Normă sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din 3 februarie 2005

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR din 3 februarie 2005 privind masurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 230 bis din 18 martie 2005 ____________ Notă ... *) Aprobata prin Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 18 martie 2005

Capitolul I

DISPOZITII GENERALE

Articolul 1

În cazul unor epizootii care prezinta un pericol deosebit pentru economia naţionala, prin hotărâre a Guvernului se constituie Comandamentul antiepizootic central.

Comandamentul antiepizootic central se convoaca atunci când pe teritoriul tarii, în unul sau mai multe judete, apar boli infectocontagioase de mare difuzibilitate şi de o gravitate deosebită, precum şi atunci când exista pericolul de introducere pe teritoriul tarii a unor boli epizootice grave din tarile limitrofe sau alte tari.

Comandamentul antiepizootic central aproba planurile speciale de măsuri elaborate de Autoritatea Naţionala Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, asigura baza materiala necesară punerii în aplicare a acestora şi urmareste aplicarea masurilor tehnice şi organizatorice de către unitatile şi sectoarele economice centrale şi teritoriale ce sunt în subordonarea fiecarui minister sau organ al administraţiei publice centrale care trebuie să participe la activitatea comandamentului.

Articolul 2

Comandamentul antiepizootic judetean se stabileste prin decizia prefectului. Din acest comandament fac parte: directorul general al Directiei generale pentru agricultura şi dezvoltare rurala, directorul Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (secretar tehnic al comandamentului), directorul Directiei pentru sănătate publică judetean, comandantul politiei judetene, conducătorii instituţiilor şi unităţilor care au activităţi legate de organizarea productiei, transportului, prelucrarii, depozitarii şi valorificarii animalelor şi produselor de origine animala şi vegetala, conducătorii organelor silvice şi de vânătoare judetene, precum şi alti conducatori de institutii, unităţi sau organizaţii care au contingenta cu prevenirea şi combaterea bolilor la animale, după specificul judeţului.

Comandamentul antiepizootic judetean are urmatoarele atribuţii:

La municipiul Bucureşti se organizeaza un comandament antiepizootic al municipiului cu o componenta asemanatoare şi sarcini similare cu cele ale comandamentului antiepizootic judetean.

Articolul 3

Comandamentele antiepizootice municipale, orăşeneşti şi comunale se stabilesc prin deciziile consiliilor locale şi sunt conduse de către primar. În componenta comandamentelor antiepizootice locale vor intra medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale conducătorii tuturor sectoarelor care au contingenta sau pot sprijini actiunile de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale, având ca secretar tehnic pe medicul veterinar de libera practica imputernicit.

Comandamentele municipale, orăşeneşti şi comunale au aceleasi sarcini şi raspunderi pe teritoriul respectiv ca şi comandamentele judetene, cărora le sunt subordonate.

Articolul 4

Responsabilitatea pentru efectuarea acţiunilor tehnice sanitare veterinare de depistare, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale revine personalului sanitar veterinar.

Detinatorii de animale au obligaţia şi raspunderea aplicarii intocmai a masurilor stabilite de Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti, pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale, precum şi de asigurare a bazei materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare, în conformitate cu prevederile actelor normative.

Organele de politie sprijina, personalul sanitar veterinar, pentru respectarea prevederilor legislaţiei veterinare referitoare la circulatia animalelor şi a produselor de origine animala, a masurilor de carantina pentru animalele nou introduse în efectiv sau în cazul aparitiei unor boli infectioase pentru prevenirea şi combaterea acestora.

Consiliile locale raspund de instituirea, organizarea şi punerea în aplicare a masurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om.

Articolul 5

Conducătorii unităţilor şi instituţiilor în care se desfăşoară activităţi de cresterea, exploatarea, transportul şi taierea animalelor, prelucrarea, transportul, depozitarea şi valorificarea produselor de origine animala şi a furajelor, sunt obligati ca la angajarea personalului care desfăşoară astfel de activităţi, precum şi periodic să asigure instruirea temeinica a acestui personal pentru a cunoaste indatoririle ce-i revin în aplicarea normelor şi masurilor prevăzute în legislatia sanitara veterinara.

Capitolul II

Oblibaţiile deţinătorilor de animale

Articolul 6

Detinatorii de animale sau reprezentantii legali ai acestora, inclusiv cei aparţinând ministerelor, au urmatoarele obligaţii:

Este interzisa intrarea în ferma a persoanelor cu imbracaminte şi încălţăminte de strada, precum şi scoaterea echipamentului de protecţie în afara fermei.

Un vestiar-filtru sanitar veterinar se compune din minimum 3 încăperi, din care una este pentru dezbracarea şi pastrarea hainelor şi a incaltamintei de strada, o incapere va fi prevăzută, după caz, cu dus cu apa calda sau chiuvete, lavoare pentru spalare corporala şi dezinfectie şi o incapere pentru pastrarea şi imbracarea echipamentului de protecţie antiepizootica.

Vestiarul simplu este format din 1-2 încăperi fără dus, dar prevăzut cu instalatie de spalare şi dezinfectie a mainilor, cu aceeasi functionalitate ca şi vestiarul-filtru.

Vestiarul sau vestiarul-filtru vor fi amplasate la intrarea în ferma, fluxul functional fiind astfel sistematizat încât intrarea în vestiar să fie în exteriorul fermei, iar ieşirea să fie direct în incinta acesteia;

În incinta fermelor este interzisa introducerea altor animale decat cele proprietatea fermei;

Articolul 7Detinatorii de animale din sectorul gospodariilor populatiei, au urmatoarele obligaţii:

Articolul 8

Orice persoană care prin activitatea ce o desfăşoară vine în contact cu animale are obligaţia sa anunte, fără intarziere, autoritatea sanitara veterinara competenţa şi consiliul local despre aparitia cazurilor la animale.

Examinarea periodica a animalelor

Articolul 9

Pentru descoperirea la timp a bolilor transmisibile şi aplicarea masurilor de prevenire, autoritatea sanitara veterinara va examina ori de cate ori este necesar efectivele de animale atunci când exista suspiciuni sau efectivele se afla intr-o zona amenintata.

Operaţiuni de depistare, vaccinari şi tratamente obligatorii

Articolul 10

În sectorul gospodariilor populatiei se va tine evidenta nominala, pe deţinători, a animalelor la care s-au efectuat operaţiunile, luandu-se măsuri de sanctionare a celor care nu au prezentat animalele precum şi de reprogramare.

Dezinfectia profilactica

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

În sectorul gospodariilor populatiei, detinatorii de animale vor intretine adaposturile acestora în permanenta stare de curăţenie şi cel puţin o dată pe an le vor dezinfecta şi varui prin mijloace proprii.

Articolul 14

Dezinfectia profilactica se va executa conform normelor sanitare veterinare.

Carantina profilactica

Articolul 15

Articolul 16

Locul de carantina trebuie să fie autorizat sanitar veterinar, se stabileste cu avizul medicului veterinar oficial, iar pentru animalele de import, cu avizul Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti şi trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii:

Înainte de introducerea animalelor, întreaga unitate va fi riguros dezinfectata şi deratizata, popularea facandu-se cu avizul medicului veterinar oficial sau de către medicul veterinar propriu.

Articolul 17

Articolul 18La intrarea animalelor în carantina se va efectua:

Toate constatarile facute cu aceasta ocazie, precum şi programul stabilit pentru desfăşurarea acţiunilor sanitare veterinare, vor fi consemnate în registrul unităţii.

Articolul 19Carantina profilactica dureaza 30 zile în condiţiile asigurarii:

Articolul 20

Articolul 21

Profilaxia bolilor legate de pajistile naturale

Articolul 22

Pentru prevenirea contaminarii sau infestarii animalelor cu germeni infectiosi şi parazitari în perioada de pasunat sau prin consum de furaje recoltate de pe pajisti naturale, medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de libera practica împuterniciţi sunt obligati sa examineze în mod periodic pajistile naturale pentru identificarea zonelor care pot constitui surse de imbolnavire a animalelor şi sa stabileasca masurile profilactice ce se impun.

Articolul 23

Exploatatiile de animale care deţin sau au în folosinţă pajisti naturale şi consiliile locale, care au în administratie pasuni şi fanete naturale au urmatoarele obligaţii:

Circulatia animalelor pe jos

Articolul 24

Animalele se pot deplasa pe jos în turme constituite în grupuri mici sau individual, manate de ingrijitori sau proprietari, sau inhamate la diferite vehicule, pe urmatoarele distante zilnice maxime:

18 km - bovinele de reproductie (exceptandu-se cele în stadiu avansat de gestatie sau în prima luna de lactatie);

25 km - ovinele şi caprinele;

25-100 km - cabalinele şi bovinele de muncă inhamate la vehicule sau diferite utilaje, în functie de greutatea incarcaturii tractate, de natura terenurilor şi starea drumurilor.

Transportul pe jos al porcilor nu se admite decat dacă timpul este racoros şi statia de îmbarcare sau locul de destinatie sunt apropiate (0,5-1 km).

Articolul 25

Consiliile judetene, municipale, orăşeneşti şi comunale, în functie de teritoriul pe care se face deplasarea animalelor, vor stabili traseele de urmat şi vor fixa locurile de pasunat, de stationare pentru furajare şi adapare şi locurile de popas pentru noapte, astfel ca animalele în trecere sa nu vina în contact cu animalele din localităţile de tranzit. Când localităţile de trecere a animalelor sunt supuse unor restrictii sanitare veterinare din cauza diferitelor boli, trecerea prin aceste localităţi este interzisa, iar transportul urmeaza să se efectueze pe alte drumuri fixate de consiliul local conform recomandarilor medicului veterinar oficial.

Articolul 26

Detinatorii de animale au obligaţia de a asigura, pe toata perioada de deplasare numărul de insotitori şi uneltele necesare pentru ingrijirea, furajarea şi adaparea animalelor.

Articolul 27

În caz de aparitie pe parcurs a unor cazuri de imbolnaviri, taieri de urgenta sau moarte la animale, turma va fi oprita într-un loc izolat şi se va anunta imediat consiliul local al localităţii respective, care la randul sau va instiinta neintarziat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale pe teritoriul careia s-au înregistrat aceste evenimente, pentru luarea masurilor ce se impun. Dacă se constată că în turma a aparut o boala epizootica, detinatorii şi insotitorii animalelor sunt obligati a asigura aplicarea intocmai a recomandarilor date de către autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana sau a municipiului Bucureşti

Articolul 28

Transportul pe jos al animalelor provenite din zone supuse restrictiilor sanitare veterinare este interzisa.

Transportul familiilor de albine

Articolul 29

Înainte de efectuarea transportului, medicul veterinar oficial va examina atât familiile de albine ce urmeaza a fi deplasate, cat şi cele care rămân pe loc în stupina respectiva. În cazul când în aceasta stupina se constata boli transmisibile supuse declaraţiei obligatorii, nu se vor admite la transport nici familiile care au fost gasite sanatoase.

Articolul 30La încărcarea stupilor în mijloacele de transport se vor respecta urmatoarele reguli:

Articolul 31

Detinatorii familiilor de albine sunt obligati sa pregateasca stupii şi sa organizeze transportul astfel încât sa evite pierderile prin asfixierea albinelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, moartea lor din lipsa de hrana sau prin inghet etc.

Acte de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor

Articolul 32

Detinatorii de bovine, cabaline şi porcine sunt obligati sa posede acte de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor în urmatoarele împrejurări:

Articolul 33

Pentru animalele din sectorul gospodariilor populatiei, consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale elibereaza "bilete de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor", ca acte oficiale tip, valabile pentru toate speciile, conform anexei 1.

Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice vârsta şi individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar.

Viteii şi manjii sugari vor fi inscrisi în actele de proprietate ale mamelor lor, atunci când se deplaseaza împreună în alta localitate.

Articolul 34

Pentru animalele aparţinând persoanelor juridice - exploatatii de animale proprietatea asupra animalelor va fi atestata, în toate cazurile, printr-o "adeverinta de proprietate" eliberata de conducerea unităţii respective, pe propria raspundere în care se va arata numărul şi specia animalelor, numerele matricole individuale şi scopul pentru care a fost emisa, conform anexei 2.

La fel se va proceda şi pentru transportul cailor de curse sau pentru animalele proprietatea circurilor.

Articolul 35

Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor vor fi tiparite şi brosate sub forma de condici cu duplicat, a 100 file numerotate. Condicile vor fi comandate prin grija consiliilor judetene şi respectiv al municipiului Bucureşti, care le vor distribui în numar suficient consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale. Evidenta distribuirii şi primirii condicilor de bilete se va tine într-un registru special.

Articolul 36

Eliberarea biletelor de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, se face de un salariat al primariei numit prin decizia consiliului local respectiv, instruit asupra modalitatii de completare, care raspunde de exactitatea datelor ce va inscrie şi de gestionarea condicilor de bilete primite.

Articolul 37

Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, ca acte de proprietate, sunt valabile 1 an pentru bovine şi cabaline şi 15 zile pentru porcine, după care, în caz de nevoie, trebuie preschimbate. Atunci când proprietatea este trecuta asupra altei persoane, ele dovedesc proprietatea şi însoţesc transportul animalelor numai până la domiciliul noului proprietar sau până la locul de taiere pentru consum public, după care se considera anulate. Modelul biletul de adeverire a proprietăţii este prezentat în anexa 1.

Articolul 38

Biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, în afara numerelor de ordine inscrise prin tiparire, vor fi numerotate la eliberare de către toate consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale, începând în fiecare an cu nr. 1 şi mergand în continuare până la sfârşitul anului. Eventualele acte, în baza cărora s-au eliberat biletele, se vor insemna cu numărul de eliberare al biletului şi vor fi pastrate împreună cu partea rămasă ca duplicat. Biletele vechi preschimbate sau cele care au servit la transcrierea proprietăţii, se anulează prin scrierea pe ele cu cerneala sau aplicarea unei stampile cu inscripţia "ANULAT".

Articolul 39

Nu se vor elibera bilete de adeverirea proprietăţii şi sănătăţii animalelor decat pentru animalele care au fost inscrise în registrul agricol de la comuna şi dacă localitatea respectiva nu se afla sub restrictii sanitare veterinare.

În cazul animalelor obtinute din prasila proprie, în rubrica din bilet referitoare la provenienţă se va specifică "Prasila proprie". Când se face transcrierea proprietăţii, în aceeasi rubrica se menţionează numărul, locul şi data eliberarii vechiului bilet, cat şi numărul, locul şi data transcrierii pe numele noului proprietar. În bilete se va inscrie la rubrica respectiva atât localitatea, cat şi destinaţia precisa a animalului (abator, donatie, vanzare la targ etc.). Dacă în bilete s-au inscris date eronate, salariatul insarcinat cu eliberarea acestor acte va face corectura necesară, cu legalizare prin semnatura şi stampila consiliului local respectiv.

Articolul 40

În afară de comuna de domiciliu a proprietarului, comunele pe al caror teritoriu funcţionează targuri sau oboare pentru animale, în zilele când au loc acestea, pot face transcrieri de proprietate, în cazuri de vanzare-cumparare, pe biletele de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor emise de alte consilii locale.

Evidenta schimbarii proprietăţii asupra animalelor se va tine într-un registru.

Articolul 41

În locul celor pierdute, se pot elibera noi bilete de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, numai după declararea pierderii lor la consiliul local în raza caruia domiciliaza proprietarul sau care a facut schimbarea de proprietate.

Articolul 42

Animalele trecute într-un act de proprietate nu se pot duce sau transporta decat în localitatea şi pentru destinaţia stabilita în actul respectiv.

Schimbarea destinatiei animalelor manate sau transportate în vehicule cu tractiune animala sau mijloace auto, dacă nu exista restrictii sanitare veterinare, se poate face de către salariatul insarcinat cu eliberarea biletelor de proprietate de la consiliul local din localitatea de origine sau dintr-o localitate de pe traseul de parcurs.

Când animalele circula sub restrictii sanitare veterinare, schimbarea destinatiei o poate face numai medicul veterinar oficial care raspunde de localitatea în care au ajuns animalele, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor interesate. La fel se va proceda şi în cazul animalelor gasite pe o ruta care nu duce la destinaţia stabilita, după efectuarea unei anchete amanuntite, indiferent de starea sănătăţii animalelor mentionata în acte.

Pentru animalele transportate pe calea ferata, cu vapoare sau avioane, destinaţia poate fi schimbata numai cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Modificarea destinatiei în actele de proprietate şi sănătate se face citet, cu certificare prin semnatura şi stampila.

Articolul 43

Adeverintele de proprietate eliberate de către persoanele juridice, pentru animalele proprii, sunt valabile pe toata durata transportului, numai în interiorul tarii şi expira odata cu sosirea animalelor la destinaţia stabilita.

Articolul 44

Pentru bovine se vor elibera bilete de adeverire a proprietăţii doar până în momentul în care animalele vor fi identificate şi înregistrată în baza de date naţionala şi se vor elibera pasapoartele lor.

Articolul 45

Pentru porcine se vor elibera bilete de adeverire a proprietăţii doar până în momentul în care animalele vor fi identificate şi înregistrate în baza de date naţionala.

Capitolul III

MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE LA ANIMALE Anuntarea cazurilor de boala

Articolul 46

Toţi detinatorii de animale, precum şi orice persoană care prin activitatea ce o desfăşoară vine în contact cu animale sau cu produsele de origine animala, au obligaţia sa anunte în termen de cel mult 24 ore, consiliul local sau direct autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aparitia oricarei imbolnaviri, suspiciuni de boala, moartea sau taierea de urgenta a unor animale, precum şi orice informaţii ce deţin despre asemenea cazuri.

Exploatatiile de animale, precum şi unitatile militare care au personal sanitar veterinar propriu pentru asistenţa la animalele ce le deţin, vor anunta medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala pe raza de activitate a caruia se afla unitatea, numai cazurile de boli transmisibile la animale sau suspiciunea acestor boli.

Se exceptează de la obligaţia anuntarii cazurile de imbolnaviri efectuate intentionat în scopul cercetarilor stiintifice sau pentru producţia de biopreparate la unitatile autorizate în acest scop.

Oblibaţiile deţinătorilor de animale şi ale consiliilor locale la aparitia cazurilor de boala

Articolul 47

Până la sosirea medicului veterinar oficial, detinatorii de animale sunt obligati sa izoleze animalele bolnave sau suspecte de boala, sa interzica circulatia persoanelor straine în locurile contaminate, sa pastreze cadavrele animalelor moarte sau taiate, sa nu consume şi sa nu instraineze carnea şi produsele provenite de la aceste animale.

Articolul 48

Consiliile locale au obligaţia ca, îndată ce au aflat de aparitia unor cazuri de boala, sa anunte fără intarziere pe medicul veterinar oficial, iar până la sosirea acestuia sa ia urmatoarele măsuri:

Oblibaţiile medicului veterinar oficial

Articolul 49

Medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, în urma înştiinţării primite este obligat a se deplasa fără intarziere în localitatea sau la exploatatia de animale respectiva şi efectueaza urmatoarele:

Articolul 50

În cazul când, în urma cercetarilor intreprinse, medicul veterinar oficial de circumscripţia sanitara veterinara zonala exclude existenta unei boli contagioase, dispune ridicarea restrictiilor.

Articolul 51

Dacă din cercetarile efectuate nu se poate exclude suspiciunea de boala transmisibila, animalele bolnave şi suspecte se vor izola şi pune în observatie şi se vor recolta probe pentru diagnostic de laborator.

În aceste cazuri medicul veterinar oficial este obligat sa instiinteze telefonic Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor; respectiv a municipiului Bucureşti Pentru precizarea diagnosticului, în cazul când nu exista cadavre proaspete şi nici animale taiate de urgenta, medicul veterinar oficial poate dispune, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, taierea unui animal bolnav sau suspect de boala, în scop de diagnostic.

Recoltarea, ambalarea şi expedierea probelor în vederea cercetarilor de laborator se vor face în conformitate cu reglementarile în vigoare.

Articolul 52

În toate cazurile când exista suspiciunea unei boli transmisibile se aplică toate masurile de combatere ce se referă la boala respectiva, dar nu se declara oficial boala.

Articolul 53

Directiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judetene; respectiv a municipiului Bucureşti, imediat ce au fost instiintate despre existenta unei boli transmisibile sau a suspiciunii unei astfel de boli, sunt obligate sa trimita la faţa locului specialisti dotati cu aparatura necesară pentru completarea lucrărilor de diagnostic, extinderea anchetei epizootologice şi completarea masurilor de combatere în raport de rezultatul acestei anchete.

Articolul 54

Declararea oficiala a bolii se face de către medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile la animale.

Dacă epizootia a aparut intr-o exploatatie se animale, la declararea bolii va participa şi conducerea ale acestei unităţi, precum şi medicul veterinar al acesteia.

În actul sanitar veterinar de declarare a epizootiei se va menţiona specia şi numărul de animale existente la care a aparut boala, numărul animalelor moarte sau taiate de urgenta, originea bolii, modul de contaminare a exploatatiei de animale, principalele elemente care au servit la stabilirea diagnosticului, contactele ce s-au realizat în perioada de incubaţie prin animale, oameni, vehicule, produse, furaje, etc., localităţile şi efectivele de animale ce pot fi banuite de contaminare, deficientele constatate în aplicarea masurilor generale şi speciale de profilaxie, masurile de combatere ce se vor aplica adaptate la specificul exploatatiei de animale şi localităţii, responsabilitatile pe persoane şi termenele de executare a acestor măsuri.

Articolul 55

În cazul aparitiei unei boli la efectivul de animale aparţinând unei unităţi militare, comandantul acesteia va instiinta imediat pe medicul veterinar militar respectiv.

Dacă acesta constata o boala transmisibila sau suspicioneaza o astfel de boala, este obligat sa anunte fără intarziere pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, împreună cu care va stabili masurile ce trebuie aplicate pentru lichidarea focarului şi prevenirea difuzarii epizootiei.

În situaţia unităţilor militare cu efective de animale care nu sunt asigurate cu medici veterinari proprii, comandantii unităţilor sunt obligati ca, la aparitia unor boli, sa anunte imediat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, care împreună vor stabili şi urmări aplicarea masurilor ce se impun.

Comandantii unităţilor militare cu efective de animale şi personal sanitar veterinar propriu raspund de aplicarea intocmai în unitatile respective a masurilor stabilite, potrivit prevederilor de mai sus, şi vor informa în mod operativ pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale asupra evolutiei epizootiei.

În toate aceste situaţii, medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala respectiva va întocmi acte de declarare a bolii conform prevederilor Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile la animale, iar cu sprijinul comandamentului antiepizootic local vor pune în aplicare fără intarziere masurile de aparare a teritoriului amenintat de epizootie.

Articolul 56

Concomitent cu declararea oficiala a bolii, medicul veterinar oficial va anunta Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor şi circumscriptiile sanitare veterinare invecinate pe o raza de 20 km. Pentru bolile cu mare difuzibilitate (febra aftoasa, pesta porcina africana, boala veziculoasa a porcului, pseudopesta aviara etc.), precum şi în cazurile când s-au imbolnavit un numar mare de animale sau au fost constatate imbolnaviri şi la oameni, instiintarea se va face telefonic atât la directiile sanitare şi pentru siguranţa alimentelor veterinare judetene, cat şi la circumscriptiile sanitare veterinare zonale invecinate.

Articolul 57

În toate cazurile când se constata boli ce pot fi transmise şi la oameni, se va anunta imediat şi medicul uman al circumscriptiei sanitare respective, chiar dacă medicul veterinar oficial nu are cunoştinţa despre ivirea unor cazuri de imbolnaviri la oameni.

Articolul 58

Consiliul local comunal, orasenesc sau municipal, în baza actului sanitar veterinar de declarare oficiala a bolii, instituie prin decizie masurile legale necesare, adaptate condiţiunilor locale, pentru combaterea bolii.

Punerea în aplicare a deciziei consiliului local, se face prin comandamentele antiepizootice.

În functie de evolutia bolii, prevederile deciziei consiliului local, vor putea fi completate, modificate sau revocate de către aceste organe la propunerea scrisa a medicului veterinar oficial sau a unui medic veterinar oficial ierarhic superior.

Articolul 59

Masurile sanitare veterinare de combatere prevăzute în actul de declarare oficiala a bolii, în decizia consiliului local, precum şi cele stabilite ulterior, conform prevederilor de la articolul precedent, sunt obligatorii şi trebuie aplicate intocmai de către toate persoanele juridice şi fizice.

Articolul 60

Când epizootia prezinta o gravitate deosebită prin difuzibilitatea, evolutia, intinderea şi pagubele ce le produce şi exista pericolul de contaminare şi a altor exploatatii şi efective de animale, directiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor propune convocarea comandamentului antiepizootic judetean şi aplicarea masurilor de combatere pe zone mai largi sau în tot judeţul. Planul de măsuri pentru combaterea epizootiei, insusit de comandamentul antiepizootic judetean şi oficializat prin decizia consiliului judetean, este obligatoriu pentru toate persoanele juridice şi fizice din cadrul judeţului care au sarcini în acest sens.

Articolul 61

Dacă epizootia prezinta un pericol deosebit pentru economia naţionala, se convoaca comandamentul antiepizootic central, constituit prin Hotărâre de Guvern, de către preşedintele Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care stabileste masurile ce se impun în toate sectoarele social-economice şi raspunde de aplicarea lor în condiţiile legii.

OBLIGATIILE MEDICILOR VETERINARI DE LIBERA PRACTICA IMPUTERNICITI

Articolul 62Medicii de libera practica împuterniciţi în exercitarea profesiunii au urmatoarele obligaţii:

RECOMANDARI PRIVIND ANCHETA EPIZOOTOLOGICA

Articolul 63

Ancheta epizootologica constituie un complex de investigatii prin care se urmareste stabilirea condiţiilor de aparitie a unei boli transmisibile, originea, caile de vehiculare, factorii care au favorizat aparitia imbolnavirilor, extinderea şi caile de difuzare a epizootiei şi alte date care sunt necesare în vederea elaborarii şi aplicarii planului de măsuri pentru combaterea şi prevenirea extinderii bolii.

În efectuarea anchetei se va tine seama atât de unele aspecte generale, ce trebuie investigate pentru toate bolile transmisibile, cat şi de aspectele speciale legate de caracteristicile epizootologice ale fiecarei boli.

Ancheta epizootologica trebuie să stabileasca urmatoarele:

În cazul bolilor telurice (antrax, carbune emfizematos) se va cerceta dacă în localitatea respectiva au evoluat în trecut aceste boli. Se va verifica dacă animalele au pascut în zone cunoscute ca infectate sau dacă au fost hranite cu furaje recoltate de pe astfel de terenuri. De asemenea, dacă se banuieste ca în urma unor inundaţii au fost vehiculati sporii germenilor telurici.

În cazul bolilor cu evolutie cronica (tuberculoza, leucoza bovina, bruceloza, paratuberculoza) se va controla când au fost introduse animale noi în efectiv, dacă se cunoaste situaţia sub raportul bolii respective, a efectivelor de provenienţă şi dacă animalele au fost supuse testelor de diagnostic conform instructiunilor.

Pentru bolile transmisibile prin monta se va verifica cu ce animale s-a facut monta şi starea sanitara a acestora.

În cazul turbarii se va cauta să se stabileasca dacă boala a fost transmisa de către carnivore domestice sau salbatice, când şi în ce împrejurări.

Dacă se diagnostica la păsări boli transmisibile prin ou (diaree alba bacilara, tifoza) se va verifica de la ce statie de incubaţie provin puii, de unde se aprovizioneaza cu oua statia de incubaţie şi dacă se cunoaste situaţia, sub raportul acestor boli, a efectivelor de păsări furnizoare de oua.

Pentru bolile albinelor se va stabili dacă infectarea s-a produs de la stupine cu familii bolnave amplasate în apropiere, prin familii de albine infectate aduse la stuparit pastoral sau prin introducere de material biologic apicol (familii de albine, roiuri, matci) sau prin inventar apicol nedezinfectat.

Pentru bolile viermilor de matase se va verifica dacă boala a fost introdusa prin material biologic sericicol (samanta sau gogosi de viermi de matase) sau prin inventar sericicol nedezinfectat.

Ce alte contacte au existat cu focarul sau focarele de boala.

Ancheta epizootologica se efectueaza de către medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitara veterinara zonala pe raza caruia de activitate a aparut boala transmisibila şi se completeaza de către Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.

Odata cu raportul lunar privind situaţia epizootiilor, Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor va inainta Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala anchetele epizootologice pentru focarele nou-aparute şi o informare privind evolutia din focarele de boli epizootice aparute în perioada raportata.

Informarea va fi întocmită urmarindu-se punctajul indicat pentru ancheta epizootologica, dar va cuprinde numai aspecte legate strict de caracteristicile epizootologice ale bolii respective. De asemenea, în informare se vor arata principalele măsuri de combatere aplicate şi aprecieri asupra tendintei de evolutie a epizootiei.

Izolarea

Articolul 64

Detinatorii de animale sunt obligati sa separe animalele bolnave sau suspecte de boli contagioase, în asa fel încât sa nu se poata efectua un contact direct sau indirect cu cele sanatoase prin coabitare, adapat, ustensile de grajd, ingrijitori, furaje etc.

Articolul 65

Izolarea trebuie însoţită de curatenia şi dezinfectia corporala a animalelor sanatoase rămase în locurile unde au aparut cazurile de boala sau suspecte de boala, de curatirea şi dezinfectia locurilor şi grajdurilor de unde s-au scos animalele bolnave, precum şi de alte măsuri de combatere, după specificul bolii.

Izolarea se va face în adaposturi special amenajate - izolatoare - aflate la distanta cat mai mare de restul adaposturilor, de care vor trebui să fie separate functional (imprejmuirea izolatoarelor, personal, ustensile, obiecte complet separate de restul exploatatiei).

Animalele tinute permanent la pasune se vor izola pe portiunea de pasune unde s-a constatat boala, în afară de cazurile de boala legate de infectia de teren (antrax, carbune emfizematos etc.), când toate animalele inca neimbolnavite vor fi mutate imediat de pe pasunea contaminata.

Animalele izolate nu vor putea fi scoase din aceste locuri decat cu aprobarea medicului veterinar oficial.

Observatia sanitara veterinara

Articolul 66

Observatia sanitara veterinara este o măsura de prevenire şi combatere care se aplică animalelor banuite de infectie şi se face, după caz, prin izolarea acestora. Animalele supuse observatiei se lotizeaza şi se identifica. Durata observatiei este egala cu perioada de incubaţie maxima corespunzătoare bolii banuite.

Articolul 67

Detinatorii de animale sunt obligati să asigure adapatul şi hranirea separata a animalelor în observatie şi sa anunte medicului veterinar de libera practica imputernicit iar acesta medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale orice modificare ar surveni în starea de sănătate a acestor animale.

Articolul 68

În timpul observatiei, medicul veterinar de libera practica imputernicit, împreună cu medicul veterinar oficial aplica masurile de profilaxie specifică şi va efectua, dacă este cazul, probele revelatorii necesare. Observatia inceteaza numai în urma dispozitiei medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale ori a unui organ sanitar veterinar ierarhic superior sau se completeaza cu măsuri de combatere în cazul aparitiei unei boli contagioase.

Carantina

Articolul 69

Prin carantina se înţelege complexul de măsuri restrictive ce se impun în circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejectiilor animale etc., cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la animale.

În functie de extinderea bolii, difuzibilitatea ei, caile de transmitere şi efectivele de animale amenintate, carantina se aplică asupra unor curti, exploatatii de animale, localităţi, pasuni, comune, grupe de comune sau teritorii mai intinse, iar în cazul unor anumite boli numai asupra unor efective sau categorii de animale şi de produse ale acestora.

Articolul 70

După gravitatea evolutiei bolii, usurinta de difuzare şi particularitatile cailor de transmitere, masurile de carantina sunt gradate ca severitate (carantina de gradul I, II şi III).

Articolul 71

Carantina de gradul I se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate mare, de tipul febrei aftoase sau a unor boli cu caracter exotic. În aceste situaţii, se iau cele mai severe măsuri, interzicandu-se circulatia animalelor (inclusiv a speciilor nereceptive la boala respectiva), oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala, vehiculelor, uneltelor şi a oricăror obiecte care ar putea fi contaminate.

Animalele se ţin închise în adaposturi, care se sigileaza, iar curtile contaminate se pun sub paza. Dejectiile animalelor, asternutul şi resturile de furaje contaminate se distrug zilnic.

Intrarea şi ieşirea persoanelor din teritoriile sub carantina este interzisa, putandu-se aproba numai în situaţii excepţionale, de forta majoră, în condiţii speciale de dezinfectie sub supraveghere sanitara veterinara.

Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantina se face prin transbordare. În localitatea contaminata se poate circula în mod excepţional cu mijloace auto, în condiţiile prevăzute în instrucţiunile tehnice speciale. Până la stabilizarea situaţiei se interzic activităţile şi manifestarile obstesti care ar putea contribui la difuzarea epizootiei.

Articolul 72

Carantina de gradul II se aplică în cazul epizootiilor cu difuzibilitate medie, de tipul pestei porcine clasice. În asemenea situaţii, restrictiile de circulatie se aplică asupra circulaţiei tuturor animalelor, produselor şi persoanelor numai în curtile contaminate. În restul localităţii contaminate se aplică închiderea în adaposturi numai pentru specia afectată. Se interzice introducerea şi scoaterea de animale receptive, precum şi scoaterea de produse de la specia afectată.

Persoanele din focar pot iesi în condiţii speciale de dezinfectie, cu aprobarea şi sub supravegherea Autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor locala-teritoriala.

Articolul 73

Carantina de gradul III se aplică în cazul bolilor ce se transmit în principal prin contactul direct între animalele receptive (ex. turbarea, tuberculoza, bolile transmisibile prin monta s.a.). În cazul acestor boli se aplică restrictii în circulatia sau reproductia animalelor bolnave şi suspecte, cu unele inlesniri privind circulatia produselor.

Articolul 74

Carantina de gradul I şi II se instituie prin decizia biroului executiv al consiliului local, în baza actului sanitar veterinar de constatare şi declarare oficiala a bolii întocmit de către medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, conform prevederilor Ordinului nr. 156/1999.

Când teritoriul ce urmeaza a fi supus masurilor de carantina depăşeşte raza unei comune, carantina se instituie prin decizia consiliului judetean, în baza propunerii Directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Articolul 75

Carantina de gradul III se instituie numai în baza actului sanitar veterinar de constatare şi declarare oficiala a bolii întocmit de către medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective.

Articolul 76

Punerea în aplicare a masurilor restrictive de carantina se face de către consiliile locale, prin comandamentele antiepizootice. Controlul respectarii acestor măsuri revine personalului sanitar veterinar şi de politie, care vor întocmi acte pentru sanctionarea încălcării masurilor dispuse.

Articolul 77

Personalul sanitar veterinar este obligat să efectueze toate operaţiunile tehnice de combatere conform instructiunilor oficiale de la Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor ierarhic superioara.

Articolul 78

Detinatorii de animale, precum şi conducătorii unităţilor care taie animale, prelucreaza, depozitează, transporta şi valorifica produse de origine animala raspund de respectarea şi aplicarea tuturor masurilor de combatere stabilite de către comandamentele antiepizootice şi sunt obligati să asigure forta de muncă şi alte condiţii necesare pentru efectuarea dezinfectiilor, dezinsectiilor, deratizarilor, contentia animalelor în vederea efectuării operaţiunilor sanitare veterinare obligatorii, precum şi pentru aplicarea altor măsuri ce se impun în scopul lichidarii epizootiei.

Articolul 79

Comandamentele antiepizootice sunt obligate sa analizeze periodic mersul epizootiei, sa ia măsuri pentru înlăturarea greutatilor şi deficientelor ce se ivesc, sa stabileasca şi să aplice masurile suplimentare de combatere ce se impun.

Articolul 80

Medicii veterinari oficiali vor tine o evidenta clara asupra mersului epizootiei, raportand periodic la Directia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor despre aceasta şi, ori de cate ori în evolutia epizootiei apar situaţii deosebite.

Zona epizootica

Articolul 81

Prin zona epizootica se înţelege teritoriul direct amenintat din jurul localitatilor aflate sub măsuri de carantina din cauza unei boli cu mare difuzibilitate, teritorii în care se impune o supraveghere stricta a animalelor sanatoase, precum şi unele restrictii în circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala şi vegetala.

Zona epizootica se instituie prin decizia al consiliului judetean respectiv a municipiului Bucureşti, la propunerea directiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în functie de gravitatea bolii, zona epizootica poate avea o adancime de 10-30 km.

Articolul 82

Aplicarea masurilor restrictive de circulatie a animalelor, produselor de origine animala şi vegetala, precum şi a persoanelor, prevăzute în decizia de instituire a zonei epizootice, este obligatorie pentru toţi detinatorii de animale şi de produse, persoane fizice şi juridice, precum şi pentru consiliile locale, şi politia, iar supravegherea stării sanitare veterinare a animalelor precum şi aplicarea masurilor tehnice de profilaxie revine în sarcina personalului sanitar veterinar.

Dezinfectia de urgenta, deratizarea şi dezinsectia în locurile contaminate

Articolul 83

Dezinfectia de urgenta are ca scop distrugerea germenilor de boala aflati în adaposturi sau pe locul unde se gasesc animale bolnave, pe animale, în produsele sau dejectiile lor, pe unelte sau utilajele de ingrijire, exploatare sau prelucrare a produselor, pe harnasamente sau vehicule, pe furaje şi în apa de baut, pe hainele şi încălţămintea ingrijitorilor şi altor persoane care au venit în contact cu animale bolnave sau produse contaminate.

Articolul 84

Detinatorii de animale, precum şi conducătorii unităţilor contaminate care taie animale, prelucreaza, depozitează, transporta şi valorifica produse de origine animala sunt obligati sa organizeze efectuarea dezinfectiilor de urgenta, sub indrumarea şi controlul personalului sanitar veterinar. În cazul unităţilor care implica un volum mare de lucru, cat şi în cazul bolilor cu difuzibilitate mare sau care prezinta pericol pentru om, dezinfectiile vor fi efectuate cu ajutorul agregatelor speciale de dezinfectie.

Articolul 85

La alegerea mijloacelor de dezinfectie se va ţine seama de particularitatile agentului etiologic al bolii, rezistenta lui în mediul exterior şi sensibilitatea faţă de actiunea diferitelor substante dezinfectante.

Articolul 86

Pentru prevenirea difuzarii din focarele epizootice a germenilor patogeni prin intermediul rozatoarelor şi mustelor, dezinfectia de urgenta va fi precedata de deratizare în cazul constatarii prezentei rozatoarelor şi va fi completata prin dezinsectii repetate în sezonul de incidenţa a mustelor.

Articolul 87

Deratizarile şi dezinsectiile vor fi efectuate de către detinatorii de animale şi conducătorii unităţilor, cu ajutorul formatiunilor specializate autorizate de Autoritatea sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucureşti sau cu echipe şi mijloace proprii, sub indrumarea şi supravegherea personalului sanitar veterinar.

Capitolul IV

STINGEREA BOLII ŞI RIDICAREA MASURILOR DE CARANTINA

Articolul 88

Stingerea oficiala a bolii se face în baza prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi alimentatiei nr. 156/1999, modificat de ordinul nr. 68/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor de medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, atunci când acesta constata ca:

Articolul 89

Ridicarea masurilor de carantina de gradul I şi II se face în baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala, prin decizia consiliului local.

Ridicarea masurilor restrictive în zona epizootica se face prin decizia consiliului local sau judetean, odata cu stingerea oficiala a bolii în localitatea sau localităţile în care a evoluat epizootia.

Ridicarea masurilor de carantina de gradul III se face numai în baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala a bolii.

Articolul 90

După stingerea oficiala a bolii, pentru unele boli, prevăzute în instrucţiunile speciale de prevenire şi combatere, se vor menţine în continuare unele restrictii în circulatia animalelor trecute prin boala, a produselor provenite de la acestea sau a furajelor, care au acelasi caracter de obligativitate ca şi masurile din perioada de carantina. Aceste măsuri vor fi inscrise în actul de stingere oficiala a bolii întocmit de medicul veterinar oficial.

Capitolul V

INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA DEZINFECTIEI, DEZINSECTIEI ŞI DERATIZARII Dezinfectia, dezinsectia şi deratizarea sunt operaţii de baza în complexul masurilor de prevenire şi combatere a bolilor infectioase şi parazitare la animale, prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni, precum şi a rozatoarelor şi insectelor ce pot vehicula acesti germeni.

Articolul 91Dezinfectia

Dezinfectia cuprinde urmatoarele etape succesive:

Din punct de vedere al scopului urmarit, dezinfectia poate fi:

În cazul dezinfectiei de necesitate se disting:

Dacă lucrarile din prima etapa, de curatire mecanica, nu sunt facute în mod corespunzător, nu se va trece la etapa urmatoare, de aplicare a dezinfectantului propriu-zis.

Curatirea mecanica a obiectivelor supuse dezinfectiei Curatirea mecanica este prima operaţie a dezinfectiei, prin care trebuie să se realizeze indepartarea gunoiului, a resturilor de furaje, a balegarului, a urinei, a stratului de la suprafaţa pamantului din adaposturile şi locurile care au putut fi contaminate şi pot constitui o sursa de raspandire a agentilor patogeni.

Curatirea mecanica se efectueaza în urmatoarea ordine:

Dezinfectia propriu-zisa După terminarea curatirii mecanice se efectueaza dezinfectia propriu-zisa respectand urmatoarele:

După terminarea dezinfectiei se incheie un act sanitar veterinar, prin care se arata numărul obiectelor dezinfectate, concentraţia folosita, cantitatea de dezinfectant folosit, cantitatea de substanţa activa intrebuintata, suprafaţa dezinfectata în mp etc. (conform modelului din anexa 3).

Dezinfectia profilactica Dezinfectia profilactica se efectueaza în unitatea indemna de boli, în scopul distrugerii eventualilor germeni patogeni sau condiţionat patogeni, care constituie microbismul de grajd şi care se dezvolta în adaposturi, influentand negativ sănătatea animalelor, chiar dacă nu dau nastere la stari de boala observabile clinic.

Dezinfectia profilactica trebuie precedata de deratizare şi dezinfectie.

Dezinfectia profilactica se va efectua de doua ori pe an, primavara, după scoaterea animalelor la pasune şi toamna, înainte de intrarea în stabulatie sau prin scoaterea animalelor în padocuri, ocoale, precum şi după fiecare depopulare.

În spitale, clinici şi dispensare veterinare, în abatoare, fabrici care prelucreaza produse de origine animala, în unitatile industriale de producere a fainurilor proteice furajere de origine animala etc. se va face dezinfectia zilnica.

Pentru dezinfectia profilactica se pot folosi: solutie de soda caustica 1,5-2%, solutie de aldehida formica 2%, suspensie de var proaspat stins 10-20%, solutie fierbinte de soda calcinata 5%, folosindu-se din aceste solutii cate 1 l/mp.

Se dezinfecteaza adaposturile (pardoseli, tavan, pereti, stalpi, precum şi toate ustensilele, obiectele de grajd, materialele etc.), se lasă dezinfectantul sa actioneze o perioadă de 2-3 ore, după care se spala cu apa toate suprafetele stropite cu soda caustica ce ajung în contact cu animalele şi se aeriseste adapostul. Obiectele fără valoare se ard.

Dezinfectia de necesitate Dezinfectia de necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli infectioase sau parazitare din momentul înregistrării primelor cazuri de boala şi până la lichidarea focarului. Dezinfectia de necesitate va fi precedata de efectuarea riguroasa a deratizarii şi dacă este cazul şi a dezinsectizarii.

Dezinfectia de necesitate - curenta - se executa zilnic în toate adaposturile de animale, precum şi în toata incinta focarului. Ea se efectueaza prin scoaterea animalelor din locurile unde stau în mod obisnuit, iar în cazul când aceasta nu este posibila sau este contraindicata, se face cu animalele pe loc, dezinfectandu-se spatiile accesibile (alei, rigole, drumuri, locul animalului bolnav etc.).

Se vor folosi dezinfectantii indicati pentru agentii patogeni care au produs boala.

Dezinfectia finala va fi precedata de o curatire mecanica foarte riguroasa a intregii incinte a focarului. În acest scop, adaposturile vor fi eliberate obligatoriu de animale şi se va proceda la efectuarea curateniei.

Ustensilele, obiectele de mica valoare se vor arde sau vor fi flambate. Obiectele care nu pot fi arse sau flambate, după curatire, se vor tine minimum 6 ore în solutie de aldehida formica 5% sau soda caustica 3-5%. În cazul când obiectele sunt contaminate cu germeni sporulati, imbaierea va dura 24 ore. Hainele de protecţie se vor decontamina prin fierbere sau gazare cu formol.

Gunoiul şi toate resturile furajere provenite din adaposturile contaminate vor fi arse sau, dacă aceasta nu este posibil, se vor dezinfecta prin metoda biotermica la platforma de gunoi potrivit legii.

Padocurile vor fi dezinfectate cu soda caustica sau cu clorura de var, apoi se ara. Se vor ara toate suprafetele de teren aflate între grajduri şi în curtea exploatatiei de animale. Drumurile de acces, gardurile de imprejmuire, orice obiect sau material existent în focar, lemne, caramizi, tractoare, masini etc. vor fi riguros dezinfectate. Animalele, înainte de a fi introduse în adaposturi vor fi de asemenea supuse dezinfectiei corporale. Ţinând seama de circulatia ce se produce, cu aceasta ocazie, din locuri dezinfectate în locuri nedezinfectate şi invers, dezinfectia finala va fi repetata de mai multe ori, în functie de boala şi de cel puţin 2 ori.

Articolul 92Dezinsectia

Mijloace pentru combaterea insectelor şi acarienilor Dezinsectia este ansamblul mijloacelor şi metodelor de combatere a insectelor şi acarienilor, care vehiculeaza şi transmit boli infectocontagioase şi parazitare la om şi animale şi care pricinuiesc pagube prin distrugerea şi degradarea produselor ambalajelor etc.

Avandu-se în vedere ca o actiune de combatere trebuie să aibă eficacitate ridicata şi de durata, este necesar să se faca cel puţin două aplicaţii la interval de 1-2 saptamani, în functie de ciclul evolutiv al insectei combatute şi toata actiunea să fie însoţită de aplicarea unor măsuri de igiena.

Dezinsectia în exploatatiile de animale În exploatatiile de animale, dezinsectia se executa profilactic, în scopul igienizarii adaposturilor.

În caz de necesitate, se pot organiza dezinsectii care vizeaza combaterea mustelor, tantarilor, acarienilor etc., indeosebi atunci când evolueaza diferite epizootii.

Pentru reusita dezinsectiei, se vor lua măsuri de indepartare a balegarului, resturilor de furaje etc., locuri pe care traiesc, se inmultesc şi se dezvolta majoritatea insectelor.

Înainte de aplicarea solutiilor cu actiune insecticida, se va efectua o curatire mecanica a fiecarui adapost în parte, constand din evacuarea gunoaielor şi resturilor din rigolele de scurgere, vidanjarea foselor colectoare, desfundarea şi spalarea canalelor de scurgere, indepartarea prafului de pe pereti, mai ales din colturi şi pe plafoane, spalarea geamurilor; jgheaburile vor fi evacuate de resturile de furaje şi curatate prin spalare cu jet puternic de apa.

Galetile, bidoanele de muls, sarea bolovani şi uneltele de lucru, vor fi evacuate în afara adapostului.

Este necesar ca în timpul dezinsectiei, animalele să fie evacuate din grajduri, timp de cel puţin 12 ore. Se vor inchide toate sursele de foc, se va deconecta instalatia electrica de la tablou, iar fumatul va fi interzis, intrucat majoritatea substanţelor sunt inflamabile.

După aceste măsuri, se va trece la dezinsectia propriu-zisa care consta din pulverizarea unei pelicule fine de substante insecticide, operaţiune care se va executa numai de personal autorizat şi instruit, pentru a se preveni intoxicatia la om şi animale.

Pulverizarea solutiilor insecticide se face cu ajutorul pompelor cu presiune. Se pulverizeaza toate suprafetele de contact (peretii interiori, plafoanele, despartiturile boxelor şi padocurilor, peretii exteriori), locuintele, cladirile administrative, laptarii etc.

Se va insista asupra locurilor preferate de insecte, cum ar fi: pervazul usilor şi ferestrelor, gurile de aerisire.

Aplicarea solutiei se face în strat fin subtire, fără să se produca scurgeri, înainte de introducerea animalelor în adaposturi, se va asigura o aerisire a acestora timp de cel puţin 2 ore, urmata de spalarea geamurilor, ieslelor, adapatorilor şi suprafeţelor care ar putea fi linse de animale.

Cadavrele mustelor sau altor insecte, se vor strange şi distruge prin ardere. Aceasta măsura se va respecta cu rigurozitate în exploatatiile avicole şi de porcine, deoarece 10-12 muste intoxicate ingerate de o pasare îi poate provoca moartea, iar 40-50 muste ingerate pot provoca imbolnavirea unui porc.

Recomandari generale asupra intrebuintarii insecticidelor

Actiunile periodice de dezinsectie vor fi executate numai de unităţi autorizate sanitar veterinar şi personal calificat. Orice greseala în aplicarea şi manipularea acestor substante, care sunt foarte toxice, poate provoca accidente mortale şi importante pierderi economice. Se va evita contactul dintre substanţa toxica folosita, oameni, animale, furaje, apa de baut etc.;

Actiunea de dezinsectie se face cu respectarea normelor de protecţie a muncii, în scopul prevenirii accidentelor la om şi animale.

Articolul 93Deratizarea

Mijloace directe de distrugere În acest sens se folosesc:

Dintre mijloacele chimice de combatere se folosesc în special substantele toxice de ingestie şi substantele toxice respiratorii.

Substantele toxice de ingestie se aplică sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale impregnate, cu solutii toxice; pulberi folosite în prafuiri.

Substantele toxice respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, deoarece distrug toate rozatoarele prezente în galeriile respective sau în spatiul gazat.

Toate substantele toxice şi gazdele se folosesc de către unităţi autorizate sanitar veterinar şi personal calificat în acest sens, care cunosc şi trebuie să respecte cu strictete toate regulile de protecţie a muncii în transportul, depozitarea şi utilizarea acestor substante.

Anexa 1 (faţa) la norma sanitara veterinara (verso) LOC PENTRU APLICAREA TIMBRULUI FISCAL ŞI ALTE MENŢIUNI Biletul de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale în vigoare Biletul de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii animalelor, ca act de proprietate, este valabil un an pentru bovine şi cabaline şi 15 zile pentru porcine, după care trebuie preschimbat.

Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice vârsta şi individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar.

Viteii şi manjii sugari vor fi inscrisi în actele de proprietate ale mamelor lor atunci când se deplaseaza împreună în alta localitate.

Când proprietatea este trecuta asupra altei persoane, biletul dovedeste proprietatea şi insoteste animalul(ele) pe timpul transportului până la domiciliul noului proprietar sau locul de taiere, după care se anulează.

Adeverirea ca în localitate nu exista boli transmisibile la specia respectiva, este valabila numai la data eliberarii biletului.

Certificarea sănătăţii animalului(lor) se face în mod obligatoriu prin certificat sanitar veterinar de transport emis de medicul veterinar de libera practica imputernicit din localitatea de origine.

Anexa 2 la norma sanitara veterinara ┌────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┐ │Nr. │ Nr. matricol │ Rasa │ Sexul │ Vârsta │ │crt.│ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ ├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤ └────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┘ CONDUCATORUL UNITATII SEFUL DE FERMA L.S __________________________ _______________________ Numele, prenumele şi semnatura Numele, prenumele şi semnatura Anexa 3 la norma sanitara veterinara AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARA VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR DIRECTIA SANITARA VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR _________________ Circumscripţia Sanitara Veterinara ______________ VIZAT Medic veterinar oficial _______________________ ACT DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE, DERATIZARE Subsemnatul _____________________________ functia ___________________________ am efectuat la data _________________________ cod exploatatie __________________ din localitatea ____________________________, strada ___________________________ nr. _________, judeţul __________________________, urmatoarele operaţiuni: ┌─────────────┬────────────────┬─────────┬────────────────────┬───────┬────────┐ │ Operaţiunea │Felul şi numărul│Suprafaţa│ Produse folosite │ Conc. │ Temp. │ │ │ obiectivelor │ (mp) │ │ % │ (°C) │ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤ └─────────────┴────────────────┴─────────┴────────────────────┴───────┴────────┘ La data efectuării operaţiei temperatura mediului a fost de ________°C ┌────┬───────────────────┬──────┬──────────────┬────────────┬──────────────────┐ │Nr. │Materiale consumate│ U.M. │ Cantitatea │ Valoarea │ Gestiunea │ │crt.│ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ ├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤ └────┴───────────────────┴──────┴──────────────┴────────────┴──────────────────┘

Valoarea materialelor lei __________________ factura (chitanta) nr. _________ Data _______________ Recomandari _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________.

Semnatura executantului, Beneficiar, L.S. _______________________ --------