Decizia nr. 20 din 15 octombrie 2018

DECIZIA nr. 20 din 15 octombrie 2018 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a)-g), l) și n), art. 27 alin. (1)-(3) și alin. (5) și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 27 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1071 din 18 decembrie 2018 Dosar nr. 1.827/1/2018 Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.827/1/2018 este constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Avocatul Poporului este reprezentat de doamna consilier Ileana Frimu.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Diana Berlic.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^3 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului vizând „interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a)-g), l) și n), art. 27 alin. (1)-(3) și alin. (5) și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 50/1991), art. 8 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 155/2010), precum și ale art. 27 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010“.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum și cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunțate de instanțele judecătorești, raportul întocmit de judecătorii-raportori și punctul de vedere al procurorului general.

De asemenea referă asupra faptului că a fost depusă o cerere de intervenție în interesul Avocatului Poporului din partea numitului Mitran Paul Constantin.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele completului, acordă pe rând cuvântul reprezentanților Avocatului Poporului și procurorului general asupra recursului în interesul legii.

Doamna consilier Ileana Frimu, rezumând orientările jurisprudențiale identificate de Avocatul Poporului în problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii, arată că acesta apreciază că poliția locală nu are calitate procesuală activă în litigiile având ca obiect autorizarea executării și desființarea lucrărilor de construire, în temeiul Legii nr. 50/1991. Astfel, interesul în formularea unei asemenea cereri - ca una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile - poate fi justificat numai de către primar; atribuțiile conferite poliției locale prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 155/2010 sunt limitate la constatarea contravențiilor privind disciplina în construcții; calitatea procesuală activă a primarului în litigiile privind autorizarea lucrărilor de construcție este reglementată explicit de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 50/1991; textul art. 32 din Legea nr. 50/1991 face parte dintr-o procedură contravențională, astfel încât trebuie interpretat restrictiv. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii, apreciind că sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă, atât timp cât la dosar au fost depuse hotărâri judecătorești în dovedirea ambelor orientări jurisprudențiale semnalate.

Doamna procuror Diana Berlic apreciază că este inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de Mitran Paul Constantin, dar că aceasta ar putea fi calificată drept memoriu amicus curiae. Cu privire la admisibilitatea recursului în interesul legii arată că, deși problema calității procesuale active a poliției locale nu a fost tratată în mod explicit în hotărârile judecătorești depuse la dosar pentru justificarea existenței jurisprudenței neunitare, divergențele de opinie există și ar trebui tranșate prin intermediul acestui mecanism de unificare a practicii.

Asupra fondului sesizării arată că procurorul general apreciază corectă orientarea jurisprudențială potrivit căreia poliția locală nu are calitate procesuală activă în litigiile având ca obiect autorizarea desființării lucrărilor de construire, în temeiul Legii nr. 50/1991. În motivarea acestui punct de vedere subliniază că Legea nr. 50/1991 operează cu două noțiuni distincte: compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale cu competențe de emitere a autorizațiilor de construire/desființare și organele de control ale administrației publice locale, primele având plenitudine de competență în a constata și sancționa contravențiile, în timp ce organele de control au o competență limitată, doar cu privire la constatarea faptei contravenționale.

Caracterul deosebit de tehnic al contravențiilor din materia construcțiilor impune ca la baza constatării acestora să stea un document de aceeași natură, pur tehnică, ce nu poate fi întocmit decât de către o persoană cu cunoștințe de specialitate. Este motivul pentru care legea impune ca agentul constatator să înainteze constatările sale unei persoane calificate, care îi poate confirma ori infirma constatările. Atribuțiile poliției locale în domeniul disciplinei în construcții sunt prevăzute de art. 8 lit. e) din Legea nr. 155/2010, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, polițistului local revenindu-i obligația de a înainta procesele-verbale de stabilire a contravențiilor organelor competente cu pregătire de specialitate în domeniul construirii și urbanismului, fără a putea aplica sancțiuni ori sesiza instanța de judecată în litigiile întemeiate pe dispozițiile art. 32 alin.

Completul competent să judece recursul în interesul legii califică cererea formulată de Mitran Paul Constantin drept memoriu, intervenția terților în proces nefiind compatibilă cu procedura asigurării interpretării și aplicării unitare a legii pe calea recursului în interesul legii.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I.

