DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016

Pe scurt

Această decizie clarifică înțelesul sintagmei "hotărâre penală definitivă" din Codul de procedură penală, în contextul principiului "ne bis in idem", care interzice judecarea de două ori pentru aceeași faptă.

Ce reglementează

• Interpretarea sintagmei "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" din art. 6 din Codul de procedură penală.
• Dacă noțiunea de "hotărâre penală" include doar hotărâri din materie penală sau și alte tipuri de hotărâri (civilă, fiscală, contravențională) care au caracter penal conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
• Aplicarea principiului "ne bis in idem" în cazurile în care o persoană a fost deja "condamnată" printr-o hotărâre non-penală pentru aceeași faptă.

Cui îi privește

• Instanțele de judecată care aplică art. 6 din Codul de procedură penală.
• Persoanele fizice sau juridice care sunt judecate penal pentru o faptă pentru care au mai fost vizate de o hotărâre anterioară.

Puncte cheie

• Decizia se referă la o chestiune de drept privind interpretarea art. 6 din Codul de procedură penală.
• Se analizează dacă o hotărâre judecătorească civilă, pronunțată în materia insolvenței, poate fi considerată o "condamnare" penală în sensul principiului "ne bis in idem".
• Se ia în considerare jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
• Parchetul a considerat sesizarea inadmisibilă, argumentând că nu ridică o problemă de drept de o reală dificultate și că rezolvarea cauzei depinde de particularitățile speței, nu de o interpretare abstractă.