DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014

Pe scurt

Această decizie se referă la excepția de neconstituționalitate a articolului 5 din Codul penal, care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a unei cauze. Curtea Constituțională analizează dacă interpretarea și aplicarea acestui articol pot duce la crearea unei "lex tertia", adică o lege nouă rezultată din combinarea unor prevederi mai favorabile din legi penale succesive.

Ce reglementează

• Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiunii de legi penale de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă.
• Aplicarea dispozițiilor privind legea mai favorabilă și pentru acte normative sau prevederi declarate neconstituționale, precum și pentru ordonanțe de urgență aprobate cu modificări sau respinse, dacă au conținut dispoziții penale mai favorabile.
• Conceptul de "lex tertia" și dacă aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome contravine principiului legalității.
• Interpretarea noțiunii de "lege penală" și "dispoziție cu caracter penal".

Cui îi privește

• Instanțele de judecată, în special Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea legii penale în timp.
• Persoanele acuzate de infracțiuni, în cazul în care intervin modificări legislative penale pe parcursul procesului.

Puncte cheie

• Articolul 5 din Codul penal prevede că, dacă de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă intervin mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
• Această regulă se aplică și actelor normative sau prevederilor declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență, dacă au conținut dispoziții penale mai favorabile.
• Problema centrală este dacă aplicarea legii penale mai favorabile trebuie făcută global (pentru întreaga lege) sau pe instituții autonome (cum ar fi prescripția răspunderii penale sau tratamentul sancționator pentru pluralitatea de infracțiuni).
• Crearea unei "lex tertia" (o lege nouă prin combinarea de prevederi din legi diferite) este considerată neconstituțională, deoarece ar permite judecătorului să legifereze.