Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius

ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012

Pe scurt

Acest ordin aprobă programele care conțin tematica și bibliografia necesare pentru susținerea examenului de definitivare în învățământ, pentru mai multe specializări.

Ce reglementează

  • Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea Consiliere psihopedagogică.
  • Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea Tehnologia informației și comunicațiilor.
  • Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializările Religie greco-catolică, Religie unitariană, Religie evanghelică și Religie româno-catolică (limba maghiară).

Cui îi este adresat

  • Cadrelor didactice care doresc să susțină examenul de definitivare în învățământ pentru specializările menționate.
  • Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și inspectoratelor școlare, pentru implementarea prevederilor.

Puncte cheie

  • Ordinul aprobă programele pentru examenul de definitivare în învățământ.
  • Programele includ tematica și bibliografia pentru șase specializări distincte.
  • Anexele nr. 1-6, care conțin aceste programe, fac parte integrantă din ordin.
  • Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și inspectoratele școlare sunt responsabile de aplicarea ordinului.
Textul legii
Textul legii

ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 6 martie 2012 În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ţinând cont de prevederile art. 68 şi 69 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin. Articolul 1 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică, prevăzută în anexa nr.

  1. Articolul 2 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prevăzută în anexa nr.
  2. Articolul 3 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică, prevăzută în anexa nr.
  3. Articolul 4 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie unitariană, prevăzută în anexa nr.
  4. Articolul 5 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie evanghelică, prevăzută în anexa nr.
  5. Articolul 6 Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie româno-catolică (limba maghiară), prevăzută în anexa nr.
  6. Articolul 7 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 8 Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României - Partea I. Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Cătălin Ovidiu Baba Bucureşti, 28 februarie
  7. Nr. 3.
  8. Anexa 1 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică A. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogică I. Evoluţia psihologiei ca ştiinţă
  9. Obiectul psihologiei
  10. Demers ştiinţific în psihologie. Psihologia ştiinţifică vs. psihologia de simţ comun. Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelor
  11. Tendinţe şi curente în psihologia contemporană II. Sistemul psihic uman
  12. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informaţie: percepţia, atenţia, reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia
  13. Inteligenţa şi performanţa inteligentă; delimitări conceptuale şi aplicaţii în practica educaţională
  14. Emoţiile şi motivaţia (modele teoretice ale emoţiilor şi motivaţiei, afectivitatea pozitivă vs. afectivitatea negativă, inteligenţa emoţională, emoţii şi mecanisme de apărare, factori sociocontextuali şi factori personali ai motivaţiei pentru studiu) III. Personalitatea
  15. Importanţa studiului personalităţii
  16. Clasic şi modern în abordarea personalităţii
  17. Paradigme în abordarea personalităţii
  18. Distincţia structură/procese/dezvoltare a personalităţii în cadrul teoriilor personalităţii
  19. Modele de analiză multinivelară a personalităţii IV. Elemente de psihologia dezvoltării/vârstelor
  20. Conceptul de dezvoltare
  21. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, interacţiunea ereditate-mediu
  22. Tipic şi atipic în dezvoltarea cognitivă
  23. Etape de dezvoltare (cognitivă, afectivă, socială) V. Diversitate şi individualitate în populaţia şcolară
  24. Surse de diversitate în populaţia şcolară şi implicaţii educaţionale: diferenţe culturale, diferenţe de gen, diferenţe de statut socioeconomic, diversitate cognitivă
  25. Excepţionalitate şi copii cu cerinţe speciale: dificultăţi specifice de învăţare, supradotare, deficienţe senzoriale şi deficienţe de comunicare
  26. Tratare individualizată: principii şi modalităţi de realizare VI. Consilierea psihopedagogică
  27. Rolul consilierii psihopedagogice în procesul formativ. Domenii de aplicare
  28. Caracteristicile consilierii
  29. Obiectivele consilierii VII. Norme etice în consiliere
  30. Responsabilităţile consilierilor psihoeducaţionali
  31. Relaţia de consiliere
  32. Formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor
  33. Dileme şi tipuri de probleme etice în activitatea de consiliere
  34. Colaborarea cu alţi specialişti VIII. Abordări în consiliere şi abilităţile consilierului
  35. Delimitări conceptuale/distincţii între: consiliere psihologică, consiliere şcolară, consilierea carierei/vocaţională, consiliere educaţională
  36. Paradigme în consiliere
  37. Atitudini şi abilităţi în consiliere
  38. Strategii şi tehnici de consiliere educaţională
  39. Proiectarea activităţilor de consiliere psihopedagogică IX. Autocunoaştere şi dezvoltare personală
  40. Principiile psihologiei centrate pe persoană
  41. Cunoaşterea de sine, imaginea de sine, stima de sine
  42. Modalităţi de dezvoltare a competenţei emoţionale
  43. Metode de autocunoaştere: cunoaştere şi intercunoaştere X. Managementul comunicării
  44. Rolul comunicării în procesul de consiliere
  45. Niveluri, tipuri, bariere ale comunicării
  46. Modalităţi de ameliorare a comunicării: comunicarea asertivă (timiditatea şi agresivitatea: operaţionalizare, cauze şi consecinţe)
  47. Conflictul şi managementul conflictelor
  48. Relaţii şi interacţiuni în clasă XI. Educaţia pentru sănătate
  49. Stil de viaţă sanogen şi stil de viaţă patogen
  50. Comportamente de risc: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dependenţa de internet
  51. Managementul unui stil de viaţă sănătos; programe de prevenţie a îmbolnăvirilor şi de educaţie pentru sănătate
  52. Managementul stresului XII. Managementul comportamental al grupului de elevi/ preşcolari
  53. Dimensiuni de analiză a managementului clasei; evaluarea eficienţei managementului clasei
  54. Analiza funcţională a comportamentului; strategii şi proceduri de analiză a comportamentului
  55. Practici inadecvate de control comportamental vs. disciplinarea pozitivă
  56. Strategii de prevenţie a comportamentelor dezadaptative şi programe de modificare comportamentală aplicabile în clasă XIII. Managementul situaţiilor de criză
  57. Abordarea de tip preventiv a situaţiilor de risc: sinuciderea, avortul, abuzul fizic şi sexual
  58. Violenţa şi hărţuirea; forme de hărţuire şi violenţă fizică şi psihică
  59. Comportamentul antisocial, comportamentele violente. Consilierea elevilor cu probleme de conduită XIV. Învăţarea în context şcolar. Strategii şi tehnici de învăţare eficientă
  60. Concepte de bază: randamentul învăţării, progresul în învăţare, autoeficacitatea în învăţare, convingeri despre învăţare, stiluri de învăţare
  61. Optimizarea învăţării: condiţiile învăţării eficiente, dezvoltarea strategiilor de învăţare: strategii de memorare, elaborare, organizare, gândire critică
  62. Autoreglarea procesului de învăţare: componente cognitive motivaţionale, comportamentale şi contextuale, strategii ale învăţării autoreglate: controlul cognitiv (planificarea studiului, automonitorizarea, autoevaluarea, managementul timpului), managementul efortului, managementul emoţiilor
  63. Creativitatea: forme şi modalităţi de stimulare
  64. Forme, factori, strategii de prevenire şi intervenţie în cazuri de: insucces şcolar, absenteism şi abandon şcolar XV. Metode şi strategii de implicare a părinţilor în consilierea copiilor şi adolescenţilor
  65. Tipuri de familii. Stiluri parentale
  66. Colaborarea cu părinţii în asistarea copiilor. Oferte de training pentru părinţi
  67. Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor
  68. Familia în criză: divorţ, deces, abandon, abuz de substanţe, boli, părinţi plecaţi la muncă în străinătate etc. Strategii de intervenţie specifică
  69. Parteneriatul şcoală-familie XVI. Consilierea în carieră
  70. Specificul activităţilor de orientare vocaţională
  71. Construcţia identităţii vocaţionale: autocunoaştere, investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră, explorarea ocupaţională, promovarea personală
  72. Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale, planificarea carierei
  73. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare TIC în consilierea carierei
  74. Metode şi tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal
  75. Decizia de carieră: stiluri decizionale, paşi în luarea deciziei
  76. Tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantaje XVII. Consilierea cadrelor didactice
  77. Principiile consilierii adulţilor
  78. Dezvoltarea relaţiilor şcoală-elev-părinţi
  79. Modalităţi de intervenţie în optimizarea climatului şcolar B. Bibliografie pentru disciplina Consiliere psihopedagogică Băban, A.

(1998), Stres şi Personalitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Băban, A.
(2009), Consiliere educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca Benga, M. Miclea (ed.)
(2001), Development and Cognition, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D.
(1997), Educaţia părinţilor - strategii şi programe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Ciocu, C.
(1998), Interacţiunea părinţi-copii, Editura Amaltea, Bucureşti Cosmovici, A., Iacob, L.
(1998), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi Dumitru, I. A.
(2008), Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi Dumitru, I., A.
(2000), Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara Eliade, S.
(2000), ABC-ul consilierii, Editura Hiperborea, Turda Gliga, L.
(2001), Managementul conflictului, Editura Tipogrup Press, Bucureşti Holdevici, I.
(2001), Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti Iucu, R.
(2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi - fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iaşi Jigău, M.
(2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti Lemeni, G., Miclea, M.
(2005), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca Miclea, M.
(2004), Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iaşi Mih, V. (2010, vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca Muro, J. J., Kottman, T.
(1995), Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Editura Brown & Benchmark, Inc. Opre, A. (2003 ediţia I, 2006 ediţia II), Introducere în teoriile personalităţii, Editura ASCR, Cluj-Napoca Opre, A., Boroş S.
(2006), Personalitatea în abordările psihologiei contemporane, Cluj-Napoca Opre, A. (editor), Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Vol. I şi II, Editura ASCR, Cluj-Napoca Parot, F., Richelle, M.
(1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Editura Humanitas, Bucureşti Radu, I., Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V.
(1991), Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron, Cluj-Napoca Şchiopu, U., Verza, E.
(1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Ştefan, C., Kallay, E.
(2011), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru părinţi, Editura ASCR, Cluj-Napoca Stevenson L., Miclea M., Opre, A.
(2007), Orientarea în carieră, Editura Atelier Didactic, Bucureşti Smith, Edward E.
(2005), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti Stoica-Constantin, A., Neculau, A.
(1998), Psihosociologia dezvoltării copilului, Editura Polirom, Iaşi Vernon A.
(2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele IX-XII, Editura ASCR, Cluj-Napoca Vernon A.
(2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca Vianin, P.
(2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca Zlate, M
(2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucureşti Vernon A.
(2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca C. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogică I. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice
  1. Principiile unei predări eficiente
  2. Diferenţe semnificative profesori experţi/profesori novici (modul de organizare şi structurare a cunoştinţelor, abilităţile rezolutive, abordarea creativă a problemelor din clasă, abilităţile metacognitive, abilităţile de comunicare, abilităţile manageriale) II. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică
  3. Paradigme majore utilizate în predare - învăţare - evaluare. Predarea - învăţarea centrată pe profesor. Predarea - învăţarea centrată pe elev
  4. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor
  5. Proiectarea activităţii didactice: proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare
  6. Algoritmul proiectării activităţilor de consiliere de grup III. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare
  7. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare
  8. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire
  9. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare
  10. Dezvoltarea motivaţională şi socioemoţională în mediul educaţional D. Bibliografie pentru metodica de specialitate Arends, R.,
(1994), Learning to Teach, McGraw-Hill Hartman H.J.
(2001), Teaching Metacognitively, în H.J.Hartman (eds.), Metacognition în learning and instruction, Kluwer, Doroodecht, Holand Kagan, S.
(1994), Cooperative Learning. Kagan, San Clemente Lefrancois, R. G.
(2000), Psychology of Teaching, Wadsworth Belmont, C.A. Marcus, S., coord.
(1999), Competenţa didactică, Editura All, Bucureşti Mih, C.
(2010), Învăţarea autoreglată şi dezvoltarea metacognitivă; modele teoretice şi aplicaţii, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca Mih, V. (2010 vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca Minder, M.
(2011), Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-Napoca Sternberg, R. J. & Williams, W. M.
(2002), Educational psychology, Boston, MA, Allyn &. Bacon Vianin, P.
(2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toţi anii de studiu). Anexa 2 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor I. Notă introductivă Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ reprezintă documentul curricular şi normativ de bază, în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactico-metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Programa este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate şi inovate structurile şi unităţile de competenţe - cunoştinţele, abilităţile, valorile şi atitudinile - corespunzătoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unităţile de învăţământ preuniversitar din România. În cadrul acestei programe, de importanţă majoră sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtător al mesajelor ştiinţei devenite disciplină de învăţământ, de reprezentant al comunităţii profesorilor de specialitate din instituţia şcolară şi substanţa competenţelor dobândite de cadrul didactic, în concordanţă cu motivaţia profesională, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactică menţionăm următoarele roluri: evaluator intern şi extern, consilier în procesul de învăţare şi, mai ales, în depăşirea dificultăţilor în învăţare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia învăţării, predării, evaluării etc. Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculară "Tehnologii". Pe lângă competenţele specifice în specialitate sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social, precum şi competenţele metodice. În elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. Competenţe specifice În urma examenului de definitivare în învăţământ a cadrelor didactice în specialitatea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se apreciază că vor fi puse în evidenţă următoarele competenţe specifice: - cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; - realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor/ modulelor de specialitate şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire; - realizarea corelaţiilor intra-, inter- şi pluridisciplinare a conţinuturilor; - operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei; - utilizarea tehnologiilor informaţionale în demersul didactic; - aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor/modulelor tehnologice; - elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate; - proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculare în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă; - comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională; - aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată; - transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor, astfel încât aceştia să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale; - dezvoltarea competenţelor civice şi interpersonale ale elevilor şi conduita antreprenorială a acestora; - stimularea potenţialului şi dezvoltarea creativităţii fiecărui elev. II. Teme pentru didactica generală şi metodica predării disciplinelor/modulelor de specialitate 1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învăţământul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev 2. Curriculumul şcolar:
  1. a)elemente componente (curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module); ...
  2. b)documente curriculare (standarde de pregătire profesională, planuri-cadru şi planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare); ...
  3. c)obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele/modulele din aria curriculară Tehnologii. Competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe; ...
  4. d)proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă ... 3. Operaţionalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operaţionalizare şi exemple 4. Relaţia între competenţe şi conţinuturi de instruire 5. Metode şi procedee de predare-învăţare:
  5. a)clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode de învăţământ; ...
  6. b)exemplificări de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de specialitate; ...
  7. c)utilizarea metodelor de predare active-participative, centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare: metoda proiectului, studiul de caz, jocul de rol, brainstormingul, lucrul în echipă, problematizarea; ...
  8. d)utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul didactic; exemplificări ... 6. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare:
  9. a)funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; ...
  10. b)tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; exemplificări ... 7. Medii de instruire reale şi virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexuri multimedia, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii, şantiere (descriere şi condiţii de utilizare) 8. Forme de organizare a activităţii didactice: lecţia şi variantele de lecţii; firma de exerciţiu; alte forme de organizare (cercurile de elevi, consultaţiile, vizitele şi excursiile etc.) 9. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională:
  11. a)evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: definire, funcţii; ...
  12. b)metode şi tehnici de evaluare; ...
  13. c)erori în evaluare şi modalităţi de minimizare a lor; ...
  14. d)construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fişe etc.); ...
  15. e)calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate; ...
  16. f)tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare ... 10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea lecţiei (pentru diferite tipuri de lecţii) 11. Modalităţi de adaptare a procesului instructiv-educativ în vederea integrării elevilor cu cerinţe educaţionale speciale 12. Pregătirea profesorului pentru activitatea didactică (profesională de specialitate, psihopedagogică şi metodică) Bibliografie 1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 2007 2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 3. Carcea, I.M., Consultanţă şi consiliere educaţională, EDP, Bucureşti, 2005 4. Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 2006 5. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1995 5. Panturu S., Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2002 6. Pacurar C. ş.a., Pregătirea iniţială psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2001 III. Tematica de specialitate 1. Arhitectura sistemelor electronice de calcul 2. Sisteme de operare ale calculatoarelor electronice: WINDOWS, UNIX 3. Produse de birotică: Word, Excel, Power Point 4. Noţiuni fundamentale privind programarea în limbajul Pascal 5. Baze de date - concepte de bază 6. Sisteme de gestiune a bazelor de date: Microsoft Access Bibliografie 1. Baranga, A., Introducere în sistemul de operare Unix, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2007 2. Bocu, D., Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea permisului ECDL, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004 3. Bocu, D., Danciu, D., Informatică generală, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999 4. Bocu, D., Iniţiere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul Pascal, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1999 5. Churcher C., Begining Database Design From Novice to Professional, Apress, 2007 6. Teodorescu, A., Lecţii de Access, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2005 ________ *** Manuale pentru clasele IX-XII şi auxiliare curriculare în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului Anexa 3 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică Notă de prezentare Programa se adresează profesorilor care predau disciplina Religie greco-catolică şi discipline teologice, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie şi pentru disciplinele teologice predate în liceele cu profil teologic greco-catolic şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice. Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale, a tendinţelor în evoluţia disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcţii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale şi ale metodicii predării; probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei/ disciplinelor; ● înţelegerea principiilor didacticii în specialitatea respectivă; ● aplicarea cunoştinţelor de metodica predării; ● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi; ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă/specificul dezvoltării intelectuale ale/al colectivului de elevi; ● capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice. Tematica pe disciplină Disciplina: Studiul biblic A. Prezentare generală: Disciplina Studiul biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii. Obiective: 1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul biblic 2. Cunoaşterea clară, organică şi sintetică a conţinutului Sfintei Scripturi 3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei biblice Competenţe generale: 1. Recunoaşterea şi definirea principalelor concepte specifice Studiului biblic 2. Cunoaşterea principalelor tematici cu caracter biblic în vederea integrării lor în procesul didactic 3. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor din domeniul biblic B. Conţinuturi: ● Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor în contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurări ale Noului Testament ● Pentateuhul. Structura şi conţinutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale ● Evangheliile sinoptice şi cea a sfântului Ioan. Evanghelia după Marcu: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Matei: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Luca: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia sfântului Ioan: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei ● Faptele Apostolilor - începuturile Bisericii. Specificul cărţii în cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia după Luca. Viaţa şi organizarea comunităţii primare. Istoricitatea cărţii C. Bibliografie Charpentier E., Să citim Vechiul Testament, Bucureşti, 1999 Charpentier E., Să citim Noul Testament, Bucureşti, 1999 Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucureşti, 1993 Constantinescu I., Studiul Noului Testament, Bucureşti, 1992 Sescu P., Introducere în Sfânta Scriptură, Iaşi, 2000 Disciplina: Teologie dogmatică A. Prezentare generală: Teologia dogmatică prezintă mărturisirea de credinţă - Crezul sau adevărurile de credinţă în lumina Magisteriului Bisericii, adaptată specificului predării-învăţării. Obiective: 1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul teologiei dogmatice 2. Cunoaşterea clară, sintetică şi organică a învăţăturii Bisericii 3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice Competenţe generale: 1. Recunoaşterea şi definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice 2. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în limbajul cultural contemporan 3. Aplicarea cunoştinţelor religioase din domeniul credinţei în viaţă B. Conţinuturi ● Dumnezeu - Unic în fiinţă şi întreit în persoane. Se urmăreşte argumentarea pe baza cunoştinţelor de specialitate a unicităţii în fiinţă şi a diversităţii celor trei persoane ale lui Dumnezeu. ● Isus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Scurtă incursiune în Cristologie prin prezentarea definiţiilor conciliare şi a reflecţiei sistematice din cadrul teologiei actuale ● Biserica - sacrament universal de mântuire. Definiţia Bisericii, scurtă incursiune în problematica ecleziologiei ● Sfintele taine ale credinţei şi ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului şi ministrului, materia şi forma, efectele ● Sfânta Fecioară Maria în misterul credinţei. Prezentarea principalelor problematici mariologice C. Bibliografie Catehismul Bisericii Catolice, Editura ARC, Bucureşti, 1993 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituţii şi Declaraţii Ferenţ E., Dumnezeu cel viu, unic în fiinţă şi întreit în persoane, Institutul Teologic Româno-Catolic, Iaşi, 1997. Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Româno-Catolic, Iaşi, 1997 Disciplina: Didactica religiei A. Prezentare generală: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezintă problematicile şi achiziţiile fundamentale din domeniul cercetărilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interferează actul de credinţă cu procesul didactic. Obiective: 1. Aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor din domeniul didacticii religiei 2. Creşterea eficienţei actului didactic cu accent pe realizarea funcţiilor de proiectare, organizare şi evaluare 3. Promovarea strategiilor didactice, activ-participative şi noua proiectare curriculară Competenţe generale: 1. Definirea şi utilizarea conceptelor şi a procedeelor specifice predării religiei 2. Argumentarea principiilor didactice compatibile predării religiei 3. Aplicarea cunoştinţelor didacticii în procesul predării-învăţării 4. Integrarea cunoştinţelor didacticii religiei în contextul celorlalte ştiinţe ale educaţiei Conţinuturi ● Pedagogia şi metodologia orei de religie. Etapele procesului de predare. Tipurile de lecţii. Obiective generale. Competenţe. Elemente de pedagogie necesare predării religiei ● Principiile didactice ale predării religiei. Enumerarea şi explicarea principiilor didactice cu aplicare în situaţii concrete ● Metode şi mijloace didactice utilizate în ora de religie. Definirea şi exemplificarea metodelor şi mijloacelor didactice utilizate în predarea-învăţarea religiei ● Modul de realizare a evaluării competenţelor dobândite la ora de religie. Procesul de evaluare a cunoştinţelor, tipuri şi forme de evaluare a competenţelor dobândite B. Bibliografie Şebu Sebastian, Opriş Monica, Opriş Dorin, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 Danciu Ana, Metodica predării religiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999 Goţia Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitară Cluj-Napoca, 1999 Anexa 4 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie unitariană Notă de prezentare Prezenta tematică se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, care au absolvit facultăţi de acest profil. Tematica este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei. Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. În realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie. Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum şi din domeniul Metodicii predării religiei. Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. I. Discipline de specialitate I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament I.2. Istoria Bisericii Unitariene I.3. Etica I.4. Dogmatica I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament 1. Geneza în Biblie şi în mitologie - unitatea lui Dumnezeu 2. Omul şi formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice 3. Introducere în istoria poporului Israel 4. Profeţii mari şi mici - caracterizare generală 5. Literatura filosofică (psalmii) 6. Sursele referitoare la viaţa lui Iisus 7. Viaţa şi activitatea lui Iisus 8. Predica de pe munte 9. Pildele lui Iisus 10. Misiunile apostolului Pavel Bibliografie 1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999 2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001 3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001 4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000 5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994 6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitară Clujeană, 2009 7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitară Clujeană, 2010 8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008 I.2. Istoria Bisericii Unitariene 1. Începuturile reformei în Transilvania 2. Viaţa şi activitatea reformatorului David Ferenc 3. Înfiinţarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda 4. Biserica Unitariană la sfârşitul secolului al XVI-lea. Viaţa şi activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597) 5. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia 6. Benefăcătorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX. 7. Scurt istoric al celor două Colegii unitariene 8. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz Jozsef 9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiară din România în perioada interbelică Bibliografie 1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. În: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 2008 2. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. În: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3-4 3. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 2004 4. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. În: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 2007 5. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 1997 6. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 2007 7. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 2001 8. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2005 9. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2009 10. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 2007 11. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009 I.3. Etica 1. Obligaţiile omului 2. Virtuţile 3. Conştiinţa 4. Liberul arbitru 5. Ocrotirea vieţii în contextul poruncii VI - suicidul, eutanasia, avortul, alcoolismul, consumul de droguri - Abordarea istorică, sociologică şi biblico-teologică 6. Bioetica: transplantanţia, biotehnologia 7. Ocrotirea creaţiei - baze teologice, aspecte ecologice actuale 8. Familia, relaţiile omului - însuşirile familiei creştine 9. Etica globală - prezentarea ideilor de bază, problemele eticii globale Bibliografie 1. Ferenczi Andrea: Genetika - Genetika, Budapest, 1999 2. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997 3. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 1994 4. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 2002 5. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 2009 6. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 2005 7. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 2008 8. Reuss Andras - Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005 I.4. Dogmatica 1. Biblia - canonizarea, traducerile Bibliei, locul şi importanţa Bibliei în religia unitariană 2. Cunoştinţe de bază ale dogmaticii unitariene - credinţa creştină, raţiunea, autoritatea, toleranţa şi libertatea religioasă 3. Dumnezeu - problema demonstraţiei existenţei lui Dumnezeu, esenţa şi atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice şi trăsăturile etice ale lui Dumnezeu 4. Antropologia - originea omului, natura şi menirea omului, rugăciunea 5. Cristologie - persoana lui Iisus, învăţăturile lui Iisus, Împărăţia lui Dumnezeu 6. Păcatul şi iertarea păcatului Bibliografie 1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995 2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010 3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996 4. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 1996 5. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 2008 6. Rezi Elek: "Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur", Kolozsvar, 2009 II. Metodica predării religiei II.1. Religia ca disciplină de învăţământ 1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar 2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe) 3. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar II.2. Principiile didactice în educaţia religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic II.3. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice II.4. Proiectare didactică 1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei 3. Lecţia. Tipuri de lecţie 4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii II.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase 1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă 2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea) 3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor Bibliografie 1. Băncilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. Bocoş, M. - Jucan, D.: Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 2007 3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999 4. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001 5. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003 6. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben, I-VIII, Budapest, 1999 7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008 8. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008 9. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv, Budapest, 1984 10. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 2000 11. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008 12. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008 13. Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale Anexa 5 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie evanghelică Notă de prezentare Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie evanghelică. Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei. Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. În realizarea Programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie. Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologie biblică, Teologie sistematică, Istoria Bisericii, precum şi din Didactica generală şi Metodica predării religiei. Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. Tematica pe disciplină I. Teologie A. Teologie biblică 1. Creaţia după Vechiul Testament 2. Exodul din perspectiva istorică şi recepţia tematicii exodului în Vechiul Testament 3. Înfăţişarea şi numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament 4. Critica socială şi a cultului în profeţia preexilică 5. Plângere şi laudă în curtea psalmilor 6. Hristologia lui Ioan 7. Sfânta împărtăşanie după Noul Testament 8. Eclesiologia după apostolul Pavel 9. Soteriologia după apostolul Pavel Bibliografie 1. Horst Dieter Preuâ: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2, Stuttgart: Kohlhammer 1991/1992 2. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels în biblisch-theologischer sicht, Stuttgart: Kohlhammer 1993 3. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn în Grundzugen, Band 1+2 ATD Erganzungsreihe 4, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1984/1986 4. Erich Zenger u.a.: Einleitung în das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 1995 5. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen 6. Jurgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 10, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1993 7. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tubingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 2002 8. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Uberblick, Die Neue Echter Bibel Erganzungsband 1, Wurzburg: echter 1989 9. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 11, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1998 B. Teologie sistematică 1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura şi tradiţia; revelaţia) 2. Confessio Augustana (istorie şi conţinut) 3. Isus Hristos (esenţe hristologice) 4. Păcat şi îndreptăţire 5. Învăţătura despre creaţie; relaţia între credinţă în/despre creaţie şi ştiinţa naturii; ecologia în perspectiva teologică 6. Învăţătura despre Dumnezeu şi Sf. Treime 7. Eclesiologie şi sacramente 8. Antropologie (tradiţia creştină şi problematica modernă) 9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei şi bioetica 13. Liberalismul şi utilitarismul; esenţa eticii economice Bibliografie 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1) 3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Gottingen 2001 (UTB 2214) 4. Svend Andersen, Einfuhrung în die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005) 5. Ulrich H.J. Kortner, Evangelische Sozialethik, Gottingen 1999 (UTB 2107) C. Istoria Bisericii 1. Biserica primară şi răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în Imperiul Roman. Dezvoltarea gândirii şi vieţii creştine în contextul politic, filozofic şi religios din primele secole 2. Epoca patristică: Sf. Ireneu, Sf. Martin, Sf. Nicolae, Sf. Augustinus 3. Primele patru Sinoade ecumenice şi rolul lor în dezvoltarea crezului 4. Schisma din 1054. Cauzele politice, culturale şi religioase. Încercări de unire a Bisericilor din Răsărit şi Apus. Unirea de la Lyon
(1274). Conciliul de la Ferrara - Florenţa (1438-1439). Perspective şi probleme ecumenice
  1. Reforma protestantă, reforma catolică şi contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum)
  2. Influenţele disputei despre împărtăşanie în Transilvania (secolul al 16-lea)
  3. Ortodoxia protestantă în Europa şi Transilvania (secolul al 17-lea)
  4. Pietismul şi iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal)
  5. Confesionalisarea şi liberalismul protestant
  6. Acomodare şi rezistenţă - Biserica în secolul al 20-lea
  7. Mişcarea ecumenică şi catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent)
  8. Profilul creştin în lumea secularizată Bibliografie
  9. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993
  10. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh
  11. Aufl., 1994
  12. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991
  13. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen
  14. Aufl., 1981
  15. Hubert Kirchner, Das Papsttum und der deutsche Katholizismus 1870-1958, Leipzig, 1992
  16. Otto Hermann Pesch, Das Zweite Vatikanische Konzil. Vorgeschichte. Verlauf - Ergebnisse. Nachgeschichte, Wurzburg
  17. Aufl., 1994
  18. Karl Reinerth, Die Grundung der Evangelischen Kirchen în Siebenburgen, Koln/Wien, 1979
  19. Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenburgens, Koln/Weimar/Wien, 1996 II. Didactica generală şi metodica predării religiei A. Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lume B. Religia ca disciplină de învăţământ
  20. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar
  21. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Modele de proiectare: obiective-cadru, competenţe specifice predării disciplinei
  22. Corelarea obiectivelor predării-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor
  23. Formarea competenţelor de gândire, analiză, argumentare şi comunicare flexibilă; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor
  24. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar C. Principii didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei
  25. Principiul hristologic
  26. Principiul eclesiologic D. Educaţia religioasă în diferite etape psihogenetice E. Proiectare didactică
  27. Proiectare didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei
  28. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia
  29. Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei
  30. Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei
  31. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice
  32. Modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor individuale şi de grup F. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase
  33. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă
  34. Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei
  35. Metode şi instrumente complementare de evaluare
  36. Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase
  37. Rolul şi importanţa evaluării în: - educarea capacităţii de autoapreciere; - prevenirea eşecului şcolar; - stimularea performanţei şcolare; - dezvoltarea personalităţii elevilor.
  38. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor G. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase. Consilierea duhovnicească în cadrul educaţiei religioase Bibliografie pentru didactica generală şi metodica predării religiei
  39. Kruger, H., "Einfuhrung în Theorien und Methoden der Erziehungswissenschaft", Leseke+Budrich 1997
  40. Harney, K.; Kruger, H., "Einfuhrung în die Geschichte der Erziehungswissenschaft und der Erziehungswirklichkeit", Leske+Budrich 1997
  41. Hobmaier, H. (Hrsg), "Padagogik", Stam Verlag 1994
  42. Zimbardo, Ph., "Psycholgie", Springer 1995
  43. Angmeyer, H., Taschen-Tutor "Religionspadagogik", Vanderhoeck 1976
  44. Adam, G., Lachmann, R., "Methodisches Kompendium fur den Religionsunterricht", Bd. 1+2, Vanderhoeck&Ruprecht 2002
  45. Lenhard, H., "Arbeitsbuch Religionsunterricht", Gutersloher Verlagshaus 1996
  46. Nipkow, K.E., "Grundfragen der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloh 1990, 1992
  47. Schweitzer, F., "Die Suche nach dem eigenen Glauben. Einfuhrung der Religionspadagogik des Jugendalters", Gutersloh 1998
  48. Lammermann, G., "Religionspadagogik im
  49. Jahrhundert", 1991
  50. Wegenast, K., "Religionspadagogik", 1981
  51. Lammermann, G., Morgenthaler Ch., Schori, K., Wegenast, Ph. (Hrsg), "Bibeldidaktik în der Postmoderne", Kohlhammer 1999
  52. "Handbuch der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloher Verlagshaus 1973 Anexa 6 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie româno-catolică (limba maghiară) Notă de prezentare Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie româno-catolică (în limba maghiară). Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice specifice disciplinei. Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactică a religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. În realizarea programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie. Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmatică, precum şi din Metodica predării religiei. Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne. I. Discipline de specialitate I.
  53. Studiul biblic I.
  54. Teologie dogmatică Tematica Disciplina 1 - Studiul biblic
  55. Biblia - prezentare generală; canon; inspiraţie - (A Szentiras - altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas)
  56. Pentateuhul - conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legământul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom es alapveto temak: teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny.)
  57. Principalele momente ale istoriei lui Israel - patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalităţii, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistică, perioada dominaţiei române - (Izrael tortonetonek fontosabb momentumai - patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka.)
  58. Profetismul în Biblie - figuri reprezentative şi teme fundamentale - (A bibliai profotizmus - jeles profotak os a profotizmus alapveto tomai.)
  59. Psalmii - prezentare generală - (A Zsoltarok - altalanos bemutato.)
  60. Cele patru Evanghelii - prezentare generală. Relaţia Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice - (A nogy evangolium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangoliumanak kapcsolata a szinoptikus evangoliumokkal.)
  61. Faptele apostolilor: comunitatea primară - naşterea şi dezvoltarea Bisericii - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletose os fejlodose.)
  62. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptăţirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torvony, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia)
  63. Scrisorile catolice - prezentare generală - (A katolikus levelek - altalanos bemutato)
  64. Apocalipsa Sfântului Ioan - specific şi mesaj - (A Jelenosek konyve - sajatossagok os uzenet) Bibliografie Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat) A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000 Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1 - 3, Budapest, 2002 - 2003 Jakubinyi Gy., Bevezetos az Ujszovetsogbe, Alba Iulia, 1990 Rozsa H., Nagy J., Oszovetsogi bevezeto, Alba Iulia, 1996 Zamfir K., Oszovetsogi exegozis, Cluj-Napoca, 2008 Disciplina
  65. - Teologie dogmatică
  66. Revelaţia şi tradiţia: Revelaţia continuă, Cristos - ca revelaţia absolută, interpretarea tradiţiei Bisericii - (Kinyilatkoztatas os Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus - az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ortelmezose)
  67. Dumnezeu, unic în fiinţă şi întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, modele explicative referitor la Sf. Treime - (A haromszemolyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortonetben, Szentharomsagos modellek)
  68. Crearea omului. Păcatul originar şi urmările lui: Elemente mitologice şi mesajul teologic, esenţa păcatului, păcatul ereditar - (Az ember teremtose. A osbun os kovetkezmonyei: Mitikus elemek os teologiai uzenet, A bun lonyege, Az ateredo bun)
  69. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat: Învăţăturile conciliilor de la Niceea şi Calcedon - (Jozus Krisztus valosagos Isten os valosagos ember: A zsinatok tanitasa - Nikaia os Khalkodon)
  70. Spiritul Sfânt, Sfinţitorul. Sacramentele - (A Szentlolek, a megszentelo. A szentsogek)
  71. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentsog: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium)
  72. Împlinirea finală: Eshatologia personală şi universală - (A vogso beteljesedos: Egyoni os egyetemes eszkatologia)
  73. Maria în misterul lui Cristos şi al Bisericii: Dogmele şi constituţia dogmatică - (Maria az Egyhaz misztoriumaban: Dogmak os a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie A II. Vatikani Zsinat dokumentumai A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009 Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983 Koncz, L., Kinyilatkoztatas os hit, Alba Iulia,
  74. Schneider, T., A dogmatika kozikonyve I-II, Budapest, 1996 Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS, Anton, Maria az udvtortonetben, 2004 W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II, Budapest 2006 Puskas Attila, A teremtos teologiaja, Budapest 2006 II. Metodica predării religiei II.
  75. Religia ca disciplină de învăţământ
  76. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar
  77. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)
  78. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor
  79. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar II.
  80. Principiile didactice în educaţia religioasă
  81. Principii didactice generale
  82. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic II.
  83. Strategii didactice la ora de religie
  84. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
  85. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice II.
  86. Proiectare didactică
  87. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia
  88. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei
  89. Lecţia. Tipuri de lecţie
  90. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii II.
  91. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase
  92. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă
  93. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
  94. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor II.
  95. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase Bibliografie
  96. Băncilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
  97. Bocoş, M - Jucan, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 2007
  98. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999
  99. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001
  100. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsogek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992
  101. Falus Ivan: Didaktika. Javitott os bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
  102. Birta-Szokely Noomi: Tanarok pedagogiai muveltsoge, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
  103. Birta-Szokely - Foris-Ferenczi (szerk), Pedagogiai Kozikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
  104. Foris-Ferenczi Rita: A tervezostol az ortokelosig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
  105. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi os tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008
  106. Marton Jozsef, Katekotika, Cluj-Napoca, 1998
  107. Cs. Szabo Sandor, Jozsef koponyegoben, Hitoktatas os dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfolegyhaza, 2008
  108. Fogassy Judit, Katekotak kozikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2002
  109. Keszeli Sandor: Alapveto katekotika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 2010
  110. Tarjanyi Zoltan: Katekotika I-II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998-1999 Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale. ----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.