
42. b)Furnizati informaţii despre acordurile de cooperare cele mai importante în care sunt angajaţi agenţii economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică pe pieţele afectate, cum ar fi acordurile de cercetare-dezvoltare, de licenţe, de producţie în comun, de specializare, de distribuţie, de livrare pe termen lung şi acordurile pentru schimburile de informaţii. ... 6. Asociaţii profesionale şi patronale
43. a)Precizati asociaţiile profesionale şi/sau patronale în care părţile la concentrarea economică sunt membre. ...
44. b)Indicaţi cele mai importante asociaţii profesionale şi/sau patronale la care sunt membri clienţii şi furnizorii părţilor la concentrarea economică. ... Furnizati numele, adresa, numerele de telefon şi de fax pentru asociaţiile profesionale şi patronale de mai sus. II. Integrarea verticala Descrieti modul în care agenţii economici, inclusiv grupurile din care aceştia fac parte, implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, produc şi îşi vînd produsele şi/sau serviciile, de exemplu dacă sunt numai producători, dacă sunt numai distribuitori, atât înainte de operaţiunea de concentrare economică propusă, cît şi după înfăptuirea acesteia. Precizati natura şi gradul de integrare verticala a fiecărui agent economic implicat, înainte de concentrarea economică şi gradul de integrare pe verticala a noii entităţi economice rezultate prin înfăptuirea operaţiunii de concentrare economică propuse. III. Restrictionari auxiliare Dacă părţile la concentrarea economică şi/sau alte părţi, inclusiv vânzătorul şi actionarii (asociaţii) minoritari, sunt supuse la restrictionari auxiliare, respectiv direct legate şi necesare pentru implementarea concentrarii economice:
45. a)identificati fiecare restrictionare auxiliara prevăzută în acordurile prezentate împreună cu notificarea; ...
46. b)explicaţi de ce aceste restrictionari sunt legate şi necesare pentru implementarea concentrarii economice. ... IV. Contextul internaţional Descrieti eventualele aspecte internaţionale ale concentrarii economice propuse, precizînd poziţia părţilor implicate în concentrarea economică propusă, pe pieţele internaţionale respective. ---------------------