DECIZIA nr. 50 din 2 februarie 2017

Pe scurt

Această decizie se referă la o excepție de neconstituționalitate privind anumite articole din Legea nr. 78/2000 privind faptele de corupție și din Codul de procedură penală din 1968. Excepția a fost ridicată de un avocat acuzat de divulgarea unor informații nedestinate publicității.

Ce reglementează

• Aplicabilitatea Legii nr. 78/2000 și altor persoane fizice, nu doar celor enumerate explicit.
• Infracțiunea de divulgare a informațiilor care nu sunt destinate publicității.
• Condițiile în care se consideră că o acțiune aduce "grave prejudicii activității de urmărire penală".
• Claritatea și previzibilitatea legii în contextul relației avocat-client și al informațiilor confidențiale.

Cui îi privește

• Persoanele fizice, inclusiv avocații, care pot fi subiecți activi ai infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000.
• Procurorii și instanțele de judecată în aplicarea și interpretarea legilor penale.

Puncte cheie

• Legea nr. 78/2000 se poate aplica și altor persoane fizice decât cele menționate la lit. a)-f) din art. 1, dacă legea prevede expres acest lucru.
• Sintagma „informaţii ce nu sunt destinate publicităţii” trebuie clarificată de instanțe, având în vedere că obligația de a nu le divulga poate proveni din lege, regulamente, convenții sau angajamente.
• Critica privind lipsa de claritate a sintagmei „ar aduce grave prejudicii activităţii de urmărire penală” din Codul de procedură penală din 1968 a fost ridicată.
• Autorul excepției, un avocat, a fost acuzat de divulgarea de date din dosar clientului său, considerând că relația client-avocat ar trebui protejată.