II.

III.

Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele prevederi legale:4. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioareArticolul 26(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant; ... b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), c), e) și g), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin.

Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010Articolul 27Polițiștii locali cu atribuții în domeniul disciplinei în construcții și afișajului stradal desfășoară următoarele activități:a) constată contravenții în cazul nerespectării normelor privind executarea lucrărilor de construcții și stabilesc măsurile necesare intrării în legalitate, în condițiile legii; ... b) verifică existența autorizației de construire și respectarea documentației tehnice autorizate pentru lucrările de construcții; ... c) verifică legalitatea amplasării materialelor publicitare; ... d) verifică și identifică imobilele și împrejmuirile aflate în stadiu avansat de degradare; ... e) verifică și soluționează sesizările și reclamațiile primite din partea cetățenilor, legate de problemele specifice compartimentului. ... ... ...

IV.

Potrivit acestei opinii jurisprudențiale, competența aparține primarului municipiului sau șefului poliției locale, atunci când a fost împuternicit special prin dispoziție a primarului să aplice sancțiunea, iar nu instituției poliției locale a municipiului. ... B. Într-o altă orientare de jurisprudență (hotărârile exemplificative fiind grupate în anexa nr. 2 a sesizării), instanțele de judecată au avut o abordare diferită, apreciind că poliția locală are calitate procesuală activă.În susținerea acestei opinii s-a apreciat că, potrivit dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, în temeiul dispozițiilor art. 28 alin.

V.

În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 144 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 11 mai 2004, și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 septembrie 1982, pronunțată în Cauza Sporrong și Lonnroth contra Suediei, din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu contra României, și din 21 aprilie 2005, pronunțată în Cauza Basoukou contra Greciei.În ceea ce privește edificarea de construcții nu se poate susține că prin desființarea unei construcții nelegal executate s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât demolarea, dispusă de o instanță judecătorească la finalul unui proces în care s-au putut formula apărări și administra probe, este consecința nerespectării de către constructor a prevederilor imperative ale legii privitoare la autorizările necesare edificării imobilului respectiv. ...

VI.

În situația autorizațiilor de construire, interesul legitim al primarului reiese, în mod evident, din dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora: „Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează: (...) b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a) pct. 1;“. Obligația obținerii autorizației de construire are drept scop prevenirea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare, sancțiunea nerespectării acestei obligații fiind desființarea construcției. ...

VII.

Din modul de reglementare a legitimării organelor abilitate în constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale se poate observa că Legea nr. 50/1991 operează cu două noțiuni distincte: compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale cu competențe de emitere a autorizațiilor de construire/desființare, pe de o parte, și organele de control ale administrației publice locale, pe de altă parte, primele având plenitudine de competență în a constata și a sancționa contravențiile, în timp ce organele de control au o competență limitată, și anume doar în ceea ce privește constatarea faptei contravenționale. În acest sens, art. 27 alin. (1) din lege nominalizează subiectele de drept care au abilitatea de a aplica sancțiuni și care se pot adresa instanțelor judecătorești. ...

VIII.

IX.

Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 28. Potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă - Condiții de admisibilitate: „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii.“ ... 29.

Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că este îndeplinită condiția legală privind titularul sesizării. ... 30. Nu este îndeplinită însă condiția referitoare la existența unei probleme de drept soluționate în mod diferit de instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Codului de procedură civilă) sau prin hotărâri judecătorești irevocabile (dacă judecata s-a desfășurat în baza dispozițiilor Codului de procedură civilă de la 1865), ce trebuie dovedită prin anexarea la cererea formulată de titularul sesizării a unei jurisprudențe relevante. ... 31. În acest sens se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, cu solicitarea de a statua, pe calea interpretării unitare a dispozițiilor care reglementează regimul disciplinei în construcții și a instituțiilor abilitate a dispune măsuri în această privință, prin coroborarea prevederilor Legii nr. 50/1991 și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 cu cele ale Legii nr. 155/2010, respectiv ale Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010, dacă poliția locală are calitate procesuală activă în procesele civile având ca obiect autorizarea executării sau desființării lucrărilor de construcții.Pentru a se constata lipsa de unitate a jurisprudenței este necesar ca practica judiciară atașată să se circumscrie obiectului recursului în interesul legii, respectiv să identifice în mod concret dispoziția sau reglementarea ce constituie obiect al sesizării și să conțină, relativ la interpretarea și aplicarea ei, raționamentul pentru care s-a optat pentru o anume dezlegare, în cazul de față reținerea sau nu a calității procesuale active a poliției locale în acțiunile promovate în baza dispozițiilor art. 32 alin.

Este adevărat că, în practică, în cazul în care debitorul refuză să se conformeze obligației, se poate solicita încuviințarea ca această obligație să fie executată de către instituția reclamantă pe cheltuiala debitorului. ... 33. În aceste litigii, legiuitorul conferă calitate procesuală activă, în mod explicit, organului care a aplicat sancțiunea, în sarcina căruia instituie obligația de a sesiza instanțele judecătorești. ... 34. Întrucât nerespectarea disciplinei în construcții constituie contravenție, potrivit Legii nr. 50/1991, atunci când nu este vorba despre o infracțiune, procedura prevăzută de lege într-o astfel de situație este următoarea:Potrivit art. 26 alin. (3) din lege, contravențiile se constată și se sancționează de către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorităților administrației publice locale ale județelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului București, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare.În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin.

Art. 32 alin. (1) din aceeași lege dispune în sensul că, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal. ... 36. Poliția locală este un organ de control care a dobândit, potrivit art. 8 din Legea nr. 155/2010, atribuții în domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, respectiv de a efectua controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu; de a constata, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și a înainta procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului București în a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia. ... 37.

În acest domeniu de competență, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010, precizează, în art. 27, că polițiștii locali cu atribuții în domeniul disciplinei în construcții constată contravenții în cazul nerespectării normelor privind executarea lucrărilor de construcții și stabilesc măsurile necesare intrării în legalitate, în condițiile legii; verifică existența autorizației de construire și respectarea documentației tehnice autorizate pentru lucrările de construcții; verifică și identifică imobilele și împrejmuirile aflate în stadiu avansat de degradare; verifică și soluționează sesizările și reclamațiile primite din partea cetățenilor, legate de problemele specifice compartimentului. ... 38.

Plecând de la acest cadru legislativ, se constată că jurisprudența atașată nu este relevantă pentru a se putea aprecia că există o practică neunitară a instanțelor de judecată învestite cu o acțiune în obligație de a face, respectiv de a demola construcțiile edificate fără autorizație, în ceea ce privește calitatea poliției locale de titular al acestei acțiuni. Aceasta întrucât fie o astfel de problemă nu a fost analizată expres în cadrul acestor litigii, fie dezlegarea dată a avut în vedere nu interpretarea normei ca atare, ci o situație de fapt particulară, care a determinat aplicarea unui alt raționament juridic. ... 39. Astfel, cele 5 hotărâri grupate de către titularul sesizării în anexa nr. 1 și care susțin punctul de vedere referitor la lipsa calității procesuale active a poliției locale conțin următoarele dezlegări:– Decizia nr. 1.350 din 30 septembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, reține calitatea procesuală activă a poliției locale cu argumentul că, după întocmirea procesului-verbal de constatare de către serviciul Disciplină în construcții și aplicarea sancțiunii de către primar, Direcția generală a poliției locale de sector a preluat, în baza unei hotărâri de consiliu local, compartimentul Disciplină în construcții, fiind vorba de un transfer al departamentului care se ocupă de această activitate.

În această situație instanța a recunoscut calitatea procesuală activă a unei instituții care nu este cea care a aplicat sancțiunea contravențională, pe motiv că a operat o reorganizare administrativă prin care poliția locală a preluat în subordine departamentul care anterior constatase contravenția, dobândind astfel calitate; ... – Decizia nr. 1.704 din 13 decembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția I civilă, în care reclamant este primarul municipiului, nu supune dezbaterii o astfel de excepție; ... – Sentința nr. 7.328 din 23 mai 2016, pronunțată de Judecătoria Craiova - Secția civilă, este singura ce ar putea prezenta relevanță în cauză, în condițiile în care admite excepția lipsei calității procesuale active a poliției locale pe motiv că sancțiunea a fost aplicată de către șeful acesteia ca împuternicit al primarului, deci competența sesizării instanței revine fie primarului, fie șefului poliției locale ca împuternicit special, iar nu instituției poliției locale care are doar competența de a constata săvârșirea faptei contravenționale; ... – Sentința nr. 3.091 din 4 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad, soluționează un litigiu în care reclamant este primarul și nu dezbate o astfel de excepție; ... – Sentința nr. 2.969 din 13 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Suceava, de asemenea, soluționează o acțiune promovată de municipiul Suceava prin primar, dar nu dezbate problema calității procesuale active a reclamantului. ... ... 40.

În anexa nr. 2 sunt grupate 4 hotărâri prin care se exemplifică jurisprudența ce susține calitatea procesuală activă a poliției locale, astfel:– în Decizia nr. 698 din 7 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, cu majoritate, se reține calitatea procesuală activă a Direcției generale a poliției comunitare de sector, pe motiv că aceasta a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, necontestat, fiindu-i delegate atribuții prin hotărâre a consiliului local, opinia separată purtând asupra faptului că, la data întocmirii procesului-verbal, delegarea de atribuții încetase prin expirarea termenului pentru care fusese dispusă; ... – Decizia nr. 563 din 9 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția I civilă, reține calitatea procesuală activă a poliției locale, cu motivarea că personalul din serviciul Inspecție, control și disciplină în construcții - serviciul de specialitate al primarului a fost preluat în cadrul poliției locale, astfel că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit de către un agent constatator care face parte în prezent din structura poliției locale; ... – Decizia nr. 243 din 26 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția I civilă, nu mai dezbate, nefiind apelată, calitatea procesuală activă a poliției locale, reținută de instanța de fond cu motivarea că această instituție are dreptul de a constata și aplica sancțiuni conform prevederilor legale și a unei dispoziții emise de primar, de împuternicire a unor funcționari publici în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 50/1991; ... – Sentința nr. 14.138 din 24 septembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Craiova - Secția civilă, soluționează o acțiune promovată de poliția locală, însă calitatea procesuală nu este discutată. ... ... 41.

Prin urmare, se constată că modalitatea de verificare a calității procesuale active a poliției locale în acțiunile în obligație de a face se întemeiază pe situații de fapt particulare ce izvorăsc exclusiv din modalitatea de delegare a atribuțiilor de către organul administrativ cu competențe în aplicarea sancțiunii contravenționale (primarul) sau de către organul deliberativ al unității administrativ-teritoriale (consiliul local), fie șefului poliției locale, fie instituției propriu-zise, sau întemeiate pe împrejurarea preluării prin absorbție de către poliția locală, în structura proprie, a departamentului de specialitate în domeniul disciplinei în construcții. ... 42. Deci, în niciuna dintre situațiile descrise anterior nu există o problemă de interpretare a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 prin raportare la normele ce reglementează procedura constatării și aplicării sancțiunilor contravenționale, ci se pornește de la o situație de fapt necontestată, ce nu a făcut obiectul vreunei analize jurisdicționale, aceea a delegării atribuției de aplicare a sancțiunii (ceea ce atrage calitatea procesuală activă în litigiile privind demolarea construcțiilor) către un terț, respectiv șeful/instituția poliției locale, sau se reține preluarea serviciului de specialitate în structura poliției locale.

Or, aspectele referitoare la modalitatea în care instanțele s-au raportat la legalitatea dispozițiilor de delegare sau de preluare excedează limitelor prezentei sesizări. ... 43. Prin urmare, din această perspectivă, se constată că practica judiciară atașată în cele două anexe ale sesizării nu se circumscrie obiectului recursului în interesul legii promovat, soluțiile diferite pronunțate cu privire la problema de drept în discuție fiind rezultatul aprecierii unor circumstanțe particulare ce țin de aplicarea textelor de lege la situații concrete distincte și nu susțin cele două opinii jurisprudențiale descrise de Avocatul Poporului. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală activă este motivată prin delegarea de atribuții sau preluarea în subordine a departamentului, în baza unei operațiuni de aplicare a legii, și nu rezultă că reglementarea art. 32 prin raportare la celelalte dispoziții legale menționate în sesizare a primit interpretări diferite, determinate de caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al textului de lege ce se solicită a fi lămurit sub aspectul identificării voinței legiuitorului. ... ...

45.

Pentru toate aceste considerente, ...

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii D E C I D E:

Interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a)-g), l) și n), art. 27 alin. (1)-(3) și alin. (5) și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 8 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 27 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2018.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu -----