NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR din 3 februarie 2005

(1)Masurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale sunt obligatorii pentru: ...

1. a)toţi detinatorii de animale personalul tehnic şi de ingrijire din exploatatiile de animale, precum şi din unitatile militare, detinatoare de animale; ...
2. b)proprietarii şi personalul unităţilor care achizitioneaza, transporta sau taie animale, precum şi cei ai unităţilor care achizitioneaza, transporta, prelucreaza, depozitează sau valorifica produse de origine animala; ...
3. c)personalul sanitar veterinar, zootehnic şi agricol; ...
4. d)consiliile locale, precum şi pentru conducătorii unităţilor aparţinând Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei, detinatoare de animale; ...
5. e)conducătorii şi personalul din alte unităţi, fundatii, organizaţii, etc., care prin specificul activităţii lor au contingenta cu animale şi produse de origine animala, precum şi cu produse de origine vegetala ce pot vehicula germenii unor boli transmisibile la animale; ...
6. f)persoanele fizice detinatoare de animale. ... 2) Aplicarea masurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale se face de către comandamentele antiepizootice comunale, orăşeneşti, municipale şi judetene, a caror componenta se stabileste prin decizii ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective. În cazul unor epizootii care prezinta un pericol deosebit pentru economia naţionala, prin hotărâre a Guvernului se constituie Comandamentul antiepizootic central. 3) Comandamentul antiepizootic central este alcătuit din conducatori ai ministerelor şi altor organe ale administraţiei publice centrale interesate, propuse de Autoritatea Naţionala Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, în raport cu specificul problemelor ce trebuie rezolvate. Comandamentul antiepizootic central se convoaca atunci când pe teritoriul tarii, în unul sau mai multe judete, apar boli infectocontagioase de mare difuzibilitate şi de o gravitate deosebită, precum şi atunci când exista pericolul de introducere pe teritoriul tarii a unor boli epizootice grave din tarile limitrofe sau alte tari. Comandamentul antiepizootic central aproba planurile speciale de măsuri elaborate de Autoritatea Naţionala Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, asigura baza materiala necesară punerii în aplicare a acestora şi urmareste aplicarea masurilor tehnice şi organizatorice de către unitatile şi sectoarele economice centrale şi teritoriale ce sunt în subordonarea fiecarui minister sau organ al administraţiei publice centrale care trebuie să participe la activitatea comandamentului. Articolul 2 Comandamentul antiepizootic judetean se stabileste prin decizia prefectului. Din acest comandament fac parte: directorul general al Directiei generale pentru agricultura şi dezvoltare rurala, directorul Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (secretar tehnic al comandamentului), directorul Directiei pentru sănătate publică judetean, comandantul politiei judetene, conducătorii instituţiilor şi unităţilor care au activităţi legate de organizarea productiei, transportului, prelucrarii, depozitarii şi valorificarii animalelor şi produselor de origine animala şi vegetala, conducătorii organelor silvice şi de vânătoare judetene, precum şi alti conducatori de institutii, unităţi sau organizaţii care au contingenta cu prevenirea şi combaterea bolilor la animale, după specificul judeţului. Comandamentul antiepizootic judetean are urmatoarele atribuţii:
7. a)analizeaza periodic situaţia sanitara veterinara de pe teritoriul judeţului şi stabileste măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; ...
8. b)în cazul aparitiei unor boli epizootice pe teritoriul judeţului, comandamentul are urmatoarele sarcini: ...
9. c)stabileste planul general de măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, în conformitate cu prevederile legale sau recomandarile primite de la comandamentul antiepizootic central şi organizeaza popularizarea lor; ...
10. d)asigura baza tehnica şi materiala, precum şi condiţiile organizatorice necesare aplicarii planului de măsuri; ...
11. e)urmareste aplicarea masurilor de prevenire şi combatere, stabilind responsabilităţii pentru fiecare membru al comandamentului, pe sectoare de activitate şi zone teritoriale; ...
12. f)analizeaza, în mod operativ evolutia epizootiei şi eficienta acţiunilor intreprinse, luand în completare masurile ce se impun. ... La municipiul Bucureşti se organizeaza un comandament antiepizootic al municipiului cu o componenta asemanatoare şi sarcini similare cu cele ale comandamentului antiepizootic judetean. Articolul 3 Comandamentele antiepizootice municipale, orăşeneşti şi comunale se stabilesc prin deciziile consiliilor locale şi sunt conduse de către primar. În componenta comandamentelor antiepizootice locale vor intra medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale conducătorii tuturor sectoarelor care au contingenta sau pot sprijini actiunile de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale, având ca secretar tehnic pe medicul veterinar de libera practica imputernicit. Comandamentele municipale, orăşeneşti şi comunale au aceleasi sarcini şi raspunderi pe teritoriul respectiv ca şi comandamentele judetene, cărora le sunt subordonate. Articolul 4 Responsabilitatea pentru efectuarea acţiunilor tehnice sanitare veterinare de depistare, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale revine personalului sanitar veterinar. Detinatorii de animale au obligaţia şi raspunderea aplicarii intocmai a masurilor stabilite de Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti, pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale, precum şi de asigurare a bazei materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare, în conformitate cu prevederile actelor normative. Organele de politie sprijina, personalul sanitar veterinar, pentru respectarea prevederilor legislaţiei veterinare referitoare la circulatia animalelor şi a produselor de origine animala, a masurilor de carantina pentru animalele nou introduse în efectiv sau în cazul aparitiei unor boli infectioase pentru prevenirea şi combaterea acestora. Consiliile locale raspund de instituirea, organizarea şi punerea în aplicare a masurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om. Articolul 5 Conducătorii unităţilor şi instituţiilor în care se desfăşoară activităţi de cresterea, exploatarea, transportul şi taierea animalelor, prelucrarea, transportul, depozitarea şi valorificarea produselor de origine animala şi a furajelor, sunt obligati ca la angajarea personalului care desfăşoară astfel de activităţi, precum şi periodic să asigure instruirea temeinica a acestui personal pentru a cunoaste indatoririle ce-i revin în aplicarea normelor şi masurilor prevăzute în legislatia sanitara veterinara. Capitolul II Oblibaţiile deţinătorilor de animale Articolul 6 Detinatorii de animale sau reprezentantii legali ai acestora, inclusiv cei aparţinând ministerelor, au urmatoarele obligaţii:
13. a)să asigure aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, protectia animalelor şi protectia mediului şi transportul animalelor, efectuarea tratamentelor şi programelor de supraveghere a sănătăţii acestora, pastrarea evidentelor prevăzute de normele sanitare veterinare precum şi aplicarea masurilor dispuse de către Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor; ...
14. b)să asigure imprejmuirea exploatatiilor autorizate - de animale astfel încât în incinta acestora sa nu poata patrunde persoane, vehicule şi animale, decat prin intrari special amenajate, aflate sub control sanitar veterinar; ...
15. c)sa construiasca sau amenajeze la intrarea în ferma spatii corespunzătoare pentru vestiare sau vestiare-filtre sanitare veterinare, în raport cu numărul personalului, în care să se faca schimbarea obligatorie a hainelor şi incaltamintei de strada cu echipamentul de protecţie antiepizootica, să se pastreze aceste echipamente, să se asigure spalarea şi dezinfectia corporala a persoanelor ce intra şi ies din incinta exploatatiei, precum şi spalarea şi dezinfectarea echipamentului de protecţie. ... Este interzisa intrarea în ferma a persoanelor cu imbracaminte şi încălţăminte de strada, precum şi scoaterea echipamentului de protecţie în afara fermei. Un vestiar-filtru sanitar veterinar se compune din minimum 3 încăperi, din care una este pentru dezbracarea şi pastrarea hainelor şi a incaltamintei de strada, o incapere va fi prevăzută, după caz, cu dus cu apa calda sau chiuvete, lavoare pentru spalare corporala şi dezinfectie şi o incapere pentru pastrarea şi imbracarea echipamentului de protecţie antiepizootica. Vestiarul simplu este format din 1-2 încăperi fără dus, dar prevăzut cu instalatie de spalare şi dezinfectie a mainilor, cu aceeasi functionalitate ca şi vestiarul-filtru. Vestiarul sau vestiarul-filtru vor fi amplasate la intrarea în ferma, fluxul functional fiind astfel sistematizat încât intrarea în vestiar să fie în exteriorul fermei, iar ieşirea să fie direct în incinta acesteia;
16. d)sa interzica accesul persoanelor care nu lucreaza direct în procesul de productie al exploatatiei de animale; fac excepţie organele de indrumare şi control precum şi alte persoane vor putea intra numai cu respectarea regimului prevăzut pentru vestiare sau vestiare-filtre; ...
17. e)sa ia măsuri ca în incinta exploatatiilor de animale sa nu fie desfăşurate alte activităţi straine de specificul exploatatiei (ateliere mecanice, garaje, tamplarie, parc de vehicule, magazii şi depozite de alte materiale etc.). ... În incinta fermelor este interzisa introducerea altor animale decat cele proprietatea fermei;
18. f)sa nu permita pasunatul şi adapatul animalelor fermei împreună cu animalele altor ferme sau ale crescatorilor cu gospodarie personala; ...
19. g)să asigure amenajarea şi functionarea în afara spatiilor aparţinând exploatatei "mama" a unor spatii separate functional pentru carantinizarea animalelor nou introduse; ...
20. h)să asigure condiţiile materiale şi organizatorice necesare pentru efectuarea la timp şi în mod corespunzător a acţiunilor sanitare veterinare şi pentru aplicarea altor măsuri profilactice prin care să se evite introducerea de boli în efectivul de animale al fermei; ...
21. i)să asigure pentru exploatatiile de animale cu efective mari mijloace de transport (autovehicule sau atelaje) care să fie folosite numai în incinta fermei; ...
22. j)să asigure, după caz, spatiile sanitare veterinare necesare (izolator, stationar sau punct sanitar veterinar, loc special pentru taierile de urgenta, locuri amenajate cu frig pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii prin incineratorul propriu sau la o intreprindere specializata); ...
23. k)să asigure mijloace de dezinfectie, echipament de protecţie şi alte mijloace tehnico-materiale, precum şi condiţiile organizatorice pentru efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a acţiunilor şi aplicarea masurilor sanitare veterinare; ...
24. l)să asigure organizarea, amenajarea şi functionarea, conform normelor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare şi prelucrare a produselor de origine animala şi furajelor, întreţinerea corespunzătoare a adapatorilor, pasunilor şi taberelor de vara şi să asigure folosirea numai a furajelor, produse şi/sau puse pe piaţa în conformitate cu normele sanitare veterinare; ...
25. m)să asigure evacuarea dejectiilor şi depozitarea gunoiului pe platforme, astfel încât sa nu constituie surse de poluare a mediului; ...
26. n)să asigure asistenţa sanitara veterinara permanenta prin angajarea unui medic veterinar sau prin contract incheiat cu medicul veterinar de libera practica; ...
