DECIZIA nr. 13 din 11 martie 2019

Pe scurt

Această decizie clarifică dacă valoarea în bani a unei cereri este importantă pentru a decide dacă se poate face recurs într-un proces bazat pe Legea nr. 77/2016 (legea dării în plată).

Ce reglementează

• Posibilitatea de a exercita recursul în acțiunile judecătorești întemeiate pe articolul 8 din Legea nr. 77/2016.
• Relevanța criteriului evaluabil în bani al cererii pentru admisibilitatea recursului.
• Interpretarea dispozițiilor legale privind căile de atac în contextul Legii dării în plată.

Cui îi privește

• Debitorii care inițiază acțiuni în instanță conform articolului 8 din Legea nr. 77/2016 pentru stingerea obligațiilor din contractele de credit ipotecar.
• Instanțele de judecată (judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție) care soluționează astfel de litigii.

Puncte cheie

• Acțiunile bazate pe art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt acțiuni în realizare, cu caracter patrimonial și evaluabile în bani.
• Hotărârile pronunțate în aceste acțiuni sunt susceptibile de apel (în termen de 7 zile de la comunicare, conform art. 9 din Legea nr. 77/2016).
• Recursul este admisibil în aceste cazuri, chiar dacă valoarea obiectului cererii este mai mare de 1.000.000 lei, conform art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă.
• Criteriul valoric al cererii este relevant pentru admisibilitatea recursului în aceste acțiuni.