Cum faci testamentul: olograf sau la notar, reguli și greșeli

Testamentul nu are termen de valabilitate: produce efecte la deces și poate fi revocat oricând până atunci (art. 1.034 și 1.051 din Codul civil). Testamentul privilegiat, făcut în situații excepționale, devine caduc la 15 zile după ce testatorul ar fi putut testa în formele obișnuite (art. 1.048).

După deces, moștenitorii și legatarii au un an pentru acceptarea moștenirii (art. 1.103). Testamentul olograf trebuie prezentat unui notar pentru deschidere și vizare spre neschimbare înainte de a fi executat (art. 1.042).

1. Stabiliți ce vreți să lăsați și cui. Testamentul poate cuprinde dispoziții privind patrimoniul sau bunuri individuale și desemnarea legatarilor, dar și dispoziții privind partajul, revocarea unor dispoziții anterioare, dezmoștenirea, numirea unui executor testamentar sau alte sarcini (art. 1.035 din Codul civil). Legatele pot fi universale (tot patrimoniul), cu titlu universal (o fracțiune) sau cu titlu particular (un bun anume) (art. 1.054).

   Faceți o listă a bunurilor (imobile cu adresă și număr de carte funciară, conturi, autoturisme, părți sociale) și a persoanelor. Identificați beneficiarii cu nume complet și, ideal, cod numeric personal. Formulările vagi de tipul „casa mea” când aveți două case sau „nepoților” fără nume duc la procese de interpretare.

2. Verificați rezerva succesorală. Rezerva este partea din moștenire la care anumiți moștenitori au dreptul chiar împotriva voinței dumneavoastră (art. 1.086): soțul supraviețuitor, descendenții și părinții (art. 1.087). Rezerva fiecăruia este de jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal (art. 1.088).

   Partea care nu este rezervată, cotitatea disponibilă, o puteți lăsa oricui (art. 1.089). Dacă testamentul o depășește, rezervatarii pot cere reducțiunea legatelor după deces. Exemplu: dacă aveți doi copii și nu sunteți căsătorit, fiecare copil are o rezervă de un sfert din moștenire, iar jumătate din moștenire rămâne cotitate disponibilă. Calculul exact se face la valoarea masei succesorale de la deces (art. 1.091).

3. Alegeți forma testamentului. Testamentul obișnuit poate fi olograf sau autentic (art. 1.040). Testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.041). Nu este valabil un testament scris la calculator și doar semnat, nici unul scris de altă persoană.

   Testamentul autentic este cel autentificat de notar (art. 1.043): dictați dispozițiile notarului sau îi prezentați textul redactat, iar notarul vi-l citește și menționează formalitățile (art. 1.044). Puteți fi asistat de unul sau doi martori (art. 1.043 alin. (2)). Testamentul autentic este mai greu de contestat și nu se poate pierde, pentru că un exemplar rămâne în arhiva notarului.

4. Dacă scrieți un testament olograf, respectați fiecare cerință. Scrieți cu mâna proprie tot textul, de la titlu la semnătură, cu pix sau stilou, pe hârtie. Treceți data completă (zi, lună, an); data este esențială când există mai multe testamente. Semnați la final, cu semnătura obișnuită. Ștersăturile trebuie semnate; o ștergere a unei dispoziții implică revocarea ei (art. 1.052 alin. (1)).

   Exemplu de început: „Subsemnatul [nume], născut la [data], CNP [cod], domiciliat în [adresă], las prin prezentul testament fiicei mele [nume], CNP [cod], apartamentul situat în [adresă], înscris în cartea funciară nr. [număr].” Păstrați testamentul într-un loc sigur și spuneți unei persoane de încredere unde se află. Un testament negăsit nu produce efecte.

5. Evitați testamentul comun și viciile de consimțământ. Două sau mai multe persoane nu pot dispune prin același testament una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.036). Soții care vor să se gratifice reciproc trebuie să facă fiecare câte un testament separat.

   Testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ și consimțământul nu a fost viciat; dolul poate atrage anularea chiar dacă nu a fost săvârșit de beneficiar (art. 1.038). Dacă vă așteptați la contestații (vârstă înaintată, boală, dezmoștenirea unor rude), alegeți testamentul autentic și cereți, eventual, un certificat medical privind discernământul, emis aproape de data testamentului.

6. Înregistrați testamentul. Notarul care autentifică testamentul are obligația să îl înscrie de îndată în Registrul național notarial, ținut în format electronic; informații despre existența testamentului se pot da numai după decesul testatorului (art. 1.046). La deschiderea succesiunii, notarul verifică acest registru.

   Și testamentul olograf poate fi depus la un notar pentru păstrare și înregistrare, ceea ce reduce riscul ca el să fie pierdut sau ascuns. Dacă îl păstrați acasă, lăsați o mențiune unei persoane de încredere. După deces, testamentul olograf trebuie prezentat unui notar, care întocmește un proces-verbal de constatare a stării lui și îl vizează spre neschimbare (art. 1.042).

7. Modificați sau revocați testamentul corect. Un testament nu poate fi revocat expres decât printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior (art. 1.051 alin. (1)), care poate avea altă formă decât cel revocat (alin. (2)). Testamentul olograf poate fi revocat și prin distrugerea, ruperea sau ștergerea lui de către testator (art. 1.052).

   Dacă faceți un testament nou, scrieți explicit „revoc toate testamentele anterioare”, ca să evitați discuțiile despre ce dispoziții rămân în vigoare. Un testament nul din cauza unui viciu de formă poate produce efecte dacă îndeplinește condițiile altei forme testamentare (art. 1.050), dar nu vă bazați pe această salvare.

8. Gândiți-vă la ce se întâmplă după deces. Persoana care pretinde un drept în temeiul testamentului trebuie să dovedească existența și conținutul lui (art. 1.037). Legatarii trebuie să accepte moștenirea în termenul de un an de la deces (art. 1.103), la notarul care dezbate succesiunea, iar rezervatarii nemulțumiți pot cere reducțiunea legatelor.

   Testamentul se interpretează după regulile de interpretare a contractelor, iar elementele din afara textului se folosesc doar dacă se sprijină pe cele din text (art. 1.039). De aceea, claritatea redactării este cea mai bună protecție. Pentru situații complexe (bunuri în străinătate, firme, copii din căsătorii diferite), o consultație la notar sau avocat costă puțin față de un proces între moștenitori.

• Testament olograf scris la calculator sau nedatat. Lipsa scrierii integrale de mână, a datei sau a semnăturii atrage nulitatea absolută (art. 1.041 din Codul civil).
• Testament comun al soților. Este nul absolut (art. 1.036); fiecare soț trebuie să facă propriul testament.
• Ignorarea rezervei succesorale. Lăsarea întregii averi unei singure persoane, deși există copii sau soț, duce la reducțiunea legatelor la cererea rezervatarilor.
• Descrieri vagi ale bunurilor și beneficiarilor. Formulările neclare generează procese de interpretare între moștenitori.
• Testament ascuns sau pierdut. Testamentul olograf negăsit nu produce efecte; depunerea la notar sau informarea unei persoane de încredere previne pierderea.
• Contestarea discernământului. Testamentele făcute la vârstă înaintată sau în boală sunt frecvent atacate; forma autentică și un certificat medical reduc riscul.

Analizează documentul meu →Ghid juridicModele de contractePagina principală a țării

Actualizat: 03.11.2026 · Surse: Codul civil, art. 1.034 – noțiunea testamentului, Codul civil, art. 1.036 – interdicția testamentului reciproc, Codul civil, art. 1.038 – consimțământul testatorului, Codul civil, art. 1.041 – testamentul olograf, legislatie.just.ro, EUR-Lex

Explicațiile sunt generate din textul oficial și au caracter orientativ; obligatoriu este doar textul integral, către care trimite fiecare pagină. Europaius oferă informații juridice, nu servicii de avocatură.