27. o)sa ia măsuri pentru efectuarea examenelor medicale periodice, conform reglementarilor în vigoare, la tot personalul din exploatatiile de animale, în vederea depistarii bolnavilor sau purtatorilor de germeni ce pot fi transmisi la animale sau care ar putea constitui surse de contaminare pentru produsele alimentare de origine animala. Persoanele bolnave sau purtătoare de germeni infectiosi transmisibili la animale nu vor mai fi folosite la munci care să necesite un contact cu animalele, furajele şi cu produsele alimentare de origine animala; ...
28. p)să aplice în ferma masurile periodice de dezinfectie, deratizare, dezinsectie, potrivit normelor sanitare veterinare utilizand produse omologate şi înregistrate în România; ...
29. q)să solicite aprobarea autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor la introducerea de noi animale în ferma, livrarea şi a altor miscari de animale; ...
30. r)sa anunte fără intarziere medicul veterinar oficial teritorial şi consiliul local despre aparitia sau orice suspiciune a unei boli transmisibile la animale, iar până la sosirea medicului veterinar oficial şi medicul veterinar de libera practica imputernicit sa ia măsuri pentru izolarea animalelor bolnave şi suspecte şi a celor moarte sau taiate de urgenta şi sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de la aceste animale, precum şi scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului şi a altor materiale. ... Articolul 7 Detinatorii de animale din sectorul gospodariilor populatiei, au urmatoarele obligaţii:
31. a)sa nu introduca în efective constituite (turme, cirezi), timp de cel puţin 15 zile, animalele nou achiziţionate. Aceste animale vor fi tinute în perioada de 15 zile numai în gospodaria proprie; ...
32. b)sa intretina animalele şi adaposturile acestora în conformitate cu normele sanitare veterinare; ...
33. c)la solicitarea reprezentantilor autorităţii sanitare veterinare competente teritoriale, să prezinte animalele la data, ora şi locul stabilit de către medicul veterinar de libera practica imputernicit, pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii; ...
34. d)să respecte normele sanitare veterinare cu privire la transportul animalelor; ...
35. e)să permită personalului autorităţii sanitare veterinare competente verificarea stării de sănătate a animalelor din gospodarie şi sa-l sprijine în efectuarea operaţiunilor sanitare veterinare; ...
36. f)sa anunte imediat autoritatea sanitara veterinara competenţa sau consiliul local, aparitia unor semne de boala la animale, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar până la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la animale taiate de urgenta, luand măsuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute; ...
37. g)să respecte şi să aplice intocmai masurile stabilite de autorităţile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale; ...
38. h)să respecte normele sanitare veterinare în vigoare privind condiţiile de taiere a animalelor şi de valorificare a produselor obtinute de la acestea; ...
39. i)sa declare la consiliul local animalele nou introduse în exploatatie pentru a fi înregistrate în registru agricol; ...
40. j)să îşi asigure animalele pentru a putea beneficia de despăgubiri produse de calamitatile naturale. ... Articolul 8 Orice persoană care prin activitatea ce o desfăşoară vine în contact cu animale are obligaţia sa anunte, fără intarziere, autoritatea sanitara veterinara competenţa şi consiliul local despre aparitia cazurilor la animale. Examinarea periodica a animalelor Articolul 9 Pentru descoperirea la timp a bolilor transmisibile şi aplicarea masurilor de prevenire, autoritatea sanitara veterinara va examina ori de cate ori este necesar efectivele de animale atunci când exista suspiciuni sau efectivele se afla intr-o zona amenintata. Operaţiuni de depistare, vaccinari şi tratamente obligatorii Articolul 10 1) În scopul depistarii şi prevenirii unor boli infectioase şi parazitare, se vor efectua operaţiunile de depistare, vaccinarile şi tratamentele preventive prevăzute în planurile tehnice de acţiuni sanitare veterinare obligatorii, precum şi alte operaţiuni ce sunt impuse de situaţia epizootologica din zona respectiva. 2) Actiunile di programul de supraveghere sanitara veterinara se efectueaza de către medicii veterinari de libera practica imputernicit în baza contractului incheiat cu Directia Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor judeteana respectiv şi a municipiului Bucureşti. 3) La efectuarea acestor acţiuni în exploatatiile de animale se va verifica după registrele acestora prezenta intregului efectiv de animale şi se va tine evidenta celor care din diferite motive au absentat, pentru ca ulterior să fie supuse acestor operaţiuni. În sectorul gospodariilor populatiei se va tine evidenta nominala, pe deţinători, a animalelor la care s-au efectuat operaţiunile, luandu-se măsuri de sanctionare a celor care nu au prezentat animalele precum şi de reprogramare. Dezinfectia profilactica Articolul 11 1) Dezinfectia profilactica se aplică în toate exploatatiile de animale sau curtile cu animale, pentru decontaminarea adaposturilor grajdurilor şi a incintei lor de germenii infectiosi şi parazitari aflati în mediul exterior, în scopul prevenirii bolilor transmisibile la animale. 2) După o prealabila curatire mecanica, se dezinfecteaza toate adaposturile, padocurile, aleile, drumurile interioare, magaziile, depozitele pentru furaje şi alte constructii anexe. Articolul 12 1) În exploatatiile de animale cu sistem intensiv de crestere şi ingrasare a animalelor, dezinfectiile profilactice se vor efectua după depopularea fiecarui adapost respectandu-se principiul "totul plin totul gol" sau compartiment, potrivit normelor sanitare veterinare stabilite pentru aceste unităţi. 2) Dezinfectia profilactica se va efectua ori de cate ori este nevoie. În exploatatiile de bovine şi ovine se va executa primavara, după scoaterea animalelor la pasune şi toamna, înainte de introducerea lor în stabulatie. 3) Adaposturile şi terenurile taberelor de vara şi stanelor organizate vor fi curatate şi dezinfectate atât înainte, cat şi după terminarea perioadei de pasunat. În cazul exploatatiilor în care bovinele rămân în stabulatie permanenta şi a exploatatiilor de porcine, pentru efectuarea curateniei şi dezinfectiilor profilactice în adaposturi animalele vor fi scoase în padocuri. Articolul 13 În sectorul gospodariilor populatiei, detinatorii de animale vor intretine adaposturile acestora în permanenta stare de curăţenie şi cel puţin o dată pe an le vor dezinfecta şi varui prin mijloace proprii. Articolul 14 Dezinfectia profilactica se va executa conform normelor sanitare veterinare. Carantina profilactica Articolul 15 1) Carantina profilactica reprezinta complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către administratorul unei exploatatii de animale asupra animalelor nou-aduse din alte exploatatii, de la crescatori de animale sau din import, în scopul stabiliri statusului de sănătate şi prevenirea introducerii bolilor infectioase sau parazitare în efectivul de animale al exploatatiei. 2) Pentru efectuarea carantinei profilactice, detinatorii exploatatiilor de animale persoane fizice juridice sunt obligate să aibă locuri special amenajate în afara exploatatiei separat functional. Articolul 16 Locul de carantina trebuie să fie autorizat sanitar veterinar, se stabileste cu avizul medicului veterinar oficial, iar pentru animalele de import, cu avizul Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti şi trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:
41. a)locul (adaposturile) trebuie să fie liber de alte animale; ...
42. b)să fie izolat de alte exploatatii de animale, artere de circulatie, locuri de aglomerare a animalelor (targuri autorizate sanitar veterinar, piete, oboare, mori); ...
43. c)să aibă incinta bine delimitata prin gard, care să impiedice intrarea persoanelor şi a animalelor domestice şi salbatice; ...
44. d)localitatea să fie indemna de boli transmisibile la specia respectiva, supuse declararii şi masurilor de carantina la specia respectiva; ...
45. e)unitatea să fie dotata cu spatiu corespunzător pentru cazarea animalelor, depozit de furaje, sursa de apa potabila, dezinfector rutier, rampa de încărcare/descarcare animale, filtru sanitar veterinar functional, platforma de gunoi, sistem de canalizare cu statie de epurare proprie sau fosa septica; ...
46. f)unitatea să fie deservita de personal propriu, care nu va ingriji animale din alta unitate şi va fi dotat cu echipament de protecţie, în 2 schimburi. ... Înainte de introducerea animalelor, întreaga unitate va fi riguros dezinfectata şi deratizata, popularea facandu-se cu avizul medicului veterinar oficial sau de către medicul veterinar propriu. Articolul 17 1) La sosirea animalelor în carantina acestea vor fi examinate de medicul veterinar al unităţii, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale şi administratorul de exploatatie. 2) Pentru animalele venite din import, din comisia de receptie a animalelor va face parte şi delegatul Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti. Articolul 18 La intrarea animalelor în carantina se va efectua:
47. a)verificarea identificarii animalelor; ...
48. b)verificarea documentelor sanitare veterinare ce însoţesc animalele, inclusiv menţiunile cu privire la operaţiunile sanitare veterinare efectuate anterior asupra acestor animale; ...
49. c)examenul clinic minutios; ...
50. d)stabilirea programului acţiunilor sanitare veterinare ce se vor efectua în perioada de carantina cu intocmirea protocolului de supraveghere sanitara veterinara. ... Toate constatarile facute cu aceasta ocazie, precum şi programul stabilit pentru desfăşurarea acţiunilor sanitare veterinare, vor fi consemnate în registrul unităţii. Articolul 19 Carantina profilactica dureaza 30 zile în condiţiile asigurarii:
51. a)asistentei sanitare veterinare permanente pentru supravegherea sanitara veterinara prin examene clinice şi morfopatologice zilnice şi ori de cate ori este nevoie; ...
52. b)recoltarilor de probe (organe şi tesuturi) pentru supravegherea prin examene de laborator; ...
53. c)efectuării unor acţiuni imunoprofilactice şi testari alergice obligatorii; ...
54. d)asistentei la fatare prin supravegherea nou-nascuti, a avorturilor şi a produsilor nascuti morti pentru care trebuie stabilite cauzele producerii acestora; ...
