Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

LEGE nr. 300 din 15 noiembrie 2013

Pe scurt

Această lege modifică și completează Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, clarificând termeni, atribuții ale autorităților și proceduri legate de extrădare și asistență judiciară.

Ce reglementează

  • Definiții ale unor termeni cheie precum "persoană urmărită", "pedeapsă", "stat emitent", "stat de executare" și "persoană condamnată în străinătate".
  • Atribuțiile autorităților centrale române (Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne) în cooperarea judiciară penală.
  • Reguli privind traducerea cererilor și a actelor anexate în cadrul cooperării judiciare internaționale.
  • Condițiile și procedurile de extrădare, inclusiv arestarea provizorie și predarea amânată.

Cine este vizat

  • Persoanele urmărite internațional sau condamnate în străinătate, inclusiv cetățeni români, cetățeni ai altor state membre UE, apatrizi sau străini cu drept de ședere permanentă în România.
  • Autoritățile judiciare române (organe de urmărire penală, instanțe judecătorești) și autoritățile centrale române implicate în cooperarea judiciară internațională.

Puncte cheie

  • Ministerul Justiției este autoritatea centrală pentru extrădare, mandat european de arestare, transferul persoanelor condamnate și alte forme de asistență judiciară legate de judecată sau executarea hotărârilor penale.
  • Ministerul Public se ocupă de comisiile rogatorii internaționale și alte forme de asistență judiciară legate de cercetarea și urmărirea penală.
  • Cererile de extrădare și actele anexate trebuie traduse în limba prevăzută în instrumentul juridic aplicabil sau în limba oficială a statului solicitat.
  • Arestarea provizorie în vederea extrădării poate dura maxim 40 de zile, cu excepția cazurilor în care un tratat aplicabil prevede o durată mai mare.
Textul legii
Textul legii

LEGE nr. 300 din 15 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decem

brie 2013 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul I Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, literele

  1. e)şi k)-
  2. p)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
  3. e)persoană urmărită - persoana care a fost dată în urmărire internaţională; ..........................................................................
  4. k)pedeapsă - pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea ori măsura privativă de libertate aplicată, printr-o hotărâre judecătorească sau ordonanţă penală, ca urmare a unei acţiuni penale; ...
  5. l)stat emitent - statul în care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească sau a fost emisă ordonanţa penală, după caz; ...
  6. m)stat de executare - statul căruia urmează sau i-a fost transmisă o hotărâre judecătorească în scopul recunoaşterii şi executării acesteia; ...
  7. n)persoană condamnată în străînătate - cetăţeanul român, precum şi cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene, apatridul sau străinul care beneficiază în România de un drept de şedere permanentă, condamnat într-un alt stat; ...
  8. o)drept de şedere permanentă ... (
  9. i)drept de rezidenţă permanentă în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau (îi) drept de şedere pe termen lung în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  10. p)statul pe teritoriul căruia trăieşte persoana - statul cu care aceasta are legături strânse în baza reşedinţei obişnuite şi a altor elemente de tipul relaţiilor familiale, sociale, profesionale şi culturale;". ... 2. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 10 Autorităţile centrale române

(1)Competenţa îndeplinirii atribuţiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparţine şi se exercită de către: ...
  1. a)Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaţionale, orice altă formă de asistenţă judiciară internaţională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale, precum şi, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaţionale sau Ministerul Justiţiei este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaţionale la care România este parte; ...
  2. b)Ministerul Public, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaţionale sau celelalte forme de asistenţă judiciară internaţională se referă la activitatea de cercetare şi urmărire penală; ...
  3. c)Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar. ...
(2)În exercitarea atribuţiilor, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autorităţile române. Totodată, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi, după caz, execută sau transmit autorităţilor române competente, în vederea executării, cererile formulate de autorităţile străine. ...
(3)Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condiţiile de formă şi fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum şi, dacă este cazul, de înţelegerile ori bunele practici stabilite în relaţia cu statul solicitat ori solicitant. ...
(4)În cazul cererilor formulate de autorităţile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin.
(3)sau, în cazul celor transmise în vederea executării către autorităţile statului solicitat, neîndeplinirea, îndeplinirea greşită sau cu întârziere de către autorităţile statului solicitat a activităţilor solicitate de autorităţile române, lipsa răspunsului autorităţilor statului solicitat, precum şi orice situaţii obiective nu pot fi imputate autorităţilor centrale române şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor din Codul de procedură penală referitoare la amenda judiciară. ...
(5)În relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dispoziţiile alin.
(2)se aplică numai dacă nu contravin unor dispoziţii speciale din prezenta lege sau altor legi speciale." ... 3. La articolul 14, alineatele
(2)şi
(4)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
(2)Cererile formulate de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti române sau, în cazul în care se prevede astfel, în tratatul aplicabil ori în prezenta lege, de Ministerul Justiţiei, precum şi actele anexate vor fi însoţite de traduceri în una din limbile prevăzute în instrumentul juridic aplicabil în relaţia cu statul solicitat. Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaţionale şi actele anexe se vor traduce în limba oficială a statului solicitat. Traducerea se efectuează la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curţii de apel în circumscripţia căreia se află organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească nu există niciun traducător autorizat pentru limba în care trebuie tradusă cererea ori, deşi există, acesta refuză să presteze serviciul solicitat, organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească va solicita Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Ministerului Justiţiei, după caz, traducerea acesteia. ..........................................................................
(4)Traducerea răspunsului autorităţilor străine se efectuează de către un traducător autorizat, la cererea autorităţii române care a formulat cererea." ... 4. La articolul 19 alineatul
(1), litera
  1. b)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
  2. b)solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante;". 5. La articolul 19, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)Calitatea de cetăţean român, solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare în România se apreciază la data rămânerii definitive a hotărârii asupra extrădării. Dacă această calitate este recunoscută între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare şi data convenită pentru predare, se va pronunţa o nouă hotărâre în cauză." 6. La articolul 42, după alineatul
(1)se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În cazul în care statul solicitant solicită în acelaşi timp extrădarea a două sau mai multe persoane, cercetate în aceeaşi cauză penală sau în cauze conexe, care au fost localizate în circumscripţiile unor curţi de apel diferite, competenţa soluţionării cererilor de extrădare aparţine Curţii de Apel Bucureşti." 7. La articolul 43, alineatele
(2)şi
(4)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
(2)După identificare, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile şi continuarea procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la art. 42 alin.
(11), audierea persoanei extrădabile de către Curtea de Apel Bucureşti se poate realiza şi prin videoconferinţă. Lucrările efectuate de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, imediat după audierea persoanei extrădabile. .........................................................................
(4)Arestarea provizorie în vederea extrădării se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor." ... 8. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 44 Arestarea provizorie în caz de urgenţă
(1)În caz de urgenţă, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare. ...
(2)Notiţă roşie sau difuziunea de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării dacă se prevede expres în tratatul aplicabil ori există reciprocitate. ...
(3)Persoanele prevăzute la art. 19 nu pot fi arestate în baza unei notiţe roşii sau a unei difuziuni de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol. ...
(4)În cererea de arestare provizorie în vederea extrădării trebuie să se arate: ...
  1. a)autoritatea care solicită arestarea provizorie în vederea extrădării; ...
  2. b)datele de identificare a persoanei urmărite internaţional, inclusiv cetăţenia; ...
  3. c)existenţa unui mandat de arestare sau a oricărui alt document având aceleaşi efecte juridice ori a unei hotărâri judecătoreşti executorii; ...
  4. d)confirmarea valabilităţii actului prevăzut la lit. c); ...
  5. e)expunerea faptelor, care trebuie să precizeze data, locul unde au fost comise şi gradul de participaţie la săvârşirea lor; ...
  6. f)dispoziţiile legale aplicabile, inclusiv cele privind prescripţia răspunderii penale sau a executării pedepsei; ...
  7. g)confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare. ...
(5)În cazul în care se solicită arestarea unei persoane prevăzute la art. 19 sau atunci când notiţă roşie sau difuziunea de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol nu echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării se transmite direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, direct sau prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. ...
(6)În cazul în care echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării şi există date că persoana urmărită internaţional se află în România, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române transmite notiţă roşie sau difuziunea de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana urmărită sau, în cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. ...
(7)După identificare, procurorul sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării. ...
(8)Durata maximă a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile este de 40 de zile, în afară de cazul în care prin tratatul aplicabil este prevăzută o durată mai mare. ...
(9)Punerea în libertate a persoanei extrădabile nu exclude o nouă arestare provizorie în vederea extrădării şi nici extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită ulterior." ...
  1. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 45 Reţinerea în vederea extrădării Măsura reţinerii poate fi luată de procuror sau de organul de cercetare penală faţă de persoana extrădabilă numai după ascultarea acesteia în prezenţa apărătorului. Măsura reţinerii poate dura cel mult 24 de ore. Organul de cercetare penală este obligat, în primele 10 ore de la reţinerea persoanei extrădabile, să o prezinte procurorului competent."
  2. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 58 Predarea amânată
(1)În situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen. ...
(2)Predarea poate fi amânată atunci când: ...
  1. a)se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana extrădată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată. În acest caz, predarea se amână până când starea de sănătate a persoanei extrădate se va ameliora; ...
  2. b)persoana extrădată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În acest caz, predarea se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea, astfel încât predarea să fie posibilă; ...
  3. c)din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia. În acest caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată. ...
(3)În cazul amânării predării persoanei extrădate, instanţa emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. În cazul în care persoana extrădată se află, la momentul admiterii cererii de extrădare, sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autorităţile judiciare române, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea. ...
(4)Prin excepţie de la alin.
(1), la cererea expresă a statului solicitant, persoana extrădată poate fi predată temporar, pe o durată stabilită de comun acord de autorităţile române şi statul solicitant. ...
(5)Atunci când cererea prevăzută la alin.
(4)este transmisă după rămânerea definitivă a hotărârii de predare, predarea temporară este aprobată de preşedintele secţiei penale a curţii de apel care a soluţionat cererea de extrădare, prin încheiere motivată, dată în cameră de consiliu. La cererea preşedintelui secţiei penale a curţii de apel, organul judiciar pe rolul căruia se află cauza ori instanţa de executare transmite informaţiile solicitate. ...
(6)Condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente. Pentru România, autoritatea competentă este Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate. Preluarea persoanei extrădate şi returnarea acesteia se fac de către autorităţile competente ale statului solicitant, pe teritoriul României. Cheltuielile privind preluarea şi returnarea persoanei extrădate sunt suportate de statul solicitant. ...
(7)Dacă persoana extrădată potrivit alin.
(4)se află în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, executarea pedepsei sau a măsurii se consideră suspendată începând cu data la care persoana a fost preluată de statul emitent până la data returnării acesteia." ... 11. Articolul 59 se abrogă. 12. Articolul 65 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 65 Darea în urmărire internaţională
(1)Darea în urmărire internaţională se solicită şi se dispune pentru identificarea şi căutarea unei persoane în scopul localizării şi arestării provizorii în vederea extrădării sau predării în România. În înţelesul prezentului articol, prin dare în urmărire internaţională se înţelege darea în urmărire prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol sau introducerea în Sistemul de Informaţii Schengen a unei semnalări cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea extrădării. ...
(2)Darea în urmărire internaţională se solicită atunci când persoana menţionată, după caz, în mandatul de arestare preventivă, mandatul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori în hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate nu a fost găsită şi există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României. ...
(3)Darea în urmărire internaţională se dispune de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române la cererea instanţei care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanţei de executare. În acest sens, instanţa va transmite informaţiile prevăzute la art. 44 alin.
(4)lit. a)-f), precum şi orice alte date şi informaţii suplimentare solicitate. ...
(4)Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române comunică în cel mai scurt timp instanţei solicitante data dării în urmărire internaţională şi data introducerii semnalării în Sistemul de Informaţii Schengen. ...
(5)Instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanţa de executare verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni de la data dării în urmărire internaţională, valabilitatea mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei privative de libertate ori a măsurii privative de libertate dispuse şi, în măsura în care au intervenit modificări, informează Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ...
(6)În cazul localizării persoanei urmărite pe teritoriul unui alt stat, atunci când, potrivit legii statului respectiv sau tratatului aplicabil, notiţă roşie sau difuziunea nu echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, precum şi atunci când Biroul Naţional Interpol corespondent solicită expres, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte şi transmite cererea de arestare provizorie în vederea extrădării." ...
  1. După articolul 66 se introduce un nou articol, articolul 66^1, cu următorul cuprins: "ARTICOLUL 66^1 Extrădarea simplificată Atunci când persoana dată în urmărire internaţională pe canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol sau cu privire la care s-a introdus o semnalare în Sistemul de Informaţii Schengen este de acord să fie extrădată în România, prezentarea unei cereri formale de extrădare nu mai este necesară dacă autoritatea centrală a statului solicitat informează în acest sens, iar convenţia internaţională aplicabilă în relaţia cu statul solicitat sau legislaţia acelui stat reglementează o astfel de procedură."
  2. La articolul 68, alineatul
(1)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(1)În cazul în care, în vederea soluţionării cererii de extrădare, autorităţile statului străîn solicită transmiterea unor informaţii suplimentare, acestea vor fi comunicate, în termenul stabilit de autorităţile statului solicitat, de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate." 15. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 69 Rejudecarea persoanei extrădate Asigurarea rejudecării în cazul extrădării persoanei condamnate în lipsă este dată de Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, la cererea statului solicitat. Dispoziţiile art. 95 alin.
(3)se aplică în mod corespunzător."
  1. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 82 Semnalarea în Sistemul de Informaţii Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată Semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată echivalează cu un mandat european de arestare în toate cazurile în care se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 190 din 18 iulie
  2. Atunci când nu se aplică respectiva decizie-cadru, o semnalare introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen produce aceleaşi efecte juridice ca o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării."
  3. La articolul 88, alineatele
(1)-
(6)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
(1)Autoritatea prevăzută la alin.
(3)emite un mandat european de arestare atunci când, faţă de natura infracţiunii săvârşite, vârsta şi antecedentele penale ale persoanei solicitate, precum şi alte împrejurări ale cauzei, consideră că este oportună emiterea unui mandat european de arestare şi sunt întrunite următoarele condiţii:
  1. a)persoana solicitată se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene; ...
  2. b)mandatul de arestare preventivă sau mandatul de executare a detenţiunii pe viaţă sau a închisorii este valabil; ...
  3. c)nu a intervenit, potrivit legii române, prescripţia răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau graţierea; ...
  4. d)atunci când arestarea şi predarea se solicită: ... (
  5. i)în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecăţii, pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de 2 ani sau mai mare; (îi) în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas de executat este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de un an sau mai mare; (iii) în vederea executării măsurii privative de libertate, durata măsurii este de 6 luni sau mai mare.
(2)Atunci când măsura arestării preventive este luată ca urmare a înlocuirii de către organul judiciar român competent a unei măsuri sau obligaţii a cărei respectare a fost supravegheată anterior de statul de executare, mandatul european de arestare se poate emite chiar dacă nu este îndeplinită condiţia prevăzută la alin.
(1)lit. d). Condiţia prevăzută la alin.
(1)lit. d) se aplică ori de câte ori statul de executare notifică aplicarea, în acest caz, a dispoziţiilor art. 2 alin.
(1)din Decizia-cadru a Consiliului 2002/584/JAI a Consiliului, astfel cum a fost transpusă în dreptul intern al statului respectiv. ...
(3)Mandatul european de arestare este emis: ...
  1. a)în faza de urmărire penală, de către instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă, din oficiu sau la sesizarea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală a persoanei solicitate; ...
  2. b)în faza de judecată, de către instanţa pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se află spre executare mandatul de arestare preventivă sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate; ...
  3. c)în faza de executare, de către instanţa de executare, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se află spre executare mandatul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii sau hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate. ...
(4)Instanţa verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.
(1)şi procedează, după caz, astfel: ... a) emite mandatul european de arestare şi supraveghează luarea măsurilor pentru traducerea şi transmiterea acestuia, potrivit dispoziţiilor art. 86 alin.
(3), art. 89 şi 90; ... b) constată, prin încheiere motivată, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.
(1)pentru a emite un mandat european de arestare. Încheierea poate fi atacată cu recurs de procuror, în termen de 3 zile de la comunicare. Recursul se judecă de instanţa superioară, în termen de 3 zile de la înregistrarea cauzei, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului. În caz de admitere a recursului, prima instanţă este obligată să emită un mandat european de arestare. ...
(5)În cazul prevăzut la alin.
(4)lit. a), instanţa emitentă informează procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori instanţa pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare despre emiterea mandatului european de arestare, iar în cazurile prevăzute la alin.
(4)lit. b) comunică încheierea procurorului competent. ...
(6)Instanţa emitentă poate solicita, din oficiu sau la cererea procurorului competent, indisponibilizarea şi remiterea bunurilor ce pot servi ca mijloace materiale de probă în procesul penal sau care au fost dobândite de persoana solicitată prin săvârşirea infracţiunii. Instanţa emitentă va face menţiune în acest sens la lit. g) din formularul prevăzut în anexa nr. 1." ... 18. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 89 Transmiterea spre executare şi traducerea mandatului european de arestare
(1)În cazul în care instanţa emitentă nu deţine nicio informaţie în acest sens, identificarea autorităţii străine competente să primească sau să execute mandatul european de arestare se realizează cu ajutorul punctelor naţionale de contact la Reţeaua Judiciară Europeană sau al Ministerului Justiţiei prin direcţia de specialitate. ...
(2)Atunci când este informată cu privire la localizarea sau arestarea pe teritoriul altui stat membru a persoanei solicitate, mandatul european de arestare, în limbile română şi străînă, este transmis de către instanţa emitentă, prin fax, e-mail sau prin orice mijloc de comunicare sigur, care lasă o urmă scrisă, autorităţii străine competente, în termenul indicat de către aceasta, cu informarea Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. ...
(3)Originalul mandatului european de arestare se transmite de către instanţa emitentă, la cererea autorităţii străine. ...
(4)Orice dificultate legată de transmiterea sau autenticitatea mandatului european de arestare sau a oricărui document necesar pentru executarea acestuia se soluţionează direct sau prin intermediul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ...
(5)Transmiterea spre executare a mandatului european de arestare autorităţii străine competente să îl primească sau să îl execute întrerupe cursul prescripţiei. ...
(6)Atunci când autoritatea străînă competentă să primească sau să execute mandatul european de arestare stabileşte că mandatul european de arestare nu întruneşte condiţiile de formă sau este imprecis, instanţa emitentă ia măsuri pentru efectuarea modificărilor sau completărilor necesare. ...
(7)Traducerea mandatului european de arestare se efectuează, în regim de urgenţă, la solicitarea instanţei emitente, de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curţii de apel în circumscripţia căreia se află instanţa emitentă nu se află niciun traducător autorizat pentru limba în care trebuie tradus mandatul european de arestare ori, deşi există, acesta refuză să presteze serviciul solicitat, instanţa emitentă va solicita direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei luarea măsurilor în vederea traducerii acestuia. ...
(8)În cazul transmiterii directe, instanţa emitentă informează direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni calendaristice cu privire la mandatele europene de arestare transmise spre executare în perioada de referinţă şi stadiul executării acestora." ... 19. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 90 Informaţii suplimentare şi garanţii
(1)La data sau ulterior transmiterii spre executare a mandatului european de arestare, instanţa emitentă comunică, din oficiu sau la cererea autorităţii străine, informaţiile suplimentare necesare pentru executarea mandatului. Transmiterea şi traducerea informaţiilor suplimentare se efectuează potrivit art. 89. ...
(2)În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul urmăririi penale sau al judecăţii, iar persoana solicitată este cetăţean sau rezident al statului de executare, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, acordă garanţia că, în caz de condamnare, odată predată, persoana respectivă poate fi transferată în condiţiile prezentei legi." ... 20. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 91 Transferarea temporară sau audierea persoanei solicitate în cursul procedurii de predare în baza mandatului european de arestare
(1)În cazul unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, transmis spre executare unei autorităţi din alt stat membru, faţă de care nu a fost luată nicio decizie ori, deşi a fost luată, aceasta nu este definitivă, instanţa emitentă poate solicita, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau a instanţei de judecată, ca persoana faţă de care să emis respectivul mandat european de arestare: ...
  1. a)să fie transferată temporar în România pe o perioadă stabilită de comun acord cu autoritatea străînă. Instanţa emitentă va face menţiune în acest sens la lit.
  2. f)din formularul prevăzut în anexa nr. 1, în afară de cazul în care autoritatea străînă competentă să primească sau să execute mandatul european de arestare a indicat că transferarea temporară trebuie să fie solicitată pe calea unei cereri distincte; sau ...
  3. b)să fie audiată nemijlocit de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau de instanţa de judecată, prin videoconferinţă. Cererea având ca obiect audierea prin videoconferinţă a persoanei solicitate se întocmeşte potrivit art. 172 şi 178 de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau de către instanţa competentă şi se transmite odată cu mandatul european de arestare ori după această dată; sau ...
  4. c)să fie audiată în prezenţa sau, în măsura în care legislaţia statului străîn o permite, de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau judecătorul desemnat de către instanţa competentă. Cererea având ca obiect audierea persoanei solicitate se întocmeşte potrivit art. 172 de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau de către instanţa competentă şi se transmite odată cu mandatul european de arestare sau după această dată. ...
(2)Transferarea temporară în România a persoanei faţă de care s-a emis mandatul european de arestare se solicită doar în caz de urgenţă, atunci când prezenţa în persoană a acesteia este obligatorie, potrivit legii, sau când, în funcţie de împrejurările cauzei, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată consideră necesară prezenţa acesteia. Transferarea temporară nu trebuie să aducă atingere dreptului persoanei solicitate de a participa la judecarea cererii de predare în baza mandatului european de arestare emis de instanţa română. ...
(3)Persoana solicitată, transferată temporar, va fi ţinută în detenţie până la returnarea sa în statul de executare. Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne se va face în baza mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori a hotărârii judecătoreşti care stă la baza mandatului european de arestare. Durata arestării se prelungeşte sau se menţine în condiţiile legii. ...
(4)Aducerea în ţară şi returnarea persoanei solicitate faţă de care autoritatea judiciară de executare a dispus transferarea temporară se realizează de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române." ... 21. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 92 Mandatul european de arestare emis în baza unei hotărâri de condamnare date în lipsa inculpatului
(1)Atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată, instanţa emitentă verifică lucrările dosarului, pentru a constata dacă: ...
  1. a)persoana condamnată a fost încunoştinţată în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau ...
  2. b)având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, persoana condamnată l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică şi apărarea în faţa instanţei de judecată au fost realizate în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau ...
  3. c)după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar în eventualitatea admiterii căîi de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căîi de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac. ...
(2)Atunci când din lucrările dosarului rezultă că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, instanţa emitentă informează autoritatea judiciară de executare că: ...
  1. a)în termen de 10 zile de la primirea, după caz, în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar a persoanei predate, hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acesteia, în condiţiile Codului de procedură penală; ...
  2. b)la momentul înmânării hotărârii de condamnare, persoanei predate i se va aduce la cunoştinţă că are dreptul, după caz: ... (
  3. i)la exercitarea unei căi de atac, potrivit Codului de procedură penală; sau (îi) la rejudecarea cauzei, potrivit Codului de procedură penală.
(3)Totodată, când din lucrările dosarului rezultă că persoana condamnată nu a primit în prealabil nicio informare oficială cu privire la procedurile penale împotriva sa, ulterior transmiterii mandatului european de arestare, instanţa emitentă va comunică, la cererea autorităţii judiciare de executare, o copie a hotărârii de condamnare traduse, dacă este cazul, în limba pe care persoana condamnată o înţelege, pentru a fi adusă la cunoştinţa acesteia. Transmiterea hotărârii de condamnare nu va fi considerată o comunicare în sensul alin.
(2)şi nici nu va produce efecte cu privire la termenul în care aceasta poate fi atacată, făcându-se exclusiv cu titlu informativ. ...
(4)Constatările făcute potrivit alin.
(1)şi
(2)vor fi trecute la lit. d) din formularul prevăzut la art. 86 alin.
(2). Atunci când sunt incidente dispoziţiile prevăzute la alin.
(1)lit. b), dacă conţinutul mandatului încredinţat avocatului ales sau desemnat din oficiu nu rezultă din lucrările dosarului, instanţa poate solicita avocatului care a asigurat apărarea persoanei condamnate o declaraţie cu privire la relaţia dintre acesta şi clientul său, fără ca prin aceasta să se considere că se aduce atingere secretului profesional ori principiului confidenţialităţii. Declaraţia va fi folosită exclusiv în scopul prezentului articol şi nu este destinată publicităţii." ... 22. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 93 Predarea temporară
(1)Dacă autoritatea judiciară de executare, după ce a aprobat predarea persoanei solicitate, dispune amânarea predării, instanţa emitentă, din oficiu, la cererea procurorului competent sau a instanţei pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare, poate solicita ca persoana să fie predată temporar în vederea ascultării sau participării la urmărirea penală sau la judecată. Predarea temporară se realizează în condiţiile stabilite de comun acord de instanţa emitentă şi autoritatea străînă competentă. ...
(2)Aducerea în ţară şi returnarea persoanei solicitate faţă de care autoritatea judiciară de executare a dispus predarea temporară se realizează de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. ...
(3)Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne se face în baza mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei închisorii care stă la baza mandatului european de arestare. Durata arestării se prelungeşte sau se menţine în condiţiile legii. ...
(4)Persoana predată temporar va rămâne în detenţie până la returnarea sa, cu excepţia cazului în care autorităţile statului de executare solicită punerea în libertate şi, în acest caz, numai dacă persoana nu se mai află sub puterea mandatului de arestare preventivă sau a mandatului de executare a pedepsei. Punerea în libertate a persoanei private de libertate se realizează şi atunci când, la expirarea unui termen de cel mult 18 zile de la data revocării sau înlocuirii măsurii arestării preventive sau de la data pronunţării încheierii prin care s-a constatat ca fiind încetată de drept măsura arestării preventive, persoana predată nu a fost preluată de autorităţile statului de executare. Până la expirarea termenului de 18 zile, persoana predată va rămâne în detenţie, la dispoziţia autorităţilor statului de executare." ... 23. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 95 Aducerea în ţară a persoanei predate
(1)Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române: ...
  1. a)stabileşte cu autorităţile străine competente termenul de preluare a persoanei predate şi asigură aducerea în ţară, sub escortă, a acesteia. În caz de transfer temporar sau predare temporară, data preluării este stabilită cu avizul instanţei emitente, în funcţie de acordul încheiat de instanţa emitentă cu autoritatea străînă de executare; ...
  2. b)informează, cu privire la data preluării şi locul unde a fost depusă persoana predată, instanţa emitentă, direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi instanţa de executare sau instanţa pe rolul căreia se află cauza, dacă acestea din urmă sunt altele decât instanţa emitentă ori procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. ...
(2)Atunci când, pentru aducerea în ţară a persoanei predate, este utilizată calea aeriană cu escală sau calea terestră cu tranzitarea unui stat terţ, direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, la solicitarea autorităţii prevăzute la alin.
(1), întocmeşte cererea de tranzit şi asigură, dacă este cazul, traducerea mandatului european de arestare, precum şi a informaţiilor suplimentare. ...
(3)În cazul în care persoana predată a fost condamnată în lipsă, instanţa de executare îi comunică hotărârea de condamnare în termen de 10 zile de la primirea acesteia, după caz, în centrul de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar. Totodată, instanţa de executare informează persoana predată potrivit dispoziţiilor art. 92 alin.
(2)lit. b). ...
(4)Imediat ce este informată că persoana predată a fost adusă în ţară, instanţa emitentă solicită direct statului de executare informaţii cu privire la durata arestului efectuat de persoana predată în baza mandatului european de arestare pe care le comunică, după caz, instanţei de executare, instanţei pe rolul căreia se află cauza, dacă acestea sunt altele decât instanţa emitentă, sau procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală, în afară de cazul în care acestea au fost comunicate la data preluării." ... 24. La articolul 97, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin.
(1), predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, a unui cetăţean român sau a unei persoane care trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România." 25. La articolul 98 alineatul
(2), litera
  1. c)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
  2. c)când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent;". 26. La articolul 98 alineatul
(2), după litera
  1. h)se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: "
  2. i)când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislaţia statului emitent: (
  3. i)persoana a fost încunoştinţată, în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau (îi) persoana, având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în faţa instanţei de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căîi de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căîi de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; sau (
  4. iv)persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre şi i se va aduce la cunoştinţă că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanţa competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluţionării căîi de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desfiinţată." 27. La articolul 99, alineatele
(1)şi
(2)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
(1)În termen de 48 de ore de la primirea unui mandat european de arestare, procurorul verifică dacă mandatul european de arestare este însoţit de o traducere în limba română ori în una dintre limbile engleză sau franceză. În cazul în care mandatul nu este tradus în niciuna dintre limbile de mai sus, parchetul solicită autorităţii judiciare emitente remiterea traducerii. Dacă mandatul european de arestare este tradus în limba engleză sau în limba franceză, procurorul competent dispune traducerea, în regim de urgenţă, a acestuia.
(2)Procurorul verifică dacă mandatul european de arestare cuprinde informaţiile prevăzute la art. 86 alin.
(1). În cazul în care mandatul european de arestare nu cuprinde aceste informaţii sau este imprecis, precum şi atunci când sunt incidente dispoziţiile art. 98 alin.
(2)lit. i) pct. (iv), procurorul solicită autorităţii emitente transmiterea, în termen de cel mult 10 zile, a informaţiilor necesare sau, în copie, a hotărârii de condamnare date în lipsă, tradusă în limba pe care persoana condamnată o înţelege, după caz. Netransmiterea de către autoritatea judiciară emitentă a hotărârii de condamnare date în lipsă nu are niciun efect asupra reţinerii persoanei solicitate şi sesizării instanţei potrivit art. 101 şi 102." ... 28. La articolul 100, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)Persoanei reţinute i se aduc, de îndată, la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii şi conţinutul mandatului european de arestare. Atunci când sunt incidente dispoziţiile art. 98 alin.
(2)lit.
  1. i)pct. (
  2. iv)şi a fost transmisă de autoritatea emitentă, procurorul dispune comunicarea hotărârii de condamnare persoanei solicitate. Persoana solicitată va fi informată cu privire la efectele pe care le are, potrivit legii statului emitent, transmiterea hotărârii de condamnare." 29. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 101 Reţinerea şi arestarea în baza semnalării introduse în Sistemul de Informaţii Schengen
(1)În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a introdus o semnalare în vederea arestării, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române solicită statului membru semnalant să confirme, în regim de urgenţă, valabilitatea deciziei în baza căreia a fost introdusă respectiva semnalare. ...
(2)Semnalarea în vederea arestării se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana. Dispoziţiile art. 99, 100 şi 104 se aplică în mod corespunzător, dacă nu contravin prezentului articol. ...
(3)Semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare. ...
(4)Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana solicitată sesizează curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării. ...
(5)Judecătorul sesizat potrivit alin.
(4): ...
  1. a)admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile; sau ...
  2. b)respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi, dacă este cazul, dispune punerea în libertate a persoanei reţinute. În scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare sau al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, instanţa dispune, prin încheiere motivată, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de Codul de procedură penală. ...
(6)Judecătorul comunică de îndată Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei decizia luată potrivit alin.
(5). ...
(7)În vederea continuării procedurii potrivit art. 103, judecătorul amână judecarea cauzei şi fixează un termen de 15 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română şi, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă. Dacă, la expirarea termenului de 15 zile, procurorul nu a prezentat mandatul european de arestare, judecătorul dispune revocarea, după caz, a măsurii arestării provizorii în vederea predării şi punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate sau a măsurii dispuse potrivit alin.
(5)lit. b). ...
(8)Mandatul european de arestare se transmite de către statul membru semnalant în termen de cel mult 10 zile de la data pronunţării încheierii prevăzute la alin.
(5). ...
(9)Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică atunci când semnalarea în vederea arestării este însoţită de un mandat european de arestare. În acest caz sunt aplicabile dispoziţiile art. 99. ...
(10)În cazul semnalărilor privind persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării sunt aplicabile dispoziţiile art. 45." ... 30. La articolul 103, alineatele
(1),
(2)şi
(11)se modifică şi vor avea următorul cuprins: "
(1)Judecătorul verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate şi se asigură că acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege, mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă. Atunci când a fost transmisă de autoritatea emitentă, judecătorul îi înmânează persoanei solicitate hotărârea de condamnare dată în lipsă.
(2)Dacă este cazul, la cererea persoanei solicitate, judecătorul amână cauza o singură dată, cel mult 5 zile, şi solicită autorităţii emitente transmiterea, în copie şi în limba pe care persoana solicitată o înţelege, a hotărârii de condamnare date în lipsă. Netransmiterea de către autoritatea emitentă a hotărârii de condamnare date în lipsă nu are niciun efect asupra continuării procedurii de executare a mandatului european de arestare şi asupra predării persoanei solicitate. ... ..........................................................................
(11)Atunci când persoana solicitată este pusă în libertate, judecătorul dispune faţă de aceasta una dintre măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de Codul de procedură penală. În acest caz, în situaţia în care, ulterior, judecătorul dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea prevăzută la art. 107, judecătorul ia măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate." ... 31. După articolul 103 se introduce un nou articol, articolul 103^1, cu următorul cuprins: "ARTICOLUL 103^1 Revocarea deciziei în baza căreia a fost introdusă semnalarea în vederea arestării sau emis mandatul european de arestare
(1)Atunci când statul emitent informează cu privire la revocarea deciziei în baza căreia a fost introdusă semnalarea în vederea arestării sau a fost emis mandatul european de arestare: ...
  1. a)procurorul, sesizat potrivit art. 99 sau 101, dispune clasarea şi, dacă este cazul, revocarea măsurii preventive luate faţă de persoana solicitată şi informează despre acestea Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei; ...
  2. b)judecătorul, sesizat potrivit art. 101 sau 102, prin sentinţă definitivă, ia act de revocarea deciziei în baza căreia a fost introdusă semnalarea în vederea arestării sau a fost emis mandatul european de arestare, după caz, şi dispune revocarea măsurii preventive luate faţă de persoana solicitată. ...
(2)Dacă informarea prevăzută la alin.
(1)intervine după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus predarea persoanei solicitate către statul emitent, curtea de apel competentă, la sesizarea procurorului, dispune prin sentinţă definitivă revocarea executării mandatului european de arestare şi, dacă este cazul, revocarea măsurii privative dispuse anterior. ...
(3)Repararea pagubei materiale sau a unei daune morale în cazul privării ori restrângerii de libertate în baza unor semnalări în vederea arestării sau a unor mandate europene de arestare retrase sau revocate este suportată de statul emitent, potrivit legii acestuia." ... 32. La articolul 107, după alineatul
(3)se introduce un nou alineat, alineatul
(4), cu următorul cuprins: "
(4)În cazul în care predarea persoanei a fost refuzată, instanţa face aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin.
(3)din Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, cu modificările ulterioare." 33. La articolul 108, alineatul
(1)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(1)Încheierile prevăzute la art. 101, art. 103 alin.
(8)şi
(9)pot fi atacate cu recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare." 34. La articolul 111, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)Dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită." 35. La articolul 111, alineatul
(3)se abrogă. 36. La articolul 111, alineatul
(5)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(5)În toate cazurile, în momentul predării, autorităţile române comunică autorităţilor statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica." 37. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 112 Predarea amânată sau temporară
(1)Dispoziţiile art. 58 alin.
(1)-
(5)şi
(7)se aplică în mod corespunzător. ...
(2)Condiţiile privind predarea temporară se stabilesc prin acordul încheiat între autorităţile române şi străine competente. Pentru România, autoritatea competentă este curtea de apel care a executat mandatul european de arestare. Preluarea persoanei predate şi returnarea acesteia se fac de către autorităţile competente ale statului emitent, pe teritoriul României. Cheltuielile privind preluarea şi returnarea persoanei predate sunt suportate de statul emitent." ... 38. Articolul 113 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 113 Predarea de bunuri
(1)Autoritatea judiciară de executare română poate dispune, la cererea autorităţii judiciare emitente sau din oficiu, indisponibilizarea şi predarea, în conformitate cu legea română, a bunurilor care constituie mijloace materiale de probă sau au fost dobândite de persoana solicitată ca urmare a săvârşirii infracţiunii care stă la baza mandatului european de arestare, fără a aduce atingere drepturilor pe care statul român sau terţii le pot avea asupra acestora. ...
(2)Bunurile prevăzute la alin.
(1)se predau chiar şi atunci când mandatul european de arestare nu poate fi executat ca urmare a decesului sau evadării persoanei solicitate. ...
(3)În cazul în care bunurile sunt susceptibile să fie indisponibilizate sau confiscate în România şi, totodată, necesare bunei desfăşurări a procesului penal aflat pe rolul autorităţilor judiciare române, autoritatea română de executare poate refuza predarea acestora sau poate dispune predarea lor temporară, sub rezerva restituirii." ... 39. Articolul 123 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 123 Schimbul de informaţii şi consultările cu autorităţile judiciare străine
(1)Atunci când are motive întemeiate să creadă că într-un alt stat se desfăşoară proceduri penale cu privire la aceleaşi fapte sau fapte conexe şi care implică aceeaşi persoană, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată poate contacta autoritatea competentă a celuilalt stat, direct sau, în cazul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, prin intermediul autorităţii centrale competente potrivit art. 10, pentru a-i confirma existenţa unor astfel de proceduri paralele, în vederea iniţierii consultărilor. În cazul în care organul judiciar român nu deţine nicio informaţie în acest sens, în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, identificarea autorităţii competente care ar trebui să fie contactată se realizează cu ajutorul punctelor naţionale de contact la Reţeaua Judiciară Europeană desemnate la nivelul Ministerului Public sau al Ministerului Justiţiei, după caz. În acest scop, autorităţii străine îi sunt furnizate, cel puţin, următoarele informaţii: ... a) o descriere a faptelor şi circumstanţelor care fac obiectul procedurii penale desfăşurate; ... b) toate informaţiile relevante privind identitatea persoanei cercetate şi, dacă este cazul, a persoanelor vătămate; ... c) stadiul procedurii penale; ... d) informaţii privind arestarea preventivă sau reţinerea persoanei cercetate, dacă este cazul. ...
(2)În aplicarea alin.
(1)constituie motive întemeiate inclusiv următoarele cazuri: ...
  1. a)persoana cercetată invocă, oferind informaţii în acest sens, faptul că este subiectul unor proceduri penale cu privire la aceleaşi fapte sau fapte conexe într-un alt stat; sau ...
  2. b)o cerere de cooperare judiciară internaţională în materie penală formulată de un alt stat indică existenţa posibilă a unor astfel de proceduri penale paralele; sau ...
  3. c)organele poliţieneşti deţin informaţii în acest sens. ...
(3)Procedura prevăzută la alin.
(1)nu se aplică atunci când autorităţile competente care desfăşoară proceduri paralele au fost deja informate prin orice alte mijloace. ...
(4)Atunci când se stabileşte existenţa unor proceduri paralele, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată competentă iniţiază consultări directe sau prin intermediul Eurojust ori, în cazul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, prin intermediul autorităţii centrale competente potrivit art. 10. Scopul consultărilor este acela de a se ajunge la un consens cu privire la orice soluţie eficientă menită să evite consecinţele negative care ar putea decurge din astfel de proceduri paralele, ceea ce, după caz, poate conduce şi la exercitarea şi continuarea unei proceduri penale unice fie în statul român, fie într-un alt stat. ...
(5)Atât timp cât consultările directe sunt în desfăşurare, autorităţile competente implicate se informează reciproc cu privire la măsurile importante luate în cadrul procedurilor. ...
(6)Cererile formulate de către autorităţile altor state în vederea confirmării existenţei unor proceduri paralele se soluţionează de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către instanţa pe rolul căreia se află cauza. Exceptând cazul în care prin furnizarea acestora s-ar putea aduce prejudicii unor interese naţionale fundamentale în materie de securitate sau care ar putea pune în pericol siguranţa persoanelor, autorităţilor străine li se comunică, într-un termen rezonabil, cel puţin următoarele informaţii: ...
  1. a)dacă sunt în desfăşurare sau au fost desfăşurate proceduri penale cu privire la unele sau toate aceleaşi fapte sau la fapte conexe care fac obiectul procedurilor penale la care se face referire în cererea transmisă de autoritatea străînă şi dacă aceleaşi persoane sunt implicate; ...
  2. b)în cazul în care sunt în desfăşurare sau au fost desfăşurate proceduri penale, datele de contact ale autorităţii competente; şi ...
  3. c)stadiul respectivelor proceduri sau, în cazul în care a fost pronunţată o hotărâre definitivă, natura respectivei hotărâri definitive." ... 40. Articolul 124 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 124 Condiţii Autorităţile judiciare române pot solicita autorităţilor competente ale altui stat iniţierea unei proceduri penale sau continuarea acesteia, atunci când exercitarea de către statul străîn solicitat serveşte intereselor unei bune administrări a justiţiei sau favorizează, în caz de condamnare, reintegrarea socială şi sunt incidente unul sau mai multe din următoarele cazuri:
  4. a)persoana cercetată are reşedinţa obişnuită în statul solicitat; ...
  5. b)persoana cercetată este cetăţean al statului solicitat sau dacă acest stat este statul său de origine; ...
  6. c)persoana cercetată execută sau urmează să execute o pedeapsă privativă de libertate în statul solicitat; ...
  7. d)persoana cercetată face obiectul, în statul solicitat, al unei cercetări penale pentru aceeaşi faptă sau fapte conexe; ...
  8. e)transferul este justificat prin interesul de a descoperi adevărul şi, mai ales, dacă elementele de probă cele mai importante se găsesc în statul solicitat; ...
  9. f)executarea unei eventuale hotărâri de condamnare în statul solicitat este susceptibilă să amelioreze posibilităţile de reintegrare socială a condamnatului; ...
  10. g)prezenţa persoanei cercetate la audieri în procedurile penale instrumentate de autorităţile judiciare române nu poate fi asigurată, chiar şi atunci când ar exista posibilitatea audierii prin videoconferinţă, însă poate fi asigurată în statul solicitat; ...
  11. h)o eventuală hotărâre de condamnare nu ar putea fi pusă în executare în România, chiar şi atunci când ar exista posibilitatea formulării unei cereri de extrădare sau emiterii unui mandat european de arestare, statul solicitat fiind în măsură să o facă; ...
  12. i)inculpatul a fost condamnat definitiv în România, sunt incidente unul sau mai multe din cazurile prevăzute la lit. a)-h), iar statul român nu poate pune în executare hotărârea de condamnare, chiar având deschisă calea extrădării sau a mandatului european de arestare, iar statul solicitat nu acceptă, ca principiu, executarea unei hotărâri străine de condamnare sau a refuzat punerea în executare a hotărârii de condamnare date de instanţa străînă." ... 41. La articolul 125, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)În acest sens, la propunerea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau din oficiu, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, instanţa dispune, prin încheiere motivată, transferul procedurii penale. În situaţia transferului urmăririi penale, propunerea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie." 42. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 127 Efectele cererii de transfer de proceduri penale
(1)Până la primirea deciziei statului solicitat cu privire la cererea de transfer de proceduri penale, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa, după caz: ...
  1. a)poate efectua orice acte de cercetare penală, cu excepţia trimiterii în judecată a inculpatului sau punerii în executare a unei sancţiuni împotriva persoanei cercetate. Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa informează, în scris, statul solicitat, cu privire la actele sau măsurile dispuse ulterior transmiterii cererii; ...
  2. b)poate retrage oricând cererea de transfer de proceduri penale. ...
(2)Dreptul de urmărire penală şi de executare este redobândit de autorităţile judiciare române atunci când: ...
  1. a)statul solicitat informează că nu va iniţia niciun demers cu privire la cererea de transfer de proceduri penale sau că nu acceptă o astfel de cerere; ...
  2. b)statul solicitat informează că revocă acceptarea cererii de transfer de proceduri penale; ...
  3. c)statul solicitat comunică decizia sa de a nu începe sau de a înceta procedurile penale. ...
(3)Transmiterea cererii de transfer de proceduri penale prelungeşte termenele de prescripţie a răspunderii penale cu 6 luni. ...
(4)În caz de condamnare, hotărârea pronunţată de statul solicitat se înscrie în cazierul judiciar şi produce aceleaşi efecte ca şi când ar fi fost pronunţată de o instanţă română." ... 43. După articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 127^1, cu următorul cuprins: "ARTICOLUL 127^1 Plângerea persoanei vătămate
(1)În cazul unei fapte săvârşite în afara teritoriului României, plângerea depusă la organul judiciar român de către persoana vătămată, rezident în România, se transmite direct sau, în cazul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, prin intermediul autorităţilor centrale prevăzute la art. 10, autorităţilor străine competente ale statului pe teritoriul căruia a fost săvârşită fapta, în afară de cazul în care competenţa este exercitată de statul român. ...
(2)Dispoziţiile art. 123-127 nu sunt aplicabile în acest caz." ...
  1. Denumirea capitolului II al titlului IV se modifică şi va avea următorul cuprins: "CAPITOLUL II Preluarea sau iniţierea procedurilor penale la cererea unui stat străîn"
  2. La articolul 128, alineatul
(2)se modifică şi va avea următorul cuprins: "
(2)Atunci când infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României, cererile de preluare a urmăririi penale sau a judecăţii se soluţionează, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel sau curţile de apel în circumscripţia cărora se află locul unde a fost săvârşită fapta sau a fost identificată persoana cercetată ori locuieşte persoana vătămată. Atunci când infracţiunea a fost săvârşită în străînătate, cererile de preluare a urmăririi penale sau a judecăţii se soluţionează, după caz, de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie locuieşte făptuitorul sau de curtea de apel. Dacă acesta nu are domiciliul şi nici nu locuieşte în România, soluţionarea cererii este de competenţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti sau a Curţii de Apel Bucureşti, după caz. Cererile de preluare a urmăririi penale care privesc fapte care, potrivit legii, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se soluţionează de către acestea." 46. După articolul 128 se introduc trei noi articole, articolele 128^1-128^3, cu următorul cuprins: "ARTICOLUL 128^1 Iniţierea procedurilor penale la sesizarea autorităţilor unui stat străîn
(1)Sesizarea autorităţilor altor state, cu privire la săvârşirea unei fapte, în vederea iniţierii de către statul român a procedurilor penale, se soluţionează de organul judiciar român competent, în conformitate cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală. ...
(2)În cazul unei fapte săvârşite pe teritoriul României, plângerea depusă la autorităţile competente ale statului al cărui rezident este persoana vătămată se primeşte de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de către organul judiciar competent potrivit legii române. ... ARTICOLUL 128^2 Respingerea cererii de preluare sau iniţiere a procedurilor penale
(1)Cererea statului străîn de preluare sau iniţiere a procedurilor penale se respinge dacă exercitarea urmăririi penale este contrară principiului non bis în idem sau dacă, la data menţionată pe cerere, prescripţia răspunderii penale este împlinită potrivit legii române. ...
(2)Totodată, cererea statului străîn de preluare sau iniţiere a procedurilor penale poate fi respinsă, în tot sau în parte, în următoarele cazuri: ...
  1. a)motivul pe care se bazează cererea nu este justificat; ...
  2. b)făptuitorii sunt necunoscuţi; ...
  3. c)persoana cercetată nu are reşedinţa obişnuită în România; ...
  4. d)persoana cercetată nu este cetăţean român şi nu avea reşedinţa obişnuită pe teritoriul României în momentul săvârşirii faptei; ...
  5. e)infracţiunea în legătură cu care se solicită urmărirea are un caracter politic sau este o infracţiune pur militară ori pur fiscală; ...
  6. f)există motive serioase să se creadă că cererea de urmărire penală este determinată de considerente de rasă, naţionalitate sau opinii politice; ...
  7. g)legea penală română este deja aplicabilă faptei şi, potrivit acestei legi, răspunderea penală este prescrisă la momentul primirii cererii; ...
  8. h)urmărirea penală este contrară angajamentelor internaţionale ale României; ...
  9. i)urmărirea penală este contrară principiilor fundamentale ale ordinii juridice române; ...
  10. j)faţă de împrejurările cauzei, preluarea urmăririi penale nu este oportună. ... ARTICOLUL 128^3 Revocarea acceptării cererii şi restituirea cauzei
(1)Acceptarea cererii de preluare sau iniţiere a procedurilor penale se revocă atunci când: ...
  1. a)continuarea procedurilor penale în România este contrară principiului non bis în idem; sau ...
  2. b)dacă, la data menţionată pe cerere, prescripţia răspunderii penale este împlinită potrivit legii române; sau ...
  3. c)dacă fapta pentru care s-a cerut iniţierea sau continuarea procedurilor penale nu este infracţiune potrivit legii române, iar făptuitorul nu răspunde penal. ...
(2)Acceptarea cererii de preluare sau iniţiere a procedurilor penale poate fi revocată atunci când: ...
  1. a)prezenţa persoanei cercetate nu poate fi asigurată în vederea audierii sau se apreciază că o eventuală condamnare nu poate fi executată în România; sau ...
  2. b)unul dintre motivele de refuz prevăzute la art. 128^2 este descoperit înainte de trimiterea în judecată; sau ...
  3. c)în orice alte cazuri, dacă statul străîn solicitant este de acord. ...
(3)Revocarea acceptării se dispune prin ordonanţă sau încheiere motivată, după caz. Revocarea acceptării are drept efect restituirea documentelor transmise de statul solicitant şi redobândirea de către statul respectiv a dreptului de urmărire penală." ... 47. Titlul V se modifică şi va avea următorul cuprins: "TITLUL V Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, a ordonanţelor penale şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe CAPITOLUL I Dispoziţii generale ARTICOLUL 130 Domeniul de aplicare şi înţelesul unor termeni sau expresii
(1)Prezentul titlu se aplică în relaţia cu statele terţe, în domeniul recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti şi ordonanţelor penale, în conformitate cu normele cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte, iar, în absenţa acestora, pe bază de reciprocitate. Dispoziţiile prezentului titlu se aplică deopotrivă, în completare, situaţiilor nereglementate prin tratatele internaţionale. Dispoziţiile capitolului III se aplică şi în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dacă nu contravin dispoziţiilor speciale. ...
(2)În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: ...
  1. a)decădere - orice privare sau suspendare a unui drept, orice interdicţie sau incapacitate; ...
  2. b)act judiciar - actul care emană de la o autoritate judiciară competentă; ...
  3. c)ordonanţă penală străînă - oricare dintre hotărârile prevăzute la art. 1 lit.
  4. g)din Convenţia Europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970, ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 90/1999, aprobată prin Legea nr. 35/2000, sau prevăzute în tratatele bilaterale încheiate de România ori stabilite pe bază de reciprocitate; ...
  5. d)stat terţ - statul care nu este membru al Uniunii Europene. ... ARTICOLUL 131 Competenţa autorităţilor române
(1)În ceea ce priveşte hotărârile date de către instanţele judecătoreşti ale statelor terţe şi ordonanţele penale străine, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, este competent: ...
  1. a)să primească cererea statului emitent de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti în vederea executării pe teritoriul României a pedepsei aplicate în statul emitent ori în vederea producerii de alte efecte juridice, după caz, precum şi cererea persoanei condamnate în vederea transferării în România; ...
  2. b)să primească cererea de luare a unei măsuri preventive în cazul în care persoana condamnată se află în România; ...
  3. c)atunci când recunoaşterea se face în scopul executării pe teritoriul României a pedepsei aplicate în statul emitent, să transmită, la solicitarea statului emitent, anterior sau ulterior primirii cererii menţionate la lit.
  4. a)sau b), în special următoarele documente şi informaţii: ... (
  5. i)un înscris care să ateste că persoana condamnată are cetăţenie română sau că beneficiază în România de un drept de şedere permanentă; (îi) dispoziţiile legale din care să rezulte că faptele care au determinat aplicarea unei pedepse în statul emitent constituie infracţiuni potrivit legii române; (iii) informaţii cu privire la liberarea condiţionată şi prescripţia executării pedepsei; (
  6. iv)o declaraţie conţinând informaţiile prevăzute la art. 132;
  7. d)în afară de cazul în care statul emitent a indicat că nu este de acord ca hotărârea judecătorească sau ordonanţa penală dată împotriva unui cetăţean român sau unui străîn care beneficiază în România de un drept de şedere pe termen lung să fie executată în România, să solicite acestuia să comunice informaţiile prevăzute la art. 132; ...
  8. e)să efectueze controlul de regularitate şi, dacă este cazul: ... (
  9. i)să solicite transmiterea de documente şi informaţii suplimentare; (îi) să solicite declaraţia persoanei condamnate, în afară de cazul în care aceasta se află pe teritoriul României; (iii) atunci când persoana condamnată se află pe teritoriul României, iar hotărârea judecătorească străînă a fost dată în lipsă, să solicite informaţii cu privire la dreptul persoanei condamnate de a face contestaţie sau de a exercita orice altă cale de atac, potrivit legii statului emitent;
  10. f)să verifice domiciliul persoanei condamnate în străînătate, în vederea stabilirii autorităţii judiciare competente să soluţioneze cererea menţionată la lit.
  11. a)sau b); ...
  12. g)să refuze iniţierea procedurii de recunoaştere şi executare pe teritoriul României a hotărârii judecătoreşti străine, atunci când: ... (
  13. i)România nu este statul de cetăţenie ori statul pe teritoriul căruia persoana condamnată beneficiază de un drept de şedere permanentă; (îi) la data primirii hotărârii judecătoreşti străine, din pedeapsa aplicată persoanei condamnate au rămas de executat mai puţin de 6 luni, cu excepţia cazului în care persoana condamnată se află pe teritoriul României; (iii) statul emitent nu a transmis documentele prevăzute la lit.
  14. e)până la expirarea unui termen de maximum 120 de zile, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege;
  15. h)să se consulte cu statul emitent ori de câte ori apreciază ca fiind necesar. ...
(2)În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti sau ordonanţele penale date de către autorităţile judiciare române, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, este competent: ...
  1. a)să primească cererea statului de executare sau a persoanei faţă de care s-a dat hotărârea judecătorească sau ordonanţa penală străînă, de recunoaştere a acesteia în vederea executării pedepsei aplicate în România ori în vederea producerii de alte efecte juridice, după caz; ...
  2. b)să transmită înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132, precum şi orice alte informaţii suplimentare solicitate de statul de executare; ...
  3. c)să solicite statului de executare un înscris care să ateste că persoana condamnată are cetăţenia acestuia sau că trăieşte pe teritoriul său, precum şi: ... (
  4. i)declaraţia autorităţii competente cu privire la transferarea persoanei condamnate; (îi) dispoziţiile legale din care să rezulte că faptele care au determinat aplicarea unei pedepse în România constituie infracţiuni potrivit legii statului de executare; (iii) informaţii cu privire la amnistie, graţiere, liberare condiţionată şi prescripţia executării pedepsei; (
  5. iv)o declaraţie cu privire la procedura aplicabilă hotărârii judecătoreşti române;
  6. d)să întocmească, la solicitarea, după caz, a instanţei judecătoreşti sau a organului de urmărire penală, pe baza înscrisurilor şi informaţiilor prevăzute la art. 132: ... (
  7. i)cererea de recunoaştere şi executare pe teritoriul unui stat terţ a hotărârii judecătoreşti sau a ordonanţei penale şi să comunice autorităţii judiciare române solicitante decizia statului de executare; (îi) cererea de luare de măsuri preventive împotriva persoanei condamnate atunci când aceasta se află pe teritoriul statului de executare;
  8. e)să suspende procedura până la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 140^2 alin.
(4)lit. b); ... f) să se consulte cu statul de executare ori de câte ori apreciază ca fiind necesar. ...
(3)Administraţia Naţională a Penitenciarelor: ...
  1. a)informează persoanele condamnate aflate în executarea unor pedepse privative de libertate în penitenciarele din România, cărora li se poate aplica prezentul titlu, cu privire la dreptul acestora de a solicita transferarea în statul de executare; ...
  2. b)asigură predarea, sub escortă, a persoanelor condamnate aflate în penitenciarele din România, faţă de care s-a dispus transferarea în statul de executare sau care au fost returnate potrivit lit. e); ...
  3. c)informează direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, instanţa de executare şi instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere cu privire la data predării persoanei condamnate autorităţilor statului de executare; ...
  4. d)după primirea în penitenciar a persoanei condamnate în străînătate, informează direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei: ... (
  5. i)cu privire la locul de deţinere, regimul de executare stabilit şi măsurile luate, dacă este cazul; (îi) atunci când persoana condamnată a evadat şi nu a fost posibilă prinderea sa;
  6. e)asigură preluarea, la data aducerii în ţară, şi ţinerea într-un penitenciar, până la retrimiterea în statul de executare ori până la comunicarea deciziei de punere în libertate, a unei persoane transferate din România în statul de executare, care a fost readusă în ţară în vederea participării la judecarea căîi extraordinare de atac formulate împotriva hotărârii judecătoreşti române; ...
  7. f)la expirarea duratei pedepsei închisorii, la termenul hotărât de instanţa de judecată în cazul liberării condiţionate, precum şi la orice altă dată hotărâtă de autorităţile judiciare competente în situaţiile anume prevăzute de lege, comunică de îndată Ministerului Justiţiei şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră punerea în libertate a persoanelor transferate în România în vederea executării pedepsei, indiferent de infracţiunea săvârşită. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei dacă, în termenul prevăzut la art. 157 lit. c), persoana eliberată a părăsit teritoriul României; ...
  8. g)în cazul liberării condiţionate ori graţierii restului rămas neexecutat din pedeapsă, comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei numărul de zile rămase de executat; ...
  9. h)asigură, la momentul aducerii în ţară, preluarea persoanelor transferate în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. ...
(4)Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române asigură: ...
  1. a)transferarea, sub escortă, din statul emitent în România a persoanelor condamnate în străînătate; ...
  2. b)preluarea din străînătate, sub escortă, a persoanelor condamnate, anterior transferate, faţă de care s-a dispus aducerea în România în vederea participării la judecarea căîi extraordinare de atac formulate împotriva hotărârii judecătoreşti, în afară de cazul în care sarcina aducerii în ţară revine statului de executare. ...
(5)Ministerul Afacerilor Externe asigură, prin oficiile consulare, luarea declaraţiei persoanei condamnate aflate în executarea unei pedepse la detenţiunea pe viaţă sau cu închisoarea ori a unei măsuri privative de libertate, pe teritoriul statului emitent, pe care o transmite direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării. ... ARTICOLUL 132 Înscrisuri şi informaţii În vederea recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti sau a ordonanţelor penale străine sunt necesare, după caz, următoarele înscrisuri şi informaţii:
  1. a)numele, prenumele, pseudonimul, aliasul folosit, numai în cazul cunoaşterii acestora, precum şi sexul, cetăţenia, numărul cărţii de identitate sau al paşaportului, data şi locul naşterii, fotografia, ultima adresă sau reşedinţă cunoscută, limbile pe care persoana le înţelege; ...
  2. b)informaţii despre legăturile familiale, sociale sau profesionale pe care le are în România; ...
  3. c)durata totală a pedepsei, data începerii executării pedepsei, data la care pedeapsa ar urma să fie considerată ca executată, perioada deja executată, dacă este cazul, numărul de zile care urmează să fie deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a efectelor produse de amnistia sau graţierea acordată anterior; ...
  4. d)informaţii cu privire la liberarea condiţionată sau anticipată, după caz; ...
  5. e)o copie, certificată pentru conformitate, după caz, a ordonanţei penale sau a hotărârii judecătoreşti date în primă instanţă şi, dacă este cazul, în exercitarea căilor de atac; ...
  6. f)dispoziţiile legale aplicabile; ...
  7. g)în afară de cazul în care persoana condamnată se află în România, declaraţia persoanei condamnate faţă de cererea de executare într-un penitenciar sau unitate sanitară din România a pedepsei aplicate de statul emitent; ...
  8. h)dacă este cazul, orice raport sau constatare medico-legală ori alte acte medicale care să ateste starea fizică şi mintală a persoanei condamnate, tratamentul urmat de aceasta pe teritoriul statului emitent şi eventualele recomandări pentru continuarea tratamentului în România, precum şi, în cazul condamnatului minor, copia referatului de anchetă socială; ...
  9. i)informaţii cu privire la posibilitatea exercitării de către persoana condamnată, după transferarea sa, a unei căi extraordinare de atac împotriva hotărârii de condamnare; ...
  10. j)în cazul hotărârilor judecătoreşti date în lipsă, atunci când persoana condamnată se află pe teritoriul statului emitent, informaţii cu privire la dreptul persoanei de a exercita o cale de atac care are drept efect reexaminarea cauzei în prezenţa sa. ... ARTICOLUL 133 Legea care guvernează executarea şi efectele transferării executării pedepsei
(1)În situaţia în care România este stat emitent, punerea în executare, după caz, a pedepsei sau măsurii privative de libertate sau a restului rămas neexecutat este de competenţa instanţei române ori de câte ori: ...
  1. a)cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti este retrasă mai înainte ca statul de executare să recunoască hotărârea judecătorească şi să pună în executare pedeapsa sau măsura privativă de libertate aplicată de instanţa română; ...
  2. b)statul de executare refuză să recunoască hotărârea judecătorească şi să pună în executare pedeapsa sau măsura privativă de libertate aplicată de instanţa română; ...
  3. c)statul de executare renunţă în mod expres la dreptul său de executare; ...
  4. d)statul de executare arată că nu mai poate executa pedeapsa sau măsura privativă de libertate întrucât persoana condamnată a evadat şi nu a fost găsită pe teritoriul său; ...
  5. e)statul de executare arată că nu poate pune în executare pedeapsa sau măsura privativă întrucât persoana condamnată nu a fost găsită pe teritoriul său. ...
(2)Competenţa judecării unei căi de atac, exercitate de persoana condamnată, după transferarea sa în statul de executare, în vederea desfiinţării sau modificării hotărârii judecătoreşti de condamnare, aparţine instanţei române. Orice decizie în urma căreia pedeapsa sau măsura privativă de libertate încetează să mai aibă caracter executoriu, precum şi hotărârea prin care instanţa română competentă a soluţionat respectiva cale de atac se transmit direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în vederea informării statului de executare. ...
(3)În situaţia în care România este stat emitent, atunci când statul de executare a comunicat decizia de a nu pune în executare ori de a înceta executarea pedepsei sau a măsurii privative de libertate ca urmare a aplicării amnistiei sau graţierii, instanţa română competentă face menţiune despre aceasta în Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale. ...
(4)Aplicarea amnistiei sau graţierii de către statul român, în calitate de stat emitent, când intervine după transferarea persoanei condamnate sau după delegarea executării pedepsei, se face de către un judecător de la instanţa de executare. Decizia de aplicare a amnistiei sau a graţierii se transmite direcţiei de specialitate a Ministerului Justiţiei în vederea comunicării statului de executare. ...
(5)Aplicarea amnistiei sau graţierii de către statul român, în calitate de stat de executare, se face de către un judecător de la instanţa de executare sau, când persoana condamnată este deţinută, de la instanţa corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere. Decizia de aplicare a amnistiei sau graţierii se transmite direcţiei de specialitate a Ministerului Justiţiei în vederea comunicării statului emitent. ... CAPITOLUL II Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine SECŢIUNEA 1 Transferarea persoanelor condamnate, deţinute în state terţe, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România ARTICOLUL 134 Măsuri premergătoare sesizării instanţei
(1)Atunci când constată că statul emitent a transmis înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, le înaintează parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază persoana condamnată, în vederea sesizării curţii de apel. ...
(2)Procurorul, primind dosarul, verifică dacă: ...
  1. a)executarea hotărârii judecătoreşti străine în România ar fi contrară principiului non bis în idem; ...
  2. b)persoana condamnată este cercetată penal în România pentru aceleaşi infracţiuni pentru care a fost pronunţată hotărârea judecătorească străînă; ...
  3. c)persoana condamnată este cercetată penal în România pentru alte infracţiuni decât cele pentru care a fost pronunţată hotărârea judecătorească străînă; ...
  4. d)este incident vreunul din motivele de refuz prevăzute la art. 136 alin.
(2); ... e) persoana condamnată beneficiază de efectele regulii specialităţii. Dispoziţiile art. 157 se aplică numai dacă se prevede astfel în tratatul aplicabil în relaţia cu statul emitent ori dacă potrivit rezervei sau declaraţiei formulate de statul emitent la un tratat multilateral, acceptată de România, transferarea este condiţionată de respectarea regulii specialităţii. ...
(3)Informaţiile necesare verificărilor prevăzute la alin.
(2)lit.
  1. b)şi
  2. c)sunt comunicate procurorului, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii solicitării. ...
(4)În cazul în care sunt incidente dispoziţiile alin.
(2)lit. e), procurorul informează, după caz, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată. ...
(5)Dacă, până la sesizarea instanţei, cererea prevăzută la art. 131 alin.
(1)lit. a) este retrasă, procurorul dispune clasarea şi restituie dosarul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ... ARTICOLUL 135 Durata şi obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine
(1)Preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează termenul de judecată, care nu poate fi mai mare de 10 zile de la data înregistrării cauzei la instanţă. Durata procedurii judiciare de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine este de 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă. ...
(2)Instanţa judecă în complet format dintr-un singur judecător, în camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate. Participarea procurorului este obligatorie. ...
(3)Obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 136, iar în cazul în care acestea sunt îndeplinite, atribuirea hotărârii judecătoreşti străine de efecte juridice pe teritoriul României şi transferarea într-un penitenciar sau unitate medicală din România a persoanei condamnate. Dispoziţiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum şi orice dispoziţii din hotărârea judecătorească străînă, altele decât cele privind executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori a măsurii privative de libertate nu constituie obiectul prezentei proceduri, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres. În acest din urmă caz, instanţa de judecată sesizată în scopul transferării persoanei condamnate se pronunţă şi cu privire la recunoaşterea şi punerea în executare a altor dispoziţii penale din hotărârea judecătorească străînă. ...
(4)În cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiilor se face pentru fiecare infracţiune în parte. Atunci când condiţiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracţiuni, instanţa poate dispune recunoaşterea parţială a hotărârii judecătoreşti străine. În acest scop, anterior luării unei hotărâri, instanţa poate consulta statul emitent prin intermediul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ...
(5)Dacă, înainte de soluţionarea definitivă a cauzei, statul emitent îşi retrage cererea, instanţa de judecată o respinge ca nesusţinută. ...
(6)Instanţa examinează hotărârea judecătorească străînă, verifică lucrările dosarului şi, în baza celor constatate, pronunţă una dintre următoarele soluţii: ...
  1. a)dispune, prin sentinţă, recunoaşterea şi executarea pedepsei aplicate de instanţa străînă; ...
  2. b)în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanţa străînă nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracţiuni similare: ... (
  3. i)adaptează, prin sentinţă, pedeapsa privativă de libertate aplicată de instanţa străînă, potrivit alin.
(7)şi
(8)sau, atunci când adaptarea nu este posibilă, (îi) stabileşte şi aplică, prin sentinţă, pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită; c) dispune, prin sentinţă, respingerea cererii de recunoaştere şi executare în România a hotărârii judecătoreşti străine. ...
(7)În cazul prevăzut la alin.
(6)lit.
  1. b)pct. (i), instanţa de judecată adaptează pedeapsa aplicată de instanţa străînă, atunci când: ...
  2. a)natura acesteia nu corespunde, sub aspectul denumirii sau al regimului, cu pedepsele reglementate de legea penală română; ...
  3. b)durata acesteia depăşeşte, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeaşi infracţiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română sau atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. Adaptarea de către instanţa de judecată a pedepsei aplicate de instanţa străînă constă în reducerea pedepsei până la limita maximă admisă de legea penală română pentru infracţiuni similare. ...
(8)Pedeapsa stabilită de instanţa română, potrivit alin.
(7), trebuie să corespundă, pe cât posibil, din punctul de vedere al naturii sau duratei, cu cea aplicată de statul emitent şi nu va agrava situaţia persoanei condamnate. Pedeapsa aplicată în statul emitent nu poate fi convertită într-o pedeapsă pecuniară. ...
(9)În cazul în care sunt incidente dispoziţiile alin.
(6)lit.
  1. b)pct. (îi), la stabilirea şi aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită, instanţa de judecată este ţinută de constatarea faptelor, de stările şi circumstanţele în care acestea au fost săvârşite, astfel cum rezultă explicit sau implicit din hotărârea judecătorească străînă şi totodată: ... (
  2. i)nu va schimba o pedeapsă privativă de libertate într-o pedeapsă pecuniară; (îi) va deduce integral din pedeapsa aplicată perioada executată de persoana condamnată în statul emitent; (iii) nu va agrava situaţia persoanei condamnate şi nici nu va fi ţinută de limita minimă a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracţiunea săvârşită.
(10)Dispoziţiile alin.
(6)lit. b) pct. (îi) nu se aplică în cazul în care tratatul aplicabil în relaţia cu statul emitent exclude conversiunea condamnării ori dacă statul emitent a indicat în mod expres că va acorda transferarea numai dacă statul român va executa fie pedeapsa aplicată de instanţa străînă, fie pedeapsa adaptată de instanţa română potrivit alin.
(7)şi
(8). ...
(11)Sentinţa prevăzută la alin.
(6)se redactează în cel mult 10 zile de la pronunţare şi se transmite direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, în vederea comunicării persoanei condamnate. Sentinţa poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile, de procuror, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, precum şi de către persoana condamnată. Pentru procuror, termenul curge de la pronunţare. Pentru persoana condamnată, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de 3 zile, iar recursul se judecă în 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate. Prezenţa procurorului este obligatorie. ...
(12)Punerea în executare a pedepsei se face potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală. Hotărârea definitivă şi un exemplar al mandatului de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, după caz, se comunică direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ...
(13)În cazul în care după emiterea mandatului de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, statul emitent: ...
  1. a)informează că transferarea nu mai poate avea loc, instanţa dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă. În acest caz, sentinţa de recunoaştere a hotărârii penale străine urmează să producă efecte juridice numai sub aspectul stării de recidivă, în afară de cazul în care transferarea nu mai este posibilă pe motiv de acordare a amnistiei ori ca urmare a faptului că s-a stabilit ulterior că persoana nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunii ori ca urmare a decesului în statul emitent al persoanei condamnate; ...
  2. b)transmite o nouă hotărâre pentru executarea unei alte pedepse, dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la contestaţia la executare, care nu sunt contrare dispoziţiilor prezentului titlu, se aplică în mod corespunzător. În acest caz, instanţa de executare este curtea de apel care a pronunţat sentinţa prevăzută la alin.
(6). ...
(14)Dacă, după transferarea persoanei condamnate, statul emitent transmite o nouă hotărâre judecătorească pentru executarea unei alte pedepse, dispoziţiile art. 137 se aplică în mod corespunzător. ...
(15)În cazul în care sunt aplicabile dispoziţiile alin.
(13)lit. a), iar transferarea nu mai poate avea loc ca urmare a revocării de către persoana condamnată a consimţământului la transferare, toate cheltuielile avansate de către statul român cad în sarcina persoanei condamnate în baza dispoziţiei conducerii Ministerului Justiţiei sau a Inspectoratului General al Poliţiei Române, care constituie titlu executoriu. În cazul neexecutării de bunăvoie a creanţei, aceasta se va pune în executare conform dispoziţiilor Codului de procedură fiscală privind recuperarea creanţelor fiscale. ...
(16)În cazul în care instanţa a refuzat recunoaşterea hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent, cererea persoanei condamnate sau a statului emitent poate fi reexaminată dacă au intervenit elemente noi. ... ARTICOLUL 136 Condiţii pentru recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti străine
(1)O hotărâre judecătorească străînă poate fi recunoscută în România dacă este de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române şi sunt îndeplinite următoarele condiţii: ...
  1. a)hotărârea este definitivă şi executorie; ...
  2. b)fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiei se face pentru fiecare infracţiune în parte; ...
  3. c)persoana condamnată a consimţit la executarea pedepsei în România, în afară de cazul în care aceasta, după executarea pedepsei, ar fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimţământul poate fi dat de reprezentantul acesteia; ...
  4. d)nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la alin.
(2). În cazul în care este incident vreunul din motivele prevăzute la alin.
(2), instanţa poate dispune recunoaşterea numai dacă există convingerea că executarea pedepsei în România ar contribui semnificativ la reintegrarea socială a persoanei condamnate; ... e) executarea în România a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii ori a măsurii privative de libertate este de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate. ...
(2)Hotărârea judecătorească străînă nu va fi recunoscută şi pusă în executare atunci când: ...
  1. a)recunoaşterea şi executarea pe teritoriul României a hotărârii judecătoreşti străine ar fi contrară principiilor fundamentale ale ordinii de drept a statului român; ...
  2. b)hotărârea judecătorească se referă la o infracţiune de natură politică sau o infracţiune conexă unei infracţiuni politice ori la o infracţiune militară care nu este infracţiune de drept comun; ...
  3. c)pedeapsa a fost aplicată pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social; ...
  4. d)persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceleaşi fapte penale. În cazul în care hotărârea judecătorească străînă a fost dată şi pentru alte fapte penale, instanţa poate dispune recunoaşterea parţială a acesteia, dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii; ...
  5. e)persoana a fost condamnată într-un alt stat pentru aceleaşi fapte penale, iar hotărârea judecătorească străînă dată în acest stat a fost anterior recunoscută în România; ...
  6. f)persoana condamnată beneficiază în România de imunitate de jurisdicţie penală; ...
  7. g)pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii române; ...
  8. h)pedeapsa constă într-o măsură care constă în asistenţă psihiatrică sau medicală care nu poate fi executată în România sau, după caz, prevede un tratament medical sau terapeutic care nu poate fi supravegheat în România, în conformitate cu sistemul naţional juridic sau de sănătate; ...
  9. i)persoana condamnată a părăsit România, stabilindu-şi domiciliul într-un alt stat, iar legăturile sale cu statul român nu sunt semnificative; ...
  10. j)persoana condamnată a comis o infracţiune gravă, de natură să alarmeze societatea, sau a întreţinut relaţii strânse cu membri ai unor organizaţii criminale, de natură să facă îndoielnică reintegrarea sa socială în România;++ ...
  11. k)există indicii obiective că hotărârea judecătorească a fost dată cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în special că pedeapsa a fost aplicată pentru a sancţiona persoana condamnată pe motive de sex, rasă, religie, origine etnică, cetăţenie, limbă, convingeri politice sau orientare sexuală, iar persoana condamnată nu a avut nicio posibilitate de a contesta aceste circumstanţe în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a unei alte instanţe internaţionale. ...
(3)De la caz la caz, luând în considerare circumstanţele specifice ale cauzei, instanţa poate refuza recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti străine dacă: ...
  1. a)persoana este cercetată în România pentru aceeaşi faptă penală pentru care a fost condamnată în străînătate. În cazul în care hotărârea judecătorească a fost dată şi pentru alte fapte penale, instanţa poate dispune recunoaşterea parţială a acesteia, dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii; ...
  2. b)atunci când statul emitent a respins cererea formulată în temeiul art. 134 alin.
(1). ...
(4)În cazul în care persoana condamnată este cercetată în România pentru infracţiunea pentru care a fost condamnată în străînătate, în loc să refuze recunoaşterea, instanţa poate dispune fie recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine, fie suspendarea cauzei până la luarea unei decizii în procesul penal aflat pe rolul autorităţilor judiciare române. ...
(5)Hotărârea judecătorească străînă nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii penale române, a intervenit amnistia, graţierea, dezincriminarea faptei, precum şi în orice alte cazuri prevăzute de lege. ... SECŢIUNEA a 2-a Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine, în cazul în care persoana condamnată se află în România ARTICOLUL 137 Procedura de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine şi luarea măsurilor preventive
(1)Atunci când constată că statul emitent a transmis înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, le înaintează parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază persoana condamnată ori, în cazul în care aceasta se află în detenţie, în a cărui circumscripţie teritorială se află locul de deţinere, în vederea sesizării curţii de apel. Dispoziţiile art. 134 alin.
(2)lit. a)-d) şi alin.
(4), precum şi ale art. 135 alin.
(1)şi
(4)-
(10)se aplică în mod corespunzător, dacă nu contravin prezentei secţiuni. ...
(2)Instanţa judecă în complet format dintr-un singur judecător, în cameră de consiliu, cu citarea persoanei condamnate. Participarea procurorului este obligatorie. ...
(3)Obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 136 alin.
(1)lit. a), b), d), e) şi alin.
(2)-
(4)şi, în cazul în care acestea sunt îndeplinite, atribuirea hotărârii judecătoreşti străine de efecte juridice pe teritoriul României. În funcţie de natura pedepsei şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legea română, instanţa poate dispune aplicarea uneia dintre măsurile de individualizare a executării pedepsei. ...
(4)La cererea expresă a statului emitent, faţă de persoana condamnată se poate lua una dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală. Alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de pedeapsa aplicată în statul emitent, de natura infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura. ...
(5)Măsura arestării preventive poate fi luată faţă de persoana condamnată, în cazul în care infracţiunea săvârşită face parte din una dintre categoriile de infracţiuni prevăzute la art. 96 alin.
(1)şi există una dintre următoarele situaţii: ...
  1. a)persoana condamnată a fugit din statul emitent în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, judecată sau de la executarea pedepsei şi s-a refugiat pe teritoriul României; sau ...
  2. b)pedeapsa aplicată de instanţa străînă sau restul rămas de executat este de cel puţin un an închisoare. ...
(6)Durata măsurii preventive nu poate fi mai mare de 180 de zile. Măsurile preventive încetează de drept: ...
  1. a)la expirarea termenului prevăzut de lege sau la expirarea termenului stabilit de organele judiciare române; ...
  2. b)atunci când, înainte de pronunţarea unei hotărâri de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine, durata arestării a atins durata pedepsei închisorii aplicate în străînătate; sau ...
  3. c)dacă arestarea preventivă s-a dispus anterior primirii cererii de recunoaştere şi executare a hotărârii judecătoreşti străine, atunci când, în termen de 30 de zile de la data arestării preventive, nu au fost primite de către direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132. ...
(7)Situaţia juridică a persoanei condamnate nu poate fi agravată ca efect al duratei măsurii preventive privative de libertate aplicate de organul judiciar român. ...
(8)Sentinţa se redactează în cel mult 10 zile de la pronunţare. Împotriva acesteia pot declara recurs, în termen de 10 zile, procurorul, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, precum şi persoana condamnată. Pentru procuror, termenul curge de la pronunţare. Pentru persoana condamnată, termenul curge de la pronunţare sau, în cazul în care a lipsit atât de la dezbateri, cât şi de la pronunţare, de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de 3 zile, iar recursul se judecă în 10 zile, în camera de consiliu, cu citarea persoanei condamnate. Prezenţa procurorului este obligatorie. ... ARTICOLUL 138 Notificarea hotărârii judecătoreşti străine şi contestaţia persoanei condamnate
(1)În cazul în care hotărârea judecătorească străînă a fost dată în lipsă, procurorul, primind dosarul, notifică persoanei condamnate hotărârea. Notificarea trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: ...
  1. a)că a fost primită o cerere de executare pe teritoriul României a unei pedepse; ...
  2. b)că are dreptul să conteste hotărârea judecătorească străînă şi să depună contestaţie în acest sens, dacă acest drept îi este conferit de legea statului emitent; ...
  3. c)că respectiva contestaţie este supusă jurisdicţiei statului emitent; ...
  4. d)că respectiva contestaţie se depune la parchetul competent, potrivit art. 137; ...
  5. e)că termenul de depunere a contestaţiei este de 30 de zile şi curge de la data primirii notificării; ...
  6. f)că nedepunerea contestaţiei în termenul de 30 de zile are drept consecinţă considerarea hotărârii judecătoreşti străine ca fiind pronunţată în prezenţa sa. ...
(2)Un exemplar al notificării este comunicat direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei care îl remite statului emitent. ...
(3)Atunci când la expirarea celor 30 de zile se constată că persoana condamnată nu a depus contestaţie, procurorul sesizează curtea de apel competentă potrivit art. 137. ...
(4)Atunci când la expirarea celor 30 de zile se constată că persoana condamnată a depus contestaţie, procurorul dispune clasarea, restituie dosarul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi, totodată, îi transmite contestaţia, precum şi înscrisurile depuse de persoana condamnată. ... CAPITOLUL III Proceduri speciale de recunoaştere şi executare ARTICOLUL 139 Recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunilor de drept penal şi administrative aplicate de organele judiciare străine şi a cheltuielilor judiciare
(1)Recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti sau ordonanţelor penale străine prin care au fost aplicate sancţiuni de drept penal sau administrative ori s-a dispus obligarea la plata de cheltuieli judiciare au loc în condiţiile tratatului aplicabil între România şi statul străîn solicitant sau, în lipsa acestuia, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, precum şi de Codul de procedură penală, dacă este îndeplinită condiţia reciprocităţii. ...
(2)Atunci când constată că statul emitent a transmis înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, le înaintează parchetului de pe lângă judecătoria în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază persoana faţă de care s-a aplicat respectiva sancţiune sau care a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare, în vederea sesizării instanţei competente. Atunci când persoana nu are domiciliul şi nici nu locuieşte pe teritoriul României, competenţa aparţine Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. ...
(3)Instanţa judecă în complet format dintr-un singur judecător, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie. Instanţa hotărăşte prin sentinţă. Sentinţa poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunţare, de procuror sau de persoana interesată. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de 3 zile, iar recursul se judecă în termen de 10 zile, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. ...
(4)Punerea în executare a decăderilor, precum şi a altor dispoziţii penale din hotărârea judecătorească sau ordonanţa penală străînă are loc numai dacă legea penală română prevede pentru infracţiunea săvârşită aplicarea unei astfel de măsuri sau decăderi. ...
(5)Atunci când se solicită punerea în executare a amenzii penale sau administrative ori a cheltuielilor judiciare, instanţa competentă schimbă cuantumul acesteia în unitatea monetară a statului român, aplicând paritatea de schimb în vigoare la data pronunţării hotărârii. ...
(6)Cuantumul amenzii penale sau administrative rezultat în urma convertirii nu poate depăşi limita maximă generală prevăzută de legea română. Cu toate acestea, instanţa de judecată va putea menţine şi pune în executare amenda penală sau administrativă, până la nivelul cuantumului pronunţat în statul străîn, atunci când legea română prevede pentru fapta săvârşită o sancţiune mai severă decât cea prevăzută de legea statului emitent. ...
(7)Nu constituie obiectul prezentei proceduri dispoziţiile din hotărârile judecătoreşti străine care intră sub incidenţa prevederilor art. 135 sau 137, după caz. ...
(8)Hotărârea definitivă se comunică direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ... ARTICOLUL 140 Recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor străine de confiscare
(1)Recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor de confiscare emise de statele terţe au loc în condiţiile tratatului aplicabil între România şi statul străîn emitent sau, în lipsa acestuia, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, precum şi de Codul de procedură penală, dacă este îndeplinită condiţia reciprocităţii. ...
(2)În înţelesul alin.
(1), prin hotărâre de confiscare se înţelege o pedeapsă sau o măsură definitivă dispusă de o autoritate judiciară competentă a statului emitent în legătură cu una sau mai multe infracţiuni, având ca rezultat deposedarea definitivă de bunul respectiv. ...
(3)Recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor prin care s-au dispus măsuri echivalente confiscării, care, potrivit legii române, nu constituie sancţiuni de drept penal, pot fi dispuse numai dacă: ...
  1. a)măsurile au ca rezultat deposedarea definitivă de bunurile respective; ...
  2. b)măsurile au fost dispuse de o autoritate judiciară competentă a statului emitent, în legătură cu una sau mai multe fapte penale; şi ...
  3. c)bunurile sunt produse sau instrumente în legătură cu acestea. ...
(4)Competenţa recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârilor prevăzute la alin.
(1)şi
(3)aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie se află bunul respectiv. În cazul în care hotărârea priveşte: ...
  1. a)mai multe bunuri mobile aflate în circumscripţia unor tribunale diferite, competenţa aparţine Tribunalului Bucureşti; ...
  2. b)mai multe bunuri mobile şi un bun imobil, competenţa aparţine tribunalului în a cărui circumscripţie se află bunul imobil; ...
  3. c)mai multe bunuri imobile, aflate în circumscripţia unor tribunale diferite, competenţa aparţine tribunalului în circumscripţia căruia se află bunul imobil având valoarea cea mai mare. ...
(5)Instanţa judecă în complet format dintr-un singur judecător, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie. Instanţa hotărăşte prin sentinţă. Sentinţa poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunţare, de procuror sau de persoana interesată. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de 3 zile, iar recursul se judecă în termen de 10 zile, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. ...
(6)Atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la existenţa unui pericol concret de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere a bunurilor care fac obiectul confiscării, instanţa poate aplica, din oficiu sau la cererea statului emitent ori a procurorului, măsura indisponibilizării, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile sau imobile în vederea confiscării. Instanţa dispune prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie. Încheierea poate fi atacată odată cu sentinţa prevăzută la alin.
(5). ...
(7)Atunci când se solicită confiscarea unei sume de bani, instanţa competentă schimbă cuantumul acesteia în unitatea monetară a statului român, aplicând paritatea de schimb în vigoare la data pronunţării sentinţei. ...
(8)Atunci când se solicită confiscarea unui bun determinat, recunoaşterea hotărârii străine are loc numai dacă legea română reglementează pentru fapta săvârşită măsura confiscării, în afară de cazul în care prin tratatul aplicabil se prevede altfel sau atunci când legea română prevede pentru fapta săvârşită o sancţiune mai severă decât cea prevăzută de legea statului emitent. ...
(9)Dispoziţiile art. 248 alin.
(2)-
(4), art. 260, 267 şi 268 se aplică în mod corespunzător, dacă nu contravin prezentei secţiuni. Dispoziţiile art. 265 alin.
(1)-
(3)se aplică dacă nu se prevede altfel în tratatul dintre România şi statul emitent sau, atunci când tratatul nu conţine dispoziţii în acest sens, dacă nu se convine altfel între autorităţile competente române şi străine. Pentru România, autoritatea română competentă este Ministerul Justiţiei. ...
(10)Hotărârile prevăzute la alin.
(1)şi
(2)sunt puse în executare dacă au caracter executoriu şi nu este incident unul din motivele prevăzute la art. 136 alin.
(2)lit. a)-c), k) şi art. 262 alin.
(1)lit. b)-h) şi alin.
(4). ...
(11)Hotărârea definitivă prevăzută la alin.
(5)se comunică direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. ... ARTICOLUL 140^1 Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenţie a pedepsei, precum şi a altor acte judiciare emise de autorităţile străine
(1)Recunoaşterea, pe cale principală, a hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condiţiile tratatului aplicabil între România şi statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripţie aceasta domiciliază. ...
(2)Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, se face şi pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanţa de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare. ...
(3)În situaţiile prevăzute la alin.
(1)şi
(2), lipsa unui tratat nu împiedică recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine, dacă aceasta se dovedeşte necesară soluţionării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei inculpatului sau a persoanei condamnate ori la reintegrarea sa. Dispoziţiile art. 131 alin.
(1), art. 132, 135 şi ale art. 136 alin.
(2)se aplică în mod corespunzător. ...
(4)Actele judiciare care emană de la o autoritate judiciară străînă competentă pot fi recunoscute de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată, dacă aceasta se dovedeşte necesară soluţionării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei persoanei cercetate ori a persoanei condamnate sau la reintegrarea sa. Actului judiciar străîn nu i se poate conferi, ca efect al recunoaşterii, o forţă probantă mai mare decât cea pe care o are în statul emitent. ... CAPITOLUL IV Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor acte procedurale emise de autorităţile judiciare române SECŢIUNEA 1 Transferarea din România în alte state a persoanelor condamnate, aflate în executarea, în regim de detenţie, a unor pedepse sau măsuri privative de libertate ARTICOLUL 140^2 Condiţii pentru transferarea în statul de executare a persoanelor deţinute în penitenciarele sau unităţile medicale din România
(1)Orice persoană condamnată în România care este cetăţean al unui stat terţ sau care trăieşte pe teritoriul unui alt stat decât cel de cetăţenie şi doreşte să fie transferată pe teritoriul acestuia poate solicita direct sau prin intermediul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate desemnat pentru penitenciarul în care se află aceasta ori al conducerii unităţii în care este internată iniţierea procedurii de transferare în statul de executare. ...
(2)În cazul în care persoana condamnată are cetăţenie multiplă, dintre care una este a statului român, cetăţenia străînă va fi considerată ca fiind dominantă numai dacă statul străîn este statul pe teritoriul căruia cetăţeanul român trăieşte. În cazul în care una dintre cetăţenii este a unui alt stat membru al Uniunii Europene, procedura prevăzută la titlul VI se aplică cu prioritate, în afară de cazul în care respectivul stat membru a declarat că nu doreşte să preia executarea pedepsei aplicate persoanei condamnate sau atunci când sunt incidente dispoziţiile art. 149 alin.
(2). Înscrisurile şi informaţiile prevăzute la art. 132 se transmit unui singur stat de executare o dată. ...
(3)Procedura nu se iniţiază atunci când s-a dispus amânarea sau întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă ori înlăturarea sau modificarea pedepsei. Totodată, procedura nu se iniţiază atunci când persoana condamnată s-a sustras de la executarea pedepsei, părăsind ţara, iar pentru punerea în executare a hotărârii judecătoreşti sa recurs anterior la procedura extrădării sau a mandatului european de arestare. ...
(4)Solicitarea iniţierii procedurii menţionate la alin.
(1)nu atrage obligaţia transmiterii statului de executare a înscrisurilor şi informaţiilor prevăzute la art. 132, atunci când: ...
  1. a)se apreciază, fie de statul de executare, fie de autorităţile române competente, că executarea pedepsei în statul de executare nu ar servi scopului de a facilita reabilitarea socială şi reintegrarea în societate a persoanei condamnate; sau ...
  2. b)până la data iniţierii procedurii, persoana condamnată nu a achitat amenda penală, amenda judiciară, cheltuielile judiciare avansate de stat, cele cuvenite părţilor şi despăgubirile civile; sau ...
  3. c)persoana condamnată are de executat mai puţin de 6 luni închisoare sau ar putea fi liberată condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei în următoarele 6 luni; sau ...
  4. d)hotărârea nu este definitivă sau împotriva hotărârii persoana a exercitat o cale extraordinară de atac; sau ...
  5. e)persoana condamnată este cercetată într-o altă cauză penală; sau ...
  6. f)persoana a fost condamnată pentru infracţiuni grave care au avut un ecou profund defavorabil în opinia publică din România; sau ...
  7. g)există indicii suficiente că, odată transferată, persoana condamnată ar putea fi pusă în libertate imediat sau într-un termen mult prea scurt faţă de durata pedepsei rămase de executat potrivit legii române ori că limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea statului emitent pentru infracţiunea săvârşită este mai mică decât limita maximă specială prevăzută de legea penală română; sau ...
  8. h)în urma consultării, statul de executare a declarat că nu este de acord să preia executarea pedepsei aplicate de instanţa română. ...
(5)Prin excepţie de la dispoziţiile alin.
(4)lit. a)-c), f) şi g), solicitarea iniţierii procedurii menţionate la alin.
(1)atrage obligaţia de a transmite statului de executare informaţiile şi înscrisurile prevăzute la art. 132 atunci când persoana condamnată a fost predată anterior, ca efect al unei cereri de extrădare formulate de Ministerul Justiţiei sau al unui mandat european de arestare emis de instanţa română competentă, sub condiţia ca, în caz de condamnare, persoana să fie returnată în statul de executare. ...
(6)Atunci când persoana se află internată într-o unitate medicală din România în executarea unei măsuri privative de libertate aplicate acesteia ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, dispoziţiile prevăzute la alin.
(1)-
(5)se aplică în mod corespunzător. ... ARTICOLUL 140^3 Procedura prealabilă
(1)Obiectul procedurii prealabile îl constituie verificarea de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, desemnat pentru penitenciarul în care se află persoana condamnată, a condiţiilor prevăzute la art. 140^2 alin.
(4)lit. b)-f) şi a situaţi

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.