Ordin nr. 3.342 din 28 februarie 2012
Despre ce este acest act?
Acest ordin aprobă programele care conțin tematica și bibliografia necesare pentru susținerea examenului de definitivare în învățământ, pentru mai multe specializări.
Pentru cine: Cadrelor didactice care doresc să susțină examenul de definitivare în învățământ pentru specializările menționate; Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și inspectoratelor școlare, pentru implementarea prevederilor.
Date esențiale
- Țara
- România
- Domeniul de drept
- Dreptul educației
- Articole
- 9
- Sursa
- MultiLegalPile/
- Text preluat la
- Explicație actualizată la
Ce reglementează acest act?
- Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea Consiliere psihopedagogică.
- Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea Tehnologia informației și comunicațiilor.
- Tematica și bibliografia pentru examenul de definitivare în învățământ la specializările Religie greco-catolică, Religie unitariană, Religie evanghelică și Religie româno-catolică (limba maghiară).
Pe cine privește acest act?
- Cadrelor didactice care doresc să susțină examenul de definitivare în învățământ pentru specializările menționate.
- Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și inspectoratelor școlare, pentru implementarea prevederilor.
Care sunt punctele cheie?
- Ordinul aprobă programele pentru examenul de definitivare în învățământ.
- Programele includ tematica și bibliografia pentru șase specializări distincte.
- Anexele nr. 1-6, care conțin aceste programe, fac parte integrantă din ordin.
- Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și inspectoratele școlare sunt responsabile de aplicarea ordinului.
Dreptul educației
Textul legii
Textul legii
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 6 martie 2012 În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ţinând cont de prevederile art. 68 şi 69 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Articolul 1
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică, prevăzută în anexa nr. 1.
Articolul 2
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prevăzută în anexa nr. 2.
Articolul 3
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică, prevăzută în anexa nr. 3.
Articolul 4
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie unitariană, prevăzută în anexa nr. 4.
Articolul 5
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie evanghelică, prevăzută în anexa nr. 5.
Articolul 6
Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie româno-catolică (limba maghiară), prevăzută în anexa nr. 6.
Articolul 7
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 8
Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 9
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României - Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Cătălin Ovidiu Baba Bucureşti, 28 februarie 2012.
Nr. 3.342.
Anexa 1 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică A. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogică I. Evoluţia psihologiei ca ştiinţă 1. Obiectul psihologiei 2. Demers ştiinţific în psihologie. Psihologia ştiinţifică vs. psihologia de simţ comun. Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelor 3. Tendinţe şi curente în psihologia contemporană II. Sistemul psihic uman 1. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informaţie: percepţia, atenţia, reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia 2. Inteligenţa şi performanţa inteligentă; delimitări conceptuale şi aplicaţii în practica educaţională 3. Emoţiile şi motivaţia (modele teoretice ale emoţiilor şi motivaţiei, afectivitatea pozitivă vs. afectivitatea negativă, inteligenţa emoţională, emoţii şi mecanisme de apărare, factori sociocontextuali şi factori personali ai motivaţiei pentru studiu) III. Personalitatea 1. Importanţa studiului personalităţii 2. Clasic şi modern în abordarea personalităţii 3. Paradigme în abordarea personalităţii 4. Distincţia structură/procese/dezvoltare a personalităţii în cadrul teoriilor personalităţii 5. Modele de analiză multinivelară a personalităţii IV. Elemente de psihologia dezvoltării/vârstelor 1. Conceptul de dezvoltare 2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, interacţiunea ereditate-mediu 3. Tipic şi atipic în dezvoltarea cognitivă 4. Etape de dezvoltare (cognitivă, afectivă, socială) V. Diversitate şi individualitate în populaţia şcolară 1. Surse de diversitate în populaţia şcolară şi implicaţii educaţionale: diferenţe culturale, diferenţe de gen, diferenţe de statut socioeconomic, diversitate cognitivă 2. Excepţionalitate şi copii cu cerinţe speciale: dificultăţi specifice de învăţare, supradotare, deficienţe senzoriale şi deficienţe de comunicare 3. Tratare individualizată: principii şi modalităţi de realizare VI. Consilierea psihopedagogică 1. Rolul consilierii psihopedagogice în procesul formativ. Domenii de aplicare 2. Caracteristicile consilierii 3. Obiectivele consilierii VII. Norme etice în consiliere 1. Responsabilităţile consilierilor psihoeducaţionali 2. Relaţia de consiliere 3. Formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor 4. Dileme şi tipuri de probleme etice în activitatea de consiliere 5. Colaborarea cu alţi specialişti VIII. Abordări în consiliere şi abilităţile consilierului
Jigău, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti Lemeni, G., Miclea, M. (2005), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca Miclea, M. (2004), Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iaşi Mih, V. (2010, vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca Muro, J. J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Editura Brown & Benchmark, Inc.
Opre, A. (2003 ediţia I, 2006 ediţia II), Introducere în teoriile personalităţii, Editura ASCR, Cluj-Napoca Opre, A., Boroş S. (2006), Personalitatea în abordările psihologiei contemporane, Cluj-Napoca Opre, A. (editor), Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Vol. I şi II, Editura ASCR, Cluj-Napoca Parot, F., Richelle, M. (1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Editura Humanitas, Bucureşti Radu, I., Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991), Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron, Cluj-Napoca Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Ştefan, C., Kallay, E. (2011), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru părinţi, Editura ASCR, Cluj-Napoca Stevenson L., Miclea M., Opre, A. (2007), Orientarea în carieră, Editura Atelier Didactic, Bucureşti Smith, Edward E. (2005), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti Stoica-Constantin, A., Neculau, A. (1998), Psihosociologia dezvoltării copilului, Editura Polirom, Iaşi Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele IX-XII, Editura ASCR, Cluj-Napoca Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca Zlate, M (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucureşti Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca C. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogică I. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice 1. Principiile unei predări eficiente 2. Diferenţe semnificative profesori experţi/profesori novici (modul de organizare şi structurare a cunoştinţelor, abilităţile rezolutive, abordarea creativă a problemelor din clasă, abilităţile metacognitive, abilităţile de comunicare, abilităţile manageriale) II. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică 1. Paradigme majore utilizate în predare - învăţare - evaluare. Predarea - învăţarea centrată pe profesor. Predarea - învăţarea centrată pe elev 2. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor
Marcus, S., coord. (1999), Competenţa didactică, Editura All, Bucureşti Mih, C. (2010), Învăţarea autoreglată şi dezvoltarea metacognitivă; modele teoretice şi aplicaţii, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca Mih, V. (2010 vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca Minder, M. (2011), Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-Napoca Sternberg, R. J. & Williams, W. M. (2002), Educational psychology, Boston, MA, Allyn &. Bacon Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca NOTĂ:
Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toţi anii de studiu).
Anexa 2 Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor I. Notă introductivă Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ reprezintă documentul curricular şi normativ de bază, în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactico-metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.
Programa este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate şi inovate structurile şi unităţile de competenţe - cunoştinţele, abilităţile, valorile şi atitudinile - corespunzătoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unităţile de învăţământ preuniversitar din România.
În cadrul acestei programe, de importanţă majoră sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtător al mesajelor ştiinţei devenite disciplină de învăţământ, de reprezentant al comunităţii profesorilor de specialitate din instituţia şcolară şi substanţa competenţelor dobândite de cadrul didactic, în concordanţă cu motivaţia profesională, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactică menţionăm următoarele roluri: evaluator intern şi extern, consilier în procesul de învăţare şi, mai ales, în depăşirea dificultăţilor în învăţare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia învăţării, predării, evaluării etc.
Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculară "Tehnologii". Pe lângă competenţele specifice în specialitate sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social, precum şi competenţele metodice.
În elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie.
Competenţe specifice În urma examenului de definitivare în învăţământ a cadrelor didactice în specialitatea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se apreciază că vor fi puse în evidenţă următoarele competenţe specifice:
II. Teme pentru didactica generală şi metodica predării disciplinelor/modulelor de specialitate 1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învăţământul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev 2. Curriculumul şcolar:
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie şi pentru disciplinele teologice predate în liceele cu profil teologic greco-catolic şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice.
Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale, a tendinţelor în evoluţia disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcţii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale şi ale metodicii predării; probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei/ disciplinelor; ● înţelegerea principiilor didacticii în specialitatea respectivă; ● aplicarea cunoştinţelor de metodica predării; ● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi; ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă/specificul dezvoltării intelectuale ale/al colectivului de elevi; ● capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice.
Tematica pe disciplină Disciplina: Studiul biblic A. Prezentare generală: Disciplina Studiul biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii.
Obiective:
Obiective:
Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Româno-Catolic, Iaşi, 1997 Disciplina: Didactica religiei A. Prezentare generală: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezintă problematicile şi achiziţiile fundamentale din domeniul cercetărilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interferează actul de credinţă cu procesul didactic.
Obiective:
Tematica este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.
Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
În realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.
Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum şi din domeniul Metodicii predării religiei.
Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
I. Discipline de specialitate I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament I.2. Istoria Bisericii Unitariene I.3. Etica I.4. Dogmatica I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament 1. Geneza în Biblie şi în mitologie - unitatea lui Dumnezeu 2. Omul şi formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice 3. Introducere în istoria poporului Israel 4. Profeţii mari şi mici - caracterizare generală 5. Literatura filosofică (psalmii) 6. Sursele referitoare la viaţa lui Iisus 7. Viaţa şi activitatea lui Iisus 8. Predica de pe munte 9. Pildele lui Iisus 10. Misiunile apostolului Pavel Bibliografie 1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999 2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001 3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001 4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000 5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994 6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitară Clujeană, 2009 7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitară Clujeană, 2010 8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008 I.2. Istoria Bisericii Unitariene 1. Începuturile reformei în Transilvania 2. Viaţa şi activitatea reformatorului David Ferenc 3. Înfiinţarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda 4. Biserica Unitariană la sfârşitul secolului al XVI-lea. Viaţa şi activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597) 5. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia 6. Benefăcătorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX.
Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.
Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
În realizarea Programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.
Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologie biblică, Teologie sistematică, Istoria Bisericii, precum şi din Didactica generală şi Metodica predării religiei.
Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
Tematica pe disciplină I. Teologie A. Teologie biblică 1. Creaţia după Vechiul Testament 2. Exodul din perspectiva istorică şi recepţia tematicii exodului în Vechiul Testament 3. Înfăţişarea şi numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament 4. Critica socială şi a cultului în profeţia preexilică 5. Plângere şi laudă în curtea psalmilor 6. Hristologia lui Ioan 7. Sfânta împărtăşanie după Noul Testament 8. Eclesiologia după apostolul Pavel 9. Soteriologia după apostolul Pavel Bibliografie 1. Horst Dieter Preuâ: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2, Stuttgart: Kohlhammer 1991/1992 2. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels în biblisch-theologischer sicht, Stuttgart: Kohlhammer 1993 3. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn în Grundzugen, Band 1+2 ATD Erganzungsreihe 4, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1984/1986 4. Erich Zenger u.a.: Einleitung în das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 1995 5. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen 6. Jurgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 10, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1993 7. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tubingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 2002 8. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Uberblick, Die Neue Echter Bibel Erganzungsband 1, Wurzburg: echter 1989 9. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 11, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1998 B. Teologie sistematică 1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura şi tradiţia; revelaţia) 2. Confessio Augustana (istorie şi conţinut) 3. Isus Hristos (esenţe hristologice) 4. Păcat şi îndreptăţire 5. Învăţătura despre creaţie; relaţia între credinţă în/despre creaţie şi ştiinţa naturii; ecologia în perspectiva teologică 6. Învăţătura despre Dumnezeu şi Sf. Treime 7. Eclesiologie şi sacramente 8. Antropologie (tradiţia creştină şi problematica modernă) 9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei şi bioetica 13. Liberalismul şi utilitarismul; esenţa eticii economice Bibliografie 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1) 3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Gottingen 2001 (UTB 2214) 4. Svend Andersen, Einfuhrung în die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005)
Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice specifice disciplinei.
Competenţe vizate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactică a religiei; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
În realizarea programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.
Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmatică, precum şi din Metodica predării religiei.
Competenţele cadrului didactic de specialitate ● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline; ● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare; ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate; ● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar; ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.
I. Discipline de specialitate I.1. Studiul biblic I.2. Teologie dogmatică Tematica Disciplina 1 - Studiul biblic 1. Biblia - prezentare generală; canon; inspiraţie - (A Szentiras - altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas) 2. Pentateuhul - conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legământul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom es alapveto temak: teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny.) 3. Principalele momente ale istoriei lui Israel - patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalităţii, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistică, perioada dominaţiei române - (Izrael tortonetonek fontosabb momentumai - patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka.) 4. Profetismul în Biblie - figuri reprezentative şi teme fundamentale - (A bibliai profotizmus - jeles profotak os a profotizmus alapveto tomai.) 5. Psalmii - prezentare generală - (A Zsoltarok - altalanos bemutato.) 6. Cele patru Evanghelii - prezentare generală. Relaţia Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice - (A nogy evangolium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangoliumanak kapcsolata a szinoptikus evangoliumokkal.) 7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - naşterea şi dezvoltarea Bisericii - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletose os fejlodose.) 8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptăţirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torvony, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia) 9. Scrisorile catolice - prezentare generală - (A katolikus levelek - altalanos bemutato) 10. Apocalipsa Sfântului Ioan - specific şi mesaj - (A Jelenosek konyve - sajatossagok os uzenet) Bibliografie Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat) A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000 Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1 - 3, Budapest, 2002 - 2003 Jakubinyi Gy., Bevezetos az Ujszovetsogbe, Alba Iulia, 1990 Rozsa H., Nagy J., Oszovetsogi bevezeto, Alba Iulia, 1996 Zamfir K., Oszovetsogi exegozis, Cluj-Napoca, 2008 Disciplina 2. - Teologie dogmatică 1. Revelaţia şi tradiţia: Revelaţia continuă, Cristos - ca revelaţia absolută, interpretarea tradiţiei Bisericii - (Kinyilatkoztatas os Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus - az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ortelmezose)
Bibliografie A II. Vatikani Zsinat dokumentumai A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009 Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983 Koncz, L., Kinyilatkoztatas os hit, Alba Iulia, 1993.
Schneider, T., A dogmatika kozikonyve I-II, Budapest, 1996 Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS, Anton, Maria az udvtortonetben, 2004 W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II, Budapest 2006 Puskas Attila, A teremtos teologiaja, Budapest 2006 II. Metodica predării religiei II.1. Religia ca disciplină de învăţământ 1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar 2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe) 3. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor 4. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar II.2. Principiile didactice în educaţia religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic II.3. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice II.4. Proiectare didactică 1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei 3. Lecţia. Tipuri de lecţie 4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii II.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase 1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă 2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea) 3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor II.6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase Bibliografie 1. Băncilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. Bocoş, M - Jucan, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 2007 3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999 4. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001 5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsogek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992