55. e)efectuării de tratamentele curente, şi inregistrarea acestora în registrul de consultaţii şi tratamente cu respectarea timpului de asteptare evidentiindu-se toate imbolnavirile, taierile de urgenta, pierderile prin mortalitate, cauzele care au determinat aceasta situaţie, vaccinarile şi operaţiunile de depistare efectuate. ... Articolul 20 1) Perioada de carantina poate fi prelungita de către Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti, în functie de necesitatea repetarii unor examene de laborator pentru precizarea diagnosticului sau de aparitia unor boli sau suspiciuni de boala transmisibila în unitatea sau în localitatea de carantina. 2) Ridicarea masurilor de carantina profilactica se face de către medicul veterinar oficial în condiţiile respectarii prevederilor legislaţiei în vigoare Profilaxia bolilor transmisibile prin monta Articolul 21 1) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri şi berbeci) se folosesc la monta numai pentru animalele din exploatatia respectiva fiind interzisi la monta animalelor din gospodariile populatiei; 2) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri şi berbeci) pot fi folositi la monta sau la însămânţări artificiale pentru efectivele de animale din exploatatiile de animale sau din gospodariile personale ale deţinătorilor de animale numai dacă au fost autorizati gasiti sanatosi la examenele clinice şi de laborator. 3) Reproducatorii masculi din unitatile specializate pentru recoltarea materialului seminal destinat insamantarilor artificiale trebuie autorizati sanitar veterinar se cresc în exploatatii specializate, statiuni de monta, herghelii, depozite de armasari. 4) Examenele clinice şi de laborator se vor efectua potrivit prevederilor din "Programul naţional de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului" şi din programele de eradicare a unor boli. 5) Reproducatorii care din punct de vedere sanitar veterinar nu sunt corespunzatori pentru a fi folositi la reproductie, vor fi castrati, dacă tratamentul lor nu este indicat sau este neeconomic. Profilaxia bolilor legate de pajistile naturale Articolul 22 Pentru prevenirea contaminarii sau infestarii animalelor cu germeni infectiosi şi parazitari în perioada de pasunat sau prin consum de furaje recoltate de pe pajisti naturale, medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de libera practica împuterniciţi sunt obligati sa examineze în mod periodic pajistile naturale pentru identificarea zonelor care pot constitui surse de imbolnavire a animalelor şi sa stabileasca masurile profilactice ce se impun. Articolul 23 Exploatatiile de animale care deţin sau au în folosinţă pajisti naturale şi consiliile locale, care au în administratie pasuni şi fanete naturale au urmatoarele obligaţii:
56. a)sa ia măsuri pentru asanarea pajiştilor cu exces de umiditate prin lucrari de desecare-indiguire, completate cu alte lucrari ameliorative, iar la nevoie cu unele tratamente chimice stabilite de către medicii veterinari oficiali; ...
57. b)sa organizeze pasunatul animalelor separat pe specii şi categorii de vârsta; ...
58. c)să asigure respectarea intocmai a restrictiilor de pasunat în zonele şi perioadele stabilite de medicii veterinari oficiali; ...
59. d)sa nu admita pe pajistile ce le deţin, le au în folosinţă sau le administreaza, pasunatul de către turme straine, fără avizul medicului veterinar oficial teritorial; ...
60. e)sa construiasca şi sa amenajeze adapatori igienice pentru intregul efectiv de animale; ...
61. f)sa organizeze recoltarea şi folosirea furajelor de pe terenuri infestate în conformitate cu cerinţele stabilite de medicii veterinari oficiali; ...
62. g)sa ia măsuri ca terenurile pe care s-au descoperit animale bolnave sau moarte de diferite boli infectioase sau care sunt cunoscute ca infectate cu germeni patogeni telurici (antrax, carbune emfizematos etc.) sa nu fie folosite la pasunat sau pentru culturi furajere. ... Circulatia animalelor pe jos Articolul 24 Animalele se pot deplasa pe jos în turme constituite în grupuri mici sau individual, manate de ingrijitori sau proprietari, sau inhamate la diferite vehicule, pe urmatoarele distante zilnice maxime: 18 km - bovinele de reproductie (exceptandu-se cele în stadiu avansat de gestatie sau în prima luna de lactatie); 25 km - ovinele şi caprinele; 25-100 km - cabalinele şi bovinele de muncă inhamate la vehicule sau diferite utilaje, în functie de greutatea incarcaturii tractate, de natura terenurilor şi starea drumurilor. Transportul pe jos al porcilor nu se admite decat dacă timpul este racoros şi statia de îmbarcare sau locul de destinatie sunt apropiate (0,5-1 km). Articolul 25 Consiliile judetene, municipale, orăşeneşti şi comunale, în functie de teritoriul pe care se face deplasarea animalelor, vor stabili traseele de urmat şi vor fixa locurile de pasunat, de stationare pentru furajare şi adapare şi locurile de popas pentru noapte, astfel ca animalele în trecere sa nu vina în contact cu animalele din localităţile de tranzit. Când localităţile de trecere a animalelor sunt supuse unor restrictii sanitare veterinare din cauza diferitelor boli, trecerea prin aceste localităţi este interzisa, iar transportul urmeaza să se efectueze pe alte drumuri fixate de consiliul local conform recomandarilor medicului veterinar oficial. Articolul 26 Detinatorii de animale au obligaţia de a asigura, pe toata perioada de deplasare numărul de insotitori şi uneltele necesare pentru ingrijirea, furajarea şi adaparea animalelor. Articolul 27 În caz de aparitie pe parcurs a unor cazuri de imbolnaviri, taieri de urgenta sau moarte la animale, turma va fi oprita într-un loc izolat şi se va anunta imediat consiliul local al localităţii respective, care la randul sau va instiinta neintarziat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale pe teritoriul careia s-au înregistrat aceste evenimente, pentru luarea masurilor ce se impun. Dacă se constată că în turma a aparut o boala epizootica, detinatorii şi insotitorii animalelor sunt obligati a asigura aplicarea intocmai a recomandarilor date de către autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana sau a municipiului Bucureşti Articolul 28 Transportul pe jos al animalelor provenite din zone supuse restrictiilor sanitare veterinare este interzisa. Transportul familiilor de albine Articolul 29 Înainte de efectuarea transportului, medicul veterinar oficial va examina atât familiile de albine ce urmeaza a fi deplasate, cat şi cele care rămân pe loc în stupina respectiva. În cazul când în aceasta stupina se constata boli transmisibile supuse declaraţiei obligatorii, nu se vor admite la transport nici familiile care au fost gasite sanatoase. Articolul 30 La încărcarea stupilor în mijloacele de transport se vor respecta urmatoarele reguli:
63. a)stupii vor fi asezati astfel ca ramele să fie paralele cu directia de mers a vehiculului şi vor fi legati de caroseria acestuia, pentru a se evita caderea sau strivirea lor în timpul deplasarii; ...
64. b)între stupi se va lasă un spatiu pentru a se asigura ventilatia şi a se evita asfixierea albinelor. Tot în acest scop se vor evita transporturile în timpul zilelor calduroase, preferandu-se transporturile pe timpul noptii. Dacă totusi, din cauza distantelor mari, transportul trebuie efectuat şi ziua, este interzis popasul, debarcarea stupilor şi deschiderea urdinisurilor în locuri sau drumuri aglomerate. ... Articolul 31 Detinatorii familiilor de albine sunt obligati sa pregateasca stupii şi sa organizeze transportul astfel încât sa evite pierderile prin asfixierea albinelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, moartea lor din lipsa de hrana sau prin inghet etc. Acte de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor Articolul 32 Detinatorii de bovine, cabaline şi porcine sunt obligati sa posede acte de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor în urmatoarele împrejurări:
65. a)când animalele sunt duse spre vanzare la targuri sau baze de achizitie; ...
66. b)când se trece proprietatea asupra altei persoane, în caz de vanzari, donatii sau mostenire; ...
67. c)când animalele se taie pentru consum public; ...
68. d)când animalele sunt duse temporar sau definitiv pe teritoriul unei alte localităţi; ...
69. e)când animalele sunt transportate cu mijloace auto, pe cale ferata, vapoare, avioane sau alte vehicule; ...
70. f)când animalele sunt duse la expozitii zootehnice organizate în alte localităţi; ...
71. g)biletul de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale în vigoare ... Articolul 33 Pentru animalele din sectorul gospodariilor populatiei, consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale elibereaza "bilete de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor", ca acte oficiale tip, valabile pentru toate speciile, conform anexei 1. Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice vârsta şi individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar. Viteii şi manjii sugari vor fi inscrisi în actele de proprietate ale mamelor lor, atunci când se deplaseaza împreună în alta localitate. Articolul 34 Pentru animalele aparţinând persoanelor juridice - exploatatii de animale proprietatea asupra animalelor va fi atestata, în toate cazurile, printr-o "adeverinta de proprietate" eliberata de conducerea unităţii respective, pe propria raspundere în care se va arata numărul şi specia animalelor, numerele matricole individuale şi scopul pentru care a fost emisa, conform anexei 2. La fel se va proceda şi pentru transportul cailor de curse sau pentru animalele proprietatea circurilor. Articolul 35 Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor vor fi tiparite şi brosate sub forma de condici cu duplicat, a 100 file numerotate. Condicile vor fi comandate prin grija consiliilor judetene şi respectiv al municipiului Bucureşti, care le vor distribui în numar suficient consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale. Evidenta distribuirii şi primirii condicilor de bilete se va tine într-un registru special. Articolul 36 Eliberarea biletelor de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, se face de un salariat al primariei numit prin decizia consiliului local respectiv, instruit asupra modalitatii de completare, care raspunde de exactitatea datelor ce va inscrie şi de gestionarea condicilor de bilete primite. Articolul 37 Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, ca acte de proprietate, sunt valabile 1 an pentru bovine şi cabaline şi 15 zile pentru porcine, după care, în caz de nevoie, trebuie preschimbate. Atunci când proprietatea este trecuta asupra altei persoane, ele dovedesc proprietatea şi însoţesc transportul animalelor numai până la domiciliul noului proprietar sau până la locul de taiere pentru consum public, după care se considera anulate. Modelul biletul de adeverire a proprietăţii este prezentat în anexa 1. Articolul 38 Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, în afara numerelor de ordine inscrise prin tiparire, vor fi numerotate la eliberare de către toate consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale, începând în fiecare an cu nr. 1 şi mergand în continuare până la sfârşitul anului. Eventualele acte, în baza cărora s-au eliberat biletele, se vor insemna cu numărul de eliberare al biletului şi vor fi pastrate împreună cu partea rămasă ca duplicat. Biletele vechi preschimbate sau cele care au servit la transcrierea proprietăţii, se anulează prin scrierea pe ele cu cerneala sau aplicarea unei stampile cu inscripţia "ANULAT". Articolul 39 Nu se vor elibera bilete de adeverirea proprietăţii şi sănătăţii animalelor decat pentru animalele care au fost inscrise în registrul agricol de la comuna şi dacă localitatea respectiva nu se afla sub restrictii sanitare veterinare. În cazul animalelor obtinute din prasila proprie, în rubrica din bilet referitoare la provenienţă se va specifică "Prasila proprie". Când se face transcrierea proprietăţii, în aceeasi rubrica se menţionează numărul, locul şi data eliberarii vechiului bilet, cat şi numărul, locul şi data transcrierii pe numele noului proprietar. În bilete se va inscrie la rubrica respectiva atât localitatea, cat şi destinaţia precisa a animalului (abator, donatie, vanzare la targ etc.). Dacă în bilete s-au inscris date eronate, salariatul insarcinat cu eliberarea acestor acte va face corectura necesară, cu legalizare prin semnatura şi stampila consiliului local respectiv. Articolul 40 În afară de comuna de domiciliu a proprietarului, comunele pe al caror teritoriu funcţionează targuri sau oboare pentru animale, în zilele când au loc acestea, pot face transcrieri de proprietate, în cazuri de vanzare-cumparare, pe biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor emise de alte consilii locale. Evidenta schimbarii proprietăţii asupra animalelor se va tine într-un registru. Articolul 41 În locul celor pierdute, se pot elibera noi bilete de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, numai după declararea pierderii lor la consiliul local în raza caruia domiciliaza proprietarul sau care a facut schimbarea de proprietate. Articolul 42 Animalele trecute într-un act de proprietate nu se pot duce sau transporta decat în localitatea şi pentru destinaţia stabilita în actul respectiv. Schimbarea destinatiei animalelor manate sau transportate în vehicule cu tractiune animala sau mijloace auto, dacă nu exista restrictii sanitare veterinare, se poate face de către salariatul insarcinat cu eliberarea biletelor de proprietate de la consiliul local din localitatea de origine sau dintr-o localitate de pe traseul de parcurs. Când animalele circula sub restrictii sanitare veterinare, schimbarea destinatiei o poate face numai medicul veterinar oficial care raspunde de localitatea în care au ajuns animalele, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor interesate. La fel se va proceda şi în cazul animalelor gasite pe o ruta care nu duce la destinaţia stabilita, după efectuarea unei anchete amanuntite, indiferent de starea sănătăţii animalelor mentionata în acte. Pentru animalele transportate pe calea ferata, cu vapoare sau avioane, destinaţia poate fi schimbata numai cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Modificarea destinatiei în actele de proprietate şi sănătate se face citet, cu certificare prin semnatura şi stampila. Articolul 43 Adeverintele de proprietate eliberate de către persoanele juridice, pentru animalele proprii, sunt valabile pe toata durata transportului, numai în interiorul tarii şi expira odata cu sosirea animalelor la destinaţia stabilita. Articolul 44 Pentru bovine se vor elibera bilete de adeverire a proprietăţii doar până în momentul în care animalele vor fi identificate şi înregistrată în baza de date naţionala şi se vor elibera pasapoartele lor. Articolul 45 Pentru porcine se vor elibera bilete de adeverire a proprietăţii doar până în momentul în care animalele vor fi identificate şi înregistrate în baza de date naţionala. Capitolul III MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE LA ANIMALE Anuntarea cazurilor de boala Articolul 46 Toţi detinatorii de animale, precum şi orice persoană care prin activitatea ce o desfăşoară vine în contact cu animale sau cu produsele de origine animala, au obligaţia sa anunte în termen de cel mult 24 ore, consiliul local sau direct autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aparitia oricarei imbolnaviri, suspiciuni de boala, moartea sau taierea de urgenta a unor animale, precum şi orice informaţii ce deţin despre asemenea cazuri. Exploatatiile de animale, precum şi unitatile militare care au personal sanitar veterinar propriu pentru asistenţa la animalele ce le deţin, vor anunta medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala pe raza de activitate a caruia se afla unitatea, numai cazurile de boli transmisibile la animale sau suspiciunea acestor boli. Se exceptează de la obligaţia anuntarii cazurile de imbolnaviri efectuate intentionat în scopul cercetarilor stiintifice sau pentru producţia de biopreparate la unitatile autorizate în acest scop. Oblibaţiile deţinătorilor de animale şi ale consiliilor locale la aparitia cazurilor de boala Articolul 47 Până la sosirea medicului veterinar oficial, detinatorii de animale sunt obligati sa izoleze animalele bolnave sau suspecte de boala, sa interzica circulatia persoanelor straine în locurile contaminate, sa pastreze cadavrele animalelor moarte sau taiate, sa nu consume şi sa nu instraineze carnea şi produsele provenite de la aceste animale. Articolul 48 Consiliile locale au obligaţia ca, îndată ce au aflat de aparitia unor cazuri de boala, sa anunte fără intarziere pe medicul veterinar oficial, iar până la sosirea acestuia sa ia urmatoarele măsuri:
72. a)sa controleze dacă s-au aplicat masurile de izolare a animalelor bolnave sau suspecte de imbolnavire şi sa impuna restrictii în circulatia animalelor, carnii şi a altor produse de la aceste animale, furajelor şi altor materiale sau obiecte care ar putea fi contaminate; ...
73. b)sa faca cercetari în legătură cu extinderea boli, precum şi catagrafia animalelor din curtile în care sunt animale bolnave sau suspecte de boala; ...
74. c)sa opreasca eliberarea biletelor de proprietate şi adeverire a sănătăţii pentru animale şi sa retraga asemenea acte eliberate anterior; ...
75. d)sa opreasca şi sa inchida într-un loc izolat al localităţii turmele de animale aflate în trecere, la care s-au constatat cazuri sau suspiciuni de boala, până la sosirea medicului veterinar oficial. ... Oblibaţiile medicului veterinar oficial Articolul 49 Medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, în urma înştiinţării primite este obligat a se deplasa fără intarziere în localitatea sau la exploatatia de animale respectiva şi efectueaza urmatoarele:
76. a)controlează masurile luate de deţinătorul de animale sau consiliul local, completandu-le la nevoie; ...
77. b)examineaza animalele bolnave, banuite de boala sau de contaminare, carnea şi produsele provenite de la animalele taiate de urgenta şi face autopsia animalelor moarte; ...
78. c)examineaza toate animalele din speciile receptive din acea localitate şi chiar din localităţile invecinate din raza sa de activitate, dacă boala a aparut în mai multe curti; ...
79. d)efectueaza ancheta epizootologica conform reglementarilor în vigoare pentru a stabili data aparitiei bolii, originea acesteia, dacă au fost scoase din localitate animale bolnave, banuite de boala sau de contaminare, produse de origine animala sau vegetala contaminate. În aceste cazuri va instiinta Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor de pe raza caruia îşi desfăşoară activitatea; ...
80. e)efectueaza orice alte cercetari în vederea precizarii diagnosticului bolii, recoltand probe pentru laborator din cadavrele autopsiate sau din carnea examinata din taieri de urgenta; ...
81. f)în exploatatiile de animale cu medici veterinari proprii, acestia sunt obligati a pune la dispoziţia medicului veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala toate datele şi informaţiile necesare în scopul stabilirii diagnosticului. ... Articolul 50 În cazul când, în urma cercetarilor intreprinse, medicul veterinar oficial de circumscripţia sanitara veterinara zonala exclude existenta unei boli contagioase, dispune ridicarea restrictiilor. Articolul 51 Dacă din cercetarile efectuate nu se poate exclude suspiciunea de boala transmisibila, animalele bolnave şi suspecte se vor izola şi pune în observatie şi se vor recolta probe pentru diagnostic de laborator. În aceste cazuri medicul veterinar oficial este obligat sa instiinteze telefonic Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor; respectiv a municipiului Bucureşti Pentru precizarea diagnosticului, în cazul când nu exista cadavre proaspete şi nici animale taiate de urgenta, medicul veterinar oficial poate dispune, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, taierea unui animal bolnav sau suspect de boala, în scop de diagnostic. Recoltarea, ambalarea şi expedierea probelor în vederea cercetarilor de laborator se vor face în conformitate cu reglementarile în vigoare. Articolul 52 În toate cazurile când exista suspiciunea unei boli transmisibile se aplică toate masurile de combatere ce se referă la boala respectiva, dar nu se declara oficial boala. Articolul 53 Directiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judetene; respectiv a municipiului Bucureşti, imediat ce au fost instiintate despre existenta unei boli transmisibile sau a suspiciunii unei astfel de boli, sunt obligate sa trimita la faţa locului specialisti dotati cu aparatura necesară pentru completarea lucrărilor de diagnostic, extinderea anchetei epizootologice şi completarea masurilor de combatere în raport de rezultatul acestei anchete. Articolul 54 Declararea oficiala a bolii se face de către medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile la animale. Dacă epizootia a aparut intr-o exploatatie se animale, la declararea bolii va participa şi conducerea ale acestei unităţi, precum şi medicul veterinar al acesteia. În actul sanitar veterinar de declarare a epizootiei se va menţiona specia şi numărul de animale existente la care a aparut boala, numărul animalelor moarte sau taiate de urgenta, originea bolii, modul de contaminare a exploatatiei de animale, principalele elemente care au servit la stabilirea diagnosticului, contactele ce s-au realizat în perioada de incubaţie prin animale, oameni, vehicule, produse, furaje, etc., localităţile şi efectivele de animale ce pot fi banuite de contaminare, deficientele constatate în aplicarea masurilor generale şi speciale de profilaxie, masurile de combatere ce se vor aplica adaptate la specificul exploatatiei de animale şi localităţii, responsabilitatile pe persoane şi termenele de executare a acestor măsuri. Articolul 55 În cazul aparitiei unei boli la efectivul de animale aparţinând unei unităţi militare, comandantul acesteia va instiinta imediat pe medicul veterinar militar respectiv. Dacă acesta constata o boala transmisibila sau suspicioneaza o astfel de boala, este obligat sa anunte fără intarziere pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, împreună cu care va stabili masurile ce trebuie aplicate pentru lichidarea focarului şi prevenirea difuzarii epizootiei. În situaţia unităţilor militare cu efective de animale care nu sunt asigurate cu medici veterinari proprii, comandantii unităţilor sunt obligati ca, la aparitia unor boli, sa anunte imediat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, care împreună vor stabili şi urmări aplicarea masurilor ce se impun. Comandantii unităţilor militare cu efective de animale şi personal sanitar veterinar propriu raspund de aplicarea intocmai în unitatile respective a masurilor stabilite, potrivit prevederilor de mai sus, şi vor informa în mod operativ pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale asupra evolutiei epizootiei. În toate aceste situaţii, medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala respectiva va întocmi acte de declarare a bolii conform prevederilor Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile la animale, iar cu sprijinul comandamentului antiepizootic local vor pune în aplicare fără intarziere masurile de aparare a teritoriului amenintat de epizootie. Articolul 56 Concomitent cu declararea oficiala a bolii, medicul veterinar oficial va anunta Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor şi circumscriptiile sanitare veterinare invecinate pe o raza de 20 km. Pentru bolile cu mare difuzibilitate (febra aftoasa, pesta porcina africana, boala veziculoasa a porcului, pseudopesta aviara etc.), precum şi în cazurile când s-au imbolnavit un numar mare de animale sau au fost constatate imbolnaviri şi la oameni, instiintarea se va face telefonic atât la directiile sanitare şi pentru siguranţa alimentelor veterinare judetene, cat şi la circumscriptiile sanitare veterinare zonale invecinate. Articolul 57 În toate cazurile când se constata boli ce pot fi transmise şi la oameni, se va anunta imediat şi medicul uman al circumscriptiei sanitare respective, chiar dacă medicul veterinar oficial nu are cunoştinţa despre ivirea unor cazuri de imbolnaviri la oameni. Articolul 58 Consiliul local comunal, orasenesc sau municipal, în baza actului sanitar veterinar de declarare oficiala a bolii, instituie prin decizie masurile legale necesare, adaptate condiţiunilor locale, pentru combaterea bolii. Punerea în aplicare a deciziei consiliului local, se face prin comandamentele antiepizootice. În functie de evolutia bolii, prevederile deciziei consiliului local, vor putea fi completate, modificate sau revocate de către aceste organe la propunerea scrisa a medicului veterinar oficial sau a unui medic veterinar oficial ierarhic superior. Articolul 59 Masurile sanitare veterinare de combatere prevăzute în actul de declarare oficiala a bolii, în decizia consiliului local, precum şi cele stabilite ulterior, conform prevederilor de la articolul precedent, sunt obligatorii şi trebuie aplicate intocmai de către toate persoanele juridice şi fizice. Articolul 60 Când epizootia prezinta o gravitate deosebită prin difuzibilitatea, evolutia, intinderea şi pagubele ce le produce şi exista pericolul de contaminare şi a altor exploatatii şi efective de animale, directiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor propune convocarea comandamentului antiepizootic judetean şi aplicarea masurilor de combatere pe zone mai largi sau în tot judeţul. Planul de măsuri pentru combaterea epizootiei, insusit de comandamentul antiepizootic judetean şi oficializat prin decizia consiliului judetean, este obligatoriu pentru toate persoanele juridice şi fizice din cadrul judeţului care au sarcini în acest sens. Articolul 61 Dacă epizootia prezinta un pericol deosebit pentru economia naţionala, se convoaca comandamentul antiepizootic central, constituit prin Hotărâre de Guvern, de către preşedintele Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care stabileste masurile ce se impun în toate sectoarele social-economice şi raspunde de aplicarea lor în condiţiile legii. OBLIGATIILE MEDICILOR VETERINARI DE LIBERA PRACTICA IMPUTERNICITI Articolul 62 Medicii de libera practica împuterniciţi în exercitarea profesiunii au urmatoarele obligaţii:
82. a)sa anunte de urgenta Autoritatea Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor despre orice suspiciune privind aparitia unei boli supuse declararii obligatorii, conform legii, precum şi a oricărui risc privind sănătatea animalelor; ...
83. b)sa ia măsuri de urgenta prevăzute de lege, pentru a preveni şi a opri difuzarea unor boli transmisibile ale animalelor sau oricărui risc de natura a afecta sănătatea publică, protectia animalelor, protectia mediului şi siguranţa alimentelor; ...
84. c)sa participe la solicitarea directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respective a municipiului Bucureşti, la acţiuni de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control în cazul izbucnirii unor boli transmisibile emergente pentru România; ...
85. d)sa dispună respectarea perioadelor de asteptare şi intrerupere, referitoare la eliminarea sau prezenta unor reziduuri la animale vii, produse ori subproduse de origine animala destinate consumatorului uman; ...
86. e)sa inregistreze şi sa pastreze, pentru o perioadă stabilita de Autoritatea Sanitara Veterinara şi pentru Sănătatea Animalelor, în registru cu activitatea desfăşurată şi evidenta modului de prescriere, distribuţie şi utilizare a produselor medicinale veterinare, a aditivilor furajeri şi a furajelor medicamentate; ...
87. f)sa pastreze confidentialitatea asupra oricăror fapte, informaţii, documente de care iau cunoştinţa, pentru care exista dreptul de autor; ...
88. g)să respecte toate oblibaţiile ce rezultă din contractele pentru efectuarea unor activităţi sanitare veterinare publice, incheiate cu directiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi raspundere de modul cum acestea sunt efectuate. ... RECOMANDARI PRIVIND ANCHETA EPIZOOTOLOGICA Articolul 63 Ancheta epizootologica constituie un complex de investigatii prin care se urmareste stabilirea condiţiilor de aparitie a unei boli transmisibile, originea, caile de vehiculare, factorii care au favorizat aparitia imbolnavirilor, extinderea şi caile de difuzare a epizootiei şi alte date care sunt necesare în vederea elaborarii şi aplicarii planului de măsuri pentru combaterea şi prevenirea extinderii bolii. În efectuarea anchetei se va tine seama atât de unele aspecte generale, ce trebuie investigate pentru toate bolile transmisibile, cat şi de aspectele speciale legate de caracteristicile epizootologice ale fiecarei boli. Ancheta epizootologica trebuie să stabileasca urmatoarele:

(1)Data aparitiei bolii şi dacă aceasta a fost anunţată la primele suspiciuni. În legătură cu aceasta, în afară de datele anamnetice, luate de la personalul care ingrijeste animalele, se vor analiza evidentele primare din exploatatiile de animale privind curba pierderilor, iar în cazul pasarilor ouatoare şi curba productiei de oua. ...

(2)Aspectele clinice şi anatomopatologice care au creat suspiciunea de boala şi investigatiile suplimentare facute pentru precizarea diagnosticului. ...

(3)Date privind situaţia epizootiei la data efectuării anchetei. În legătură cu aceasta trebuie să se stabileasca: ...

1. a)dacă boala s-a extins în alte curti şi localităţi; ...
2. b)exploatatiile de animale şi numărul curtilor din sectorul gospodariilor populatiei în care a aparut boala; ...
3. c)efectivele de animale receptive din exploatatiile şi curtile particulare infectate, efectivele totale (pe sectoare) din localitatea sau localităţile contaminate; ...
4. d)specia sau speciile afectate; ...
5. e)numărul animalelor imbolnavite, categoria de vârsta, dinamica imbolnavirilor din momentul sesizarii primelor suspiciuni. ...

(4)Originea şi caile de introducere a bolii. Se va analiza dacă în acel efectiv a mai evoluat boala respectiva şi deci infectia este endogena sau a fost introdusa din afara. Pentru aceasta se vor face cercetari pentru a stabili: ...

1. a)dacă în zonele din jur au existat focare de boala cunoscute sau nedeclarate; ...
2. b)dacă boala a fost introdusa cu animale nou achiziţionate. Ce animale, când au fost introduse şi dacă au fost tinute în carantina profilactica. Dacă se banuieste ca boala a fost introdusa prin animale salbatice; ...
3. c)dacă boala a fost introdusa prin import de animale, produse de origine animala, furaje, receptioneri straini; ...
4. d)dacă boala a putut fi introdusa pe cale indirecta, prin persoane, mijloace de transport, furaje şi alte produse şi materii sau diferiti vectori (invazii de rozatoare, păsări migratoare). Când şi în ce împrejurări se banuieste ca s-a introdus infectia pe aceste cai. ... În cazul bolilor telurice (antrax, carbune emfizematos) se va cerceta dacă în localitatea respectiva au evoluat în trecut aceste boli. Se va verifica dacă animalele au pascut în zone cunoscute ca infectate sau dacă au fost hranite cu furaje recoltate de pe astfel de terenuri. De asemenea, dacă se banuieste ca în urma unor inundaţii au fost vehiculati sporii germenilor telurici. În cazul bolilor cu evolutie cronica (tuberculoza, leucoza bovina, bruceloza, paratuberculoza) se va controla când au fost introduse animale noi în efectiv, dacă se cunoaste situaţia sub raportul bolii respective, a efectivelor de provenienţă şi dacă animalele au fost supuse testelor de diagnostic conform instructiunilor. Pentru bolile transmisibile prin monta se va verifica cu ce animale s-a facut monta şi starea sanitara a acestora. În cazul turbarii se va cauta să se stabileasca dacă boala a fost transmisa de către carnivore domestice sau salbatice, când şi în ce împrejurări. Dacă se diagnostica la păsări boli transmisibile prin ou (diaree alba bacilara, tifoza) se va verifica de la ce statie de incubaţie provin puii, de unde se aprovizioneaza cu oua statia de incubaţie şi dacă se cunoaste situaţia, sub raportul acestor boli, a efectivelor de păsări furnizoare de oua. Pentru bolile albinelor se va stabili dacă infectarea s-a produs de la stupine cu familii bolnave amplasate în apropiere, prin familii de albine infectate aduse la stuparit pastoral sau prin introducere de material biologic apicol (familii de albine, roiuri, matci) sau prin inventar apicol nedezinfectat. Pentru bolile viermilor de matase se va verifica dacă boala a fost introdusa prin material biologic sericicol (samanta sau gogosi de viermi de matase) sau prin inventar sericicol nedezinfectat.

(5)Dacă se banuieste ca boala a putut fi difuzata din focar în perioada de incubaţie şi după aparitia clinica, prin miscari de animale, persoane, vehicule, produse, când şi în ce împrejurări, ce zone şi puncte (localităţi, exploatatii de animale) se banuieste ca au putut fi contaminate. ... Ce alte contacte au existat cu focarul sau focarele de boala.

(6)Factorii care au favorizat aparitia şi evolutia bolii în efectiv. În legătură cu aceasta, se vor face investigatii cu privire la: ...

1. a)starea de întreţinere a lotului în care a aparut boala; ...
2. b)dacă alimentatia a fost corespunzătoare cantitativ şi calitativ; ...
3. c)dacă s-au folosit deseuri de abator, de la fabrici de prelucrare a produselor animale sau resturi culinare nesterilizate; ...
4. d)condiţiile de cazare şi microclimat (densitate, ventilatie, temperatura, evacuarea dejectiilor etc.); ...
5. e)situaţia imunologica a fiecarei categorii de vârsta din speciile receptive faţă de epizootia respectiva la data aparitiei bolii şi în special a loturilor în care au aparut imbolnaviri. Se va verifica dacă s-au efectuat vaccinarile prevăzute în schemele oficiale, notandu-se pentru fiecare categorie de vârsta din unitatile contaminate numărul de capete, datele imunizarilor, felul vaccinului (inactivat, viu etc.) seria şi data valabilităţii, condiţiile de pastrare şi de utilizare; ...
6. f)starea de întreţinere a animalelor din lotul în care a aparut boala, la data ultimei vaccinari; ...
7. g)dacă în unitate se aplică tratamentele antistress recomandate prin tehnologii. Dacă s-au aplicat tratamente de necesitate pentru boala respectiva şi ce rezultate s-au obţinut; ...
8. h)dacă au existat deficiente în aplicarea masurilor de profilaxie generală pentru prevenirea introducerii epizootiei în exploatatia de animale (imprejmuire, functionarea filtrelor, dezinfectoarelor, folosirea echipamentului de protecţie, dezinfectia persoanelor, circulatia vehiculelor, sistemul de introducere a materialelor şi de livrare a produselor); ...
9. i)dacă se aplică corect condiţiile de crestere şi exploatare, precum şi masurile sanitare veterinare. Dacă se respecta principiul "totul plin, totul gol" şi dacă se executa curatenia mecanica şi dezinfectia corespunzătoare după depopulare; ...
10. j)dacă se intretin cordoanele vaccinale în jurul exploatatiei de animale şi dacă se cunoaste situaţia sanitara veterinara a animalelor receptive din curtile persoanelor care lucreaza în unitatea respectiva; ...
11. k)dacă în unitate exista invazii de rozatoare; ...
12. l)dacă au intervenit schimbari bruste de temperatura (în special pentru holera şi pasteureloza bovinelor şi porcinelor); ...
13. m)alti factori care au putut favoriza aparitia şi extinderea bolii. ...

(7)Diverse alte aspecte specifice locale în legătură cu aparitia bolii. ...

(8)Dacă aparitia şi extinderea bolii se datoreste unor neglijente, se va stabili în ce constau acestea şi cine se face vinovat. ... Ancheta epizootologica se efectueaza de către medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala pe raza caruia de activitate a aparut boala transmisibila şi se completeaza de către Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Odata cu raportul lunar privind situaţia epizootiilor, Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor va inainta Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala anchetele epizootologice pentru focarele nou-aparute şi o informare privind evolutia din focarele de boli epizootice aparute în perioada raportata. Informarea va fi întocmită urmarindu-se punctajul indicat pentru ancheta epizootologica, dar va cuprinde numai aspecte legate strict de caracteristicile epizootologice ale bolii respective. De asemenea, în informare se vor arata principalele măsuri de combatere aplicate şi aprecieri asupra tendintei de evolutie a epizootiei. Izolarea Articolul 64 Detinatorii de animale sunt obligati sa separe animalele bolnave sau suspecte de boli contagioase, în asa fel încât sa nu se poata efectua un contact direct sau indirect cu cele sanatoase prin coabitare, adapat, ustensile de grajd, ingrijitori, furaje etc. Articolul 65 Izolarea trebuie însoţită de curatenia şi dezinfectia corporala a animalelor sanatoase rămase în locurile unde au aparut cazurile de boala sau suspecte de boala, de curatirea şi dezinfectia locurilor şi grajdurilor de unde s-au scos animalele bolnave, precum şi de alte măsuri de combatere, după specificul bolii. Izolarea se va face în adaposturi special amenajate - izolatoare - aflate la distanta cat mai mare de restul adaposturilor, de care vor trebui să fie separate functional (imprejmuirea izolatoarelor, personal, ustensile, obiecte complet separate de restul exploatatiei). Animalele tinute permanent la pasune se vor izola pe portiunea de pasune unde s-a constatat boala, în afară de cazurile de boala legate de infectia de teren (antrax, carbune emfizematos etc.), când toate animalele inca neimbolnavite vor fi mutate imediat de pe pasunea contaminata. Animalele izolate nu vor putea fi scoase din aceste locuri decat cu aprobarea medicului veterinar oficial. Observatia sanitara veterinara Articolul 66 Observatia sanitara veterinara este o măsura de prevenire şi combatere care se aplică animalelor banuite de infectie şi se face, după caz, prin izolarea acestora. Animalele supuse observatiei se lotizeaza şi se identifica. Durata observatiei este egala cu perioada de incubaţie maxima corespunzătoare bolii banuite. Articolul 67 Detinatorii de animale sunt obligati să asigure adapatul şi hranirea separata a animalelor în observatie şi sa anunte medicului veterinar de libera practica imputernicit iar acesta medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale orice modificare ar surveni în starea de sănătate a acestor animale. Articolul 68 În timpul observatiei, medicul veterinar de libera practica imputernicit, împreună cu medicul veterinar oficial aplica masurile de profilaxie specifică şi va efectua, dacă este cazul, probele revelatorii necesare. Observatia inceteaza numai în urma dispozitiei medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale ori a unui organ sanitar veterinar ierarhic superior sau se completeaza cu măsuri de combatere în cazul aparitiei unei boli contagioase. Carantina Articolul 69 Prin carantina se înţelege complexul de măsuri restrictive ce se impun în circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejectiilor animale etc., cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la animale. În functie de extinderea bolii, difuzibilitatea ei, caile de transmitere şi efectivele de animale amenintate, carantina se aplică asupra unor curti, exploatatii de animale, localităţi, pasuni, comune, grupe de comune sau teritorii mai intinse, iar în cazul unor anumite boli numai asupra unor efective sau categorii de animale şi de produse ale acestora. Articolul 70 După gravitatea evolutiei bolii, usurinta de difuzare şi particularitatile cailor de transmitere, masurile de carantina sunt gradate ca severitate (carantina de gradul I, II şi III). Articolul 71 Carantina de gradul I se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate mare, de tipul febrei aftoase sau a unor boli cu caracter exotic. În aceste situaţii, se iau cele mai severe măsuri, interzicandu-se circulatia animalelor (inclusiv a speciilor nereceptive la boala respectiva), oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala, vehiculelor, uneltelor şi a oricăror obiecte care ar putea fi contaminate. Animalele se ţin închise în adaposturi, care se sigileaza, iar curtile contaminate se pun sub paza. Dejectiile animalelor, asternutul şi resturile de furaje contaminate se distrug zilnic. Intrarea şi ieşirea persoanelor din teritoriile sub carantina este interzisa, putandu-se aproba numai în situaţii excepţionale, de forta majoră, în condiţii speciale de dezinfectie sub supraveghere sanitara veterinara. Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantina se face prin transbordare. În localitatea contaminata se poate circula în mod excepţional cu mijloace auto, în condiţiile prevăzute în instrucţiunile tehnice speciale. Până la stabilizarea situaţiei se interzic activităţile şi manifestarile obstesti care ar putea contribui la difuzarea epizootiei. Articolul 72 Carantina de gradul II se aplică în cazul epizootiilor cu difuzibilitate medie, de tipul pestei porcine clasice. În asemenea situaţii, restrictiile de circulatie se aplică asupra circulaţiei tuturor animalelor, produselor şi persoanelor numai în curtile contaminate. În restul localităţii contaminate se aplică închiderea în adaposturi numai pentru specia afectată. Se interzice introducerea şi scoaterea de animale receptive, precum şi scoaterea de produse de la specia afectată. Persoanele din focar pot iesi în condiţii speciale de dezinfectie, cu aprobarea şi sub supravegherea Autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor locala-teritoriala. Articolul 73 Carantina de gradul III se aplică în cazul bolilor ce se transmit în principal prin contactul direct între animalele receptive (ex. turbarea, tuberculoza, bolile transmisibile prin monta s.a.). În cazul acestor boli se aplică restrictii în circulatia sau reproductia animalelor bolnave şi suspecte, cu unele inlesniri privind circulatia produselor. Articolul 74 Carantina de gradul I şi II se instituie prin decizia biroului executiv al consiliului local, în baza actului sanitar veterinar de constatare şi declarare oficiala a bolii întocmit de către medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, conform prevederilor Ordinului nr. 156/1999. Când teritoriul ce urmeaza a fi supus masurilor de carantina depăşeşte raza unei comune, carantina se instituie prin decizia consiliului judetean, în baza propunerii Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Articolul 75 Carantina de gradul III se instituie numai în baza actului sanitar veterinar de constatare şi declarare oficiala a bolii întocmit de către medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective. Articolul 76 Punerea în aplicare a masurilor restrictive de carantina se face de către consiliile locale, prin comandamentele antiepizootice. Controlul respectarii acestor măsuri revine personalului sanitar veterinar şi de politie, care vor întocmi acte pentru sanctionarea încălcării masurilor dispuse. Articolul 77 Personalul sanitar veterinar este obligat să efectueze toate operaţiunile tehnice de combatere conform instructiunilor oficiale de la Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor ierarhic superioara. Articolul 78 Detinatorii de animale, precum şi conducătorii unităţilor care taie animale, prelucreaza, depozitează, transporta şi valorifica produse de origine animala raspund de respectarea şi aplicarea tuturor masurilor de combatere stabilite de către comandamentele antiepizootice şi sunt obligati să asigure forta de muncă şi alte condiţii necesare pentru efectuarea dezinfectiilor, dezinsectiilor, deratizarilor, contentia animalelor în vederea efectuării operaţiunilor sanitare veterinare obligatorii, precum şi pentru aplicarea altor măsuri ce se impun în scopul lichidarii epizootiei. Articolul 79 Comandamentele antiepizootice sunt obligate sa analizeze periodic mersul epizootiei, sa ia măsuri pentru înlăturarea greutatilor şi deficientelor ce se ivesc, sa stabileasca şi să aplice masurile suplimentare de combatere ce se impun. Articolul 80 Medicii veterinari oficiali vor tine o evidenta clara asupra mersului epizootiei, raportand periodic la Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor despre aceasta şi, ori de cate ori în evolutia epizootiei apar situaţii deosebite. Zona epizootica Articolul 81 Prin zona epizootica se înţelege teritoriul direct amenintat din jurul localitatilor aflate sub măsuri de carantina din cauza unei boli cu mare difuzibilitate, teritorii în care se impune o supraveghere stricta a animalelor sanatoase, precum şi unele restrictii în circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala. Zona epizootica se instituie prin decizia al consiliului judetean respectiv a municipiului Bucureşti, la propunerea directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în functie de gravitatea bolii, zona epizootica poate avea o adancime de 10-30 km. Articolul 82 Aplicarea masurilor restrictive de circulatie a animalelor, produselor de origine animala şi vegetala, precum şi a persoanelor, prevăzute în decizia de instituire a zonei epizootice, este obligatorie pentru toţi detinatorii de animale şi de produse, persoane fizice şi juridice, precum şi pentru consiliile locale, şi politia, iar supravegherea stării sanitare veterinare a animalelor precum şi aplicarea masurilor tehnice de profilaxie revine în sarcina personalului sanitar veterinar. Dezinfectia de urgenta, deratizarea şi dezinsectia în locurile contaminate Articolul 83 Dezinfectia de urgenta are ca scop distrugerea germenilor de boala aflati în adaposturi sau pe locul unde se gasesc animale bolnave, pe animale, în produsele sau dejectiile lor, pe unelte sau utilajele de ingrijire, exploatare sau prelucrare a produselor, pe harnasamente sau vehicule, pe furaje şi în apa de baut, pe hainele şi încălţămintea ingrijitorilor şi altor persoane care au venit în contact cu animale bolnave sau produse contaminate. Articolul 84 Detinatorii de animale, precum şi conducătorii unităţilor contaminate care taie animale, prelucreaza, depozitează, transporta şi valorifica produse de origine animala sunt obligati sa organizeze efectuarea dezinfectiilor de urgenta, sub indrumarea şi controlul personalului sanitar veterinar. În cazul unităţilor care implica un volum mare de lucru, cat şi în cazul bolilor cu difuzibilitate mare sau care prezinta pericol pentru om, dezinfectiile vor fi efectuate cu ajutorul agregatelor speciale de dezinfectie. Articolul 85 La alegerea mijloacelor de dezinfectie se va ţine seama de particularitatile agentului etiologic al bolii, rezistenta lui în mediul exterior şi sensibilitatea faţă de actiunea diferitelor substante dezinfectante. Articolul 86 Pentru prevenirea difuzarii din focarele epizootice a germenilor patogeni prin intermediul rozatoarelor şi mustelor, dezinfectia de urgenta va fi precedata de deratizare în cazul constatarii prezentei rozatoarelor şi va fi completata prin dezinsectii repetate în sezonul de incidenţa a mustelor. Articolul 87 Deratizarile şi dezinsectiile vor fi efectuate de către detinatorii de animale şi conducătorii unităţilor, cu ajutorul formatiunilor specializate autorizate de Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti sau cu echipe şi mijloace proprii, sub indrumarea şi supravegherea personalului sanitar veterinar. Capitolul IV STINGEREA BOLII ŞI RIDICAREA MASURILOR DE CARANTINA Articolul 88 Stingerea oficiala a bolii se face în baza prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi alimentatiei nr. 156/1999, modificat de ordinul nr. 68/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor de medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, atunci când acesta constata ca:

1. a)în teritoriul supus masurilor de carantina nu mai exista animale bolnave sau tinute în observatie pentru boala respectiva; ...
2. b)s-a efectuat dezinfectia finala, precum şi deratizarea şi dezinsectia atunci când acestea au fost necesare; ...
3. c)de la ultimul caz de moarte, vindecare sau taiere din cauza bolii a trecut termenul minim necesar stabilit în instrucţiunile speciale de prevenire şi combatere pentru boala respectiva. ... Articolul 89 Ridicarea masurilor de carantina de gradul I şi II se face în baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala, prin decizia consiliului local. Ridicarea masurilor restrictive în zona epizootica se face prin decizia consiliului local sau judetean, odata cu stingerea oficiala a bolii în localitatea sau localităţile în care a evoluat epizootia. Ridicarea masurilor de carantina de gradul III se face numai în baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala a bolii. Articolul 90 După stingerea oficiala a bolii, pentru unele boli, prevăzute în instrucţiunile speciale de prevenire şi combatere, se vor menţine în continuare unele restrictii în circulatia animalelor trecute prin boala, a produselor provenite de la acestea sau a furajelor, care au acelasi caracter de obligativitate ca şi masurile din perioada de carantina. Aceste măsuri vor fi inscrise în actul de stingere oficiala a bolii întocmit de medicul veterinar oficial. Capitolul V INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA DEZINFECTIEI, DEZINSECTIEI ŞI DERATIZARII Dezinfectia, dezinsectia şi deratizarea sunt operaţii de baza în complexul masurilor de prevenire şi combatere a bolilor infectioase şi parazitare la animale, prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni, precum şi a rozatoarelor şi insectelor ce pot vehicula acesti germeni. Articolul 91 Dezinfectia Dezinfectia cuprinde urmatoarele etape succesive:
4. a)curatirea mecanica; ...
5. b)aplicarea mijloacelor dezinfectante (solutii de substante chimice, flacara, vapori de apa etc.); ...
6. c)respectarea timpului de contact (de expunere la actiunea dezinfectantilor); ...
7. d)indepartarea prin spalare, de pe suprafetele ce pot veni în contact cu animalele, a substanţelor dezinfectante ce pot avea influenţa nociva asupra animalelor; aerisirea incaperilor pentru evacuarea vaporilor de solutii dezinfectante, ce pot fi toxici pentru animale. ... Din punct de vedere al scopului urmarit, dezinfectia poate fi: - profilactica; - de necesitate (în combaterea unor boli). În cazul dezinfectiei de necesitate se disting: - dezinfectia curenta; - dezinfectia finala. Dacă lucrarile din prima etapa, de curatire mecanica, nu sunt facute în mod corespunzător, nu se va trece la etapa urmatoare, de aplicare a dezinfectantului propriu-zis. Curatirea mecanica a obiectivelor supuse dezinfectiei Curatirea mecanica este prima operaţie a dezinfectiei, prin care trebuie să se realizeze indepartarea gunoiului, a resturilor de furaje, a balegarului, a urinei, a stratului de la suprafaţa pamantului din adaposturile şi locurile care au putut fi contaminate şi pot constitui o sursa de raspandire a agentilor patogeni. Curatirea mecanica se efectueaza în urmatoarea ordine:
8. a)se scot din functiune instalatiile electrice, pentru a se evita accidentele prin scurtcircuitele ce se pot produce odata cu stropirea tavanului, peretilor etc. În halele oarbe se vor folosi surse mobile de lumina; ...
9. b)se umezesc cu solutii dezinfectante sau numai cu apa, pardoseala, asternutul, balegarul, jgheaburile, usile, peretii, tavanul, stalpii de sustinere etc., precum şi toate obiectele din grajd (perii, tesale, furci, lopeti, maturi, greble etc.) cu scopul de a se inmuia stratul de gunoi, murdarie, resturi organice, în vederea usurarii spalarii lor şi pentru a împiedica ridicarea prafului, iar odata cu acesta raspandirea agentilor patogeni şi mai ales inhalarea lor şi a prafului de către oameni; ...
10. c)se strange tot gunoiul şi resturile de furaje în gramezi, cat mai aproape de usa, după care se transporta la platforma de gunoi. În cazul bolilor de mare difuzibilitate sau a celor provocate de germeni rezistenti, asa cum este barilul antraxului, gunoiul se va distruge prin ardere sau se va ingropa. Se indeparteaza gunoiul din rigole şi se vidanjeaza dejectiile din fosele şi bazinele colectoare; ...
11. d)stalpii şi toata lemnaria se razuiesc, iar la nevoie se flambeaza cu lampa de benzina sau se trag la rindea. La fel se procedeaza şi cu scandurile de la podele; ...
12. e)se demonteaza instalatiile de distribuire a hranei, de evacuare a balegarului şi alte utilaje (adapatori etc.), în vederea curatirii şi dezinfectiei lor; ...
13. e)se curata cu peria aspra peretii, ieslele, stalpii de sustinere şi tavanul, pentru a se indeparta panzele de paianjen, praful, stropiturile de balegar uscate pe pereti etc.; ...
14. f)se scot şi se curata podelele de lemn, după care se scoate de sub podele un strat de pamant de 15-30 cm, în raport de profunzimea la care s-a infiltrat purinul. Pardoselile din caramida sau ciment vor fi razuite, insistandu-se la crapaturi, rosturi, pentru scoaterea gunoiului; ...
15. g)după curatirea mecanica se efectueaza spalarea minutioasa a pardoselilor, peretilor, stalpilor şi a tuturor suprafeţelor, obiectelor de grajd şi ustensilelor cu jet de apa sub presiune. În lipsa instalaţiilor care să furnizeze apa sub presiune, se va efectua spalarea suprafeţelor de dezinfectat cu apa calda cu detergenti, sapun, soda, după gradul de murdarie, folosindu-se perii de fibra, somoioage sau carpe cu care se spala pardoselile, stalpii de sustinere, peretii, ieslele, adapatorile şi tot mobilierul, precum şi obiectele aflate în adapost; ...
16. h)instalatiile electrice, scoase de sub tensiune, se curata manual sau cu ajutorul jetului de aer sub presiune furnizat de compresoare. Ele vor fi ferite de umezeala pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutarile. Ventilatoarele şi alte utilaje, asa cum sunt bateriile de incalzire a aerului, care nu pot fi spalate, se vor curata tot cu jet de aer comprimat sau manual cu ajutorul periilor; ...
17. i)locul de unde s-a scos pamantul din grajd se umezeste cu apa, se presara cu pulberi sau solutii de substante dezinfectante. În locul pamantului vechi se aduce altul proaspat, din terenuri necontaminate, care apoi se batatoreste; ...
18. j)se repara părţile deteriorate din adaposturi (peretii, tavanul, ferestrele, usile, canalizarea, ventilatoarele etc.). ... Dezinfectia propriu-zisa După terminarea curatirii mecanice se efectueaza dezinfectia propriu-zisa respectand urmatoarele:
19. a)se va verifica gradul de curăţenie a suprafeţelor ce urmeaza a fi dezinfectate; ...
20. b)se va alege dezinfectantului în functie de germenul a cărui distrugere se urmareste, ţinând seama şi de specia şi de categoria de animale, de natura materialelor din care este construit adapostul sau sunt confectionate obiectele şi de temperatura din grajd pe tot timpul cat solutia dezinfectanta trebuie să stea în contact cu suprafetele de dezinfectat; ...
21. c)se va folosi dezinfectantul la concentraţia necesară pentru distrugerea germenilor pentru care se face dezinfectia; ...
22. d)se vor folosi solutiile dezinfectante în cantitatile prevăzute pentru 1 mp suprafaţa de dezinfectat; ...
23. e)se va aplica uniform dezinfectantul prin pulverizare asupra tuturor suprafeţelor ce urmeaza a fi dezinfectate; ...
24. f)se va respecta timpului de contact între dezinfectant şi suprafetele ce se supun dezinfectiei; ...
25. g)odata cu dezinfectia adaposturilor de animale se dezinfecteaza atât curtea gospodariei, cat şi cladirile existente în incinta, precum şi toate ustensilele, obiectele şi materialele aflate în adaposturi sau în curti, pe alei. ... După terminarea dezinfectiei se incheie un act sanitar veterinar, prin care se arata numărul obiectelor dezinfectate, concentraţia folosita, cantitatea de dezinfectant folosit, cantitatea de substanţa activa intrebuintata, suprafaţa dezinfectata în mp etc. (conform modelului din anexa 3). Dezinfectia profilactica Dezinfectia profilactica se efectueaza în unitatea indemna de boli, în scopul distrugerii eventualilor germeni patogeni sau condiţionat patogeni, care constituie microbismul de grajd şi care se dezvolta în adaposturi, influentand negativ sănătatea animalelor, chiar dacă nu dau nastere la stari de boala observabile clinic. Dezinfectia profilactica trebuie precedata de deratizare şi dezinfectie. Dezinfectia profilactica se va efectua de doua ori pe an, primavara, după scoaterea animalelor la pasune şi toamna, înainte de intrarea în stabulatie sau prin scoaterea animalelor în padocuri, ocoale, precum şi după fiecare depopulare. În spitale, clinici şi dispensare veterinare, în abatoare, fabrici care prelucreaza produse de origine animala, în unitatile industriale de producere a fainurilor proteice furajere de origine animala etc. se va face dezinfectia zilnica. Pentru dezinfectia profilactica se pot folosi: solutie de soda caustica 1,5-2%, solutie de aldehida formica 2%, suspensie de var proaspat stins 10-20%, solutie fierbinte de soda calcinata 5%, folosindu-se din aceste solutii cate 1 l/mp. Se dezinfecteaza adaposturile (pardoseli, tavan, pereti, stalpi, precum şi toate ustensilele, obiectele de grajd, materialele etc.), se lasă dezinfectantul sa actioneze o perioadă de 2-3 ore, după care se spala cu apa toate suprafetele stropite cu soda caustica ce ajung în contact cu animalele şi se aeriseste adapostul. Obiectele fără valoare se ard. Dezinfectia de necesitate Dezinfectia de necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli infectioase sau parazitare din momentul înregistrării primelor cazuri de boala şi până la lichidarea focarului. Dezinfectia de necesitate va fi precedata de efectuarea riguroasa a deratizarii şi dacă este cazul şi a dezinsectizarii.
26. a)Dezinfectia curenta, în cadrul dezinfectiei de necesitate, prin dezinfectie curenta se urmareste distrugerea germenilor patogeni pe măsura eliminarii lor de către animalele bolnave, în scopul impiedicarii difuzarii bolii la animalele din focar şi din afara focarului. ... Dezinfectia de necesitate - curenta - se executa zilnic în toate adaposturile de animale, precum şi în toata incinta focarului. Ea se efectueaza prin scoaterea animalelor din locurile unde stau în mod obisnuit, iar în cazul când aceasta nu este posibila sau este contraindicata, se face cu animalele pe loc, dezinfectandu-se spatiile accesibile (alei, rigole, drumuri, locul animalului bolnav etc.). Se vor folosi dezinfectantii indicati pentru agentii patogeni care au produs boala.
27. b)Dezinfectia finala se efectueaza după ce în focarul respectiv nu mai sunt animale bolnave eliminatoare de agenti patogeni, astfel ca toţi germenii patogeni ce au mai ramas în adaposturi, pe ustensile, teren, obiecte etc. să fie distrusi şi să poată fi ridicate masurile de carantina, fără pericol ca boala sa mai difuzeze. ... Dezinfectia finala va fi precedata de o curatire mecanica foarte riguroasa a intregii incinte a focarului. În acest scop, adaposturile vor fi eliberate obligatoriu de animale şi se va proceda la efectuarea curateniei. Ustensilele, obiectele de mica valoare se vor arde sau vor fi flambate. Obiectele care nu pot fi arse sau flambate, după curatire, se vor tine minimum 6 ore în solutie de aldehida formica 5% sau soda caustica 3-5%. În cazul când obiectele sunt contaminate cu germeni sporulati, imbaierea va dura 24 ore. Hainele de protecţie se vor decontamina prin fierbere sau gazare cu formol. Gunoiul şi toate resturile furajere provenite din adaposturile contaminate vor fi arse sau, dacă aceasta nu este posibil, se vor dezinfecta prin metoda biotermica la platforma de gunoi potrivit legii. Padocurile vor fi dezinfectate cu soda caustica sau cu clorura de var, apoi se ara. Se vor ara toate suprafetele de teren aflate între grajduri şi în curtea exploatatiei de animale. Drumurile de acces, gardurile de imprejmuire, orice obiect sau material existent în focar, lemne, caramizi, tractoare, masini etc. vor fi riguros dezinfectate. Animalele, înainte de a fi introduse în adaposturi vor fi de asemenea supuse dezinfectiei corporale. Ţinând seama de circulatia ce se produce, cu aceasta ocazie, din locuri dezinfectate în locuri nedezinfectate şi invers, dezinfectia finala va fi repetata de mai multe ori, în functie de boala şi de cel puţin 2 ori. Articolul 92 Dezinsectia Mijloace pentru combaterea insectelor şi acarienilor Dezinsectia este ansamblul mijloacelor şi metodelor de combatere a insectelor şi acarienilor, care vehiculeaza şi transmit boli infectocontagioase şi parazitare la om şi animale şi care pricinuiesc pagube prin distrugerea şi degradarea produselor ambalajelor etc. Avandu-se în vedere ca o actiune de combatere trebuie să aibă eficacitate ridicata şi de durata, este necesar să se faca cel puţin două aplicaţii la interval de 1-2 saptamani, în functie de ciclul evolutiv al insectei combatute şi toata actiunea să fie însoţită de aplicarea unor măsuri de igiena. Dezinsectia în exploatatiile de animale În exploatatiile de animale, dezinsectia se executa profilactic, în scopul igienizarii adaposturilor. În caz de necesitate, se pot organiza dezinsectii care vizeaza combaterea mustelor, tantarilor, acarienilor etc., indeosebi atunci când evolueaza diferite epizootii. Pentru reusita dezinsectiei, se vor lua măsuri de indepartare a balegarului, resturilor de furaje etc., locuri pe care traiesc, se inmultesc şi se dezvolta majoritatea insectelor. Înainte de aplicarea solutiilor cu actiune insecticida, se va efectua o curatire mecanica a fiecarui adapost în parte, constand din evacuarea gunoaielor şi resturilor din rigolele de scurgere, vidanjarea foselor colectoare, desfundarea şi spalarea canalelor de scurgere, indepartarea prafului de pe pereti, mai ales din colturi şi pe plafoane, spalarea geamurilor; jgheaburile vor fi evacuate de resturile de furaje şi curatate prin spalare cu jet puternic de apa. Galetile, bidoanele de muls, sarea bolovani şi uneltele de lucru, vor fi evacuate în afara adapostului. Este necesar ca în timpul dezinsectiei, animalele să fie evacuate din grajduri, timp de cel puţin 12 ore. Se vor inchide toate sursele de foc, se va deconecta instalatia electrica de la tablou, iar fumatul va fi interzis, intrucat majoritatea substanţelor sunt inflamabile. După aceste măsuri, se va trece la dezinsectia propriu-zisa care consta din pulverizarea unei pelicule fine de substante insecticide, operaţiune care se va executa numai de personal autorizat şi instruit, pentru a se preveni intoxicatia la om şi animale. Pulverizarea solutiilor insecticide se face cu ajutorul pompelor cu presiune. Se pulverizeaza toate suprafetele de contact (peretii interiori, plafoanele, despartiturile boxelor şi padocurilor, peretii exteriori), locuintele, cladirile administrative, laptarii etc. Se va insista asupra locurilor preferate de insecte, cum ar fi: pervazul usilor şi ferestrelor, gurile de aerisire. Aplicarea solutiei se face în strat fin subtire, fără să se produca scurgeri, înainte de introducerea animalelor în adaposturi, se va asigura o aerisire a acestora timp de cel puţin 2 ore, urmata de spalarea geamurilor, ieslelor, adapatorilor şi suprafeţelor care ar putea fi linse de animale. Cadavrele mustelor sau altor insecte, se vor strange şi distruge prin ardere. Aceasta măsura se va respecta cu rigurozitate în exploatatiile avicole şi de porcine, deoarece 10-12 muste intoxicate ingerate de o pasare îi poate provoca moartea, iar 40-50 muste ingerate pot provoca imbolnavirea unui porc. Recomandari generale asupra intrebuintarii insecticidelor
28. a)se va folosi cel mai eficace insecticid; ...
29. b)se va respecta concentraţia solutiei sau emulsiei, natura suprafeţelor pe care s-a aplicat, stabilitatea şi activitatea insecticidului etc.; ...
30. c)se vor instiinta apicultorii aflati pe o raza de 3 km. ... Actiunile periodice de dezinsectie vor fi executate numai de unităţi autorizate sanitar veterinar şi personal calificat. Orice greseala în aplicarea şi manipularea acestor substante, care sunt foarte toxice, poate provoca accidente mortale şi importante pierderi economice. Se va evita contactul dintre substanţa toxica folosita, oameni, animale, furaje, apa de baut etc.; Actiunea de dezinsectie se face cu respectarea normelor de protecţie a muncii, în scopul prevenirii accidentelor la om şi animale. Articolul 93 Deratizarea Mijloace directe de distrugere În acest sens se folosesc:
31. a)mijloace mecanice, prin folosirea de capcane etc., cu efect limitat; ...
32. b)mijloace biologice, respectiv culturi microbiene patogene pentru rozatoare, dar care se pot transmite şi la om, ceea ce face utilizarea lor limitata, necesitand foarte multe precautii; ...
33. c)mijloace chimice de combatere, respectiv substantele acide (rodenticide), care acţionează pe cale digestiva sau respiratorie. ... Dintre mijloacele chimice de combatere se folosesc în special substantele toxice de ingestie şi substantele toxice respiratorii. Substantele toxice de ingestie se aplică sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale impregnate, cu solutii toxice; pulberi folosite în prafuiri. Substantele toxice respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, deoarece distrug toate rozatoarele prezente în galeriile respective sau în spatiul gazat. Toate substantele toxice şi gazdele se folosesc de către unităţi autorizate sanitar veterinar şi personal calificat în acest sens, care cunosc şi trebuie să respecte cu strictete toate regulile de protecţie a muncii în transportul, depozitarea şi utilizarea acestor substante. Anexa 1 (faţa) la norma sanitara veterinara (verso) LOC PENTRU APLICAREA TIMBRULUI FISCAL ŞI ALTE MENŢIUNI Biletul de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale în vigoare Biletul de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, ca act de proprietate, este valabil un an pentru bovine şi cabaline şi 15 zile pentru porcine, după care trebuie preschimbat. Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice vârsta şi individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar. Viteii şi manjii sugari vor fi inscrisi în actele de proprietate ale mamelor lor atunci când se deplaseaza împreună în alta localitate. Când proprietatea este trecuta asupra altei persoane, biletul dovedeste proprietatea şi insoteste animalul(ele) pe timpul transportului până la domiciliul noului proprietar sau locul de taiere, după care se anulează. Adeverirea ca în localitate nu exista boli transmisibile la specia respectiva, este valabila numai la data eliberarii biletului. Certificarea sănătăţii animalului(lor) se face în mod obligatoriu prin certificat sanitar veterinar de transport emis de medicul veterinar de libera practica imputernicit din localitatea de origine. Anexa 2 la norma sanitara veterinara ┌────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┐ │Nr. │ Nr. matricol │ Rasa │ Sexul │ Vârsta │ │crt.│ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ └────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┘ CONDUCATORUL UNITATII SEFUL DE FERMA L.S __________________________ _______________________ Numele, prenumele şi semnatura Numele, prenumele şi semnatura Anexa 3 la norma sanitara veterinara AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARA VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR DIRECTIA SANITARA VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR _________________ Circumscripţia Sanitara Veterinara ______________ VIZAT Medic veterinar oficial _______________________ ACT DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE, DERATIZARE Subsemnatul _____________________________ functia ___________________________ am efectuat la data _________________________ cod exploatatie __________________ din localitatea ____________________________, strada ___________________________ nr. _________, judeţul __________________________, urmatoarele operaţiuni: ┌─────────────┬────────────────┬─────────┬────────────────────┬───────┬────────┐ │ Operaţiunea │Felul şi numărul│Suprafaţa│ Produse folosite │ Conc. │ Temp. │ │ │ obiectivelor │ (
34. mp)│ │ % │ (°C) │ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ └─────────────┴────────────────┴─────────┴────────────────────┴───────┴────────┘ La data efectuării operaţiei temperatura mediului a fost de ________°C ┌────┬───────────────────┬──────┬──────────────┬────────────┬──────────────────┐ │Nr. │Materiale consumate│ U.M. │ Cantitatea │ Valoarea │ Gestiunea │ │crt.│ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ └────┴───────────────────┴──────┴──────────────┴────────────┴──────────────────┘ Valoarea materialelor lei __________________ factura (chitanta) nr. _________ Data _______________ Recomandari _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________. Semnatura executantului, Beneficiar, L.S. _______________________ --------