Prezidentul, judecătorul de ocol sau autoritatea consulară care a primit raportul, va verifica faptele cuprinse într-însul, interogind, în neprezenta căpitanului și separat, persoanele echipajului și dacă e cu putinta și călătorii. Răspunsurile trebuie a fi scrise. Orice alte informațiuni folositoare în descoperirea adevărului trebuiesc culese prin toate mijloacele permise de lege.Verificațiunea va fi facuta în cel mai scurt timp, și ziua fixată pentru acest sfârșit se va face cunoscută printr-un anunț lipit pe poarta localului autorității către care raportul a fost făcut, prin afișe la bursa cea mai apropiată, în vecinătățile jocului unde vasul este ancorat și oriunde se va găsi de cuviință.Persoanele interesate și cei ce vor să le reprezinte, chiar fără mandat, sunt admise a asista la verificare. Procesele-verbale încheiate asupra operațiunilor de mai sus se vor alătură la raport.Constatările cuprinse în raport pot fi combătute prin proba contrarie +
\nRapoartele ce nu sunt verificate, nu pot fi primite în descărcarea căpitanului și nu fac proba în judecata, afară de cazul când capitanul singur a scăpat din naufragiu în locul unde și-a făcut raportul +
\n+
\n+
\nPersoanele ce compun echipajul sunt: capitanul sau patronul, ofițerii marinarii și lucrătorii indicați în rolul echipajului, format în modul prevăzut de regulamente, precum și mașiniștii, fochiștii și toate celelalte persoane funcționând sub orice numire în serviciul mașinilor la vasele cu abur.Rolul va arata salariile sau partea de beneficiu datorite persoanelor echipajului. Celelalte condițiuni ale inrolarei trebuiesc cuprinse în contractul de inrolare +
\nContractul de inrolare va fi făcut prin act scris, legalizat de autoritatea maritima în țara, de cea consulară în străinătate, trecut în registrele oficiului maritim și transcris în registrul vasului.Dacă cineva este inrolat în țara străină, unde nu se afla autoritate consulară română, contractul va fi transcris numai în registrul vasului.În orice caz, contractul de inrolare va fi subscris de căpitan și de inrolat, și, dacă acesta nu poate sau nu știe subscrie de doi martori.Convențiunile care nu sunt investite cu aceste formalități nu au nici o tărie.Dispozițiunile precedente nu sunt obligatorii pentru contractele de inrolare în cazurile prevăzute de art. 511 +
\nContractul de inrolare enunta, în mod lămurit și precis, durata lui și navigatiunea în vederea căreia se încheie.În vederea speculațiunilor comerciale, destinațiunea și navigatiunea pot fi ținute secrete; în asemenea caz, însă, echipajul trebuie să fie încunoștiințat și sa consimtă a fi inrolat în astfel de condițiuni. Consimțământul trebuie exprimat prin act în scris în forma stabilită prin articolul precedent +
\nInrolatul e dator a-și continua serviciul și după expirarea termenului inrolarei până la întoarcerea vasului în țara la locul destinatiunii sale, cu condițiunea ca întoarcerea să se facă direct, fără alte intirzieri decît cele neaparate. În acest caz, acela căruia s-a prelungit înrolarea, are dreptul la o retributiune proportionata salariului.Înrolarea se înțelege întotdeauna terminată, deși termenul prevăzut în contract nu a expirat, când vasul s-a întors în țara la locul destinației sale, după ce și-a făcut prima călătorie și după ce a fost descărcat +
\nDacă durata inrolarei nu este fixată, marinarul poate cere părăsirea serviciului după doi ani de la inrolare, afară de dispozițiunea prevăzută în articolul precedent. Dacă vasul se afla în țara străină și nici s-a dispus, nici s-a început călătoria de întoarcere în țara, marinarul, afară de plată salariului ce i se cuvine, mai are dreptul la cheltuielile de întoarcere în patrie, dacă capitanul nu i-ar înlesni alta îmbarcare.Marinarul nu poate cere sa iasa din serviciu într-un port, care nu este cel de destinație.Înrolarea pe timp nedeterminat și pentru toate călătoriile ce s-ar întreprinde, nu împiedica pe marinar de a cere după doi ani ieșirea din serviciu, fără numai dacă nu s-a convenit în mod expres ca serviciul sa continue și peste doi ani +
\nDupă expirarea termenului inrolarei, capitanul va da act scris fiecărei persoane a echipajului, pentru ieșirea din serviciu.Acest act va arata numele și felul vasului, numele și prenumele căpitanului, timpul cît a ținut înrolarea, și va fi înscris în registrul vasului.Când, dintr-o cauza oarecare, capitanul se va afla în neputință de a scrie însuși actul, el va fi scris, în prezenta sa, de ajutorul sau locțiitorul sau, și subscris de doi martori +
\nCapitanul și persoanele echipajului nu pot, sub nici un cuvint, incarca în contul lor, pe vas, nici un fel de marfa, fără învoirea proprietarilor și fără sa plătească navlul, dacă nu sunt autorizați a face aceasta prin condițiunile inrolarei lor +
\n+
\nCând călătoria a fost împiedicată prin faptul proprietarilor, căpitanului sau inchirietorilor, înainte de plecarea vasului, marinarii inrolati pentru călătoria întreaga sau cu luna, au dreptul la plata zilelor servite, și ca despăgubire a retine ceea ce au primit înainte. Dacă nu li s-a plătit nimic înainte, marinarii inrolati cu luna primesc ca despăgubire salariul cuvenit pe o luna; cei ce au fost inrolati pentru călătoria întreaga, primesc o sumă corespunzătoare salariului pe o luna, facindu-se calculul după durata probabila a călătoriei, și dacă durata probabila nu trece peste o luna, primesc întreg salariul cu cît s-au învoit.Când călătoria este împiedicată după plecarea vasului; 1. Marinarii inrolati pentru întreaga călătorie au dreptul la tot salariul conform învoielii; ... 2. Marinarii inrolati cu luna au dreptul la salariul cuvenit pentru timpul cît au servit și afară de aceasta încă la o dreapta despăgubire, în proportiune cu salariul cuvenit pentru restul duratei probabile a călătoriei pentru care se inrolase; ... 3. Marinarii inrolati pentru călătoria întreaga sau cu luna au încă dreptul la cheltuielile pentru întoarcere la locul de unde a plecat vasul, dacă capitanul sau altul interesat, sau autoritatea competentă, nu le procura imbarcarea pe alt vas cu destinatiune pentru acel loc +
\nDacă comerțul cu locul de destinație al vasului este interzis, sau dacă vasul este oprit printr-un ordin al guvernului înainte de începerea călătoriei, marinarii nu au dreptul decît la plata zilelor servite până atunci +
\nDacă interzicerea comerțului sau oprirea vasului se întâmplă în cursul călătoriei:1. În caz de interzicere, marinarii au dreptul la plata salariului pentru timpul cît au servit; ... 2. În caz de oprire, marinarii inrolati cu luna au dreptul la jumătatea salariului pentru timpul cît tine oprirea, și marinarii inrolati pentru întreaga călătorie au dreptul la salariul cuvenit prin inrolare. ... Dacă se acordă vreo despăgubire pentru interzicere sau pentru oprire, marinarii inrolati cu luna primesc restul salariului; iar cei inrolati pentru întreaga călătorie primesc o adaogire de salariu în proportiune cu timpul cît a ținut oprirea; în orice caz, indemnitatea datorită tuturor marinarilor nu va putea trece peste a treia parte din indemnitatea acordată vasului +
\n+
\n+
\nMarinarii inrolati cu parte la cistig sau navlu nu au dreptul la plata zilelor servite, nici la despăgubire pentru călătoria împiedicată, intirziata sau prelungită din caz fortuit sau forta majoră.Când călătoria este împiedicată, intirziata sau prelungită prin faptul încărcătorilor, persoanele echipajului iau parte la despăgubirile ce s-ar acorda vasului. Aceste despăgubiri sunt împărțite între proprietarii vasului și persoanele echipajului în aceeași proportiune în care s-ar fi împărțit între ei navlul.Dacă împiedicarea provine din faptul căpitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori despăgubirile cuvenite persoanelor echipajului +
\nÎn caz de pradare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverii, marinarii nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt însă obligați a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipatiune +
\nDacă se scapa vreo parte a vasului, marinarii inrolati pentru întreaga călătorie sau cu luna sunt plătiți pentru timpul servit din rămășițele vasului sau din ceea ce s-a putut scapa de prada.Dacă lucrurile scapate sau redobândite nu ajung sau dacă nu s-a scăpat sau redobândit decît povara, ei sunt plătiți subsidiar din navlu.Marinarii inrolati cu participarea la navlu, sunt plătiți în proportiune cu ceea ce s-a cistigat din navlu.Marinarii, în orice condițiune inrolati, au dreptul la plata zilelor servite de ei pentru scăparea rămășițelor vasului și lucrurilor inecate +
\nMarinarul care se imbolnaveste în timpul călătoriei, sau care e rănit în serviciul vasului, primește salariul; el este căutat și îngrijit cu cheltuielile vasului. Dacă este rănit în îndeplinirea unui serviciu comandat în interesul vasului și povarei, e căutat și îngrijit cu cheltuielile vasului și poverei.Când căutarea sănătății cere ca marinarul să fie debarcat, capitanul va depune la autoritatea consulară a tarii, sau la autoritatea competentă a locului, suma ce se găsește necesară pentru însănătoșire și întoarcere în patrie.În orice caz, marinarul debarcat nu are dreptul la cheltuieli de căutare a sănătății și la salariu pentru mai mult de patru luni din ziua debarcarei +
\nDacă marinarul e rănit sau se imbolnaveste din greseala sa proprie, sau pe când se găsește pe uscat fără autorizare, cheltuielile pentru căutarea sănătatei sunt în sarcina sa; însă capitanul este dator sa i le înainteze.Dacă marinarul trebuie să fie debarcat, capitanul îngrijește pentru căutarea sănătății lui și pentru întoarcerea în patrie, în modul arătat prin articolul precedent, afară de dreptul la restituire a cheltuielilor înaintate, și salariul nu i se plătește decît pe timpul servit +
\nÎn caz de moarte a marinarului în timpul călătoriei: 1. Dacă era inrolat cu luna, salariul ce i se cuvine se datorește moștenitorilor până la ziua mortei sale; ... 2. Dacă era inrolat cu călătoria și moare în timpul ducerei sau în portul de destinatiune, salariul se datorește pe jumătate; iar când moare în timpul intoarcerei, salariul se datorește întreg: ... 3. Dacă marinarul era inrolat cu parte la cistig sau la navlu, i se datorește partea întreaga, când moare după începerea călătoriei. ... Marinarului mort în apărarea vasului, se datorește întreg salariul pentru toată călătoria, dacă vasul a scăpat +
\nMarinarul prins și făcut prizonier pe vas are dreptul la salariu până în ziua când a fost prins.Dacă a fost prins și făcut prizonier pe când era trimis pe mare sau pe uscat pentru serviciul vasului, are dreptul la întregul salariu până în ziua în care și-ar fi îndeplinit serviciul. La plata ia parte și marfa încărcată pe vas, dacă trimiterea s-a făcut și în interesul ei +
\n+
\nCapitanul poate concedia pe marinar înaintea termenului inrolarei și fără să fie obligat de a dovedi ca și-a călcat datoriile; dar este dator ca odată cu concediul, să-i înlesnească și mijloacele necesare pentru întoarcerea în patrie.Marinarul concediat fără cauza binecuvântată, afară de plată pentru serviciul îndeplinit, are dreptul și la o indemnitate.Dacă concediul este dat în portul în care s-a făcut înrolarea și înaintea plecării, indemnitatea este egala cu salariul pe o luna. Dacă concediul este dat după plecare sau într-un port al tarii altul decît acela în care s-a făcut înrolarea, indemnitatea este egala cu salariul pentru patruzeci de zile. Dacă concediul este dat afară din apele tarii, indemnitatea este egala cu salariul pentru o luna pe coastele Marei Negre din Europa; pentru doua luni pe coastele Marei Mediterane și celelalte coaste ale Marei Negre; pentru patru luni pe orice alte coaste.În nici unul din cazurile de mai sus capitanul nu poate să pretindă de la proprietarii vasului restituirea indemnizațiilor plătite, dacă concediul nu a fost dat cu consimțământul lor.Nici o indemnitate nu se datorește marinarului concediat înainte de închiderea rolului echipajului +
\n+
\nÎn lipsa de convențiune contrarie, persoanele echipajului după terminarea inrolarii, sunt datoare a-și continua serviciul până la ajungerea la destinatiune și descărcarea vasului. În schimb au dreptul la plata și întreținere pentru tot timpul cît servesc după expirarea termenului inrolarii.Dacă în timpul carantinei vasul trebuie să plece pentru o noua călătorie, persoana ce nu voiește a se inrola, are dreptul să fie debarcată în lazaret și plătită până când vasul va capata libera practica.Cheltuielile pentru întreținere, carantina și lazaret, sunt în sarcina vasului +
\nSalariile și câștigurile marinarilor nu pot fi cedate nici sechestrate decît pentru alimente datorite după lege și pentru datorii către vas, născute cu ocaziunea serviciului pe vas. În primul din aceste cazuri reținerea prin sechestru asupra salariului sau câștigului nu poate trece peste a treia parte +
\n+
\n+
\n+
\nContractul de închiriere trebuie făcut prin act scris.Actul trebuie să cuprindă:1. Numele, naționalitatea și capacitatea vasului; ... 2. Numele și prenumele inchirietorului și chiriașului; ... 3. Numele și prenumele căpitanului sau patronului; ... 4. Locul și timpul ce s-a stabilit pentru încărcare și descărcare; ... 5. Navlul (chiria); ... 6. Dacă închirierea se raporta la întregul vas sau numai la o parte a lui; ... 7. Indemnitatea ce s-ar cuveni în caz de întârziere. ... Proba prin scris nu este necesară dacă închirierea are de obiect vasele și călătoriile arătate la art. 511 +
\nSchimbarea căpitanului sau a patronului arătat în act, chiar după concediul dat de proprietarul vasului nu face sa înceteze efectele contractului de închiriere, dacă nu s-a convenit într-altfel +
\n+
\nDacă închirierea este cu luna sau pe un timp oarecare și nu este hotarita când începe, ea curge din ziua când începe descărcarea lucrurilor ce sunt de transportat, până în ziua când sunt descărcate la locul de destinație +
\nDacă înainte de plecarea vasului, călătoria pentru locul de destinație este împiedicată prin faptul vreunui guvern străin, contractul este desființat și nici una dintre părți nu datorează celeilalte vreo despăgubire. Cheltuielile pentru încărcare și descărcare privesc pe încărcător +
\nDacă plecarea vasului sau continuarea călătoriei este împiedicată pentru câtva timp, din caz fortuit sau forta majoră, contractul subzistă și nu e loc de adaogire de navlu (chirie) sau la despăgubire din cauza intirzierii.Pe cît timp tine împiedicarea, încărcătorul poate descarca cu cheltuiala sa lucrurile sale, cu obligațiune însă de a le reincarca sau de a despăgubi pe căpitan; pentru îndeplinirea acestei obligațiuni el va da cauțiune +
\nÎn caz de blocus al portului de destinație sau alt caz fortuit ori de forta majoră, care ar împiedica intrarea vasului în acel port, capitanul, dacă nu are ordine sau dacă ordinele primite nu se pot executa, este dator sa lucreze în cel mai bun mod pentru apărarea intereselor încărcătorului, ori intrînd în alt port vecin, ori intorcindu-se la portul de unde a plecat +
\n+
\n+
\nPolița de încărcare trebuie să cuprindă: natura, specia, calitatea și cantitatea lucrurilor încărcate.Ea va fi datată și va arata:1. Persoana încărcătorului și reședința sa; ... 2. Persoana căreia este îndreptată expedițiunea și reședința sa; ... 3. Numele și prenumele căpitanului sau patronului; ... 4. Numele, naționalitatea și capacitatea vasului; ... 5. Locul plecării și acel al destinației; ... 6. Navlul (chiria). ... Vor fi însemnate, pe marginea poliței, mărcile și numerele lucrurilor încărcate.Polița poate fi la ordin sau la purtător; în primul caz, formele și efectele girului sunt regulate prin dispozițiunile titlului IX al primei cărți.Polița nu poate fi subscrisă de căpitan înainte de încărcare +
\nPolița de încărcare va fi facuta în 4 originale, destinate căpitanului, proprietarului sau armatorului vasului, încărcătorului și persoanei căreia lucrurile încărcate trebuiesc predate.Pe fiecare original se va arata persoana căreia este destinată.Dacă încărcătorul are unul sau mai multe duplicate ale originalului destinat persoanei căreia sunt a se preda lucrurile încărcate, se vor aplica dispozițiunile art. 299 și 300.Originalele destinate căpitanului și proprietarului sau armatorului vasului sunt subscrise de către încărcător, celelalte de către căpitan.Subscrierea și predarea respectiva a originalelor vor avea loc în douăzeci și patru de ore după terminarea încărcării.Încărcătorul va preda în același termen căpitanului, facturile lucrurilor încărcate și chitanțele de plată sau certificatele de cauțiune ale vamei +
\nCapitanul va preda la locul de destinație mărfurile celui care-i va prezenta polița de încărcare, oricare ar fi numărul ei dacă nu i s-a notificat vreo opozițiune.În caz de opozițiune, sau dacă se prezintă mai mulți purtători ai poliței de încercare, capitanul, cu autorizația justiției, va depune mărfurile în locurile ce i se va desemna, el va putea să obțină autorizațiunea de a vinde o parte dintr-însele pentru plata navlului +
\n+
\nÎn caz de deosebire între polițele aceleiași încărcări, face proba aceea ce se afla la căpitan, dacă este scrisă în întreg de către încărcător sau de către comisionarul sau; aceea ce este prezentată de către încărcător sau de către persoana căreia este adresată expedițiunea face proba, dacă este scrisă în întreg de căpitan +
\nComisionarul sau destinatarul care a primit lucrurile arătate în polița de încărcare sau în contractul de închiriere, este dator, la cerere, a da căpitanului chitanța de primire; altfel este răspunzător de cheltuielile făcute și de pagubele ocazionate chiar prin întârziere +
\n+
\nNavlul se reglementează prin convenția părților și se probează prin contractul de închiriere sau prin polița de încărcare.Navlul poate avea de obiect:a) Întregul vas sau o parte a lui, pentru una sau mai multe călătorii, sau pentru un timp determinat; ... b) Transportul unor lucruri determinate după număr, greutate sau volum +
\nCapitanul care a făcut declarația ca vasul este de o capacitate mai mare sau mai mica decît cea adevarata, este răspunzător de orice daune către chiriașul vasului.Nu se socotește ca eroare în declarație, dacă diferența nu trece peste a doua-zecea parte, sau dacă declarația este conformă actului de naționalitate +
\nDacă vasul este închiriat în întregul său și dacă chiriașul nu da toată povara, capitanul nu poate, fără învoirea acestuia, sa încarce alte lucruri. Chiriașul se folosește de navlul lucrurilor ce completează povara +
\nChiriașul care, înainte de plecarea vasului, declara că nu mai face călătoria fără sa fi încărcat ceva, e dator a plati jumătatea navlului.Dacă nu a declarat că nu mai voiește să facă călătoria sau dacă incarca o cantitate mai mica decît cea învoită, e dator a plati navlul întreg.Dacă incarca o cantitate mai mare, e dator sa plătească pentru excedent, în raport cu navlul convenit +
\nDacă contractul de închiriere are de obiect transportul unor lucruri determinate, încărcătorul poate, înainte de plecarea vasului, să-și retragă lucrurile încărcate, plătind însă jumătatea navlului.În asemenea caz, cheltuielile de încărcare, de descărcare și de reîncărcare a lucrurilor ce trebuiesc transportate, precum și cheltuielile pentru întârziere privesc pe încărcător +
\nCapitanul poate da afară din vas la locul încărcării lucrurile ce găsește că nu i-au fost declarate, sau sa ceara pentru navlul lor cel mai mare preț care se plătește în același loc pentru lucrurile de același fel +
\nÎncărcătorul care, în timpul călătoriei, retrage lucrurile încărcate, e dator a plati navlul întreg și toate cheltuielile cauzate de descărcare.Dacă lucrurile sunt retrase prin faptul și din culpa căpitanului, acesta este responsabil de daune și cheltuieli +
\nDacă vasul intirziaza la plecare, în cursul călătoriei sau la locul de descărcare, prin faptul chiriașului, acesta este răspunzător de cheltuelile întârzierii.Dacă vasul închiriat pentru ducere și întoarcere se înapoiază neincarcat sau încărcat în parte, se datorește navlul întreg, afară de despăgubirea ce s-ar cuveni pentru întârziere +
\n+
\nDacă, din caz fortuit sau forta majoră, capitanul este silit să-și repare vasul în cursul călătoriei, chiriașul este dator sa aștepte sau sa plătească navlul întreg.Dacă vasul nu se poate repara, navlul se datorește în proportiune cu călătoria facuta.Dacă pentru transportul lucrurilor încărcate la locul de destinatiune capitanul închiriază un alt vas, noua închiriere se socotește facuta în contul încărcătorului +
\nCapitanul pierde navlul și e ținut la despăgubire către chiriași, dacă acesta probează ca vasul nu era în stare a naviga când a plecat.Proba este admisă chiar contra actelor de vizita +
\nCând s-ar interzice comerțul cu țara către care călătorește vasul, capitanul are dreptul la navlul întreg, cu toate ca vasul ar fi constrîns să se întoarcă încărcat la locul de plecare; dar dacă vasul e închiriat pentru ducere și întoarcere, se datorește jumătatea navlului întreg sau a celor două navluri socotite la un loc +
\nDacă vasul e închiriat pentru a merge într-un port spre a lua o povara și a o duce în alt port, și interdictiunea de comerț supravine pe când vasul călătorește spre a lua acea povara, capitanul are dreptul la cheltuielile făcute în executarea contractului și la o indemnitate ce se va hotărî după împrejurări +
\nDacă vasul în cursul călătoriei este oprit din ordinul unui stat străin, sau constrîns a se adăposti într-un port pentru a-și repara stricăciunile, chiar cu voința suferite pentru scăparea comuna, nu se datorește vreun navlu în timpul opririi sau șederii în port, când vasul a fost închiriat cu luna; nici adăugire de navlu, când a fost închiriat cu călătoria +
\nNavlul este datorat pentru lucrurile încărcate pe care capitanul a fost silit a le vinde, a le pune în gaj sau a le întrebuința pentru necesitățile urgente ale vasului.Cu toate acestea, capitanul este dator a restitui proprietarilor valoarea ce aceste lucruri ar avea la locul descărcării, dacă vasul a ajuns bine în port.Când vasul s-a pierdut, capitanul va restitui proprietarilor lucrurile vândute sau întrebuințate, prețul ce a luat pentru dânsele și pentru cele date în gaj suma luată în împrumut, retinind în același timp navlul arătat în polițele de încărcare.În ambele cazuri, proprietarii au dreptul să facă abandonul.Dacă din aceasta cauza rezultă vreo pierdere pentru proprietarii lucrurilor întrebuințate, vîndute sau date în gaj, pierderea este împărțită prin contribuții asupra valorilor acestora tuturor lucrurilor ajunse la destinație, sau a celor ce au fost scapate de naufragiu, în urma evenimentelor maritime care au necesitat întrebuințarea, vânzarea sau gajul +
\nCapitanul are dreptul la navlu asupra lucrurilor aruncate în mare pentru scăparea comuna, intrînd la contribuție după regulile arătate în titlul VII, cap. II al acestei cărți +
\nNu se datorește navlu pentru lucrurile pierdute prin naufragiu, rapite de pirati sau luate de inamici, și capitanul e dator sa restituie navlul ce i se va fi plătit înainte, dacă nu exista convențiune contrară +
\nDacă vasul și lucrurile încărcate sunt răscumpărate sau sunt scapate de naufragiu, capitanul are dreptul la navlu până la locul unde vasul a fost pradat sau a naufragiat; iar dacă duce lucrurile încărcate la locul destinației lor, el are drept la navlul întreg, contribuind cu partea sa la răscumpărare.Contribuțiunea pentru răscumpărare se face după prețul curent al lucrurilor încărcate la locul descărcării, scăzându-se cheltuelile, și asupra jumătății vasului și navlului.Salariile marinarilor sunt scutite de contribuție +
\nDacă destinatarul lucrurilor încărcate refuza a le primi, capitanul poate, cu autorizația justiției, a face să se vinda cantitatea necesară pentru plata navlului și a pune în depozit ceea ce rămâne.Dacă prețul rezultat din vânzarea lucrurilor nu ajunge pentru plata navlului, capitanul conserva dreptul sau pentru rest contra încărcătorului +
\nCapitanul nu poate retine lucrurile încărcate în caz de neplata a navlului. Are dreptul însă, în timpul descărcării, sa ceara ca ele să se depună în o a treia mina până la plata navlului +
\nÎn nici un caz încărcătorul nu poate cere scăderea navlului. Încărcătorul nu poate lasă, drept prețul navlului, lucrurile încărcate scăzute în valoare, sau stricate prin viciul lor propriu, din caz fortuit sau forta majoră. Cu toate acestea, dacă vinul, uleiul sau alte lichide s-au scurs, atribuțiile ce le contineau, rămase goale sau aproape goale, pot fi lăsate pentru navlul ce urma a se plati pentru dinsele +
\n+
\n+
\nCând călătoria nu mai are loc, înainte de plecarea vasului:1. Dacă călătorul nu vine pe vas la timpul oportun, se datorește navlul întreg căpitanului; ... 2. Dacă călătoria nu se mai face după declarația călătorului sau din cauza de moarte, boala, ori alt caz fortuit sau de forta majoră, privind persoana sa, navlul se datorează pe jumătate, scăzându-se cheltuelile de hrana pentru cît trebuia sa țină călătoria, dacă acestea au fost cuprinse în navlu; ... 3. Dacă călătoria se împiedica prin faptul căpitanului, călătorul are dreptul la despăgubire; ... 4. Dacă nu mai are loc din caz fortuit sau forta majoră privind vasul, contractul este desființat și navlul plătit înainte se restituie, dar fără drept de despăgubire, nici pentru o parte nici pentru cealaltă +
\nCând călătoria încetează după plecarea vasului:1. Dacă capitanul debarca în vreun port de buna voie, plătește navlul întreg; ... 2. Dacă capitanul nu vrea sa continue călătoria sau, prin culpa sa, face pe călător sa debarce în alt port, e dator despăgubire; ... 3. Dacă călătoria încetează din caz fortuit sau forta majoră, privind vasul sau persoana călătorului, navlul se datorește în proporție cu calea facuta. ... Nu se plătește nici un navlu de către moștenitorii călătorului mort în naufragiu dar nici navlul plătit nu se restituie +
\nÎn caz de întârziere a plecării vasului, călătorul are dreptul la locuinta și chiar hrana pe bord în timpul intirzierii, dacă hrana e cuprinsă în navlu, afară de dreptul la despăgubire când intirzierea nu provine din caz fortuit sau forta majoră.Dacă intirzierea trece peste zece zile, călătorul poate rezilia contractul; în acest caz trebuie să i se restitue navlul întreg.Dacă intirzierea este cauzată de timp rau, călătorul nu poate desfiinta contractul decît pierzând a treia parte din navlu.Faptul ca timpul este rau, se recunoaște și se declara de către capitanul portului respectiv +
\nVasul închiriat exclusiv pentru transport de călători, trebuie să-i ducă direct, ori în ce număr ar fi, la portul de destinație, oprindu-se în stațiunile anunțate înaintea contractului de închiriere sau la cele obișnuite.Dacă vasul se abate din cale sau se oprește din voința sau faptul căpitanului, călătorii continua a primi locuinta și hrana în socoteala vasului și au drept la despăgubire, pe lângă facultatea de a rezilia contractul.Dacă vasul, afară de călători, are încărcate mărfuri sau alte obiecte, capitanul are facultatea de a se opri, în timpul călătoriei pentru descărcare +
\nDacă vasul, în timpul călătoriei, intimpina vreo întârziere în urma unei opriri ordonată de un Stat străin, sau pentru trebuințe de reparațiuni:1. Călătorul, când nu voiește sa aștepte ca sa înceteze oprirea sau ca să se facă și să se termine reparațiile, poate rezilia contractul, plătind navlul în proporție cu călătoria facuta; ... 2. Dacă prefera a aștepta sa continue călătoria, nu datorește nici o adaogire de navlu, dar urmează a se hrani cu cheltuiala sa, în timpul opririi sau a reparațiunilor +
\nHrana călătorului în timpul călătoriei se presupune ca se cuprinde în navlu; dacă s-a convenit într-altfel, capitanul este dator, în timpul călătoriei și la caz de trebuinta, sa i-o procure pe adevăratul preț +
\nDacă vasul este în totul sau în parte închiriat pentru a transporta călători, deși numărul lor nu e indicat, drepturile chiriașului și ale inchirietorului sunt reglementate după dispozițiunile capitolului III din acest titlu, dacă nu ar fi incompatibile cu obiectul contractului +
\nSe aplica, în privinta lucrurilor ce călătorul aduce cu sine pe vas, dispozițiunile contractului de navlu, dar nu se datorește, dacă nu s-a stipulat altfel, plata deosebită +
\n+
\nContractul de împrumut maritim, în sensul codului comercial, este un împrumut făcut de către capitanul unui vas în virtutea puterilor ce-i da legea și prin care el da garanție vasul, navlul, totalitatea sau o parte din mărfurile încărcate, cu condiția ca suma împrumutată sa o piardă împrumutătorul, dacă lucrurile date în garanție ar pieri; iar dacă ele vor ajunge bine în port, împrumutătorul să-și primească banii împreună și cu prima convenită între părți.Prima convenită se numește folos maritim +
\nContractul de împrumut maritim trebuie făcut prin act scris, altfel rămâne simplu împrumut și nu produce de cît interese legale.Înscrisul va cuprinde:1. Capitalul împrumutat și suma cuvenită ca interes sau folos maritim; ... 2. Lucrurile asupra cărora împrumutul e asigurat; ... 3. Numele vasului; ... 4. Numele și prenumele căpitanului sau patronului; ... 5. Persoana care da banii și aceea care primește împrumutul; ... 6. Pentru ce călătorie și pentru cît timp e făcut împrumutul; ... 7. Timpul și locul plății +
\nÎmprumutul maritim asupra vasului sau asupra unei porțiuni din el, făcut în țara, se va transcrie în registrele oficiului maritim al circumscripției unde s-a făcut, adnotându-se și pe actul de naționalitate al vasului.Dacă împrumutul este făcut în țara străină, va fi transcris în registrele consulatului român al locului unde este stipulat, adnotându-se și pe actul de naționalitate al vasului.Autoritatea maritima și cea consulară a tarii în străinătate, vor trimite copie după actul de împrumut la oficiul maritim unde este înscris vasul.Actul nu va putea fi transcris în registre, dacă nu se va prezenta în același timp și actul de naționalitate al vasului.Împrumutul maritim făcut într-o țara străină unde nu este autoritate consulară română, nici altcineva care să-i țină locul, se va adnota, prin îngrijirea căpitanului vasului, pe actul de naționalitate, de către autoritatea locală competența a da autorizațiunea, sau de un alt funcționar public din acea localitate.Capitanul care nu dovedește îndeplinirea acestei formalități, e obligat personal la plata împrumutului maritim.Originalul sau o copie autentică a contractului se va expedia împreună cu copia autentică a actului de autorizație autorității consulare române cea mai apropiată, care le va transcrie în registre și le va trimite oficiului maritim competent din țara.Contractul nu se poate opune celor de al treilea, decît de a data adnotarii pe actul de naționalitate.În cazurile prevăzute de art. 499 și 519 se aplică și dispozițiunile acelor articole +
\nActul de împrumut maritim, dacă este la ordin, poate fi transmis prin gir.Formele și efectele girului sunt regulate după dispozițiunile titlului IX al cărții întâi.Garanția de plată se întinde și la folosul maritim, dacă nu este convenție contrară +
\nÎmprumutul maritim poate fi constituit:1. Asupra întregului vas sau a unei părți din el; ... 2. Asupra uneltelor, instrumentelor și armamentului; ... 3. Asupra navlului; ... 4. Asupra poverei sau asupra unei părți din ea; ... 5. Asupra vasului, navlului și poverei împreună. ... Împrumutul maritim nu se poate face asupra salariilor sau asupra participării la câștig a marinarilor și a oamenilor de mare; dacă, cu toate acestea, împrumutul are loc, împrumutătorul are drept numai la plata capitalului fără interese +
\nÎmprumutul maritim, care întrece valoarea lucrurilor asupra cărora a fost constituit, are tărie pentru acea valoare după prețuirea facuta sau convertită, iar restul sumei împrumutate se răspunde cu procente după cursul pieței.Dacă însă a fost frauda din partea împrumutatului, împrumutătorul are dreptul a cere anularea contractului și restituirea sumei împrumutate cu procentele de mai sus.Profitul ce se separa asupra lucrurilor încărcate nu se socotește ca exces de valoare, dacă aceasta s-a declarat în mod expres +
\nÎmprumutul maritim nu poate fi contractat decît de proprietarii lucrurilor date în garanție sau de către împuterniciții lor speciali, afară de drepturile acordate căpitanului prin art. 517 și 519 +
\n+
\nDacă călătoria s-a întrerupt înainte de începerea riscurilor, împrumutatul e dator sa restituie banii cu procente legale din ziua împrumutului. Dacă însă întreruperea călătoriei a avut loc chiar prin faptul sau, el este dator procente după cursul pieței, când acesta ar fi superior procentelor legale, și deosebit de aceasta sa plătească despăgubirea cuvenită asiguratorului, dacă împrumutul a fost asigurat +
\nÎmprumutătorul nu risca nimic în caz de schimbare a itinerariului, a călătoriei sau a vasului, declarate în contract, afară numai dacă schimbarea a avut loc din caz fortuit sau forta majoră.Asemenea nu risca nimic împrumutătorul când împrumutatul se abține sau face o declarația falsa, care ar putea sa micșoreze teama de pericole sau sa schimbe obiectul.Schimbarea căpitanului sau a patronului, chiar prin concediul dat de proprietarul vasului, nu face sa înceteze efectele contractului, dacă nu este convenție contraria +
\nDacă lucrurile asupra cărora s-a constituit împrumutul maritim sunt cu totul pierdute din caz fortuit sau forta majoră, în timpul și locul pentru care împrumutătorul și-a luat răspunderea de riscuri, împrumutatul este liberat de plată.Dacă pierderea e parțială, plata sumelor împrumutate e redusă la valoarea lucrurilor afectate împrumutului, și care au fost scapate, afară de plată cheltuielilor pentru scăpare și a creanțelor privilegiate cărora s-ar cuveni preferinta.Când împrumutul e făcut asupra navlului, plata, în caz de sinistru e redusă la ceea ce se datorește de către chiriași, scăzându-se mai întâi salariile personale ale echipajului pentru cea din urma călătorie și contribuția cheltuielilor pentru scăparea vasului.Dacă lucrul asupra căruia s-a constituit împrumutul maritim este și asigurat, valoarea părții ce s-a scăpat se împarte între împrumutător, numai pentru capital, și asigurator numai pentru sumele asigurate, în proporție cu interesul fiecăruia +
\nÎmprumutătorul nu suferă pierderile și daunele cauzate prin vicii inerente lucrului afectat la asigurarea plății, sau pe acelea care sunt cauzate prin faptul debitorului +
\nTimpul riscurilor, dacă nu este determinat prin contract, începe:1. În privinta vasului, accesoriilor lui și navlului, din momentul în care vasul părăsește portul, până în ziua când arunca ancora în portul de destinație; ... 2. În privinta poverii din momentul în care lucrurile se incarca în vas sau în barci pentru a fi transportate pe vas până în ziua când s-a descărcat pe uscat, la locul de destinatiune +
\nCel ce se imprumuta pe mărfuri transportate, nu este liberat de plată prin pierderea vasului și a poverei dacă nu dovedește ca se găseau pe vas lucruri încărcate pe contul sau până la concurenta sumei luată cu împrumut +
\nÎmprumutătorii contribuie și ei la avariile comune spre ușurarea celor împrumutați; orice convenție contrară este nulă.Avariile particulare nu sunt în sarcina imprumutatorilor, dacă nu s-a convenit astfel; dar dacă prin faptul unor asemenea avarii lucrurile afectate împrumutului nu ajung sa satisfacă pe creditor, suferă și acesta paguba ce rezultă +
\n+
\n+
\nRegulile stabilite în titlul XIII al cărții I, se aplică și la asigurările contra riscurilor navigației, întrucît ele nu vor fi incompatibile cu asigurările maritime și nu vor fi modificate prin dispozițiile următoare.Societățile de asigurare mutuala, maritima, sunt supuse și dispozițiilor titlului VIII din aceeași carte +
\nPolița de asigurare, afară de regulile stabilite prin art. 445, va cuprinde:1. Numele, specia, naționalitatea și capacitatea vasului; ... 2. Numele și prenumele căpitanului sau patronului; ... 3. Locul unde obiectele asigurate au fost sau trebuie să fie încărcate; ... 4. Portul din care vasul a plecat sau trebuie să plece; ... 5. Porturile în care vasul trebuie să încarce și sa descarce și în care are să între. ... Dacă indicațiile de mai sus nu se pot face sau pentru ca asiguratul nu este în stare să le procure, sau din cauza naturii speciale a contractului, vor fi suplinite prin altele în stare de a determina obiectul asigurării +
\nAsigurarea poate avea drept obiect:1. Vasul, cu aburi sau pânze, gol sau încărcat, armat sau nearmat, singur sau acompaniat; ... 2. Mașinile, uneltele, instrumentele, armamentul, dotațiunea și proviziunile; ... 3. Navlul călătorilor și al lucrurilor încărcate, pe lângă care se poate prevedea și salariile oamenilor din echipaj; ... 4. Lucrurile încărcate; ... 5. Sumele date cu împrumut maritim; ... 6. Sumele plătite sau datorate pentru avarii comune și cheltuielile făcute sau datorate pentru avarii particulare, când nu ar fi acoperite prin un împrumut. ... 7. Și în general, orice lucruri care se pot prețul în bani și sunt supuse la riscurile navigatiunei. ... Asemenea poate fi facuta asupra totalității sau a unei părți din sus-zisele lucruri împreună sau deosebit +
\nAsigurarea e nulă dacă are de obiect:Sumele luate cu împrumut maritim.Lucrurile care servesc drept garanție împrumutului maritim nu pot fi asigurate decît pentru partea valorii ce trece peste suma împrumutată +
\nDacă, fără frauda, s-au făcut mai multe asigurări asupra acelor lucruri de către deosebiți interesați sau de către mai mulți reprezentanți ai aceleiași persoane ce au lucrat fără însărcinare specială, toate asigurările sunt valabile până la concurenta valorii lucrurilor.Cei interesați au acțiune contra oricăruia dintre asiguratori după alegere, afară de recursul asiguratorului care a plătit contra celorlalți, în proportiune cu interesul fiecăruia +
\nAsigurarea poate fi facuta în timp de pace sau în timp de război, înainte sau în cursul călătoriei vasului.Poate fi facuta pentru o călătorie, sau pentru un timp determinat.Asigurarea pentru o călătorie poate fi facuta numai pentru ducere sau numai pentru întoarcere, sau pentru ducere și întoarcere.Asigurarea pe un timp determinat se socotește facuta pentru orice navigațiune sau stațiune a vasului în timpul convenit, afară de o convenție specială +
\nAdaogirea de prima convenită în timp de pace pentru timpul de război ce ar putea supraveni, și a carei suma nu ar fi determinata prin contract, va fi stabilită de judecată, avîndu-se în vedere riscurile, împrejurările și convențiunile fiecărei polițe de asigurare +
\nDacă contractul de asigurare nu determina timpul riscurilor, se vor observa regulile următoare:În asigurările pentru un timp determinat, riscurile încep de la data poliței și iau sfârșit în timpul convenit.În asigurările pentru o călătorie, riscurile încep și se sfârșesc la timpul arătat în art. 613. Dacă însă asigurarea e facuta după începerea călătoriei, riscurile se socotesc de la data poliței.Dacă descărcarea lucrurilor asigurate este intirziata prin culpa destinatarului, riscurile încetează pentru asigurator după o luna de la ajungerea vasului la locul de destinație +
\nLucrurile încărcate pot fi asigurate:Sau pentru prețul cu care s-au cumpărat, adaogindu-se cheltuelile de încărcare și navlul;Sau pentru prețul curent la locul de destinație, după ajungerea lor, fără avarii.Prețuirea facuta prin contract lucrurilor încărcate fără o alta explicație, se poate referi la amândouă aceste cazuri, și nu vor fi aplicabile dispozițiunile art. 453, dacă ea nu trece peste cel mai mare din prețurile menționate.O asemenea prețuire se socotește în totdeauna ca s-a făcut după declarația asiguratului, dacă nu a fost precedată de o estimatie primită de asigurator, și pentru acest cuvint ea este supusă regulei stabilită în secundul aliniat al art. 460 +
\nDacă se stipulează prin contract ca prețul lucrurilor asigurate să fie plătit în moneda străină, lucrurile vor fi prețuite în moneda tarii după cursul ce va avea în timpul subscrierei poliței, afară de convenție contrarie +
\nCând chiar prin faptul asiguratului, călătoria, înainte de începerea riscurilor, nu are loc, asigurarea n-are nici un efect și asiguratorul primește, în acest caz, ca indemnitate jumătate de prima stipulată și nu mai mult de o jumătate la suta din suma asigurata +
\nSunt în riscul asiguratorului pierderile și pagubele ce se întâmplă lucrurilor asigurate, din furtuna, naufragiu, asvarlire pe terenuri sau pe stanci, lovire intimplatoare a vaselor, schimbări silite de cale, de călătorie sau de vas, din cauza de aruncare în mare, exploziune, foc, prindere, piraterie și, în general, din cauza oricărui alt accident de mare.Asiguratorul nu este responsabil de pierderile și pagubele provenind numai din vicii inerente al lucrului asigurat +
\nRiscurile de război nu sunt în sarcina asiguratorului, dacă nu este convenție expresă. Dacă asiguratorul și-a luat asupra-și riscurile de război, fără a le determina precis, el răspunde de pierderile și pagubele intimplate lucrurilor asigurate din cauza ostilităților, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexațiunilor de orice natura din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, și în general pentru toate faptele și accidentele de război +
\nOrice schimbare de cale, de călătorie sau de vas, provenind din faptul asiguratului, nu sunt în sarcina asiguratorului, acesta are drept la prima dacă au început riscurile.Schimbarea căpitanului sau patronului chiar prin concediul dat de către proprietarul vasului, nu face sa înceteze efectele asigurării, afară însă de dispozițiunile articolului următor +
\nAsiguratorul nu este responsabil de culpa sau prevaricatiunile căpitanului sau oamenilor echipajului, dacă nu s-a convenit într-altfel.O asemenea convenție însă este nulă, dacă se raporta la un căpitan anume arătat prin contract, când asiguratul îl concediază și-l înlocuiește printr-altul fără consimțământul asiguratorului +
\nAsiguratul nu participa la cheltuielile de navigațiune, de calauzie, de ernatic, de carantina, nici la taxele de orice fel, și nici la drepturile impuse asupra vasului sau poverei +
\nDacă contractul are de obiect asigurarea mărfurilor pentru ducere și întoarcere, și ajungând vasul la prima destinație se întoarce gol ori neincarcat deplin, asiguratorul are dreptul la două treimi din prima de asigurare convenită, dacă nu exista convenția contrară +
\nDacă asigurarea s-a făcut separat pentru lucruri ce trebuie încărcate pe mai multe vase cu arătare de câtă anume suma s-a asigurat în fiecare, și povara întreaga este pusă pe un singur vas sau pe un număr de vase mai mic decît cel arătat în contract, asiguratorul nu răspunde mai mult decît suma asigurata din vasul care a primit povara, deși s-ar pierde toate celelalte vase arătate; cu toate acestea, asiguratorul are dreptul la indemnitatea stabilită prin art. 626 pentru sumele în privinta cărora asigurarea rămâne fără efect +
\nDacă capitanul are facultatea de a intră în mai multe porturi spre a completa sau schimba povara, asiguratorul răspunde de riscurile la care sunt supuse lucrurile asigurate, numai cît timp ele sunt pe vas, afară dacă nu s-a stipulat într-alt fel +
\nAsiguratorul nu mai răspunde de riscuri și are dreptul la prima, dacă asiguratul expediază vasul într-un loc mai departat decît cel arătat în contract, deși aflat pe aceeași cale.Asigurarea își produce efectele, dacă călătoria se scurteaza, oprindu-se vasul într-un loc mai apropiat, în care putea sa staționeze +
\nObligațiunea asiguratorului este marginita la suma asigurata.Dacă în timpul cît tine asigurarea, lucrurile asigurate suferă mai multe sinistre succesiv, asiguratul trebuie în totdeauna sa tie socoteala, chiar în caz de abandon, de sumele ce i s-a plătit sau i se datorește pentru sinistrele precedente +
\nClauza \"fără de avarie\" liberează pe asigurator de orice avarie comuna sau particulară, exceptându-se cazurile de abandon. În aceste cazuri, asiguratul poate alege între abandon și exercițiul acțiunii pentru avarie +
\nPentru verificarea pagubelor de care este răspunzător asiguratorul, asiguratul este dator a-i notifica toate incunostiintarile ce a primit. Notificarea trebuie facuta în trei zile de la primirea încunoștiințării, sub pedeapsa de despăgubire.Aceeași obligație are asiguratul pentru povara, când vasul a fost declarat ca nefiind în stare a naviga, cu toate ca povara nu va fi suferit alta stricăciune din cauza sinistrului intimplat +
\nAsiguratul este dator sa notifice asiguratorului, în trei zile de la primire, actele doveditoare ca lucrurile asigurate au fost expuse riscurilor și ca s-au pierdut.Asiguratorul poate face proba contrarie celor ce rezultă din actele prezentate de asigurat.Admiterea probei contrarie nu suspenda însă condamnarea asiguratorului la plata sumei asigurate, dacă asiguratul da cauțiune.Dacă în timp de patru ani nu a fost facuta cererea în judecata, cauțiunea este liberată +
\nÎn caz de pierdere de mărfuri încărcate pe vas în contul căpitanului, acesta e dator să justifice proprietatea lor cu probe admise de legea comercială, și povara cu o polița de încărcare, subscrisă de doi dintre fruntasii echipajului.Orice om al echipajului sau călătorul care aduce din străinătate mărfuri asigurate în țara, trebuie să consemneze polița de încărcare la consulul român din locul unde se face încărcarea, sau, în lipsa, la autoritatea locală +
\nÎn orice caz de sinistru, capitanul și asiguratul sau insarcinatul sau sunt datori sa dea ajutor pentru scăparea și conservarea lucrurilor asigurate, fără prejudiciu drepturilor lor fața cu asiguratorul. Cheltuelile făcute trebuiesc plătite până la concurenta valorii lucrurilor scapate.Asiguratorii și agenții sau insarcinatii lor pot, în înțelegere cu capitanul, cu asigurații și cu insarcinatii lor, sau cu fiecare din ei, sa ia măsuri pentru scăparea lucrurilor asigurate și pentru conservarea lor, fără prejudiciul vreunui drept +
\n+
\nAsiguratorul este dator sa plătească sumele datorate:În caz de simpla avarie, în termen de treizeci zile de când i s-a notificat lichidarea relativă;În caz de abandon, în termen de doua luni de la abandon.Asiguratul este dator însă sa probeze, în aceste termene, sinistrul ce da loc acțiunii de avarie sau dreptului de abandon.Dacă este opunere, fiecare dintre oponenți și asiguratul chiar pot cere ca suma să se consemneze la Casa de depuneri și consemnațiuni +
\n+
\nAbandonul lucrurilor asigurate poate fi făcut în cazurile:1. De naufragiu; ... 2. De prada; ... 3. De oprire prin ordinul unui Stat străin; ... 4. De oprire prin ordinul guvernului, după începerea călătoriei; ... 5. De imposibilitate de a continua navigatiunea, dacă vasul nu poate fi reparat, sau dacă cheltuielile necesare pentru a-l repara și pune în stare sa reia călătoria se suie la trei pătrimi cel puțin din valoarea sa asigurata; ... 6. De pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, când pierderea sau deteriorarea se urca la cel puțin trei pătrimi din valoarea lucrurilor. ... În orice caz, asiguratul nu poate cere decît despăgubire pentru avariile suferite +
\nAsiguratul poate face abandonul chiar fără să fie ținut a proba pierderea vasului, dacă în călătoriile cu lung curs a trecut un an, și în celelalte călătorii au trecut șase luni, din ziua plecării vasului sau din ziua la care se referă ultimele știri primite.În caz de asigurare pe timp mărginit și după trecerea termenilor de mai sus, pierderea vasului se presupune ca a avut loc în timpul asigurării.Dacă sunt mai multe asigurări succesive, pierderea se presupune ca a avut loc a doua zi după primirea ultimelor științe +
\nDacă vasul s-a declarat a nu fi în stare de navigațiune, abandonul lucrurilor încărcate într-însul se poate face, dacă în termenul de trei luni de la declarația imposibilității de navigație nu s-ar fi putut găsi un alt vas pentru a reincarca lucrurile și a le transporta la locul destinației lor +
\nÎn cazul prevăzut de articolul precedent și de art. 524, dacă lucrurile sunt încărcate pe alt vas, asiguratorul este obligat sa plătească stricăciunile ce ele au suferit, cheltuielile de descărcare și de reîncărcare, de depozit și de paza în magazii, excedentul navlului și toate celelalte cheltuieli făcute pentru scăparea lucrurilor până la concurenta sumei asigurate, și dacă aceasta nu s-a cheltuit întreaga, asiguratorul continua a răspunde de riscuri pentru cît mai rămâne +
\nÎn caz de oprire din partea vreunui Stat străin sau de prada, abandonul lucrurilor oprite sau prădate nu poate fi făcut decît după trei luni de la notificarea sinistrului, dacă aceasta s-a intimplat în apele sau marile Europei, în canalul Suez sau Marea Roșie, și după șase luni de la notificatie dacă a avut loc în alte mari.Pentru lucrurile supuse stricăciunii, termenele de mai sus se reduc la jumătate +
\nAbandonul trebuie făcut asigurătorilor în termenul:De trei luni din ziua în care s-a primit stirea despre sinistru dacă acesta a avut loc în apele sau în marile Europei, în canalul Suez sau Marea Roșie;De șase luni, dacă sinistrul a avut loc în alte mari ale Africei, în marile occidentale și meridionale ale Asiei și în marile orientale ale Americii;În termen de un an, dacă sinistrul s-a intimplat în celelalte mari.În caz de oprire din partea vreunui Stat străin, sau în caz de prada, aceste termene curg de la împlinirea termenelor arătate în articolul precedent.Odată ce aceste termene au trecut, asiguratul nu mai poate face abandonul ramanandu-i numai acțiunea pentru avarii +
\nAsiguratul, notificând știrile ce a primit, poate face abandonul, somând pe asigurator să-i plătească suma asigurata în termenul stabilit prin contract sau prin lege, ori poate a-și rezerva dreptul de a-l face în termenele legale.Odată cu facerea abandonului, asiguratul este dator a declara asigurările efectuate sau ordonate și împrumuturile maritime făcute. În lipsa, termenul pentru plata nu începe decît din ziua în care aceasta declarație a fost notificată; termenul însă pentru urmărirea dreptului de abandon nu se poate prelungi.În caz de declarație falsa, asiguratul pierde toate drepturile rezultând din contractul de asigurare +
\nAbandonul lucrurilor asigurate nu se poate face nici pentru parte din lucruri, nici sub condițiune. El cuprinde numai lucrurile ce fac obiectul asigurării și al riscurilor +
\nOdată ce abandonul s-a notificat și primit sau declarat valabil, lucrurile asigurate devin ale asiguratorului din ziua în care a fost făcut. Asiguratul e dator a-i da toate actele privitoare la lucrurile asigurate. Asiguratorul nu poate, sub cuvint de întoarcere a vasului, să se sustragă de la plata sumei asigurate + Articolul ART, 653În caz de predare, dacă asiguratul nu a putut înștiința despre aceasta pe asigurator, poate rascumpara lucrurile predate fără a mai aștepta ordinul sau.Asiguratul însă e dator a notifica asiguratorului învoirea ce va fi făcut pentru răscumpărare, îndată ce-i va fi cu putinta.Asiguratorul are alegerea sau de a primi asupra-și răscumpărarea sau de a renunța la dânsa; el e dator însă a notifica asiguratului alegerea ce va fi făcut în termen de douăzeci și patru de ore de la comunicarea învoirii de răscumpărare.Dacă declara ca primește pe contul sau răscumpărarea, asiguratorul e dator să contribuie, fără întârziere, la plata ei, conform convenției și în proporție cu partea asigurata de dinsul, neîncetând de a fi răspunzător pentru riscurile călătoriei în conformitate cu contractul de asigurare.Dacă declara ca renunța la răscumpărare, asiguratorul va plati suma asigurata fără a putea pretinde ceva din lucrurile asigurate.Când asiguratorul nu a notificat alegerea sa în termenul de mai sus, se presupune ca el a renunțat la beneficiul răscumpărării. +
\n+
\n+
\nSe socotesc avarii toate cheltuielile extraordinare făcute pentru vas și pentru povara, pentru amândouă împreună sau pentru fiecare în parte, și toate pagubele ce se întâmplă vasului și lucrurilor încărcate, după încărcare și plecare până la întoarcere și descărcare.Avariile sunt de doua feluri: avarii mari sau comune, și avarii simple sau particulare.Nu sunt avarii, ci numai cheltuieli în sarcina vasului: cheltuielile ce de ordinar se fac pentru intrarea în golfuri, riuri sau canaluri, sau pentru a ieși dintr-însele, și cheltuielile pentru drepturi sau taxe de navigație.În lipsa de convenție specială între părți, avariile sunt reglementate după următoarele dispoziții +
\nSunt avarii comune sau mari, cheltuielile extraordinare făcute și pagubele suferite de buna voie pentru binele și pentru scăparea comuna a vasului și a poverei.Astfel sunt:1. Lucrurile date prin învoiala și sub titlul de răscumpărare a vasului și a poverei; ... 2. Lucrurile aruncate în mare, pentru scăparea comuna; ... 3. Catarturile, pânzele, otgoanele și alte unelte tăiate sau sfărâmate, pentru scăparea comuna; ... 4. Ancorele, lanțurile și alte obiecte părăsite sau aruncate în mare, pentru scăparea comuna; ... 5. Pagubele ce prin aruncare în mare s-a cauzat lucrurilor rămase pe vas; ... 6. Pagubele cauzate vasului prin operațiunea aruncarii în mare, de bunăvoie sau de necesitate, precum și pagubele aduse vasului pentru înlesnirea scaparii lucrurilor încărcate sau pentru a înlesni scurgerea și secarea apelor, și pagubele ce s-ar cauza, din aceasta, lucrurilor încărcate; ... 7 Daunele cauzate vasului și poverii cu ocazia stingerii incendiului de pe bord; ... 8. Cheltuielile făcute cu căutarea și hrana persoanelor ranite în apărarea vasului și cheltuielile funerarii, în caz de moarte a acelor persoane; ... 9. Salariile și hrana persoanelor echipajului în timpul opririi sau împiedicării, când vasul este oprit în călătorie prin faptul unui Stat străin sau este constrîns a sta într-un port din cauza unui rebel ce ar supraveni sau din o alta asemenea cauza ce împiedica călătoria la portul de destinație, până când vasul și povara sunt libere de obligațiile ce le privesc; ... 10. Cheltuielile de intrare sau ieșire și taxele de navigație plătite într-un port unde vasul a fost silit a se opri din cauza furtunei, goanei, inamicului sau piratilor, ori a intrării de apa, provenită din caz fortuit sau forta majoră; ... 11.
\nSalariile și hrana persoanelor echipajului într-un port de oprire silită în timpul reparațiunilor necesare pentru continuarea călătoriei, când reparațiile constituie avaria comuna; ... 12. Cheltuielile de descărcare și reîncărcare a obiectelor puse pe uscat pentru înlesnirea sau facerea sus ziselor reparații ale vasului într-un port de oprire silită; cheltuielile pentru paza și chirie a magazinelor unde acele obiecte au stat în depozit; ... 13. Cheltuielile făcute pentru a se obține liberarea sau restituirea vasului oprit, când oprirea nu provine dintr-o cauza ce ar privi exclusiv pe vas, persoana căpitanului sau aceea a armatorului, precum și salariile și hrana persoanelor echipajului în timpul necesar pentru obținerea unei asemenea liberari sau restituiri, dacă ea a fost obținută; ... 14.
\nCheltuielile de descărcare pentru ușurarea vasului, când a trebuit să se facă în timp furtuna sau din alta cauza privitoare la scăparea comuna a vasului sau a poverei și daunele ce vasul sau povara au suferit cu ocazia descărcării și reîncărcării; ... 15. Pagubele pe care vasul sau povara le-au încercat în cufundarea la mal de buna voie pentru scăparea vasului de furtuna, de prada sau de alt pericol iminent; ... 16. Cheltuielile făcute pentru scoaterea deasupra apei vasului cufundat în cazul mai sus, și recompensele datorite pentru lucrările și serviciile aduse în asemenea ocaziuni; ... 17. Pierderea și stricăciunile suferite de lucrurile puse în luntre sau barci pentru ușurarea vasului în cazurile arătate la numărul 14, cuprinzindu-se partea de contribuție ce s-ar datora chiar luntrelor sau barcilor; de asemenea și pagubele suferite de obiectele rămase pe vas, întrucît asemenea pagube pot fi considerate ca avarii comune; ... 18.
\nPrimele și interesele împrumuturilor maritime contractate pentru a face fața cheltuielilor considerate între avariile comune, și primele de asigurare ale acelorași cheltuieli, precum și pierderea ce trebuie să se plătească proprietarului mărfurilor vîndute, în timpul călătoriei într-un port de oprire silită, pentru acoperirea acelorași cheltuieli; ... 19. Cheltuielile regularei avariilor comune. ... Nu sunt considerate ca avarii comune, cu toate ca sunt făcute de bunăvoie, pentru binele și scăparea comuna: pagubele încărcate de vas sau cheltuielile făcute pentru dinsul, când provin din viciu, sau vechime a vasului, sau din culpa ori neglijența căpitanului sau a echipajului.Obiectele de armament ale vasului aruncate în mare, ancorele, lanțurile sau alte obiecte părăsite chiar de bunăvoie, pentru binele și scăparea comuna, nu pot fi trecute între avarii, dacă nu sunt descrise în inventariul bordului ținut conform dispozițiunilor art. 510.Aruncarea în mare a proviziunilor vasului nu poate fi, nici într-un caz, considerată ca avarie comuna. +
\nSe considera ca avarii comune:1. Prețul sau indemnitatea pentru răscumpărarea oamenilor echipajului trimiși pe uscat în serviciul vasului și făcuți prizonieri sau ținuți ca ostatici; ... 2. Cheltuielile unei carantine neprevăzute la facerea contractului de închiriere, dacă ea privește și vasul și povara, precum și cheltuielile cu salariul și hrana persoanelor echipajului în timpul carantinei +
\nDacă este necesitate de a se arunca în mare lucruri, trebuie a se începe cu cele mai puțin necesare, mai grele și de mai puțin preț, pe cît va fi cu putinta, și apoi lucrurile după intiia podeala a vasului și succesiv celelalte +
\nSunt avarii particulare toate pagubele încercate și toate cheltuielile făcute numai pentru vas, sau numai pentru povara.Astfel sunt:1. Orice pierdere sau paguba suferită de lucrurile încărcate, prin furtuna, incendiu, prada, naufragiu, cufundare, sau prin orice alt caz fortuit sau de forta majoră; ... 2. Pierderea catartelor, pânzelor, franghiilor, ancorelor, sau orice alta paguba suferită de vas din cauzele menționate mai sus; ... 3. Orice paguba suferită din viciul însuși al vasului sau al mărfurilor; ... 4. Cheltuielile pentru orice oprire cauzată din viciul vasului, din intrare de apa provenind din vechimea lui, din lipsa de provizii pe bord, sau din orice alta cauza imputabilă proprietarului, armatorului sau căpitanului; ... 5 Salariul și hrana marinarilor în timpul carantinei ordinare, sau în timpul reparațiilor provenite din viciul sau vechimea vasului, sau din o alta cauza imputabilă proprietarului, armatorului sau căpitanului, sau în timpul opririi ori șederii într-un port ce ar privi numai vasul sau numai povara, și cheltuielile pentru a obține în acest caz liberarea unuia sau alteia; ... 6. Cheltuielile pentru conservarea mărfurilor încărcate sau pentru repararea butoaielor, lăzilor sau sacilor în care sunt puse, când aceste cheltuieli nu provin din pagube considerate ca avarii comune; ... 7. Excedentul navlului în cazul prevăzut de art. 580. ... Pagubele intimplate mărfurilor prin accidente provenind din neglijența căpitanului sau celorlalte persoane ale echipajului sunt avarii particulare în sarcina proprietarului acelor mărfuri, având acesta dreptul de acțiune pentru despăgubire contra căpitanului, sau asupra vasului și asupra navlului.Capitanul răspunde de pagubele cauzate proprietarilor vasului, prin lungă sau arbitrară ședere în porturi. +
\n+
\nAvariile particulare se suporta și se plătesc de către proprietarul lucrului care a încercat paguba, sau a dat ocazie la o cheltuiala.Avariile comune sunt proporțional împărțite între povara și jumătate a vasului și a navlului.Valoarea lucrurilor aruncate este cuprinsă în formarea mesei ce urmează să contribuie +
\nBagajele persoanelor echipajului și ale călătorilor nu contribuie la avaria comuna, dacă sunt scapate; dau însă dreptul la contribuție, dacă sunt aruncate în mare, sau suferă vreo stricăciune +
\nLucrurile ce nu se cuprind în polița de încărcare, sau pentru care nu exista declarația căpitanului, de se vor fi aruncat în mare, nu se plătesc; iar de au scăpat, contribuie +
\nLucrurile încărcate pe podeala de sus a vasului, contribuie întotdeauna la avariile comune, dacă nu sunt scapate.Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătorilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la capitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. În caz contrariu, o specială contributiune are loc între vas, navlu și celelalte lucruri încărcate pe podeala, deosebit de contributiunea generală pentru avariile comune la toată povara +
\nDacă aruncarea în mare nu scapa vasul, nu e loc la contribuție. Lucrurile scapate nu sunt supuse la plata și nici la despăgubirea celor aruncate în mare sau stricate.Dacă aruncarea în mare scapa vasul, și acesta, urmindu-și călătoria, se pierde, lucrurile scapate contribuie la aruncarea după valoarea lor în starea în care se afla, scăzându-se cheltuielile făcute pentru scăpare.Lucrurile aruncate în mare nu contribuie în nici un caz la plata pagubelor ce se vor fi intimplat în urma aruncarii lucrurilor scapate.Povara nu contribuie la plata vasului pierdut sau ajuns în stare de a nu mai putea naviga +
\nÎn caz de pierdere a lucrurilor puse în luntre sau în barci pentru ușurarea vasului, repartitiunea pierderii se face asupra vasului și asupra întregii poveri.Dacă vasul se pierde cu restul de poverei, nu e loc la contributiune pentru lucrurile puse în barci sau luntre, deși acestea ar ajunge bine în port +
\nDacă, după repartitiune, lucrurile aruncate în mare sunt redobândite de proprietarii lor, aceștia vor restitui căpitanului și persoanelor interesate ceea ce au primit din contribuție, scăzându-se pagubele cauzate prin aruncare și cheltuielile făcute pentru redobindire +
\nVasul contribuie pentru valoarea ce are la locul descarcarei, sau pentru prețul cu care ar putea fi vîndut, scapindu-se avariile particulare chiar posterioare avariei comune.Navlul ce, prin faptul convenției arătate la art. 587, e cistigat chiar în caz de pierdere a lucrurilor încărcate, nu este supus la contributiune +
\nLucrurile scapate și cele aruncate în mare sau în orice alt chip sacrificate, contribuie în proporție cu valoarea ce au locul descărcări. Dacă a avut loc convenția arătată în articolul precedent, navlul nu se scade din valoare +
\nNatura, specia și calitatea lucrurilor ce urmează să contribuie și a celor aruncate sau sacrificate, se stabilește prin polițele de încărcare, facturi și, în lipsa, prin orice mijloace de proba admise de lege.Când în polița de încărcare calitatea sau valoarea lucrurilor încărcate nu este cea adevarata și în realitatea lucrurilor sunt de o valoare mai mare, ele contribuie după valoare mai mare, ele contribuiesc după valoarea lor reală, dacă sunt scapate, și se plătesc după calitatea și valoarea indicată, dacă sunt aruncate în mare sau stricate.Dacă însă lucrurile sunt de o calitate sau o valoare mai mica celei declarate prin polița de încărcare, ele contribuie după calitatea și valoarea indicată, dacă sunt scapate, și se plătesc după valoarea lor reală, dacă sunt aruncate în mare sau stricate +
\nCapitanul va încheia proces-verbal despre orice hotărâre va lua și despre operațiunile urmate pentru scăparea comuna, îndată cu aceasta îi va fi cu putinta.Procesul-verbal va cuprinde motivele hotărârii și va arata în mod sumar lucrurile aruncate sau stricate; va fi subscris de fruntasii echipajului sau va arata motivele nevoinței lor de a subscrie și va fi transcris în registrul vasului.O copie de pe acest proces-verbal, subscrisă de căpitan, va fi alăturată la raportul prevăzut de art. 526 +
\nDescrierea, prețuirea și repartiția pierderilor și pagubelor va fi facuta, în locul de descărcare al vasului, prin îngrijirea căpitanului, de către experți, numiți, în țara, de președintele tribunalului respectiv și, în lipsa de tribunal, de către judecătorul de ocol; iar în țara străină, de autoritatea consulară română și, în lipsa, de autoritatea locală.Repartiția propusă de experți va fi supusă, în țara, cercetării tribunalului respectiv sau judecătorului de ocol și, în țara străină, autorității locale competente +
\nAcțiunea pentru avarie contra chiriașului vasului și contra destinatorului nu poate avea loc dacă capitanul a primit navlul și a predat lucrurile încărcate fără a protesta, chiar când plata navlului ar fi fost facuta înainte +
\n+
\nDacă lovirea vaselor a avut loc din caz fortuit sau forta majoră, pagubele și pierderile provenite din aceasta cauza sunt în sarcina lucrurilor ce le-au suferit, fără drept de despăgubire +
\nDacă lovirea s-a intimplat din culpa unuia din vase, pagubele și pierderile sunt în sarcina vasului în culpa. Despăgubirile datorate persoanelor moarte sau ranite sunt privilegiate în caz de neajungere a sumei de împărțit +
\nDacă nu se dovedește cărui dintre vase se poate imputa culpa, sau dacă culpa se dovedește a fi comuna, fiecare suferă pagubele și pierderile încercate fără drept la vreo despăgubire; cu toate acestea, fiecare vas este obligat în mod solitar la plata pagubelor și pierderilor cauzate lucrurilor încărcate și a leziunilor cauzate persoanelor, conform dispozițiunilor celor două articole precedente +
\n+
\n+
\nAcțiunea de despăgubire, pentru daunele provenite din lovirea vaselor, nu poate fi admisă dacă nu s-a făcut, în termen de trei zile, către autoritatea locului unde s-a intimplat faptul, sau a primului port în care vasul s-a oprit.Pentru pagubele cauzate persoanelor sau mărfurilor, lipsa de protestare sau reclamație nu vătăma drepturile persoanelor care nu se găseau pe vas, sau nu erau în pozitiune a-și manifesta voința +
\n+
\n+
\n+
\n+
\nDacă creditorul ce are un privilegiu asupra unuia sau mai multor obiecte, este primat asupra altor obiecte, cel dintâi este subrogat în privilegiul aparținând ultimului creditor.Același drept îl au asemenea și ceilalți creditori privilegiați care suferă o pierdere în urma sus aratatei subrogatiuni +
\nCreanțele privilegiate în același grad concura între dinsele în caz de nesuficienta a lucrului în proporție cu cît au sa ia, dacă sunt contractate în același port. Dar dacă asemenea creanțe iau naștere în urma, după reluarea călătoriei, creanțele posterioare sunt preferate celor anterioare +
\n+
\n+
\nSunt privilegiate asupra lucrurilor încărcate și plătite în ordinea prevăzută prin prezentul articol, creanțele următoare:1. Cheltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservatiune și de urmărire a lucrurilor; ... 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele de scăpare datorate pentru ultima călătorie; ... 3. Drepturile vamale datorate pentru lucruri la locul de descărcare; ... 4. Cheltuielile de transport și descărcare; ... 5. Chiria magaziilor în care lucrurile descărcate au fost depuse; ... 6. Sumele datorate ca contribuție pentru avariile comune; ... 7. Primele de asigurare; ... 8. Capitalul și procentele datorate pentru obligațiile contractate de căpitan asupra poverii, în cazurile prevăzute de art. 519 și cu îndeplinirea formalităților prescrise; ... 9. Orice alt împrumut maritim când acela ce a dat banii poseda polița de încărcare +
\nPrivilegiile arătate în articolul precedent nu se conserva, dacă acțiunea nu este exercitată în termen de cincisprezece zile de la descărcare și înainte de trecerea lucrurilor încărcate în mina celor de al treilea.Pentru sechestrarea, darea în gaj și vânzarea silită a lucrurilor supuse privilegiului, se aplică regulile generale stabilite prin codicele de procedura civilă, afară de cazurile în care codicele de comerț nu ar dispune într-alt fel +
\n+
\nSunt privilegiate asupra navlului și admise la plata, în ordinea aici arătată, următoarele creanțe:1. Cheltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservare și urmărire; ... 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele de scăpare, datorite pentru ultima călătorie; ... 3. Salariile, retribuțiunile și indemnizațiile datorate persoanelor echipajului pentru călătoria în care s-a câștigat navlul; ... 4. Sumele datorate ca contributiune la avarii comune; ... 5. Primele de asigurare; ... 6. Capitalul și procentele datorate pentru obligațiunile contractate de căpitan asupra navlului, în cazurile prevăzute de art. 519 și cu îndeplinirea formalităților prescrise; ... 7. Pentru despăgubirile datorate chiriașilor vasului pentru nepredarea lucrurilor încărcate sau pentru avarii suferite de dânsele din culpa căpitanului sau persoanelor echipajului în ultima călătorie; ... 8. Orice alta datorie cu împrumut maritim sau cu gaj asupra navlului, transcrisă și adnotata pe actul de naționalitate +
\n+
\nVasele sau părțile lor, chiar când s-ar afla în posesiunea unei a treia persoane, sunt supuse la plata creanțelor ce legea declara privilegiate, în modul și marginile mai jos stabilite +
\nSunt privilegiate asupra vasului și admise la plata asupra prețului sau și în ordinea arătată în prezentul articol, creanțele următoare:1. Cheltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservatiune și urmărire a vasului; ... 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele pentru scăpare, datorate pentru ultima călătorie; ... 3. Taxele de navigațiune stabilite prin lege; ... 4. Salariile piloților, salariul custodelui și cheltuielile de paza a vasului, după intrarea lui în port; ... 5. Chiria magaziilor pentru păstrarea uneltelor și instrumentelor vasului; ... 6. Cheltuielile de întreținere a vasului și a uneltelor și instrumentelor sale după ultima sa călătorie și intrare în port; ... 7 Salariile, retribuțiunile și indemnizațiile datorate, conform dispozițiunilor titlului III al acestei cărți, căpitanului și celorlalte persoane ale echipajului pentru cea din urma călătorie; ... 8. Sumele datorate ca contribuție la avariile comune; ... 9. Capitalul și procentele datorate pentru obligațiunile contractate de căpitan la trebuințele vasului în cazurile prevăzute de art. 519 și cu îndeplinirea formalităților prescrise; ... 10. Primele de asigurarea vasului și accesoriilor sale pentru cea din urma călătorie, dacă asigurarea a fost facuta pentru un timp determinat sau cu călătoria, și pentru vasele cu abur ce fac călătorii periodice asigurate pentru un timp determinat, primele corespunzătoare cu cele din urma șase luni, și deosebit de acestea, în asociațiunile de asigurare mutuala, reparațiunile și contribuțiunile pentru ultimele șase luni; ... 11.
\nIndemnitatile datorate chiriașilor pentru nepredarea lucrurilor încărcate sau pentru avariile suferite de dânsele din culpa căpitanului sau a echipajului, în ultima călătorie; ... 12. Prețul vasului datorat încă vânzătorului; ... 13. Creanțele arătate la numărul 9 de mai sus, ce au fost transcrise și adnotate târziu, orice alta creanta de împrumut maritim asupra vasului și creanțele pentru care vasul a fost dat în gaj. ... În caz când mai multe creanțe din cele prevăzute de numărul 13 se afla în concurenta, preferinta se determina după data transcripțiunei titlului și adnotatiunii lui pe actul de naționalitate. +
\nGirantul, cesionarul, subrogatul sau creditorul care a primit în gaj o creanta asupra unui vas, transcrisă și adnotata, vor putea cere să se menționeze pe registrul căpităniei portului și pe actul de naționalitate al vasului girul, cesiunea, subrogatiunea sau constituirea gajului ce a avut loc +
\nPrivilegiile arătate în articolele precedente nu se pot exercita, dacă creanțele nu sunt probate și privilegiile nu sunt conservate în modul următor:1. Cheltuielile de judecată cu conturile lichidate de judecătorul competent, după formele stabilite prin legile de procedura; ... 2. Cheltuielile, indemnizațiile și primele pentru scăpare și salariile piloților, cu sentințe, cu atestate ale autorității maritime și cu celelalte probe ce autoritatea judecătorească va crede de cuviință a admite, după împrejurări; ... 3. Taxele de navigațiune cu recipisele autorităților competente; ... 4. Salariul custodelui, cheltuielile de paza arătate în numărul 4 al art. 687 și creanțele arătate în numărul 5 al art. 683 și în alineatele 5 și 6 ale art. 687 prin state aprobate de prezidentul tribunalului respectiv; ... 5 Salariile și retribuțiunile căpitanului și celorlalte persoane ale echipajului, cu rolurile de armament și dezarmament extrase din oficiurile autorității maritime, celelalte indemnități cu raportul căpitanului și cu celelalte probe ale intimplarilor ce le-au dat naștere; ... 6) Creanțele pentru contribuțiuni la avariile comune, cu actele relative la reparațiunea lor; ... 7. Creanțele arătate la numărul 8 de sub art. 683, la alineatul 6 de sub art. 685 și la aliniatul 9 de sub art. 687 prin procesele-verbale subscrise de fruntasii echipajului, ordinele de autorizațiune, statele subscrise de căpitan și confirmate de experți, prin actele de vînzare și procesele verbale subscrise de el, sau prin mijlocul altor acte, dovedind necesitatea cheltuielilor; ... 8.
\nPrimele de asigurare, cu polițele de asigurare sau cu alte titluri subscrise de asigurat și cu extractele de pe registrele mijlocitorilor de asigurare, reparațiunile sau contribuțiunile în societățile de asigurare mutuala, cu extractele de pe registrele de admitere a navelor în societate; ... 9. Indemnitatile datorate chiriașilor unui vas cu sentințele ce le-au lichidat; și dacă la timpul distribuirii prețului, sentinta de condamnare la despăgubire e pronunțată, iar daunele-interese nu sunt încă lichidate, creditorii pot, după împrejurări, să fie admiși la plata despăgubirii pentru o sumă aproximativă, dând cauțiune ca vor restitui ceea ce va constata ca au primit mai mult; tot astfel vor fi admiși la plata și creditorii posteriori celor dintii, dacă vor da cauțiune de restituire; ... 10.
\nVinderea vasului cu actul de vînzare, transcris și adnotat în modul stabilit prin art. 493; ... 11. Creanțele arătate la numărul 9 de sub art. 683, la numărul 8 de sub art. 685 și la numărul 13 de sub art. 687, cu actele respective transcrise și adnotate în modul prescris. ... +
\nAfară de regulile generale pentru stingerea obligațiunilor, privilegiile creditorilor asupra vasului se sting:1. Prin vânzarea silită, facuta sau după cererea creditorilor, sau pentru alta cauza, după formele stabilite de procedura comercială și după plata prețului asupra căruia privilegiul a trecut; ... 2. Prin expirarea termenului de trei luni, în caz de înstrăinare de bunăvoie a vasului. ... Acest termen începe de la data transcrierii actului de înstrăinare, dacă vasul se găsește în timpul transcripțiunei în circumscripția unde e înscris; și de la data întoarcerii sale în zisa circumscriptiune, dacă transcriptiunea înstrăinării s-a făcut după plecarea vasului, cu condițiunea ca, în termen de o luna de la data transcripțiunii, vânzarea să fie notificată creditorilor privilegiați ale căror titluri se afla transcrise și adnotate pe actul de naționalitate.Stingerea privilegiului nu poate avea loc fața cu creditorul privilegiat, care înainte de expirarea termenului a chemat în judecata pe cumpărătorul vasului, pentru a obține recunoașterea privilegiului sau +
\nAchizitorul unui vas sau unei părți din vas, pentru a-l purga de creditele creanțelor privilegiate la care nu este obligat personal, e dator sa notifice creditorilor înainte de punerea în gaj sau urmărirea vasului, un act conținând:1. Data și felul titlului sau, datele transcripțiunii titlului și adnotarii de actul de naționalitate; ... 2. Numele și prenumele autorului sau; ... 3. Numele, felul și capacitatea vasului; ... 4. Prețul convenit și orice alta sarcina impusa achizitorului sau valoarea ce el oferă sa plătească; ... 5. Lista creditorilor cu arătarea numelui și prenumelui lor, a sumelor ce li se datorează; data titlurilor lor, a transcriptiei și adnotatiunei pe actul de naționalitate; ... 6. Oferta de depunere a prețului convenit sau a valorii declarate pentru a fi împărțită între creditori; ... 7. Alegerea domiciliului la reședința tribunalului care ar fi competinte sa proceadă la vânzarea cu licitațiune, dacă aceasta ar trebui să aibă loc. ... Un extract sumar de pe acest act se va publică în foaia anunțurilor judiciare a locului unde se afla oficiul maritim la care vasul este înscris; aceasta va tine loc de notificatiune pentru creanțele nesupuse publicității +
\nOrice creditor privilegiat sau fidejusorul unor asemenea creanțe, poate în termen de 15 zile de la notificarea sau publicațiunea sus arătată, sa ceara vânzarea prin licitațiune publică a vasului, oferind suirea prețului cu a zecea parte și dând cauțiune pentru plata prețului și pentru îndeplinirea oricărei alte sarcini.Aceasta cerere subscrisă de cel ce o face sau de un procurator special al său, va fi notificată achizitorului cu citatiune de înfățișare dinaintea locului unde vasul este înscris, pentru ca judecata să se pronunțe atât asupra cauțiunii, cît și asupra cererii de vînzare +
\nDacă vânzarea n-a fost cerută în termenul și modul stabilit prin articolul precedent sau dacă cererea este respinsă, prețul rămâne fixat definitiv și, prin depunerea lui, achizitorul obține proprietatea vasului sau unei părți din el, libera de orice privilegiu. în acest caz privilegiile trec asupra prețului depus, care urmează a fi distribuit ca în cazurile de vînzare silită.Dacă cererea este admisă, tribunalul, prin aceeași sentinta va autoriza vânzarea vasului, care se va face conform dispozițiilor cuprinse în procedura codicelui comercial +
\nRadierea transcripțiunilor sau a adnotarii privilegiilor nu se va putea face decît după consimțământul părților interesante sau în virtutea unei sentințe rămase definitive.Oricine poate obține un act dovedind existenta uneia sau mai multor transcripțiuni asupra unui vas sau unei părți din el, sau un certificat că nu exista nici o sarcina + Cartea III *** Despre faliment +
\n+
\n+
\n***Singurul refuz al unor plati, pe temeiu de excepțiuni pe care, în buna credința, debitorul îl socotește întemeiat, nu constituie o proba de încetarea plăților +
\n***Tribunalul și la tribunalele cu o secțiune specială, tribunalul de comerț, încunoștiințat din partea unui sau mai multor creditori despre situațiunea dificila în care se afla un comerciant relativ la comerțul sau, și care înstrăinează în condițiuni dezavantajoase avutul sau, va putea ordonă prezentarea acestui în camera de consiliu și depunerea totdeodată a registrelor, a bilanțului sau comercial și a unei liste nominative de toți creditorii săi și de sumele creanțelor cu indicarea scadentelor respective.Tribunalul va ordonă, în același timp ca creditorul sau creditorii care au făcut denunțarea să depună o cauțiune în bani sau efecte publice a carei cuantum să fie fixat de tribunal.Aceasta cauțiune va rămâne consemnată la Casa de Depuneri, consemnațiuni și economie până la rezolvarea definitivă a procesului de calomnie intentat de comerciantul debitor.Cauțiunei se va restitui și în caz când comerciantul debitor nu va fi intentat acțiunea în calomnie în termen de 5 zile, din ziua respingerii cererii în mod definitiv.În cazul când arătările creditorilor se găsesc întemeiate, sau când comerciantul, fără un just motiv nu se înfățișează, tribunalul va putea, dacă crede de cuviință, mai înainte de oricare dispozițiuni ar lua asupra punerei sale în stare de faliment, sa numească, după importanța comerțului, pe unul sau mai mulți dintre creditori care, în continuarea ulterioară a comerțului, sa verifice registrele și sa supravegheze regularitatea operațiunilor comerciantului.Chemarea se va face prin scrisoare închisă din partea președintelui tribunalului respectiv și cercetarea va avea loc în camera de consiliu.Creditorul care, cu buna știința, va fi făcut o denunțare neîntemeiată, va putea fi supus pedepselor prevăzute de codul penal pentru calomnie.Încheierea tribunalului va trebui pronunțată cel puțin în 5 zile libere de la cerere și dinsa nu va fi supusă opozițiunei.Ea este susceptibilă de apel, în termen de trei zile de la pronunțarea ei Tribunalul va putea însă acorda execuțiunea provizorie.Toată procedura privitoare la modul chemării debitorului și la al judecării apelului va fi aceeași ca la tribunal.Deciziunea Curții nu este supusă nici opoziției, nici recursului. +
\n+
\n+
\n***Aceste măsuri preventive încetează:a) Prin arătarea majoritatei creditorilor ca situațiunea afacerilor comerciantului nu le mai inspira temere și ca măsura luată nu le mai este trebuincioasă; ... b) Prin justificarea plății în mod regulat a datoriilor ajunse la scadenta; ... c) Prin declararea în stare de faliment +
\n+
\n***Declarațiunea falimentului se pronunța de tribunalul de comerț în jurisdicțiunea căruia debitorul își are principalul sau stabiliment comercial.Tribunalul este investit cu întreaga procedura a falimentului și va judeca acțiunea derivînd dintr-însul dacă prin natura lor nu vor fi de competința jurisdicțiunii civile.Formele de procedura în aceasta materie se reglementează prin dispozițiunile speciale cuprinse în cartea IV și prin acele ale Codicelui de procedura civilă +
\n***Falitul va fi dator ca în cele trei zile de la încetarea plăților, în care se cuprinde și ziua încetării lor, să facă declarațiunea tribunalului de comerț, arătat în articolul precedent.Declarațiunea trebuie să fie însoțită de depunerea bilanțului, datat, semnat și certificat de falit ca este adevărat și de registrele sale de comerț în starea în care se afla.Bilanțul trebuie să cuprindă indicatiunea și estimatiunea aproximativă a tuturor bunurilor mobile și imobile ale falitului, starea datoriilor și a creanțelor cu numele și prenumele și domiciliul fiecărui creditor și, pe cît se va putea cauza fiecărei datorii, tabloul profitelor și pierderilor precum și acel al cheltuielilor personale ale falitului și familiei sale, din tot timpul exercițiului comerțului sau pe cît se va putea +
\n***Orice creditor, a cărui creanta are o cauza comercială poate să ceara tribunalului competinte declarațiunea în faliment a debitorului sau comerciant, probând încetarea plăților.Nu sunt admiși a cere declarațiunea în faliment descendenții, ascendenții și soțul debitorului +
\n***Dacă încetarea plăților unui comerciant este notorie sau dacă ea rezultă din alte fapte neîndoioase, tribunalul va declara falimentul din oficiu; însă va putea, de va crede necesar, sa asculte mai întâi pe falit +
\n***În cea dintii zi a fiecărei saptamini, portăreii și judecătorii de pace vor transmite președintelui tribunalului de comerț, în jurisdicțiunea cărui se afla, sau al tribunalului civil care îi tine locul, un tablou de protestele făcute în cursul saptaminii precedente.Acest tablou trebuie să arate data fiecărui protest, numele și domiciliul persoanelor cărora s-a făcut și care au cerut protestul, scadenta obligatiunei protestate, suma datorată și motivele refuzului de plată sau de acceptare.Un duplicat după acest tablou se va trimite Camerei de comerț respectiv pentru publicare.Aceste tablouri se vor face pe formulare tipărite trimise de minister, și vor trebui să fie cusute în fascicole lunare și păstrate la grefa, pentru ca oricine să poată lua cunoștința de dinsele.Portărelul sau judecătorul de pace, care nu îndeplinește aceasta indoita obligațiune, va fi supus la o amenda de la 5 până la 50 lei, pe care o va pronunța completul tribunalului în camera de consiliu și fără apel +
\n***Comerciantul care s-a retras din comerț va putea fi declarat în faliment însă numai în decursul a cinci ani de la acest eveniment și numai când încetarea plăților a avut loc în timpul exercițiului comerțului, sau chiar în anul următor pentru datorii decurgind din același exercițiu.Se va putea încă declara falimentul după moartea comerciantului, însă numai în decursul anului de la acest eveniment +
\n***Prin sentinta declarativă de faliment tribunalul trebuie:1. Sa arate numele judecătorului-sindic chemat a administra falimentul; ... 2. Sa ordone punerea sigiliilor; ... 3. Sa stabilească un termen, nu mai mare de 15 zile, în care creditorii trebuie să prezinte la grefa sindicatului declarațiunea creanțelor lor; ... 4. Sa determine ziua și ora în care se va procede, la reședința Tribunalului, la verificarea creanțelor. Acest termen nu poate fi mai departat decît cel mult cu 10 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent. ... Sentinta trebuie să cuprindă încă ordinul către falit de a infatisa până în trei zile, bilanțul în forma stabilită prin art. 703 și registrele sale de comerț dacă nu sunt deja depuse.Aceasta sentinta, supusă opozițiunei și apelului, este executorie provizoriu +
\n***Când averea unui comerciant declarat în faliment se afla și în alte localități, sindicul va interveni, printr-o comisiune rogatorie, către autoritatea judecătorească locală pentru ruperea sigiliilor și încheierea actelor constatatoare acestei operații +
\n+
\n***Falitul, judecat în lipsa și cel care a fost declarat din oficiu fără sa fi fost chemat sau, deși chemat dar judecat în lipsa, are dreptul să facă opozițiune în contra sentinței declarative de faliment, până în termen de 5 zile libere de la afișarea extractului prevăzut de art. 710 sau deadreptul apel, până în termen de 10 zile libere de la aceeași dată.Același drept îl au și creditorii care au cerut declararea în faliment.Orice altă persoană interesată are dreptul să facă opoziție contra sentinței declarative de faliment, până în zece zile de la împlinirea aceleiași formalități.Sentinta asupra opozițiunei se da contradictoriu cu judecătorul și este supusă apelului +
\n***Îndată după pronunțarea sentinței declarative de faliment procurorul tribunalului va trebui sa ia cunoștința în orice caz, de toate actele din dosar, spre a vedea dacă este loc la o acțiune penală.În acest caz președintele tribunalului trebuie, până în 24 de ore, sa comunice procurorului copie de pe sentinta declarativă de faliment, cu toate celelalte acte și informațiuni aflate în tribunal +
\n***Tribunalul de comerț va ordonă deodată cu pronunțarea sentinței declarative de faliment arestarea falitului în contra căruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama în cazuri de disparatiunea sau lipsa nejustificată a registrului de comerț și nedepunerea bilanțului; va putea de asemenea sa ordone și arestarea celorlalți complici ai fraudei.Tribunalul de comerț și mai în urma în orice stare a procedurii falimentului, va ordonă arestarea falitului în contra căruia se ivesc indicii suficiente de frauda.Ordonanța de arestare trebuie să fie comunicată imediat procurorului, pentru executare; parchetul va fi obligat a deschide imediat acțiune publică. În asemenea caz, liberarea provizorie, cu sau fără cauțiune, nu poate fi acordată de judecătorul de instrucțiune însărcinat cu instruirea afacerii decît după ce va referi tribunalului care a ordonat arestarea.Oricare ar fi avizul tribunalului, judecătorul de instrucțiune este în drept sa decidă cum va crede de cuviință, raminind ca ministerul public sa exercite dreptul sau de opozițiune la Camera de punere în acuzatiune, dacă va crede aceasta necesar.Judecătorul de instrucție va putea însă procede la arestarea falitului, când sunt grave indicii de frauda, chiar dacă tribunalul nu va fi ordonat asemenea măsura +
\n***Procedura falimentului înaintea jurisdictiunei comerciale și instrucțiunea sau procedura penală se vor urma independent una de alta.Judecătorul de instrucție poate culege de la tribunalul de comerț, de la judecătorul sindic, orice informațiuni și orice științe de care ar avea trebuinta; poate asemenea verifica sau cere copii sau extracte de pe actele procedurii falimentului, precum și de pe registrele și hirtiile falitului, dar nu poate să le ridice de la grefa tribunalului comercial.Complectindu-se instrucțiunea, judele instructor trebuie în orice caz, să se pronunțe dacă este sau nu caz de urmărire în contra inculpaților.Deciziunea definitivă a instanțelor penale va trebui să fie notată pe marginea sentinței declarative de faliment și se va publică ca și aceasta +
\n***Numele și prenumele falitului se va înscrie într-un tablou afișat în sala tribunalului care a declarat falimentul și în sala burselor de comerț.Acei al căror nume figurează pe acest tablou nu pot intră în localurile burselor. Aceasta dispozițiune trebuie să fie înscrisă pe tablou +
\n***Până ce nu se termina procedura falimentului, falitul nu se poate departa de la domiciliul sau fără o permisiune a judecătorului sindic, și este dator să se prezinte înaintea acelui judecător ori de cîte ori va fi chemat. Însă dacă judecătorul se va convinge ca falitul este împiedicat de a se infatisa în persoana din cauze binecuvântate, poate să-l autorizeze a se infatisa prin mandatar +
\n***Sentinta declarativă de faliment ridica de drept falitului, din ziua pronunțării sale, administrațiunea bunurilor sale chiar și a acelora pe care le-a dobândit în timpul falimentului.Acțiunile care aparțin falitului nu vor putea fi exercitate decît de către judecătorul sindic, afară de acel care privesc drepturile lui exclusiv personale, sau care sunt străine falimentului.Din ziua declaratiunei falimentului, nici o acțiune în contra falitului privitoare la bunurile sale mobile sau imobile și nici un act de executare asupra acelorași bunuri nu va putea fi intentat sau îndreptat decît în contra judecătorului sindic.Acțiunile și executările deja începute în persoana falitului se vor continua, însă, în persoana judelui sindic.Tribunalul, dacă găsește cu cale, poate permite sau ordonă ca falitul să fie citat în cauza, mai cu seama atunci când ar avea interese opuse cu judecătorul sindic.Falitul are dreptul sa intervină în chestiunile din care poate să decurgă în sarcina sa o imputare de bancruta +
\n***Sentinta declarativă de faliment suspenda numai față de masa creditorilor, curgerea dobinzilor, a creanțelor negarantate prin ipoteca, gaj sau alt privilegiu.Dobinzile creanțelor garantate nu pot fi cerute decît asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor supuse privilegiului sau ipotecei; când însă din neajungerea acestor garanții, dreptul creditorilor se exercită asupra masei chirografare, restul creanței neacoperit se determina fără a se tine în seama dobinzile posterioare date sentinței declarative de faliment +
\n***Datoriile cu scadența obligatorie în sarcina falitului și acele a căror scadenta este subordonata voinței sale, sunt considerate ca ajunse la scadenta prin efectul declaratiunei falimentului.Din momentul declarării în stare de faliment, creanțele în contra falitului, în ceea ce privește participarea lor la deliberările falimentului, vor rămâne fixate în miinile ultimului purtător, anterior declarării în stare de faliment; asemenea și cele care se vor fi aflind în circulațiune în străinătate, vor rămâne fixate în miinile ultimului purtător din țara, anterior declararei în stare de faliment +
\n***Pentru chiriile datorite de falit, actele de executare asupra bunurilor mobile care servesc la comerțul sau vor fi suspendate în timp de 30 de zile de faliment, afară de măsurile conservatoare și de dreptul pe care proprietarul îl dobindise mai dinainte pentru a reintra în posesiunea bunurilor închiriate. Când proprietarul a obținut acest drept, suspendarea actelor de execuțiune mai sus arătate încetează de drept +
\n***Dacă falitul este locatar de imobile pentru trebuințele comerțului sau, și dacă contractul trebuie să dureze mai mult de un an de la data declararei falimentului, judecătorul sindic, cu autorizațiunea majoritatei în sume a creditorilor ale căror creanțe au fost verificate, poate cere desființarea acelui contract dând proprietarului o dreapta despăgubire +
\n***Prin sentinta declarativă de faliment sau printr-o alta posterioară, tribunalul, din oficiu sau după cererea oricărui în interesat, determina provizoriu ziua încetării plăților. În lipsa de o determinare specială, încetarea plăților se socotește ca a avut loc în ziua pronunțării sentinței care a declarat falimentul sau în ziua morții falitului sau în aceea a retragerei sale din comerț, dacă falimentul a fost declarat în urma acestor evenimente.În nici un caz încetarea plăților nu se va putea fixa la o epoca mai departata de trei ani de la datele sus menționate +
\n***În contra sentinței care determina provizoriu data încetării plăților, se poate face contestatiunea înaintea tribunalului care a pronunțat-o sub condițiune numai ca aceasta contestatiune să fie notificată cel mai mult până în opt zile de la verificarea creanțelor.Toate contestațiunile în contra acestei sentințe se discuta contradictoriu cu judecătorul sindic și se rezolva prin una și aceeași hotărâre.După expirarea acestui termen, sau când sentinta care s-a pronunțat asupra contestatiunei nu mai este supusă apelului, data încetării plăților rămâne irevocabil determinata în privinta tuturor creditorilor +
\n***Toate actele și operațiunile falitului și toate plățile făcute de dinsul în urma sentinței declarative de faliment, sunt nule de drept.Sunt asemenea nule, fața cu masa creditorilor:1. Toate actele și înstrăinările cu titlu gratuit făcute cu șase luni înainte de data încetării plăților; ... 2. Plata datoriilor neajunse la scadenta, facuta în urma datei încetării plăților, fie în bani, fie prin cesiune, vînzare, compensatiune sau altfel; ... 3. Toate înstrăinările, cu orice titlu, însă numai de bunuri mișcătoare, făcute de falit, în interval de șase luni înainte de epoca încetării plăților, către soțul sau sotia falitului, către rudele sale în linie directa și către rudele colaterale sau aliați până în gradul al patrulea +
\n***Toate actele, plățile și înstrăinările făcute în frauda creditorilor, în orice timp ar fi fost făcute, trebuiesc să fie anulate, conform dispozițiunilor art. 975 din Codicele civil +
\n***Se presuma făcute în frauda creditorilor și, în lipsa de proba contrarie se anulează, fața cu masa creditorilor, următoarele acte, dacă sunt survenite în urma datei încetării plăților:1. Toate actele, plățile și înstrăinările cu titlu oneros, când cel de al treilea cunoștea starea de încetare a plăților în care se găsea comerciantul cu toate ca încă nu era declarat falit; ... 2. Actele și contractele comutative, în care valorile date sau obligațiunile luate de falit întrec cu mult ceea ce i s-a fost dat sau promis; ... 3. Plățile datoriilor ajunse la scadenta și exigibile, care nu au fost efectuate în bani sau cu efecte de comerț; ... 4. Gajurile, anticrezele și ipotecile constituite asupra bunurilor debitorului. ... Aceeași prezumtiune va avea loc și pentru actele, plățile și înstrăinările, cu orice titlu, făcute în cele zece zile anterioare declaratiunei de faliment, chiar în lipsa punctelor extreme, sus enunțate +
\n***Inscripțiunile ipotecare, luate în virtutea unui titlu recunoscut valabil nu sunt cuprinse în dispozițiunile articolului precedente, numai să fie anterioare sentinței declarative în faliment +
\n***Dacă, după încetarea plăților și înainte de pronunțarea sentinței declarative în faliment, comerciantul a plătit cambiile, acțiunea pentru restituirea banilor se va putea indrepta cunoștința de încetarea plăților în momentul când cambia a fost trasa sau girata +
\n***Dacă comerciantul a fost declarat falit după moartea sa, sau dacă moare după declarațiunea în faliment, soțul, fiii și moștenitorii săi pot să se prezinte în persoana sau prin mandatar, ca în locul defunctului, la formarea bilanțului, la cercetarea registrelor și la procedura falimentului +
\n+
\n+
\n***Administrațiunea falimentelor se va exercita de un judecător sindic, așezat pe lângă fiecare tribunal sub privegherea tribunalului.Ea are de scop conservarea și lichidarea bunurilor falitului și repartitiunea lor între creditori +
\n+
\n***Pe lângă fiecare tribunal de județ se înființează unul sau mai mulți judecători sindici, însărcinați în special cu administrarea falimentelor.Tribunalul Ilfov va avea trei judecători sindici; tribunalul Iași doi.Numărul judecătorilor sindici se va putea spori, după necesitățile serviciului, prin decret regal, în urma unei deciziuni a consiliului de miniștri +
\n***Judecătorii sindici sunt numiți prin decret regal.Ei fac parte din corpul judecătoresc.Ei sunt asimilați judecătorilor de ședința; sunt supuși la aceleași condițiuni de admisibilitate (art. 52 .și 59 din legea organizării judecătorești) și se bucura de același rang, drepturi și avantaje +
\n***Judecătorii sindici ai tribunalelor care nu au secțiune specială comercială, pot fi delegați de tribunal cu lucrări de orice natura afară de tribunal.În caz de vacanta sau de absolută necesitate, judecătorii sindici pot fi delegați de ministrul justiției pentru a înlocui pe judecătorul tribunalului sau pe judecătorul de instrucție. Asemenea delegațiune permanenta se poate da și de președintele tribunalului, însă numai pentru termenul de 10 zile +
\n***În caz de lipsa sau de recuzare a judecătorului sindic, la tribunalele cu o singura secțiune, președintele tribunalului deleagă pe un alt judecător spre a-i tine locul, fie până la încetarea absentei, fie până la terminarea falimentului +
\n***Tribunalul, acolo unde sunt mai mulți judecători-sindici, poate, în orice stare a falimentului sa înlocuiască pe un judecător-sindic prin altul, fără arătare de motive +
\n***Judecătorul sindic se poate recuza pentru aceeași motive ca și judecătorii.Judecătorul-sindic, care cunoaște ca în persoana lui exista motiv legal de recuzare, trebuie să aducă aceasta la cunoștința tribunalului în termen de 24 ore.Recuzarea se judeca în camera de consiliu, ascultându-se partea care propune recuzarea și judecătorul sindic +
\n***În afacerile prezentind dificultăți speciale, judecătorul-sindic poate cere tribunalului să se numească advocati experți sau custozi, de ale căror servicii s-ar simți nevoie.Tribunalul, dacă încuviințează cererea, va desemna pe advocatii, experții sau custozii ce va găsi cu cale și va fixa retribuțiunea lor.Judecătorul sindic este dator ca cel mai tirziu în termen de trei zile de la încheierea tribunalului, sa comunice celor interesați însărcinarea ce li s-a dat +
\n***Judecătorul sindic este dator îndată ce hotărârea de omologare a concordatului a rămas definitivă, sau îndată ce este chemat să facă vreo distributiune între creditori sa formeze statul cheltuielilor de justiție și administrațiune a falimentului și sa ceara tribunalului aprobarea lui +
\n***Cheltuielile de justiție și administrațiune, prevăzute în statul judecătorului sindic, aprobat de tribunal, se vor plati de falit, sau se vor retine din patrimoniul falimentului cu preferinta înaintea oricăror altor datorii +
\n***Judecătorii sindici ai tribunalelor Ilfov, Iași, Covurlui, Dolj, Brăila, au unul sau mai mulți secretari-arhivari. Numărul lor se va fixa prin deciziune a consiliului de miniștri.Secretarii-arhivari au gradul de grefieri de tribunal; sunt supuși acelorași condițiuni de admisibilitate și se bucura de aceleași avantaje.Ei se numesc prin decret regal.La celelalte tribunale, funcțiunile secretarului-arhivar se îndeplinesc de grefierul tribunalului sau de un ajutor de grefa delegat de dinsul, sub a lui răspundere și control +
\n***Secretarii-arhivari sunt ținuți, înainte de a intră în funcțiune să depună o cauțiune egala cu aceea a grefierilor.Ei sunt supuși, în afară de obligațiunile speciale ce se vor fixa prin regulament, la toate îndatoririle prevăzute de regulamentul interior al grefelor +
\n+
\n+
\n***Îndată după declarațiunea falimentului, sau cel mult în 24 ore, judecătorul-sindic sau judecătorul de ocol, după delegațiunea judecătorului-sindic va procede la punerea sigiliilor. Chiar înainte de declarațiunea falimentului, tribunalul comercial poate ordonă punerea sigiliilor din oficiu punerea sigiliilor din oficiu, sau după staruinta uneia sau mai multor creditori, dacă debitorul a dosit sau dacă este sustragere chiar parțială de activ +
\n***Sigiliile se vor pune pe magazine, comptoare, birouri, case de bani, portofolii, registre, hârtii, mobile și pe orice efecte ale falitului.Când sigiliile s-au aplicat prin mijlocirea unui judecător de ocol, el va inainta actele imediat judecătorului-sindic, care l-a delegat +
\n***Vestmintele, rufele și mobilele necesare falitului și familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se vor lasă falitului cu o lista descriptivă, rezervindu-se dreptul tribunalului de a statua asupra reclamațiunilor ce s-ar ivi în aceasta privinta din partea judecătorului- sindic sau a creditorilor +
\n***Obiectele a căror vînzare a fost autorizata, nu vor fi puse sub sigilii, dacă judecătorul-sindic va cere, dar va trebui să fie imediat inventariate și prețuite. Procesul-verbal constatator se va inainta tribunalului +
\n***Registrele de comerț al falitului, dacă judecătorul-sindic găsește de cuviință, nu se vor pune sub sigilii, dar vor trebui să fie imediat inventariate, încheindu-se proces-verbal cu o descriere minuțioasă a starei în care se găsesc.Acest proces-verbal se va atașa la dosarul falimentului, iar registrele se vor ridica de judecătorul-sindic, spre a le depune imediat la grefa tribunalului.În caz însă de acțiune de fals, judecătorul penal va putea cere remiterea temporala a registrelor, pentru trebuințele judecații +
\n***Cambiile și celelalte titluri de credit cu scadența scurta sau care ar fi de prezentat la acceptare, sau acelea în privinta cărora ar fi necesar a se face acte conservatorii, pot fi ridicate de judecătorul-sindic, după o prealabilă descriere a lor printr-un proces-verbal, ce se va atașa la dosarul falimentului, pentru ca judecătorul-sindic sa îngrijească a se face acele acte +
\n***Atunci când judecătorul sindic găsește ca inventarul bunurilor falitului se poate face într-o singura zi, el poate să proceadă imediat la facerea inventarului, și apoi să aplice sigiliile +
\n+
\n***Inventarul este scutit de formalitățile obișnuite de procedura și de taxele de timbru și înregistrare; el va trebui să fie făcut în dublu original de către judecătorul sindic, în prezenta unuia sau mai multor creditori designati de către tribunal.Inventarul trebuie să cuprindă descrierea întregului activ și pasiv al falitului și sa fi e subscris de toți aceea care au participat la facerea lui. Unul din originalele inventarului va trebui să fie depus în 24 ore de la terminarea lui, la grefa tribunalului.Judecătorul-sindic se poate ajuta la facerea inventarului și la estimatiunea bunurilor, cu o persoană experta numita de tribunal.Cu toate acestea, când împrejurările speciale ale falimentului o cer, tribunalul poate prescrie regule și precautiuni particulare pentru facerea inventarului +
\n***Inventarul odată terminat, judecătorul-sindic se constituie depozitar judiciar al mărfurilor, banilor, titlurilor de creanțe, registrelor, hirtiilor, mobilelor și celorlalte obiecte ale falitului.Judecătorul-sindic va putea lua, cu aprobarea tribunalului, orice măsură de asigurare pentru paza bunurilor falimentului, pentru care este constituit depozitar judiciar.Banii trebuie să fie depusi la Casa de depuneri și recipisa la tribunal.În ce se atinge de registrele și de hirtiile falitului, în caz de acțiune penală pentru fals, se va urma conform art. 454 și 457 și altor dispozițiuni relative din condicele de instrucțiune criminală +
\n***Dacă falimentul se declara în urma morții falitului, mai înainte de a se fi făcut inventarul moștenirii sale, sau dacă falitul moare în urma declarării falimentului, dar înainte de facerea inventarului, se procede îndată la formarea lui conform regulelor de mai sus, în prezenta moștenitorilor sau ei legalmente citați +
\n+
\n***Judecătorul sindic, îndată după aplicarea sigiliilor, trebuie, după indicatiunile bilanțului, registrelor și hirtiile falimentului, cum și după orice alte informațiuni ar mai putea culege, sa întocmească un tablou despre creditorii falimentului și sa adreseze fiecăruia din ei o înștiințare specială, cu arătarea dispozițiunilor din sentinta declarativă de faliment privitoare la prezentarea declarațiunilor creanțelor și la verificare +
\n***Când falitul nu a prezentat bilanțul, judecătorul sindic trebuie să-l întocmească fără întârziere, cu elementele ce a putut aduna.Dacă bilanțul a fost prezentat de falit, judecătorul-sindic trebuie să-l verifice și să-i facă rectificările și adăugirile ce ar crede necesare.Bilanțul astfel făcut, verificat și rectificat, trebuie depus la grefa tribunalului +
\n***Dacă falitul justifica ca s-a găsit în imposibilitate fără culpa din parte-i, de a prezenta bilanțul sau registrele sale de comerț în termenul fixat de art. 703, tribunalul poate, dacă nu are nici o indoiala ca ar fi rea credința, sa-l autorizeze printr-o încheiere data în camera de consiliu, de a prezenta bilanțul într-un termen ulterior scurt; iar după expirarea și acestui termen, se vor aplica și dispozițiunile articolului precedent. În acest scop, falitul poate să examineze registrele sale de comerț la judecătorul-sindic sau la grefa +
\n***Judecătorul sindic trebuie să cheme pe falit înaintea sa ca sa examineze registrele, să le reunească conținutul, să le certifice starea în care se afla, să le încheie și să le semneze în prezenta sa.Dacă falitul nu se prezintă la invitarea facuta, va fi somat sa compara cel mult în 48 ore, înaintea tribunalului.Falitul, care se afla în stare de arestare, poate fi autorizat de tribunal sa compara prin mandatar +
\n***Judecătorul sindic trebuie să încaseze creanțele falitului, observind măsurile de asigurare care vor fi fost prescrise de tribunal și sa dea chitanța.El trebuie să facă toate actele conservatoare pentru drepturile falitului în contra debitorilor săi și sa ia asupra bunurilor lor inscriptiunea pentru ipotecile care nu ar fi fost înscrise de falit.Inscripțiunile se vor lua în numele masei +
\n***Scrisorile și telegramele adresate falitului trebuie să fie remise judecătorului-sindic, care este autorizat a le deschide și pe unele și pe altele; falitul poate să asiste la deschiderea lor și, dacă conținutul scrisorilor și telegramelor nu privește la interesele sale patrimoniale, poate să ceara predarea lor. Judecătorul-sindic este dator sa păstreze secretul +
\n***Judecătorul sindic, poate fi autorizat de tribunal sa vinza lucrurile supuse stricaciunei sau la micșorarea iminenta de valoare, cum și acelea a căror conservare ar fi costisitoare.Vînzarea nu se va putea face decît prin licitație publică și după o prealabilă expertiza ordonată de tribunal.Continuarea comerțului, în tot sau în parte, nu se poate face decît cu încuviințarea majoritatei în număr a creditorilor verificați.Majoritatea creditorilor, incuviintind continuarea comerțului va determina cu preciziune timpul, limitele și condițiunile sub care se va continua și va desemna persoana care îi va face, sub răspunderea ei.Tribunalul va putea aproba continuarea comerțului, în condițiunile arătate de majoritatea creditorilor și va prescrie măsurile necesare, pentru asigurarea mărfurilor și consemnarea prețului.Încheierea tribunalului, atât pentru vînzare, cît și pentru continuarea comerțului, se va publică prin foaia anunțurilor judiciare sau prin Monitorul Oficial +
\n***Judecătorul sindic trebuie să lucreze personal în toate afacerile insarcinarei sale, dacă nu a fost autorizat de tribunal să se prezinte prin alții în unele operațiuni determinate.El mai poate fi autorizat de tribunal, atunci când împrejurări particulare o reclama, ca să fie ajutat în administrațiune de una sau mai multe persoane retribuite.El mai poate de asemenea, fi autorizat sa întrebuințeze pe falit pentru a-i înlesni administrațiunea și, în acest caz, condițiunile concursului dat de falit sunt determinate de tribunal +
\n***Tribunalul, asupra propunerii judecătorului-sindic, poate acorda falitului, pentru el și familia sa, ajutoarele necesare din activul falimentului, fixind suma odată pentru totdeauna.După verificarea creanțelor, nici un ajutor nu se mai poate da falitului și familiei sale, fără încuviințarea majoritatei în număr a creditorilor verificați +
\n+
\n***Banii, depusi de judecătorul-sindic sau de alții în contul falimentului, nu pot fi retrasi decît în virtutea unei încheieri a tribunalului. Dacă sunt sechestrati, judecătorul sindic trebuie mai intiiu să obțină ridicarea sechestrului +
\n***Judecătorul sindic trebuie să prezinte, la finitul fiecărei luni, tribunalului un prospect sumar despre administrațiunea sa și un tablou despre depozitele efectuate cu actele justificative. Dacă împrejurările falimentului o reclama, tribunalul poate să prelungească acest termen până la trei luni +
\n***În orice faliment, judecătorul-sindic trebuie în 15 zile de la primirea însărcinării sale, sa remită tribunalului o expunere succintă a principalelor cauze și împrejurări ale falimentului și a caracterului ce el prezintă, cum și un cont sumar a starei aparente a masei.Copie de pe acest raport se va inainta parchetului +
\n***Când judecătorul-sindic încetează din însărcinarea sa înainte de a se fi terminat lichidațiunea activului după dispozițiunile titlului IV, el trebuie să predea, fără întârziere, succesorului sau, patrimoniul și actele falimentului și să-i remită contul administrațiunei sale.Dacă facerea inventarului nu este terminată, el trebuie să intervină pentru a face să se constate predarea a tot ce el primise.Terminindu-se lichidarea, judecătorul-sindic va prezenta tribunalului un tablou general constatator de toate operațiunile făcute în cursul administrației falimentului.Creditorii și falitul pot prezenta tribunalului observațiunile lor +
\n+
\n+
\n***Creditorii falitului trebuie să prezinte declarațiunea creanțelor lor și titlurile din care deriva, la grefa sindicatului tribunalului de comerț, în termenul fixat de sentinta declarativă de faliment. Secretarul-arhivar al sindicatului le da chitanța și formează un tablou (stat) +
\n***Dacă sunt creditori care resed în țara străină, tribunalul poate, după împrejurări, în privinta acestora, sa prelungească termenul pentru verificarea creanțelor lor. Despre aceasta însă, judecătorul-sindic trebuie să dea o înștiințare specială, tuturor creditorilor +
\n***Declarațiunea creanțelor trebuie să arate numele și prenumele sau firma și domiciliul creditorului, suma datorată, drepturile de privilegiu, de gaj sau de ipoteca și titlul din care creanta deriva.Ea trebuie să conțină afirmarea clara și explicita, ca creanta este adevarata și reală și trebuie să fie semnată de creditor sau de o persoană autorizata cu mandat special, să facă pentru el aceasta afirmare trebuind și în mandat să se exprime suma creanței.Dacă creditorul nu domiciliază în comuna în care resade tribunalul, declarațiunea trebuie să conțină și alegerea de domiciliu în aceiași comuna; altfel, toate notificațiunile posterioare se vor face creditorului la grefa tribunalului, afisindu-se și la usa tribunalului +