DECIZIA nr. 12 din 22 februarie 2018

Pe scurt

Această decizie clarifică aspecte legate de termenul în care un creditor poate cere stabilirea sumei finale datorate de un debitor ca penalități, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Ce reglementează

• Termenul în care creditorul poate solicita fixarea sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalități.
• Natura acestui termen și sancțiunea nerespectării lui.
• Perioada luată în considerare pentru stabilirea sumei, când aceasta este procentuală și pe zi de întârziere.
• Dacă instanța poate stabili valoarea obiectului la care se aplică penalitățile de întârziere, în anumite condiții.

Cine este vizat

• Creditorii care au de încasat penalități de la autorități publice sau persoane obligate, conform unei hotărâri judecătorești.
• Debitorii (autorități publice sau persoane obligate) care nu execută de bunăvoie o obligație stabilită printr-o hotărâre judecătorească.

Puncte cheie

• Procedura de obligare a debitorului la plata penalităților se declanșează la cererea creditorului.
• Creditorul poate acționa în termenul de prescripție a executării silite, de 3 ani.
• Stabilirea sumei definitive se poate face la cererea creditorului, după împlinirea termenului de 3 luni de la data comunicării încheierii de acordare a penalităților, dacă debitorul persistă în neexecutare.
• Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul nu execută obligația, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități.