ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

1. a)articolele de uz tehnic, din cauciuc vulcanizat, nedurificat (pozitia nr. 40.16) din piele naturala sau artificiala (pozitia nr. 42.04), din materiale textile (pozitia nr. 59.11); ...
2. b)centurile şi bandajele din materiale textile, al caror efect asupra organelor de sustinut sau protejat este în functie numai de elasticitate (de exemplu: centuri de maternitate, bandaje toracice, bandaje abdominale, bandaje pentru articulatii sau muschi) (Secţiunea XI); ...
3. c)produsele refractare de la pozitia nr. 69.03; articolele pentru uz chimic şi pentru alte utilizari tehnice, de la pozitia nr. 69.09; ...
4. d)oglinzile din sticlă, neprelucrate optic, de la pozitia nr. 70.09, şi oglinzile din metale comune sau din metale pretioase, care nu au caracterul de elemente de optica (pozitia nr. 83.06 sau Capitolul 71); ...
5. e)articolele de sticlă de la pozitiile nr. 70.07, 70.08, 70.11, 70.14, 70.15 sau 70.17; ...
6. f)părţile şi furniturile de uz general, în sensul Notei 2 de la Capitolul XV, din metale comune (Secţiunea XV şi articolele similare din materiale plastice (Capitolul 39); ...
7. g)pompele de distribuţie care incorporeaza un dispozitiv de măsurare, de la pozitia nr. 84.13; cantarele şi balantele de verificat şi de numarat piesele prelucrate, ca şi greutatile de cantarit prezentate separat (pozitia nr. 84.23); aparatele de ridicat sau de manevrat (de la pozitiile nr. 84.25 la 84.28); masinile de taiat de toate tipurile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41); dispozitivele speciale pentru reglarea piesei de prelucrat sau a uneltei pe masini-unelte, chiar prevăzute cu dispozitive optice de citire (de exemplu capete divizoare optice), de la pozitia nr. 84.66 (altele decat dispozitivele pur optice, de exemplu lunete de centrare, de aliniere); masinile de calculat (pozitia nr. 84.70); supapele, vanele şi alte articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81); ...
8. h)farurile de tipurile utilizate pentru biciclete, motociclete sau automobile (pozitia nr. 85.12); lampile electrice portabile de la pozitia nr. 85.13; aparatele cinematografice de înregistrare sau de reproducere a sunetului ca şi aparatele pentru reproducerea în serie a suporturilor de sunet (pozitiile nr. 85.19 sau 85.20); cititorii de sunet (pozitia nr. 85.22); aparatele de luat vederi statice şi alte camere video de înregistrare (pozitia 85.25); aparatele de radiodetectie şi radiosondaj, aparatele de radionavigatie şi aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26), articolele numite faruri şi proiectoarele fixe de la pozitia nr. 85.39; cablurile de fibre optice de la pozitia nr. 85.44; ... i.
9. j)proiectoarele de la pozitia nr. 94.05;
10. k)articolele de la Capitolul 95; ...
11. l)masurile de capacitate, care se clasifica după materialul din care sunt constituite; ...
12. m)bobinele şi suporturile similare (clasificate după materialul din care sunt constituite, de exemplu: pozitia nr. 39.23, Capitolul XV). ... 2. - Sub rezerva prevederilor de la Nota 1 de mai sus, părţile şi accesoriile pentru masini, aparate, instrumente sau articole din acest Capitol se clasifica conform urmatoarelor reguli:
13. a)părţile şi accesoriile care constau din articolele menţionate la una dintre pozitiile acestui Capitol sau la Capitolele 84, 85 sau 91 (altele decat cele de la pozitiile nr. 84.85, 85.48 sau 90.33) se încadrează la pozitiile respective; ...
14. b)părţile şi accesoriile, atunci când pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal unei masini, unui instrument sau unui aparat sau la mai multe masini, instrumente sau aparate de la aceeasi pozitie (inclusiv de la pozitiile nr. 90.10, 90.13 sau 90.31), se clasifica la pozitia aferenta a acestor masini, aparate sau instrumente; ...
15. c)toate celelalte părţi ori accesorii sunt cuprinse la pozitia nr. 90.33. ... 3. - Prevederile Notei 4 de la Secţiunea XVI se aplică de asemenea la acest Capitol. 4. - Pozitia nr. 90.05 nu cuprinde lunete de ochire pentru arme, periscoape pentru submarine sau tancuri şi nici lunete pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol sau de la Secţiunea XVI (pozitia nr. 90.13). 5. - Masinile, aparatele şi instrumentele optice de măsura sau de control, susceptibile a fi cuprinse în acelasi timp la pozitiile nr. 90.13 şi 90.31, se clasifica la pozitia nr. 90.31. 6. - Pozitia nr. 90.32 cuprinde numai:
16. a)instrumentele şi aparatele pentru reglarea parametrilor gazelor sau lichidelor, sau pentru controlul automat al temperaturilor, chiar dacă functionarea lor se bazeaza pe un fenomen electric variabil în functie de factorul ce urmeaza a fi controlat automat; ...
17. b)regulatoarele automate ale marimilor electrice, ca şi instrumentele şi aparatele pentru controlul automat al marimilor neelectrice, a caror functionare se bazeaza pe un fenomen electric variabil în functie de factorul ce urmeaza a fi reglat. ... CONSIDERATII GENERALE I. - IMPORTANŢA GENERALĂ ŞI STRUCTURA CAPITOLULUI Capitolul cuprinde un ansamblu de instrumente şi de aparate foarte diferite, dar care se caracterizeaza în esenta prin finisarea fabricarii lor şi precizia lor mare, ceea ce face ca cea mai mare parte a lor să fie utilizate în domeniul pur ştiinţific (cercetari de laborator, analize, astronomie etc.) pentru aplicatiile tehnice sau industriale foarte particulare (măsuri sau controale, observatii etc.) sau pentru scopuri medicale. Capitolul include, grosso modo: A) Un grup important care cuprinde nu numai elementele simple de optica de la pozitiile nr. 90.01 şi 90.02, dar şi instrumentele şi aparatele de optica, de la lunetele simple pentru vedere, de la pozitia nr. 90.04, la instrumentele mai evoluate pentru astronomie, fotografie sau cinematografie, sau pentru observarea microscopica. B) Instrumente şi aparate concepute pentru aplicarea lor în domenii definite (geodezie, topografie, meteorologie, desen, calcul etc.). C) Instrumente şi aparate de utilizare medicală, chirurgicala, dentara sau veterinara sau pentru aplicaţii derivate (radiologie, mecanoterapie, oxigenoterapie, ortopedie, proteza etc.). D) Masini, instrumente şi aparate pentru încercări ale materialelor. E) Instrumente şi aparate de laborator. F) Un grup mare de aparate de măsura, control, verificare sau reglare, care utilizeaza sau nu procedeele optice sau electrice. Sunt de semnalat printre aparatele de la aceasta grupa, cele de la pozitia nr. 90.32 cum sunt definite la Nota 6 de la acest Capitol. Instrumentele şi aparatele despre care este vorba fac adesea obiectul unei pozitii deosebite (acesta este cazul special al microscoapelor optice (pozitia nr. 90.11) şi al microscoapelor electronice (pozitia nr. 90.12), adesea ele sunt reluate în pozitiile de importanţa foarte generală concepute în functie de o ramura data, stiintifica, industriala sau alta (este cazul, de exemplu, al aparatelor şi instrumentelor de astronomie de la pozitia nr. 90.05, instrumentele şi aparatele de geodezie, de topografie, de măsurare a suprafeţelor de teren sau de nivelare de la pozitia nr. 90.15, aparatele cu raze X de la pozitia nr. 90.22). Regula în functie de care instrumentele şi aparatele de la acest Capitol sunt articole de mare precizie, sufera excepţii. Se clasifica aici, de exemplu, ochelarii de protecţie (pozitia nr. 90.04), lupele simple, periscoapele cu joc de oglinzi (pozitia nr. 90.13) riglele obisnuite (pozitia nr. 90.17) higrometrele cu o precizie relativa (pozitia nr. 90.25). Cu cateva excepţii rezultate de la dispozitiile Notei 1 a acestui Capitol, care vizeaza părţi cum sunt articulatiile sau saibele de cauciuc sau de piele, membranele de piele pentru contoare, aparatele şi instrumentele de la acest Capitol, ca şi părţile lor, pot fi indiferent din ce material (inclusiv din metale pretioase şi metale suflate sau placate cu metale pretioase, pietre geme, pietre sintetice sau reconstituite). II. - MASINILE ŞI APARATELE INCOMPLETE SAU NETERMINATE (Regula generală interpretativa 2a)) Masinile, aparatele şi instrumentele de la acest Capitol, prezentate în stare incompleta sau nefinisate se clasifica cu masinile, aparatele şi instrumentele complete sau finite numai dacă prezinta caracteristicile esentiale. De exemplu un aparat fotografic sau un microscop prezentate fără părţile lor optice sau un contor de electricitate fără dispozitivul sau de totalizare. III. - PARTILE ŞI ACCESORIILE (Nota 2 a Capitolului) Sub rezerva dispoziţiilor de la Nota 1 de la acest Capitol, părţile şi accesoriile care pot să fie recunoscute ca fiind în exclusivitate sau în principal destinate masinilor, aparatelor sau instrumentelor de la acest Capitol, se clasifica cu acestea. Fac excepţie de la aceasta regula: 1) Părţile şi accesoriile care constituie articole cuprinse la pozitia particulara a Capitolului sau de la Capitolele 84, 85 sau 91. Asa se explica faptul ca - excepţie facand pentru pozitiile nr. 84.85, 85.48 sau 90.33 - o pompa de vid pentru microscopul electronic rămâne intotdeauna o pompa de la pozitia nr. 84.14, ca un transformator, un electromagnet, un condensator, o rezistenta, un releu, o lampa sau o valva etc., nu inceteaza sa mai fie articole de la Capitolul 85, ca elementele de optica de la pozitiile nr. 90.01 sau 90.02 nu inceteaza sa apartina la aceste doua pozitii indiferent care sunt instrumentul sau aparatul caruia îi sunt destinate, ca un mecanism de ceasornicarie aparţine în toate cazurile Capitolului 91, ca un aparat fotografic se clasifica intotdeauna la pozitia nr. 90.06 chiar dacă este de un tip special conceput pentru a fi utilizat cu un alt instrument (microscop, stroboscop etc.). 2) Părţile şi accesoriile care pot sa serveasca mai multor categorii de masini, instrumente sau aparate, care figurează la subpozitii diferite de la acest Capitol, se clasifica la pozitia nr. 90.33 cu excepţia cazului, unde, este vorba de părţile sau accesoriile, care constituie prin ele insele un articol net specificat în alta pozitie, regula prevăzută la paragraful 1) de mai sus îşi găseşte aplicatie. IV. - UNITATILE FUNCTIONALE (Nota 3 de Capitol) Nota 3 precizeaza ca dispozitiile de la nota 4 a Secţiunii XVI se aplică de asemenea la acest Capitol (vezi Partea VII de la Consideratii generale ale Secţiunii XVI). Se clasifica la acest Capitol, cu titlul de unităţi functionale, aparatele şi instrumentele electrice (chiar electronice) care compun un lant de telemasura analogica sau numerica. Aceste aparate sunt în principal urmatoarele: I. La postul de emisie: 1●) Un detector primar (traductor, transmitator, convertizor analogic/numeric) care transforma marimea oarecare de masurat într-un curent, o tensiune sau un semnal numeric de iesire, proportional. 2●) O unitate de baza formata dintr-un amplificator, un transmitator şi un receptor de măsura, care, în caz de nevoie, ridica curentul, tensiunea sau semnalul numeric la nivelul cerut de emitatorul de impulsuri sau de modularea frecventei. 3●) Un emitator de impulsuri sau o modulare de frecventa care transmite un semnal analogic sau numeric la o alta statie. II. La postul de receptie: 1●) Un receptor de impulsuri, cu modulare de frecventa sau cu semnal numeric care transforma informatia transmisa într-un semnal analogic sau numeric. 2●) Un amplificator sau un convertizor de măsura care asigura, în caz de nevoie, amplificarea semnalului analogic sau numeric. 3●) Aparate indicatoare sau inregistratoare calibrate în functie de marimea primara şi care sunt prevăzute cu un dispozitiv indicator mecanic sau cu o afisare optoelectrica. Lanturile de telemasura îşi gasesc aplicarea principala la instalatiile de transport a petrolului, a gazului sau a marfurilor, în instalatiile de distribuţie a apei sau a gazului, în instalatiile de evacuare a deseurilor şi în sistemele de supraveghere a mediului. Emitatoarele şi receptoarele de transmisie, care asigura transmiterea la distanta prin curent purtator sau prin unda radioelectrica de impulsuri de telemasura, se clasifica la pozitia respectiva (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27, după caz) numai dacă nu formeaza o singura unitate cu aparatele vizate la I şi II de mai sus sau dacă ansamblul nu constituie o unitate functionala în sensul de la Nota 3 de la acest Capitol. În acest caz, ansamblul se clasifica la acest Capitol. Independent de excluderile menţionate în Notele explicative de la pozitiile insasi, sunt excluse de la acest Capitol:
18. a)Articolele cu utilizari tehnice, din cauciuc vulcanizat, neintarit (pozitia nr. 40.16), din piele naturala sau artificiala (pozitia nr. 42.04), din materiale textile (pozitia nr. 59.11). ...
19. b)Părţile şi furniturile de folosire generală, în sensul de la Nota 2 de la Secţiunea XV, din metale obisnuite (Secţiunea XV) şi articolele asemanatoare de materiale plastice (Capitolul 39). ...
20. c)Aparatele de ridicare sau de manevrare (pozitiile nr. 84.25 până la 84.28); dispozitivele speciale pentru reglarea piesei de prelucrat sau a sculei pe masinile-unelte, chiar prevăzute cu un dispozitiv optic de citire, (pozitia nr. 84.66), (altele decat cele pur optice: lunete de centrare, de aliniere), aparatele de radiodetectie şi de radiosondare, aparatele de radionavigatie şi aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26). ...
21. d)Vehiculele spatiale echipate cu instrumente şi aparate de la acest Capitol (pozitia nr. 88.02). ...
22. e)Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport şi alte articole de la Capitolul 95, ca şi părţile şi accesoriile lor. ...
23. f)Masurile de capacitate, care se clasifica după materialul din care sunt constituite. ...
24. g)Bobinele şi suporturile asemanatoare (clasificarea după materialul din care sunt constituite: pozitia nr. 39.23, Secţiunea XV etc.) ... 90.01 - FIBRE OPTICE ŞI FASCICULE DE FIBRE OPTICE; CABLURI DIN FIBRE OPTICE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.44; MATERIALE POLARIZANTE SUB FORMA DE FOI SAU PLACI; LENTILE (INCLUSIV LENTILE DE CONTACT), PRISME, OGLINZI ŞI ALTE ELEMENTE OPTICE DIN ORICE MATERIAL, NEMONTATE, ALTELE DECAT CELE DE STICLA NEPRELUCRATA OPTIC. 9001.10 - Fibre optice, fascicole şi cabluri din fibre optice 9001.20 - Materiale polarizante sub forma de foi sau de placi 9001.30 - Lentile de contact 9001.40 - Lentile din sticlă pentru ochelari 9001.50 - Lentile din alte materiale pentru ochelari 9001.90 - Altele Aceasta pozitie cuprinde: A) Fibrele optice şi fascicolele de fibre optice, ca şi cablurile din fibre optice altele decat cele de la pozitia nr. 85.44. Fibrele optice sunt constituite din straturi concentrice de sticlă sau de material plastic cu indici de refractie diferiti. Cele din sticlă sunt acoperite cu un strat foarte fin de material plastic, invizibil cu ochiul liber şi destinat să le dea o anumita flexibilitate. Fibrele optice se prezinta în mod obisnuit în cilindri (role) care pot să aibă mai mulţi kilometri lungime. Ele sunt utilizate în fabricarea fascicolelor şi a cablurilor din fibre optice. Fascicolele de fibre optice se prezinta fie sub forma de elemente rigide în care fibrele sunt unite pe toata lungimea lor printr-un liant, fie în fascicole flexibile care au numai extremitatile legate. Dacă fibrele au fost dispuse în mod coerent, ele sunt folosite pentru transmiterea imaginilor; dacă au fost dispuse în dezordine, ele nu pot sa foloseasca decat la transmiterea luminii pentru iluminat. Cablurile din fibre optice din aceasta pozitie, pot fi prevăzute cu piese de conexiune şi sunt constituite dintr-un invelis în interiorul caruia au fost dispuse unul sau mai multe fascicole de fibre optice, acestea nefiind acoperite individual. Fascicolele de fibre optice şi cablurile de fibre optice sunt în principal utilizate la aparatele de optica, în mod special la endoscoapele de la pozitia nr. 90.18. Sunt excluse de la aceasta pozitie cablurile de fibre optice formate din fibre invelite în mod individual (pozitia nr. 85.44). B) Foile şi placile de materiale polarizante care sunt formate din foi sau placi de material plastic special tratat sau din foi sau placi de material plastic activ mentinute cu una sau doua fete pe un suport de material plastic sau sticlă. După decuparea în forma, aceste produse constituite elementele polarizante menţionate la alineatul 6) de mai jos. C) Elementele de optica din sticlă, prelucrate optic, nemontate în mod permanent. Pentru a stabili diferenţa dintre elementele de optica din sticlă de la aceasta pozitie şi cele de la Capitolul 70, trebuie să se determine dacă au fost sau nu prelucrate optic. Se deosebesc în prelucrarea optica a sticlei doua faze esentiale: uzura suprafeţelor până la obtinerea razelor de curbura, a unghiurilor diedre sau a intervalelor bine determinate, şi lustruirea superficiala finala. Aceasta prelucrare consta în polizarea suprafeţelor întâi cu abrazivi bruti, apoi cu particule din ce în ce mai fine. Se trece succesiv prin operaţii de degrosare, de ebosare, de netezire şi de lustruire. Lentilele trebuie să fie aduse la diametrul exact cerut prin polizarea marginilor: este operatia de stutuire. Nu sunt incluse aici decat elementele de optica a caror suprafaţa a fost supusă parţial sau complet la lustruirea finala, care le conferă efectele optice cautate, chiar dacă aceasta lustruire a fost executata pe un articol anterior format printr-o lustruire simpla. Sunt, excluse de aici, şi clasificate la Capitolul 70, elementele care nu au primit alte prelucrari decat cele anterioare lustruirii. D) Elementele de optica din toate materialele, altele decat sticlă, prelucrate optic sau nu, nemontate în mod permanent (în mod special, din cuart (cu excepţia cuartului topit), din fluorina, din material plastic, din metal, din cristale cultivate cu oxid de magneziu sau cu halogenuri de metale alcaline sau alcalino-pamantoase). Elementele de optica care sunt prevăzute cu o montura provizorie neavand alt scop decat protectia lor în timpul transportului sunt considerate ca nemontate. Ţinând seama de aplicarea criteriilor definite mai sus, care se referă la elementele de optica din sticlă, aceasta pozitie cuprinde: 1) Prismele şi lentilele, inclusiv cele cu elemente multiple asamblate prin lipire sau cele cu marginile nefinisate. 2) Placile şi discurile cu fete plane sau plan-paralele, în mod special calele sau etaloanele pentru verificarea planeitatii suprafeţelor. 3) Lentilele de microscoape medicale şi alte lentile corectoare care pot să fie asferice, sferice, sfero-cilindrice, cu imagine punctiforma, cu focar dublu sau cu focar multiplu. Ele cuprind de asemenea lentilele de contact. 4) Oglinzile care constituie elemente optice, utilizate în mod special în construcţia telescoapelor, aparatelor de proiectie, microscoapelor, instrumentelor medicale, de chirurgie sau pentru stomatologie şi oglinzile retrovizoare pentru vehicule. 5) Filtrele selective de culori, special pentru aparatele fotografice. 6) Elementele polarizante, pentru microscoape sau alte instrumente stiintifice, pentru lunete solare, pentru lunete speciale destinate vizionarii filmelor cinematografice în relief etc.. 7) Retelele de difractie compuse din:
25. a)Fie dintr-o lama de sticlă care a primit o lustruire de înaltă precizie şi pe care au fost gravate trasaturi paralele echidistante şi foarte apropiate (de ordinul a 100 pe milimetru). ...
26. b)Fie dintr-o pelicula subtire de material plastic sau de gelatina dispusa pe un suport cum sunt o placa de sticlă; în acest tip de retele numite replici, trasaturile unei retele originare sunt reproduse prin imprimare pe pelicula subtire. ... Retelele de difractie sunt utilizate pentru studiul spectrelor. 8) Filtrele de interferenta, formate prin suprapunerea foilor foarte subtiri de materiale diferite (fluorura de magneziu şi argint, de exemplu) modificate şi presate între doua placi de sticlă sau între doua prisme de sticlă taiate la 45° (care formeaza un cub). Folosesc drept filtre de culoare sau pentru a descompune un fascicol luminos în doua componente. 9) Rasterele pentru artele grafice pe sticlă lustruita de forma în general patrata, dreptunghiulara sau rotunda (rastelele originale de fotogravura sau de heliogravura) constituite: 1●) fie din două placi pe care a fost gravata o retea fina de linii paralele facute opace printr-un lac special, placile fiind apoi lipite una de la alta asa încât liniaturile să fie perpendiculare; 2●) fie dintr-o singura placa pe care au fost gravate, adancituri minuscule în general patrate, facute opace printr-un lac special. Unele dintre articolele de mai sus (lentile, prisme etc.) pot fi cuprinse la aceasta pozitie, chiar dacă au fost lacuite sau acoperite cu o pelicula subtire de criolit, de fluorura de calciu sau de magneziu etc., în vederea reducerii pierderilor prin reflexie. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
27. a)Cristalele cultivate, care nu constituie elemente optice cuprinse la pozitia nr. 38.24. ...
28. b)Oglinzi de la pozitia nr. 70.09, şi anume de sticlă neprelucrate optic. Oglinzile simple, plane sau chiar curbe (oglinzile de ras şi oglinzile de la pudriere) se clasifica la pozitia nr. 70.09). ...
29. c)Elementele de optica de la pozitia nr. 70.14 care sunt elemente neprelucrate optic, în general obtinute prin mulare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.14). ...
30. d)Lentilele de la pozitia nr. 70.15 care nu sunt prelucrate optic (în mod special ebosele de lentile de contact şi de lentile pentru ochelarii de protecţie, lentilele pentru protectia cadranelor de la instrumentele de măsura etc.). ...
31. e)Oglinzile metalice care nu constituie elemente optice: din metale pretioase (Capitolul 71), sau din metale obtinute (pozitia nr. 83.06). ... 90.02 - LENTILE, PRISME, OGLINZI ŞI ALTE ELEMENTE OPTICE DIN ORICE MATERIAL, MONTATE, PENTRU INSTRUMENTE SAU APARATE, ALTELE DECAT CELE DIN STICLA NEPRELUCRATA OPTIC. - Obiective: 9002.11 - - Pentru aparate de luat vederi, pentru proiectoare sau pentru aparate fotografice sau cinematografice de marire sau de micsorare 9002.19 - - Altele 9002.20 - Filtre 9002.90 - Altele Cu excepţia lentilelor medicale care, montate, constituie de fapt ochelari, lornioane şi articole asemanatoare de la pozitia nr. 90.04, aceasta pozitie cuprinde articolele reluate la aliniatele B), C) şi D) de la Nota explicativa de la pozitia nr. 90.01, chiar montate (adica sertizate, montate cu pietre pretioase, incadrate, dispuse pe suporturi etc.), prezentate izolat pentru toate aparatele sau instrumentele. Este vorba în esenta de articole destinate să fie incorporate în alte elemente pentru a forma un aparat determinat sau o parte de aparat, cu excepţia obiectivelor care constituie ele insele articole net individualizate, cum sunt lupele de mana (pozitia nr. 90.13), oglinzi pentru medicina sau stomatologie (pozitia nr. 90.18) etc.. Pozitia cuprinde: 1) Obiectivele, lentilele suplimentare, ecranele sau filtrele de culoare, vizoarele etc., pentru aparatele fotografice sau cinematografice sau de proiectare. 2) Filtrele de polarizare pentru microscoape, polarimetre etc.. 3) Ocularele şi obiectivele (chiar polarizatoare), pentru instrumentele de astronomie, binocluri sau lunete, microscoape etc.. 4) Prismele montate, pentru aparatele de analize fizice sau chimice (polarimetre etc.). 5) Oglinzile montate, pentru telescoape, aparate de proiectie, microscoape, instrumente de medicina sau de chirurgie etc.. 6) Echipamentele optice (lentile şi prisme) pentru faruri sau balize, montate în panouri sau tamburi. 7) Lentilele montate pe bancuri de optica. 8) Rasterele pentru artele grafice, montate. Intr-un instrument optic, obiectivul este sistemul lenticular care este dirijat către obiect, dand în felul acesta o imagine a acestuia din urma. Obiectivul poate să aibă o singura lentila, dar el este de obicei compus dintr-un ansamblu de lentile aşezate în aceeasi montura. Ocularul este un sistem optic asezat în faţa ochiului şi prin care se poate observa o imagine marita. Sunt excluse din aceasta pozitie:
32. a)Elementele optice prevăzute cu o montura provizorie care nu are alt scop, decat protectia lor în cursul transportului (pozitia nr. 90.01). ...
33. b)Oglinzile de sticlă, prelucrate optic şi montate, în afara celor pentru instrumente şi aparate (de exemplu, oglinzile retrovizoare, oglinzile pentru examenul cosurilor, canalizarilor etc.) şi oglinzile speciale pentru observarea în suflante de incercare (pozitia nr. 90.13). ...
34. c)Casete cu seturi de lentile destinate a fi montate în rame speciale, pentru examinarea vederii, şi utilizate de către oculisti sau opticieni (pozitia nr. 90.18). ... 90.03 - MONTURI ŞI RAME DE OCHELARI SAU DE ARTICOLE SIMILARE ŞI PARTILE LOR. - Monturi şi rame: 9003.11 - - Din material plastic 9003.19 - - Din alte materiale 9003.90 - Părţi Aceasta pozitie cuprinde monturile şi ramele şi părţile de monturi şi rame pentru ochelari sau alte articole de la pozitia nr. 90.04 (vezi din acest punct de vedere Nota explicativa de la aceasta pozitie). Aceste articole sunt în general din metale obisnuite, din metale pretioase sau din metale suflate cu metale pretioase, din materiale plastice, din baga sau din sidef. De asemenea pot - este vorba de monturile speciale pentru ochelari - să fie din piele, din cauciuc sau chiar din tesatura. Ca părţi de monturi, sunt menţionate: bratele de ochelari şi armaturile pentru aceste brate, balamalele, cadrele pentru oglinzi, puntile, placile, dispozitivele care formeaza resortul pentru ochelarii fără brate, manerele pentru lornioane etc. Suruburile, lantisoarele (fără dispozitiv de fixare) şi resorturile din metale obisnuite nu sunt considerate ca părţi ale monturilor, asemenea articole urmand regimul lor propriu (vezi Nota 1) de la acest Capitol. Sunt excluse de la aceasta pozitie monturile şi părţile de monturi de articole considerate adesea ochelari, dar care nu sunt legate de pozitia nr. 90.04 (de exemplu, ochelarii speciali utilizati de către oculisti pentru examinarea vederii, de la pozitia nr. 90.18). 90.04 - OCHELARI (DE CORECTIE, DE PROTECTIE SAU ALTELE) ŞI ARTICOLE ASEMANATOARE. 9004.10 - Ochelari de soare 9004.90 - Altele Aceasta pozitie cuprinde un ansamblu de articole, care au în mod obisnuit o montura din sticlă sau alte materiale, destinate să fie aşezate în faţa ochilor, fie pentru a corecta unele defecte de vedere, fie pentru a proteja contra pulberilor, aburilor, gazelor etc. sau pentru a evita orbirea, fie inca pentru unele scopuri speciale (ochelarii stereoscopici pentru cinema în relief, de exemplu). Ochelarii şi articolele asemanatoare (lornioane, binocluri, ochelari fără brate etc.) utilizati în scopul de corectie care au, de regula, sticle prelucrate optic. Ochelarii de protecţie şi alte articole folosite în aceleasi scopuri sunt constituite în general din discuri plate sau bombate, din sticlă obisnuita (prelucrata optic sau nu, vopsite sau nu), din sticlă securizata, din material plastic (polimetacrilat de metil, polistiren etc.) din mica, din metal (grilaj sau placa strabatuta de fante). Printre aceste articole sunt menţionate: ochelarii de soare, ochelarii pentru alpinism sau sporturi de iarna, ochelarii de aviatori, automobilisti, motociclisti, chimisti, sudori, topitori, formatori, sablori, electricieni, cantonieri, muncitori la carierele de piatra. Se clasifica aici ochelarii numiti submarini (pentru pescuitul în plonjari, exploatarile subacvatice), ochelarii complementari ficsi care se adapteaza pe ochelari (în general corectori) şi care joaca rolul unor simple filtre de protecţie sau de elemente de corectare suplimentare, ochelarii polarizanti (chiar cu montura de carton) cu lentile de materiale plastic pentru vizionarea filmelor în relief. PARTI Monturile şi părţi de monturi pentru ochelari sau articole asemanatoare se clasifica la pozitia nr. 90.03. Lentilele de ochelari, din sticlă, se clasifica la pozitia nr. 90.01 dacă sunt prelucrate optic şi la pozitia nr. 70.15 în caz contrar; lentilele de ochelari, din alte materiale decat sticlă, se clasifica, ca părţi de ochelari, la aceasta pozitie, dacă nu este vorba despre elementele de optica de la pozitia nr. 90.01. Datorita faptului ca pozitia este limitata la articole tip ochelari, destinati să fie purtati pentru a duce la corectarea sau la protectia vederii, sunt excluse de aici obiectele care folosesc pentru mascarea sau protejarea fetei, cum sunt mastile pentru sudori, mastile şi vizierele pentru motociclisti, mastile pentru plonjarile submarine etc.. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
35. a)Lentilele de contact de la pozitia nr. 90.01. ...
36. b)Binoclurile de teatru sau pentru urmarirea curselor, şi asemanatoare, adaptate la monturi de ochelari cu brate (pozitia nr. 90.05). ...
37. c)Ochelarii care au caracterul de jucarii (pozitia nr. 95.03). ...
38. d)Ochelarii care constituie articole pentru divertisment sau sarbatori (pozitia nr. 95.05). ... 90.05 - BINOCLURI, LUNETE, LUNETE ASTRONOMICE, TELESCOAPE OPTICE ŞI MONTURI ALE ACESTORA; ALTE INSTRUMENTE DE ASTRONOMIE ŞI MONTURILOR ACESTORA, CU EXCEPŢIA INSTRUMENTELOR DE RADIO-ASTRONOMIE. 9005.10 - Binocluri 9005.80 - Alte instrumente 9005.90 - Părţi şi accesorii (inclusiv monturi) Pozitia cuprinde: 1) Binoclurile de teatru, pentru turism, vânătoare, binoclurile militare (binoclurile pentru timp cetos sau pentru observatiile pe timp de noapte, binoclurile periscopice, numite cu foarfeci etc.), binoclurile folosite la teatru sau pentru a urmări cursele, care au adaptate monturi cu brate. 2) Lunetele de vânătoare, turism, marina, pentru standuri de tir, statiile meteo (unde sunt utilizate pentru observarea peisajului sau a cerului etc.), sau lunete monobloc (de buzunar sau altele), cu alonje culisante pentru punerea la punct, destinate sau nu să fie fixate pe suport. Unele lunete pot avea un dispozitiv de preplata care le face utilizabile după introducerea unei monede. 3) Lunetele astronomice. Spre deosebire de telescoape (sau reflectoare) al caror obiectiv este o oglinda, lunetele astronomice (sau refractare) utilizeaza ca obiectiv un sistem de lentile, din care unele pot sa atinga mai multe zeci de centimetri. Ele nu sunt niciodata prevăzute cu un sistem redresor datorita pierderii luminozitatii pe care o antreneaza folosirea acestui dispozitiv. Lunetele astronomice folosesc fie pentru observarea vizuala, fie pentru observarea fotografica, fie pentru un alt tip de observatii. Atunci când sunt prevăzute cu aparate fotografice care fac parte integrantă din lunetele astronomice, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie. Cu toate acestea, aparatele fotografice care nu fac parte integrantă din lunetele astronomice se clasifica la pozitia nr. 90.06. 4) Telescoapele optice sunt cele mai caracteristice instrumente astronomice. Ele au ca obiectiv o oglinda parabolica concava care poate să aibă un diametru considerabil, cu faţa reflectorizanta, argintata sau acoperita cu un strat de aluminiu, pe care se formeaza prima imagine. Telescoapele optice se folosesc montate în armaturi metalice şi utilizarea lor necesita o structura metalica şi masini anexe considerabile. Atunci când sunt prevăzute cu aparate fotografice care fac parte integrantă din telescoape, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie. Aparatele fotografice care nu fac parte integrantă din telescoape se clasifica la pozitia nr. 90.06. Telescoapele lui Schmidt, numite de asemenea aparate fotografice Schmidt se clasifica la aceasta pozitie. Utilizate numai în astronomie, în vederea observarii fotografice, aceste aparate au o oglinda sferică şi o placa taiata pe o faţa, asezata paralel cu oglinda în centrul sau de curbura pentru a corecta aberatia de sfericitate. Imaginea este culeasa în focar pe o pelicula convexa. 5) Telescoapele electronice prevăzute cu tuburi fotomultiplicatoare sau cu tuburi convertizoare de imagini. La acest tip de telescop, energia luminii incidente este utilizata pentru a elibera electroni pe suprafaţa fotoelectrica asezata în locul unde se găseşte în mod normal ocularul. Electronii pot, fie să fie multiplicati şi masurati asa încât să se determine cantitatea de lumina primita de telescop, fie să fie orientati (de exemplu, printr-o lentila magnetica) asa încât să se obtina formarea unei imagini pe o placa fotografica sau pe un ecran fluorescent. 6) Meridianele, instrumente care folosesc pentru observarea trecerii aparente (datorita revolutiei terestre) a corpurilor ceresti deasupra meridianului în locul de observare şi care constau în principal dintr-o luneta montata pe ax orizontal dirijat de la est la vest şi care, datorita acestui fapt, este susceptibil să se deplaseze în planul meridian. 7) Ecuatorialele, termen care denumeste o luneta montata pe un suport ecuatorial, care permite acesteia să se deplaseze în jurul unei axe paralele cu cea a pamantului (axa polara) şi în jurul unei alte axe perpendiculara pe prima (axa de declinatie). 8) Lunetele zenitale, lunete montate asa încât să se poată deplasa în jurul unei axe verticale şi a unei axe orizontale. 9) Altazimuturile sau cercurile azimutice, lunete care se deplaseaza în jurul unei axe orizontale în timp ce montura lor se deplaseaza în jurul unei axe verticale. Aceste instrumente sunt destinate sa masoare în acelasi timp altitudini şi azimuturi. Aparate concepute pe acelasi principiu, dar de dimensiuni mai mici sunt utilizate în geodezie (teodolitele) şi se clasifica la pozitia nr. 90.15. 10) Coelostate, aparate destinate sa usureze observatiile astronomice, prin reflectarea unei părţi determinate a cerului într-un instrument fix, orizontal sau vertical (telescop, luneta astronomica, spectroheliograf. Ele constau în esenta din două oglinzi plane dintre care una executa o rotatie completa în 48 ore, reglata printr-o miscare de orologerie. Heliostatele şi siderostatele utilizate în astronomie sunt tipuri speciale de coelostate. Exista de asemenea heliostate utilizate în geodezie care se clasifica la pozitia nr. 90.15. 11) Spectroheliografele şi spectrohelioscoapele, instrumente utilizate pentru observatiile solare. Spectroheliograful foloseşte la fotografierea soarelui prin utilizarea luminii oricarei radiatii de spectru; el consta dintr-un spectroscop al cărui ocular este inlocuit cu o fanta care lasă sa treaca numai lumina de o lungime de unda determinata, aceasta lumina fiind înregistrată pe o placa fotografica. Spectrohelioscopul este bazat pe acelasi principiu, dar este prevăzut cu o fanta cu oscilatii rapide care permit o vedere directa a soarelui; se ajunge la acelasi rezultat prin alte metode şi în mod special prin folosirea unei prisme rotative de sticlă, cu fanta fixa. 12) Heliometrele, instrumente care au o luneta al cărui obiectiv este divizat în doua jumatati mobile şi care folosesc pentru masurarea diametrului aparent al soarelui, ca şi a distantei dintre doua corpuri ceresti. 13) Coronografele şi instrumentele asemanatoare, concepute să permită observarea coroanei solare pe durata eclipselor totale. Aceasta pozitie cuprinde lunetele şi mai ales binoclurile, care utilizeaza razele infrarosii şi care au tuburi transformatoare de imagini care convertesc imaginea infrarosie marita intr-o imagine vizibila pentru ochiul omenesc, aceste instrumente cu raze infrarosii sunt folosite noaptea mai ales de către fortele armate. Conform Notei 4 de la acest Capitol, sunt excluse de aici lunetele pentru arme, periscoapele submarine, sau tancuri, lunetele pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol (instrumente de geodezie, de topografie etc.) sau de la Secţiunea XVI (pozitia nr. 90.13). PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Nota 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde părţile şi accesoriile instrumentelor de la aceasta pozitie. Se clasifica aici: cadre, tuburi şi monturi, micrometre cu repere utilizate la ecuatoriale pentru a măsura diametrul planetelor şi care constau dintr-un disc gradat montat pe ocularul lunetei şi prevăzut cu doua repere fixe şi un reper mobil, dispozitivele lui Gerrish utilizate pentru miscarea aparatelor de astronomie cu ajutorul unui motor. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
39. a)Suprastructurile care folosesc pentru instalarea instrumentelor sau pentru usurarea accesului (cupole, platforme, pupitre de comanda etc.) care urmeaza regimul lor propriu (Secţiunea XV). ...
40. b)Elementele optice, cum sunt oglinzi, lentile, prisme, prezentate izolat (pozitia nr. 90.01 sau 90.02). ...
41. c)Microscoapele de eclipsa, utilizate în astronomie pentru a decela noile astre prin comparare cu fotografii celeste (pozitia nr. 90.11). ...
42. d)Instrumentele (sextantii de exemplu) care folosesc pentru determinarea unei pozitii faţă de astre (pozitia nr. 90.14). ...
43. e)Microfotometrele sau microdensiometrele, pentru studiul spectogramelor (pozitia nr. 90.27). ...
44. f)Ceasurile astronomice (Capitolul 91). ... 90.06 - APARATE FOTOGRAFICE ALTELE DECAT CINEMATOGRAFICE; APARATE ŞI DISPOZITIVE, INCLUSIV LAMPI ŞI TUBURI, PENTRU PRODUCEREA LUMINII DE BLITZ IN TEHNICA FOTOGRAFICA, CU EXCEPŢIA LAMPILOR ŞI TUBURILOR CU DESCARCARE DE LA POZITIA NR. 85.39 9006.10 - Aparate fotografice de tipul celor utilizate pentru pregătirea cliseelor sau a cilindrilor de impresionare 9006.20 - Aparate fotografice de tipul celor utilizate pentru inregistrarea documentelor pe microfilme, microfise sau pe alte microformate 9006.30 - Aparate fotografice special concepute pentru fotografiere submarina sau aeriana, pentru examenul medical al organelor interne sau pentru laboratoarele de medicina legala sau de criminalistica 9006.40 - Aparate fotografice cu developare şi tragere instantanee - Alte aparate fotografice: 9006.51 - - Cu vizare prin obiectiv (cu reflexie printr-o singura lentila, SLR), pentru rolfilme cu latimea de maximum 35 mm 9006.52 - - Altele, pentru rolfilme cu latimea sub 35 mm 9006.53 - - Altele, pentru rolfilme cu latimea de 35 mm 9006.59 - - Altele - Aparate şi dispozitive, inclusiv lampi şi tuburi pentru producerea de lumina blitz: 9006.61 - - Aparate cu tub cu descarcare pentru producerea luminii de blitz (numite "blitzuri electronice") 9006.62 - - Lampi-blitz, cuburi-blitz şi similare 9006.69 - - Altele - Părţi şi accesorii: 9006.91 - - De aparate fotografice 9006.99 - - Altele I. - APARATE FOTOGRAFICE Grupa cuprinde aparatele fotografice de orice fel utilizate atât de către profesionisti cat şi de către amatori, prezentate cu sau fără părţile lor optice (obiective-vizoare etc.). Aparatele fotografice sunt de tipuri diferite, dar modelul clasic se compune în principal dintr-o camera neagra, un obiectiv, un obturator, o diafragma, un suport pentru placa sau bobina şi dintr-un vizor. Variantele acestor elemente esentiale caracterizeaza diferitele feluri de aparate: A) Aparatele rigide, de tipul Box (cutie) cu structura foarte simpla. B) Aparatele cu burduf, pentru studiu sau turism. C) Aparatele, în general rigide, de tipul "Reflex". La majoritatea acestor aparate, imaginea primita prin obiectiv este reflectata către vizor datorita unei prisme speciale. Alte aparate de acest tip sunt prevăzute cu un al doilea obiectiv, imaginea fiind reflectata pornind de la acest obiectiv pe un ecran dispus la partea superioara a aparatului. D) Aparatele numite de buzunar care utilizeaza în general peliculele în role. Cu toate acestea, unele dintre aceste aparate utilizeaza discuri. Grupa cuprinde: 1) Fotobinoclurile, aparate prevăzute cu doua lentile identice şi cu un obturator care permite luarea simultana a doua imagini stereoscopice. 2) Aparatele pentru fotografii panoramice, utilizate pentru fotografierea panoramelor sau grupelor mari de persoane. Aparatul pivoteaza la o viteză uniforma în jurul unei axe verticale, impresionarea placii sau a peliculei facandu-le printr-o fanta care se deplaseaza în acelasi mod. 3) Aparatele fotografice inregistratoare. Aceste aparate nu au în general obturator, pelicula deplasandu-se continuu în spatele lentilei. Sunt cel mai adesea destinate să fie combinate cu alte aparate (oscilatoare catodice de exemplu) în vederea înregistrării fenomenelor tranzistorii şi ultrarapide. 4) Aparatele de luat vederi fotografice cu developare şi tiraj instantanee, portabile sau fixe (cu cabina etc.) care permit să se obtina într-un timp foarte scurt o fotografie terminata. 5) Aparatele fotografice cu lentila cu unghi de vizare foarte mare care, în plus, prin folosirea lentilelor speciale permit să se obtina o vedere circulara a orizontului. 6) Aparatele cu cutie etansa, pentru fotografiile submarine. 7) Aparatele cu declansare automata, cum sunt cele care au un teledeclanşator electromagnetic comandat printr-un mecanism de ceasornic, care permite luarea cliseelor la intervale regulate. În acest domeniu, sunt menţionate de asemenea aparatele pentru fotografia secreta, cu care se poate fotografia pe neasteptate un interlocutor, prevăzute cu o celula fotoelectrica asezata în circuitul unui teledeclanşator şi din care unele sunt de forma unui ceas-bratara. 8) Aparatele pentru fotografia aeriana, concepute pentru a inregistra imagini succesive la intervale determinate asa încât sa acopere o anumita intindere a teritoriului cu ajutorul fotografiilor suprapuse. Majoritatea acestor aparate poseda mai multe obiective pentru luat vederi atât verticale cat şi oblice. Se clasifica aici aparatele de luat vederi fotogrametrice. 9) Aparatele de luat vederi pentru fotogrametrie terestra, compunandu-se din două aparate fotografice legate unul de altul şi fixate pe un trepied, care efectueaza simultan luarea vederilor. Aceste aparate sunt în mod special utilizate pentru cercetarea arheologica, întreţinerea monumentelor sau pentru accidentele de circulatie. 10) Aparatele pentru laboratoarele de medicina legala sau de identitate judiciara, care permit luarea şi compararea simultana a celor două clisee (amprente digitale, timbre false, falsul în documente etc.) din care unul este proba şi altul obiectul de confruntat. 11) Aparatele cu utilizare medicală, de exemplu cele care se introduc în stomac pentru a efectua examenul şi a stabili diagnosticul. 12) Aparatele fotografice pentru microfotografie. 13) Aparatele fotografice utilizate pentru copierea documentelor (scrisori, retele, cecuri, bonuri de comanda etc.), care le cuprind pe cele care înregistrează pe microfilme, microfise sau alte microformate sau pe hartie sensibila. 14) Aparatele utilizate în atelierele de compunere şi preparare a cliseelor, în vederea pregatirii, prin procedeul fotografic, a diferitelor clisee sau cilindrii de imprimare. Aceste aparate, ce pot sa atinga dimensiuni mari şi au în general o structura diferita faţă de aparatele fotografice de tipul celor menţionate mai sus, cuprind: 1●) Camere negre, pe bancuri de glisiere sau cu batiu suspendat, pentru fotogravura, fotolitografie etc., aparate de luat vederi tricrome etc.. 2●) Masini şi aparate care opereaza prin reproducerea fotografica globală de forme intregi, caractere anterior compuse cu mana sau cu masina. 3●) Aparate pentru selectionarea culorilor fundamentale ale ilustratelor (fotografice, diapozitive etc.) compuse dintr-un dispozitiv optic şi dintr-un calculator electronic, care permit obtinerea, prin procedeul fotografic, negative în rastru şi corectate, care vor fi utilizate pentru pregătirea cliseelor. Se clasifica la pozitia nr. 84.42, masinile de compunere sau de preparare a cliseelor care compun caracterele reale, chiar dacă acestea sunt fotografiate după compozitie. Aceste masini opereaza prin fotografierea succesiva a caracterelor dispuse pe jocuri de discuri rotative sau prin fotografierea fetelor speciale ale matricelor concepute în acest scop. Ele cuprind o claviatura sau un dispozitiv asemanator sau sunt comandate pe o bandă de hartie anterior perforata pe o masina separata. Aparatele de compozitie sau de preparare a cliseelor care utilizeaza un procedeu de fotocopiere sau de termocopiere sunt cuprinse la pozitia nr. 90.09. La fel, aparatele de reducere sau de marire se clasifica la pozitia nr. 90.08. II. - APARATELE ŞI DISPOZITIVELE, INCLUSIV LAMPILE ŞI TUBURILE PENTRU PRODUCEREA LUMINII-BLITZ IN TEHNICA FOTOGRAFICA Grupa cuprinde aparatele şi dispozitivele, inclusiv lampile şi tuburile, pentru producerea luminii blitz utilizate de către fotografii profesionisti sau amatori, în laboratoarele fotografice sau în fotogravura. Aceste aparate şi dispozitive produc o lumina foarte intensa cu o durată foarte scurta (blitz). Ele se deosebesc prin aceasta de aparatele cu iluminat permanent pentru luarea de imagini fotografice (pozitia nr. 94.05). Lumina de blitz în tehnica fotografica poate să fie obtinuta cu ajutorul aparatelor, dispozitivelor sau lampilor cu aprindere electrica sau mecanica, fie a lampilor sau tuburilor cu descarcare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 85.39). Printre acestea sunt menţionate: 1) Lampile pentru producerea luminii-blitz. La aceste lampi, lumina este produsa printr-o reactie chimica amorsata printr-un curent electric. Aceasta lampa nu poate fi utilizata decat o singură dată. Ea consta dintr-un fiola (capsula) care inchide substanţa activa şi dispozitivul de aprindere (filament sau electrozi). Tipurile cele mai obisnuite de lampi sunt: 1●) Lampile cu atmosfera de oxigen care conţin un fir sau o panglica subtire, de aluminiu de exemplu, de zirconiu, de aliaj aluminiu-magneziu sau aluminiu-zirconiu, introdusa într-un bec. 2●) Lampile cu umplere pastoasa, constituite dintr-o bula fixata pe fiecare dintre electrozi, pastele fiind la baza uneia sau a mai multor pulberi metalice (zirconiu, de exemplu) amestecate cu agent oxidant. 2) Cuburile-blitz. Aceste dispozitive în forma de cub conţin patru lampi şi patru reflectoare. Aprinderea succesiva a fiecarei lampi a cubului este provocata fie electric, fie mecanic prin percutarea unei substante deflagrante. 3) Blitzurile. Aceste blituri sunt alimentate printr-o pila electrica şi echipate cu o lampa sau un cub-blitz cu aprindere electrica, declanşarea blitului fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, provocata prin sincronizatorul incorporat în obturatorul fotografic. Aparatele şi dispozitivele care utilizeaza lampile cu descarcare au o structura mai complexa. Fie ca sunt monobloc sau din mai multe elemente, cuprind, în mod general: A) Un dispozitiv generator de impulsuri electrice alimentat fie prin curentul de la retea, fie din pile sau acumulatori electrici; acest dispozitiv este bazat pe principiul incarcarii urmate de o descarcare a unui condensator, aceasta din urma în cea mai mare parte a cazurilor comandata printr-un sistem de declansare legat la un sincronizator de aparat fotografic. Unele tipuri pot de asemenea să fie prevăzute cu elemente care să permită sa faca sa varieze intensitatea şi durata blitului. B) Lampa cu descarcare cu suportul şi reflectorul sau. C) O lampa de control. D) O priza pentru bransarea becurilor suplimentare. În afara aparatelor şi dispozitivelor complete, se clasifica aici, ca aparate incomplete dar care au caracteristicile esentiale ale aparatelor complete, generatoarele care nu sunt prevăzute cu suport sau cu reflector de lampa, dar care au, în afara elementelor care provoaca descarcarea, dispozitive de declansare şi, eventual, cele necesare pentru reglarea intensitatii sau a duratei luminii blitului. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), aceasta pozitie cuprinde părţile şi accesoriile aparatelor şi dispozitivelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt menţionate corpurile aparatelor, burduful, picioarele, capetele panoramice (cu articulatie sferică etc.), obturatoarele şi diafragmele, declansatoarele şi teledeclansatoarele, sasiurile-depozit pentru pelicule sau placi rigide şi parasolarele. Sunt excluse de la aceasta pozitie, instrumentele care, desi incorporeaza un aparat sau dispozitiv oarecare care permite sa fotografieze imagini, sunt în esenta concepute pentru alte scopuri, cum sunt telescoapele, microscoapele, spectroscoapele, stroboscoapele. Orice aparat fotografic prezentat izolat, dacă este de un tip special conceput pentru a echipa un alt instrument (telescop, microscop, spectrograf, teodolit, stroboscop etc.) rămâne incadrat la aceasta pozitie şi nu trebuie să fie considerat ca parte sau accesoriu al acestui din urma instrument. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
45. a)Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. în functie de caz). ...
46. b)Lampile electrice cu descarcare pentru producerea luminii-blitz, pozitia nr. 85.39). ...
47. c)Aparatele fotografice de marire sau de micsorare (pozitia nr. 90.08). ...
48. d)Aparatele de fotocopiere sau de termocopiere (pozitia nr. 90.09). ...
49. e)Difractografele electronice (pozitia nr. 90.12). ...
50. f)Chiar dacă sunt concepute pentru a fi incorporate la un aparat fotografic: telemetrele cu utilizare fotografica (pozitia nr. 90.15) şi indicatorii de timp de expunere (pozitia nr. 90.27). ...
51. g)Aparatele fotografice cu difractie de raze X, utilizate în acelasi timp cu aparatele cu raze X pentru examenul cristalelor (pozitia nr. 90.22); la aceasta din urma pozitie se clasifica aparatele de radiofotografie. ... 90.07 - APARATE DE FILMAT ŞI PROIECTOARE CINEMATOGRAFICE, CHIAR INCORPORAND APARATE DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI. - Aparate de filmat: 9007.11 - - Pentru filme cu latimea sub 16 mm sau pentru filme duble de 8 mm 9007.19 - - Altele 9007.20 - Proiectoarele: - Părţi şi accesorii: 9007.91 - - De aparate de filmat 9007.92 - - De proiectoare Pozitia cuprinde: A) Aparatele de filmat (inclusiv cele pentru cinefotomicrografie) care sunt analoge, ca principiu de functionare, cu aparatele fotografice de la pozitia nr. 90.06, dar au unele dispozitive proprii care permit inregistrarea imaginilor în succesiune rapida). B) Aparatele de filmat care permit să se inregistreze în acelasi timp imagini şi sunetul pe acelasi film. C) Proiectoarele cinematografice care sunt aparate fixe sau portabile pentru proiectarea diascopica a unei serii de imagini în miscare care au sau nu o bandă sonora pe acelasi film. Ele au un sistem optic care consta în esenta dintr-o sursa luminoasa, un reflector, o lentila de condensare şi o lentila de proiectie. Ele sunt, în general prevăzute cu o cruce de Malta, mecanism cu miscare intermitenta care antreneaza peliculele dincolo de sistemul optic în general la o viteză de înregistrare şi suprimand sursa de lumina în momentul în care pelicula trece prin faţa ferestrei de proiectie. Sursa de lumina consta în general dintr-o lampa cu arc, dar se utilizeaza adesea, în mod special la aparatele mici, o lampa cu incandescenta. Proiectoarele cinematografice sunt în general echipate cu un dispozitiv pentru rebobinarea peliculei şi cu un ventilator. Se clasifica aici proiectoarele cinematografice speciale care au, de exemplu, un dispozitiv care proiecteaza imagini divers marite pe o suprafaţa optic plata, ceea ce permite studiul ştiinţific al fenomenelor fotografice, imagini care pot să fie examinate izolat sau intr-o serie cu viteze variabile. Din contra, aparatele optice pentru examinat şi marit cliseele numite animate, special concepute pentru punerea la punct şi montarea corecta a peliculelor în laborator, se clasifica la pozitia nr. 90.10. Proiectoarele cinematografice pot fi combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducerea sunetului, ansamblul fiind echipat cu un cititor de sunet fotoelectric sau cu un cititor de sunet magnetic - în functie de procedeul care a servit la inregistrarea benzii sonore sau cu ambele aparate pentru a putea să fie utilizate alternativ. Pozitia cuprinde aparatele utilizate în industria cinematografica ca şi aparatele pentru amatori, pe de o parte, aparate speciale care se monteaza pe avioane (cinematografie aeriana), aparate cu cutie etansa pentru exploatarile submarine, aparate de luat vederi sau de proiectii pentru filmele în culori, pentru filme cu dimensiuni (stereoscopice) sau pentru filme numite panoramice. Aparatele pentru cinematografie se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă sunt prezentate fără părţile lor optice. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale) pozitia cuprinde părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea sunt menţionate: corpurile de aparate, picioarele, capetele panoramice, carcasele de atenuare fonica, destinate introducerii aparatului de luat vederi cu scopul de a atenua zgomotul motorului (altele decat cele facute din material textil care se clasifica la pozitia nr. 59.11), cutiile pentru aparatele de protecţie care servesc în acelasi timp ca suporturi, dispozitivele de curatare a filmelor (cu excepţia aparatelor de laborator cuprinse la pozitia nr. 90.10). În ceea ce priveste instrumentele care, desi incorporeaza un aparat sau un dispozitiv care permite filmarea imaginilor, sunt în esenta concepute pentru alte scopuri, cum sunt microscoapele, stroboscoapele etc., se raporteaza la partea de la Nota explicativa de la pozitia nr. 90.06 care se referă la instrumente combinate cu un aparat fotografic. Pozitia exclude:
52. a)Aparatele de ridicare sau de manevrare (macarale etc.) pentru fixarea sau manevrarea aparatelor cinematografice de la Capitolul 84. ...
53. b)Microfoanele, difuzoarele şi amplificatoarele electrice de audio-frecventa, altele decat cele prezentate cu instrumentele şi aparatele la care sunt destinate şi facand parte integrantă din acestea (pozitia nr. 85.18). ...
54. c)Aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului şi aparatele de înregistrare sau de reproducere a imaginilor şi a sunetului în televiziune (pozitiile nr. 85.19, 85.20 sau 85.21). ...
55. d)Cititorii de sunet fotoelectrici (pozitia nr. 85.22). ...
56. e)Camerele de televiziune (pozitia nr. 85.25). ...
57. f)Cinematografe de jucarie (pozitia nr. 95.03). ... 90.08 - PROIECTOARE DE IMAGINI FIXE (ALTELE DECAT CINEMATOGRAFICE); APARATE FOTOGRAFICE DE MARIRE SAU DE REDUCERE. 9008.10 - Proiectoare de diapozitive 9008.20 - Cititori de microfilme, de microfise, sau de alte microformate, chiar care permit obtinerea copiilor 9008.30 - Alte proiectoare de imagini fixe 9008.40 - Aparate fotografice de marire sau de reducere 9008.90 - Părţi şi accesorii A) Spre deosebire de cele de la pozitia anterioara destinate reproducerii marite pe ecran a imaginilor animate, proiectoarele de la aceasta pozitie dau imagini fixe. Tipul obisnuit este lanterna de proiectie (sau diascop) care proiecteaza imaginea unui obiect transparent (placa de sticlă sau diapozitiv). Acest aparat are doua lentile: una, condensatorul care repartizeaza lumina ce provine de la sursa luminoasa pe a doua lentila numita de proiectie. Imaginea transparenta este plasata între cele doua lentile şi proiectata pe ecran prin lentila de proiectie. Lumina emisa de o sursa puternica luminoasa este concentrata printr-un reflector. Schimbarea diapozitivelor poate să fie efectuata manual, în mod semiautomat (cu ajutorul unui electromagnet sau a unui motor comandat prin intermediul operatorului) sau automat (cu ajutorul unui intrerupator temporizat). Unele diascoape (retroproiectoare) sunt prevăzute cu un camp mare şi permit proiectarea textelor redactate sau imprimate pe un suport transparent. Episcopul este un aparat de proiectie fixa care foloseşte pentru proiectarea pe un ecran a imaginii marite a unui obiect opac foarte luminat. Lumina reflectata de către suprafaţa obiectului este proiectata pe ecran printr-o lentila. Epidiascopul este utilizat de asemenea pentru proiectarea prin reflexie a imaginilor opace ca şi pentru proiectarea prin transparenta a fotografiilor diapozitive, de taieturi etc. Se clasifica la aceasta pozitie proiectoarele de diapozitive şi alte proiectoare de imagini fixe utilizate în mod special pentru invatarea în scoli, sali de conferinte etc., ca şi spectroproiectoarele, aparatele pentru proiectia radiografiilor şi aparatele utilizate în compozitie sau la clisee, şi, pe de altă parte, aparatele de marire pentru citirea microfilmelor, microfiselor sau a altor microformate, chiar dacă permit sa fotocopieze aceste documente, în măsura în care nu sunt bazate pe principiul microscopului. Sunt de asemenea cuprinse la aceasta pozitie, aparatele care au un ecran de dimensiuni reduse pe care este proiectata imaginea marita a unui diapozitiv. B) Aceasta pozitie cuprinde şi aparatele fotografice de marit sau de redus. Ele se compun în mod obisnuit dintr-o sursa luminoasa, dintr-un ecran difuzor sau dintr-un condensator, dintr-un suport pentru negativ, dintr-unul sau mai multe obiective cu dispozitiv de punere la punct, adesea automat, şi dintr-o masa pe care este asezata hartia sensibilizata, totul montat pe un suport orizontal sau vertical reglabil. Se clasifica la aceasta pozitie, nu numai aparatele de marit sau de micsorat de tipul clasic, dar şi cele utilizate în activităţile de compozitie sau de realizare a cliseelor. Aparatele descrise mai sus se clasifica la aceasta pozitie, chiar fără părţile lor optice: acestea, atunci când sunt prezentate izolat, se clasifica la pozitia nr. 90.01 sau 90.02, după caz. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde de asemenea părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt menţionate: corpurile, batiurile şi suporturile de aparate, ramele aparatelor de marit. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
58. a)Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimului lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. după caz). ...
59. b)Aparatele cu sistem optic pentru fotocopierea microfilmelor, prevăzute cu un ecran mic de sticlă de control vizual al imaginii (pozitia nr. 90.09). ...
60. c)Aparatele cinematografice de micsorare sau de marire utilizate în mod special, pentru a copia filmele pe o pelicula cu o latime diferita faţă de cea originala şi aparatele pentru proiectia traseelor de circuite pe suprafetele sensibilizate de materiale semiconductoare (proiectia mastii aliniata) (pozitia nr. 90.10). ...
61. d)Aparatele de microproiectie barate pe principiul microscopului (pozitia nr. 90.11). ...
62. e)Vizoarele prevăzute cu o singura lentila maritoare, care permite să se examineze diapozitivele (pozitia nr. 90.13). ...
63. f)Aparatele numite de redresare, folosite în fotogrametrie şi care participa de asemenea aparatele de marire sau de asemenea aparatele de marire sau de reducere (pozitia nr. 90.15). ...
64. g)Proiectoarele de profile (pozitia nr. 90.31). ...
65. h)Lanternele de proiectie-jucarii (pozitia nr. 95.03). ... 90.09 - APARATE DE FOTOCOPIERE CU SISTEM OPTIC SAU PRIN CONTACT ŞI APARATE DE TERMOCOPIERE. - Aparatele de fotocopiere electrostatice: 9009.11 - - Care funcţionează prin reproducerea directa a imaginii originale pe copie (procedeu direct) 9009.12 - - Care funcţionează prin reproducerea originalului pe copie cu ajutorul unui suport intermediar (procedeu indirect) - Alte aparate de fotocopiere: 9009.21 - - Ca sistem optic 9009.22 - - Prin contact 9008.30 - Aparate de termocopiere 9009.90 - Părţi şi accesorii A. - APARATELE DE FOTOCOPIERE CU SISTEM OPTIC Aceste aparate cuprind un sistem optic care consta în esenta dintr-o sursa luminoasa, un condensator, lentile, oglinzi, prisme sau o retea de fibre optice care proiecteaza pe o suprafaţa sensibila la lumina imaginea optica a documentului de reprodus, ca şi un dispozitiv de developare sau de expunere. Printre aparatele de la acest grup, sunt menţionate: 1) Aparatele de fotocopiere electrostatice care funcţionează, fie prin reproducerea directa a imaginii originalului pe copie (procedeul direct), fie prin reproducerea imaginii originalului pe copie cu ajutorul unui suport intermediar (procedeu indirect). Prin procedeul direct, imaginea optica este proiectata pe un suport (în general pe hartie) acoperit cu un strat de oxid de zinc sau de antracen, de exemplu, incarcat cu electricitate statica. După ce a fost revelata cu ajutorul unei pulberi colorate, imaginea este fixata pe suport prin tratarea termica. În procedeul indirect, imaginea optica este proiectata pe un tambur (sau o placa) care este acoperita cu seleniu sau un alt material semiconductor incarcat cu electricitate statica; după ce a fost revelata cu ajutorul unei pulberi colorate, imaginea este raportata, sub efectul unui camp electrostatic, pe o hartie obisnuita unde este fixata prin tratarea termica. 2) Aparatele care utilizeaza drept suporturi emulsii chimice pe care suprafaţa fotosensibila este constituita dintr-o emulsie în general cu saruri de argint sau cu compusi diazoici (în acest din urmă caz, expunerea se face la lumina bogata în raze ultraviolete). Procedeele de developare sau de expunere variaza în functie de natura emulsiei şi de tipul aparatului (revelatori lichizi sau uscati, căldură, vapori de amoniac, tehnica de transfer etc.). Copiile reproduc, după caz, documentul original (microfilme, document opac etc.) de marime reala sau la scara marita sau micsorata. Unele dintre ele constituie clisee (mai ales offset). B. - APARATELE DE FOTOCOPIERE PRIN CONTACT Aparatele de la aceasta grupa sunt lipsite de sistem optic şi nu furnizeaza decat copii de marime reala ale documentelor de reprodus. Opereaza prin punerea în contact a originalului cu suprafaţa sensibila de impresionat. Aceste aparate utilizeaza o sursa de radiatii vizibile (inclusiv lumina bogata în ultraviolete) şi emulsii fotosensibile. Ca şi omoloagele lor cu sistem optic, ele incorporeaza un dispozitiv de developare care permite, în functie de tip, să se obtina copii prin diferite procedee. Se clasifica aici aparate de fotocopiere (fotocalcuri, diazocopiatoare, aparate reflexe etc.) alcatuite dintr-un dispozitiv de expunere, dar lipsite de developare. Ramele de copiat fotografice obisnuite sunt excluse (pozitia nr. 90.10). C. - APARATELE DE TERMOCOPIERE Aceste aparate funcţionează prin punerea în contact a documentului de reprodus cu o suprafaţa sensibila. Spre deosebire de precedentele, ele utilizeaza razele infrarosii şi emulsiile sensibile la căldură care rezultă din absorbtia acestor raze prin negrul originalului. Copiile pot să fie obtinute prin impresionarea directa a suportului termosensibil în contact cu originalul sau prin transfer litografic a emulsiei colorate a suportului termosensibil intermediar pe o hartie obisnuita. Unele dintre aceste aparate asociaza actiunea luminii vizibile (intermediar fotosensibil) şi cea a razelor infrarosii (copie termosensibila). PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde şi părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt menţionate: tamburii şi placile utilizate în aparatele de fotocopiere electrostatica care funcţionează prin procedeu indirect. Aparatele fotografice care înregistrează documentele pe microfilme, microfise sau alte microformate sunt excluse de la aceasta pozitie (nr. 90.06). 90.10 - APARATE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU LABORATOARE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE (INCLUSIV APARATE PENTRU PROIECTIA SAU TRASAREA CIRCUITELOR PE SUPRAFETELE SENSIBILIZATE ALE MATERIALELOR SEMICONDUCTOARE) NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL; NEGATOSCOAPE; ECRANE PENTRU PROIECTII. 9010.10 - Aparate şi echipamente pentru developarea automata a peliculelor fotografice, a filmelor cinematografice sau a hartiei fotografice în role sau pentru expunerea automata a peliculei developate pe role de hartie fotografica - Aparate pentru proiectia sau trasarea circuitelor pe suprafetele sensibilizate ale materialelor semiconductoare: 9010.41 - - Aparate pentru scriere directa pe disc 9010.42 - - Fotorepetitori 9010.49 - - Altele 9010.50 - Alte aparate şi dispozitive pentru laboratoare fotografice sau cinematografice; negatoscoape 9010.60 - Ecrane pentru protectii 9010.90 - Părţi şi accesorii I. - APARATE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU LABORATOARE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE (INCLUSIV APARATELE PENTRU TRASAREA CIRCUITELOR PE SUPRAFETELE SENSIBILIZATE ALE MATERIALELOR SEMICONDUCTOARE), NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL Grupa cuprinde: A) Cuvele speciale pentru developarea filmelor, care pot fi confectionate din metal, din materiale plastice, din gresie-ceramica etc. şi au în general dispozitive, cum sunt suporturi cu bare (tije), cosuri pentru relevarea peliculelor. Unele cuve realizează, în afara developarii, limpezirea, fixarea şi spalarea filmelor. B) Chiuvetele speciale (din materiale plastice, din otel inoxidabil, din tabla emailata etc.) strict destinate pentru diferite operaţii fotografice, cu excepţia articolelor care pot sa foloseasca pentru alte scopuri (echipament de laborator altul decat fotografic, sali de operaţii etc.). C) Cuvele pentru spalarea negativelor, ca şi spalatoarele rotative. D) Uscatoarele, lustruitoarele, uscatoarele-lustruitoare (o singura faţa, doua fete, rotativa etc.), centrifugile (cu manivela etc.), rolele-centrifugale, placile de otel inoxidabil lustruite, ca şi placile cromate în mod clar destinate sa echipeze aceste articole. E) Ramele de copiat şi placile suport pneumatice (din metal, din lemn şi metal) pentru tiparire prin contact, masinile de tiparit (pentru lucrarile de amatori, profesionisti etc.) ca şi mesele şi cadrele luminoase lipsite de developatori pe care probele sunt simplu expuse. F) Masinile şi aparatele de taiat filmele sau peliculele de tipurile utilizate în laboratoare fotografice sau cinematografice. G) Rame de fixare pentru retusarea negativelor. H) Presele cadru de uscare pentru uz fotografic. I.J) Masinile şi aparatele utilizate în industria cinematografica şi care constituie utilaj specializat, printre care se pot enumera: 1) Masinile de developat, automate sau nu. 2) Masinile pentru taierea transversala şi longitudinala a filmelor (de exemplu, doua filme de 16 mm intr-o bandă de 35 mm). 3) Masinile de copiat, ca şi cele cinematografice de micsorat sau marit (masinile de copiat cu sistem optic). 4) Masinile pentru realizat efecte optice (trucaje). 5) Unităţi pentru controlul sunetului pentru montajul şi sincronizarea filmelor sonore. 6) Dispozitivele de înregistrare pe banda a incetinirii/amplificarii coloanei sonore (pentru dublarea filmelor, acompaniamente muzicale etc.). 7) Masinile pentru stergerea filmelor, masinile pentru scoaterea lustrului la negative utilizate înainte de copiere, masinile mixte pentru stergerea şi lustruirea filmelor, masinile de curatit sau pentru indepartarea prafului de pe negative. 8) Masinile de parafinat, care permit depunerea automata a unui strat subtire de parafina lichida pe cele doua margini ale filmului, pe latura cu emulsie. 9) Masinile de lipit (semiautomate de mana, de pedala etc.). 10) Mesele de montare de sincronizare, care pot avea, dispozitive complexe numite cititoare de imagini şi cititoare de sunet. Astfel de dispozitive pot fi folosite pentru sincronizarea imaginii cu coloana sonora. Cititoarele de imagini prezentate separat ca şi aparatele care se utilizeaza în mod obisnuit cu cititoarele de imagini pe mesele de sincronizare se clasifica la aceasta pozitie. Sunt excluse de la aceasta pozitie cititoarele de sunet prezentate separat (pozitia nr. 85.22). 11) Masinile de numerotat copiile prin perforare pentru numerotarea copiilor în locatie. 12) Mesele de montaj pentru manevrarea filmelor, prevăzute cu dispozitive de infasurare, infasuratoarele de filme, mesele pentru derularea inapoi a filmelor care să permită intoarcerea negativelor la ieşirea unei masini de copiat de exemplu, masuratoarele-bobinatoare pentru controlul rapid al metrajului filmelor (contoarele care echipeaza aceste din urma aparate se clasifica la pozitia nr. 90.29 atunci când sunt prezentate izolat). 13) Masinile pentru titrarea filmelor. 14) Masinile de vizionat pentru filmele cinematografice folosite după copiere şi care permit punerea la punct şi montarea corecta a filmelor; aceste masini de vizionat pot fi combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului. K) Aparate optice pentru vizionat imaginile fixe, utilizate pentru examinarea cliseelor sau a negativelor fotografice în laboratoarele fotografice. L) Materialul, de asemenea specializat, utilizat pentru lucrarile de reproducere (cu excepţia aparatelor de fotocopiere de la pozitia nr. 90.09) printre care pot să fie citate aparatele de developat hartiile heliografice prin procedeul cu vapori de amoniac. M) Masinile şi aparatele pentru proiectarea sau realizarea de trasee de circuite electronice integrate. Aceste masini şi aparate sunt utilizate pentru a expune trasee de circuite pe un strat sensibilizat care a fost aplicat pe suprafaţa discului de semiconductori. Se clasifica la aceasta pozitie masinile şi aparatele de mai jos: 1) Masinile şi aparatele cu functionare prin masca sau reticul. Aceste aparate sunt cunoscute în general sub denumirea de aparate de fotolitografiere. Ele folosesc o masca sau un reticul pe care a fost desenat traseul circuitului înainte de a fi reprodus. Masca sau reticulul sunt o replica a unui strat de semiconductori. Urmand scara sa şi dimensiunile sale, el poate acoperi un singur "cip" (circuit electronic integrat), un anumit numar de "cipuri" sau toate "cipurile" unui disc. În general, termenii masca şi reticul sunt sinonime. În aceste aparate, stratul sensibilizat care a fost aplicat pe discul de semiconductori este expus la lumina (uneori razelor ultraviolete) sau, în unele cazuri, razelor X care traverseaza masca sau reticulul după aliniamentul acestuia pe traseele tiparite. Aceste aparate sunt de urmatoarele tipuri:
66. a)Aparate de imprimare prin contact. La aceste aparate, masca este plasata în contact cu discul în cursul expunerii. ...
67. b)Aliniatori de masca fără contact. Aceste aparate sunt analoge cu imprimantele prin contact fără ca discul şi masca să fie din punct de vedere material în contact în cursul expunerii un spatiu ingust existand între ele. ...
68. c)Aliniatori de baleiaj. Aceste aparate folosesc un sistem de proiectie optica pentru a proiecta imaginea luminoasa a unui arc din planul mastii pe planul discului. Un sistem de baleiaj face să se deplaseze masca şi discul în fascicolul luminos al arcului înainte de a copia traseul mastii pe suprafaţa sensibilizata a discului. ...
69. d)Fotorepetitori. Aceste aparate expun proiectia unei părţi a discului de fiecare data. Reticulul poate proiecta pe discul următor un raport de reducere dat sau un raport de 1:1. ... 2) Aparatele de scris direct pe disc. Aceste aparate funcţionează fără masca sau reticul. Un fascicol (electronic, ionic sau laser) comandat de o masina de tratare automatica a informatiei realizează traseul circuitului direct pe stratul sensibilizat care a fost aplicat pe suprafaţa discului de semiconductori după aliniamentul sistemului de coordonate al aparatului pe traseele tiparite ale discului. Toate aceste aparate funcţionează cu aceleasi rezultate; expunerea unui traseu corespunzător traseului circuitului ce se vrea obţinut pe un substrat a cărui suprafaţa este sensibilizata şi care poate fi developata după exemplul unei pelicule fotografice. II. - NEGATOSCOAPE Negatoscoapele folosesc pentru examinarea cliseelor radiografice sau radiofotografice medicale. Negatoscoapele pot fi de tipuri diferite, de la cutia luminoasa cu fixare pe perete la aparatele cu derulare automata a cliseelor radiografice. III. - ECRANE PENTRU PROIECTII Se pot menţiona cele prevăzute pentru a fi utilizate în salile de spectacole, scoli, sali de conferinte etc. inclusiv cele pentru proiectarea tridimensionala, ca şi ecranele rulate în tocuri sau dispuse în cutii şi susceptibile de a fi montate pe un trepied, puse pe o masa sau agatate de plafon. Sunt cel mai adesea facute din panza albita, argintata sau perlata (adica acoperita cu particule sferice mici de sticlă sau microsfere) sau în foi de material plastic, aceste tesaturi sau foi fiind în general perforate. Pentru a se clasifica la aceasta pozitie tesaturile sau foile de mai sus trebuie cel puţin să fie furnizate cu margini, etichete etc., care să le faca posibil de recunoscut pentru folosirea lor. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), sunt de asemenea cuprinse aici părţile şi accesoriile aparatelor sau materialelor în cauza, în măsura în care sunt posibil de recunoscut ca fiind în exclusivitate sau în principal concepute pentru aceste aparate sau materiale. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
70. a)Materialul studiourilor fotografice sau cinematografice (aparate de iluminat, reflectoare, proiectoare, becuri şi tuburi de orice fel, aparate de sonorizare sau de producere a zgomotului, bratele de microfoane, decoruri etc.) care urmeaza regimul lor propriu. ...
71. b)Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. în functie de caz) ...
72. c)Masinile de taiat de toate tipurile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41). ...
73. d)Difuzoarele, microfoanele şi amplificatoarele electrice de audio-frecventa (altele decat cele prezentate cu instrumente sau aparate de la aceasta pozitie cărora sunt destinate şi care fac parte integrantă din acestea) (pozitia nr. 85.18). ...
74. e)Aparatele fotografice care înregistrează documente pe microfilme, microfise sau alte microformate (pozitia nr. 90.06). ...
75. f)Ecranele de radiologie, fluorescente şi amplificatoare (pozitia nr. 90.22). ...
76. g)Discurile şi riglele pentru calculul timpului de expunere (pozitia nr. 90.17), exponometrele optice sau indicatoarele de timp de expunere, fotometrele, densiometrele, termocolorimetrele (pozitia nr. 90.27). ...
77. h)Compostoarele-numaratoare de clisee fotografice, manuale (pozitia nr. 96.11). ... 90.11 - MICROSCOAPE OPTICE, INCLUSIV MICROSCOAPE PENTRU MICROFOTOGRAFIE, CINEMICROFOTOGRAFIE SAU MICROPROIECTIE. 9011.10 - Microscoape stereoscopice 9011.20 - Alte microscoape pentru microfotografie, cinemicrofotografie sau microproiectie 9011.80 - Alte microscoape 9011.90 - Părţi şi accesorii Spre deosebire de lupele de la pozitia nr. 90.13, care permit doar observarea obiectului direct şi a caror marire este de altfel slaba, microscoapele optice opereaza prin examinarea unei imagini anterior marita a obiectului numit. Microscoapele optice se compun în principal din: I. Dintr-un obiectiv format dintr-un sistem optic care da asupra obiectului o imagine marita şi dintr-un ocular care joaca rolul unei lupe şi prin care se observa imaginea marita. Partea optica cuprinde, un sistem de iluminat a obiectului de dedesubt care consta dintr-o oglinda luminata de lumina de zi sau printr-o sursa luminoasa separata de microscop sau incorporată în acesta, şi un joc de lentile care constituie condensatorul (sau condensorul) destinat sa dirijeze asupra obiectului fascicolul de lumina furnizat de către oglinda. II. Dintr-o platina portobiective, dintr-unul sau doua tuburi port-oculare (dacă este vorba despre microscoapele monoculare sau binoculare), un dispozitiv portobiectiv cel mai adesea rotindu-se (portobiectiv revolver). Totul este fixat pe un batiu (numit stativ) compus în principal dintr-un picior pe care se afla o coloana sau un stalp şi diferite accesorii pentru reglare şi deplasare. Dacă sunt prezentate cu sau fără părţile lor optice (obiective, oculare, oglinzi etc.), pozitia inglobeaza de asemenea microscoape comune (pentru amatori, pentru invatamant etc.) ca şi microscoapele pentru tehnica industriala sau pentru laboratoare, fie ca este vorba despre microscoape numite universale, microscoape polarizante, metalografice, stereoscopice, microscoapele cu dispozitiv cu contrast de faza, sau cu interferente, microscoape cu reflexie, microscoape cu dispozitiv de desenat, microscoape speciale pentru examenul pietrelor de ceasornicarie, microscoapele cu platina incalzitoare sau racitoare etc. Printre microscoapele cu utilizari speciale, se pot numara: 1) Trichinoscoapele, tip de microscop de proiectie utilizat pentru examenul carnii de porc, suspecta de a fi atinsa de trichina. 2) Microscoapele destinate sa opereze masurari sau controale în timpul prelucrarilor, şi care constau fie din aparate de tipurile clasice, fie din modele particulare care pot fi adaptate pe masini. Printre aceste aparate, se numara: microscoapele de comparare care folosesc la controlul finisarii suprafeţelor pieselor de precizie prelucrate prin comparare cu o piesa etalon, microscoapele de măsura în coordonate pentru industria de ceasornicarie, microscoapele de măsura de atelier (pentru controlul filetelor, profile ale pieselor prelucrate, freze de profilat, freze de prelucrat angrenajele etc.), microscoapele mici portabile destinate să fie plasate direct pe obiectul de examinat (piesele care poarta amprenta bilelor Brinell, caractere de imprimerie, clisee etc.), microscoapele de centrare care se instaleaza pe axul masinilor-unelte, în locul sculei, pentru a centra piesa înainte de inceputul prelucrarii etc. Unele dintre aceste aparate - cele pentru controlul sau masurarea profilelor pieselor prelucrate în mod special - pot fi echipate cu dispozitive de proiectie, sub forma unui ecran mic, circular, fixat la partea superioara a microscopului. 3) Microscoapele pentru masurarile de laborator, de exemplu microscoapele pentru masurarea spectrogramelor. Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea: A) Microscoapele pentru microfotografie şi microscoapele pentru cinemicrofotografie, care să permită, în afara observarii vizuale, luarea de imagini marite ale obiectului examinat. Poate fi vorba, fie de microscoapele care incorporeaza un aparat fotografic sau cinematografic, în general conceput pentru aceasta utilizare proprie, fie de microscoape de tip clasic la care s-a adaptat cu ajutorul unui dispozitiv simplu, un aparat fotografic sau cinematografic de asemenea de tip obisnuit. Este de la sine înţeles ca, luate izolat, aparatele fotografice sau cinematografice de orice tip, pentru microfotografie sau cinemicrofotografie, se clasifica la pozitia nr. 90.06 respectiv 90.07. B) Microscoapele pentru microproiectie, care permit proiectia orizontala (pe ecran) sau verticala (pe masa de desenat, de exemplu) imaginile marite prin microscop, facand parte din ansamblu. Acestea, utilizate în invatamant, amfiteatre de stiinte naturale sau medicale, laboratoare tehnice, au în general microscoape speciale prevăzute cu un schimbator rapid al maririlor. PARTI ŞI ACCESORII Printre părţile şi accesoriile care pot fi recunoscute ca fiind în principal sau în exclusivitate destinate microscoapelor - cum sunt, sub rezerva dispoziţiilor de la Nota 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi de asemenea Consideratiile generale de mai sus) - se pot numara: Batiurile (stalpii, picioarele etc.) tuburile port-oculare şi revolverele portobiectiv, cu sau fără lentile, platinele portobiectiv (inclusiv platinele incalzitoare şi racitoare) ghidajele de obiectiv, dispozitivele optice anexe pentru desenat, levierele de reglare ale diafragmei. Sunt excluse de aici:
78. a)Lamele portobiectiv sau de acoperire a obiectivelor, din sticlă (pozitia nr. 70.17). ...
79. b)"Microscoapele" binoculare pentru oftalmologie (pozitia nr. 90.18). ...
80. c)Taieturile şi preparatele pentru studiile microscopice (pozitia nr. 90.23). ...
81. d)Microtomiile (pozitia nr. 90.27). ...
82. e)Proiectoarele de profile şi alte aparate cu echipamente optice pentru controlul prelucrarilor mecanice, care nu au caracter de microscoape sau de aparate de microproiectie, cum sunt comparatoarele optice, bancurile de măsura etc. (pozitia nr. 90.31). ... 90.12 - MICROSCOAPE, ALTELE DECAT MICROSCOAPELE OPTICE; DIFRACTOGRAFELE 9012.10 - Microscoape, altele decat microscoapele optice; difractografe 9012.90 - Părţi şi accesorii Se clasifica aici: A) Microscoapele electronice care se deosebesc de microscoapele optice prin faptul ca ele utilizeaza, în locul razelor luminoase, fascicole de electroni. Microscopul electronic de tipul clasic se prezinta sub forma unui ansamblu omogen inchis într-un batiu comun şi constituie în esenta din: 1) Un dispozitiv de emisie şi de accelerare a electronilor numit tun cu electroni. 2) Dintr-un sistem care indeplineste functia optica al microscopului obisnuit şi care are un sistem de lentile electrostatice (placi purtătoare de sarcina electrica) sau electromagnetice (bobine parcurse de curent) care indeplinesc functiile de condensator, respectiv de obiectiv şi de proiector; o lentila suplimentara numita de camp, intermediara între obiectiv şi proiector, şi destinata sa varieze marirea într-un interval mai mare conservand în acelasi timp intinderea campului explorat. 3) Un cartus portobiective. 4) Un grup de pompe de vid destinate sa faca vid în incinta în care intra electronii; aceste pompe formeaza adesea un echipament distinct al aparatului dar legat cu acesta. 5) Organe care concura la observarea vizuala pe un ecran fluorescent şi la inregistrarea fotografica a imaginii. 6) Pupitre şi tablouri de lucru care au organe de control şi de reglare a fascicolului de electroni. Grupa cuprinde de asemenea microscoapele electronice de baleiere în care un fascicol de electroni foarte fin este indreptat succesiv pe diferite puncte ale epruvetei de examinat. Informatia este obtinuta prin masurarea electronilor transmisi, de exemplu a electronilor secundari sau a razelor optice. Rezultatul poate fi prezentat pe ecranul unui monitor eventual incorporat microscopului. Microscopul electronic folosit atât în domeniul stiintei pure (cercetari biologice, anatomie, compozitia materialelor etc.) ca şi în cel al industriei (analiza fumurilor, a prafului, a fibrelor textile, a coloidalelor etc., examenul structurii metalelor, al hartiei etc.). B) Microscoapele protonice în care electronii sunt inlocuiti prin protoni a caror lungime de unda este de aproximativ de 40 ori mai mica decat cea a primilor şi puterea lor separatoare este foarte ridicata, de unde şi posibilitatea de a obtine mariri mai mari. Microscopul protonic nu se deosebeste sensibil, în structura sa şi functional, de microscopul electronic; tunul cu electroni este inlocuit prin tunul cu protoni şi sursa utilizata este hidrogenul. C) Difractografele electronice care permit obtinerea, prin jocul unui fascicol de electroni, a schemelor sau diagramelor de difractie care sunt fotografiate intr-o camera de difractie care joaca rolul unui aparat fotografic. Datorita diametrului, intensitatii şi claritatii cercurilor diagramelor, se pot calcula dimensiunea, orientarea şi dispunerea atomica a cristalelor preparatului examinat. Aceste aparate care sunt utilizate în mod special pentru studii de coroziune, de lubrifiere, de cataliza etc., nu difera, în principiul lor, de microscoapele electronice şi au elemente esentiale (tun cu electroni, tuburi catodice, bobine magnetice, platina port-obiectiv etc.). De notat, ca unele microscoape electronice pot fi echipate cu o camera de difractie, echipament cu o functie dubla (examen vizual şi obtinerea unei diagrame de difractie). PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), părţile şi accesoriile microscoapelor altele decat optice sau difractografice, care pot fi recunoscute ca fiind în principal destinate pentru aceste aparate, se clasifica la aceasta pozitie. Acesta sunt cazul, în mod particular, al batiului şi camerelor sale constitutive, al cartusului, port-obiectiv etc.; din contra, prezentate izolat, pompele de vid sunt cuprinse la pozitia nr. 84.14, aparatura electrica (acumulatoare, redresoare etc.) la Capitolul 85, aparatele electrice de măsura (voltmetre, miliampermetre etc.) la pozitia nr. 90.30. 90.13 - DISPOZITIVE CU CRISTALE LICHIDE CARE NU CONSTITUIE ARTICOLE CUPRINSE MAI SPECIFIC LA ALTE POZITII; LASERE, ALTELE DECAT DIODELE LASER; ALTE APARATE ŞI INSTRUMENTE OPTICE, NEDENUMITE NICI CUPRINSE LA ALTE PARTI IN ACEST CAPITOL. 9013.10 - Lunete de ochire pentru arme; periscoape; lunete pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol sau de la Secţiunea XVI 9013.20 - Lasere, altele decat diodele laser 9013.80 - Alte dispozitive, aparate şi instrumente 9013.90 - Părţi şi accesorii Conform cu Nota 5 de la acest Capitol, masinile, aparatele şi instrumentele optice de măsura sau de control sunt excluse de la aceasta pozitie şi sunt cuprinse la pozitia nr. 90.31. Cu toate acestea, în virtutea Notei 4 de la Capitol, unele dintre lunete sunt cuprinse la aceasta pozitie şi nu la pozitia nr. 90.05. Dat fiind faptul ca independent de pozitiile de la nr. 90.01 la 90.12 alte pozitii de la Capitol cuprind aparate sau instrumente de optica (pozitiile nr. 90.15, 90.18 şi 90.27), aceasta pozitie cuprinde în mod special: 1) Dispozitivele cu cristale lichide, formate dintr-un strat de cristale sau de materiale introduse între doua placi sau foi de sticlă sau de materie plastica, prevăzute sau nu cu conductori electrici, în piese sau decupate din forme determinate, care nu constituie articolele cuprinse în mod specific în alte pozitii ale Nomenclaturii. 2) Laserele, care sunt aparate ce produc sau amplifica o iradiere electromagnetica în banda de lungimi de unde cuprinse între 1 nanometru şi 1 milimetru (radiatiile ultraviolete, vizibile şi infrarosii de spectru luminos), prin emisiunea stimulata şi controlata a radiatiei. Atunci când mediul activ (cristale, gaz, lichide, produse chimice, de exemplu) este influentat fie prin lumina care provine de la sursa luminoasa electrica, fie prin reactia de la o alta sursa de energie, fascicolele luminoase care sunt produse în interiorul mediului activ sunt reflectate şi amplificate în mai multe reprize asa încât un fascicol luminos coerent (vizibil sau invizibil) este emis pornind de la o extremitate, care este parţial transparenta. În afara miezului activ, sursa de energie (dispozitiv de pompare) şi sistemul de rezonanta optica (sistem de oglinzi), elemente fundamentale reunite în capul laser (cu, eventual, interferometre, Fabry-Perot, filtre de interferente şi de spectroscoape), laserele au dispozitive complementare (de exemplu, o sursa de alimentare cu electricitate, un dispozitiv de racire, un dispozitiv de comanda, un dispozitiv de aprovizionare cu gaze în lasere de acest tip şi în cazul laserelor cu lichid, un rezervor echipat cu o pompa pentru solutiile de coloranti). Unele dintre aceste dispozitive pot fi reunite în aceeasi carcasa cu capul de laser (laser compact) sau prezentate sub forma unităţilor distincte care sunt legate de capul laser cu ajutorul conexiunilor (sistemul laser). Aceste unităţi se clasifica aici cu condiţia de a fi prezentate împreună. Laserele sunt cuprinse la aceasta pozitie, când sunt destinate să fie incorporate în masini şi aparate sau când pot să fie utilizate ca atare, în măsura în care laserele compacte sau sistemele laser au scopuri diferite (pentru cercetare, invatamant, examene de laborator, de exemplu). Sunt excluse de la aceasta pozitie laserele care au fost adaptate în domenii de utilizare speciale prin adaugarea la ele a unui echipament suplimentar care consta din dispozitive speciale (mesele de fixare, portpiesele, dispozitive pentru deplasarea sau pozitionarea pieselor de prelucrat, dispozitivele pentru observarea sau controlul proceselor de lucru etc.) şi care, datorita acestui fapt, au devenit masini de lucru, aparate medicale, aparate de control, aparate de măsura etc.. Masinile şi aparatele la care un laser este incorporat nu intra nici ele în aceasta pozitie. În măsura în care clasificarea lor nu este expres definita de Nomenclatura, pot să fie clasificate ca masini şi aparate cu care sunt comparabile prin functiile lor, de exemplu: 1●) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricărui material (metale, sticlă, produse ceramice sau materiale plastice, de exemplu), cu ajutorul laserului (pozitia nr. 84.56). 2●) Masinile şi aparatele pentru brazare sau sudare (sau debitare), care lucreaza cu laser (pozitia nr. 85.15). 3●) Aparatele pentru nivelarea (alinierea) conductelor cu ajutorul unei raze laser (pozitia nr. 90.15). 4●) Aparatele laser special utilizate pentru scopuri medicale (pentru operaţii oftalmologice de exemplu) (pozitia nr. 90.18). Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol, părţile şi accesoriile pentru laser, de exemplu tuburile laser, se clasifica la aceasta pozitie. Sunt excluse de aici, lampile-blitz electrice care folosesc la pompare, de exemplu, lampile cu xenon, lampile cu iod şi lampile cu mercur (pozitia nr. 85.39) diodele laser (pozitia nr. 85.41) ca şi cristalele laser (rubine, de exemplu) şi oglinzile şi lentilele pentru lasere (pozitia nr. 90.01 sau 90.02). 3) Lupele (de buzunar, de birou etc.), numaratoarele de file, lupele binoculare, în general pe suport, şi care au, spre deosebire de microscoapele stereoscopice, clasificate la pozitia nr. 90.11, oculare, dar nu obiective. 4) Vizoarele de la uşi, lunetele de la cuptoare sau altele asemanatoare cu dispozitiv optic. 5) Lunetele de vizare, lunetele de tintire şi vizoarele cu reflexie, pentru arme, prezentate izolat; dispozitivele optice montate pe arme, ca şi cele, care nefiind montate, sunt prezentate în acelasi timp cu armele cărora le sunt destinate, urmeaza regimul acestora (Nota 1
83. d)de la Capitolul 93). 6) Lunetele pentru instrumente şi aparate de la acest Capitol (de geodezie, de topografie etc.) sau masinile, aparatele sau instrumentele de la Secţiunea XVI. 7) Stereoscoapele, inclusiv stereoscoapele de mana, pentru vizionarea în relief a cliseelor fotografice policrome diapozitive, formate dintr-un corp de material plastic şi care au doua lentile fixe şi un dispozitiv revolver cu parghie care asigura schimbarea vederilor dispuse în serie pe un disc interschimbabil care se roteste. 8) Caleidoscoapele cu excepţia celor care au caracterul de jucarii şi care sunt cuprinse la Capitolul 95. 9) Periscoapele cu amplificare optica pentru submarine, care de lupta etc., şi periscoapele cu joc de oglinzi, fără amplificarea optica (periscoapele de transee etc.). 10) Oglinzile prelucrate optic şi montate, altele decat cele pentru instrumente sau aparate (unele oglinzi retrovizoare, oglinzile pentru examenul cosurilor, canalizarilor etc. şi oglinzile speciale pentru observarea suflantelor de incercare, de exemplu). Oglinzile retrovizoare sau altele, neprelucrate optic (inclusiv oglinzile de ras, chiar maritoare), sunt cuprinse la pozitia nr. 70.09 sau 83.06. 11) Transmitatoarele optice de semnale luminoase, pentru transmiterea la distanta a semnalelor optice (morse, de exemplu). 12) Vizoarele echipate cu o singura lentila maritoare, care permit examinarea diapozitivelor. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici părţile şi accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie. 90.14 - BUSOLE, INCLUSIV COMPASURI DE NAVIGATIE; ALTE INSTRUMENTE ŞI APARATE DE NAVIGATIE. 9014.10 - Busole, inclusiv compasuri de navigatie 9014.20 - Instrumente şi aparate pentru navigatie aeriana sau spatiala (altele decat busolele) 9014.80 - Alte instrumente şi aparate 9014.90 - Părţi şi accesorii I. - BUSOLELE, INCLUSIV COMPASURILE DE NAVIGATIE Grupa cuprinde diferitele modele de busole, de la busolele simple utilizate de către excursionisti, ciclisti etc., până la busolele mai speciale concepute pentru utilizarea în mine sau pentru navigatie (compas). Prin compasuri de navigatie se înţeleg toate busolele utilizate direct sau indirect pentru acest scop: compasuri magnetice, compasuri giroscopice, compasuri directoare, compasuri de drum, compasuri de ridicare etc. II. - ALTE INSTRUMENTE ŞI APARATE DE NAVIGATIE Printre aceste instrumente şi aparate se pot enumera: A) Instrumente de determinare a pozitiei navei, cum sunt sextantii, octantii, azimuturile. B) Alte instrumente speciale pentru navigatia maritima sau fluviala, cum sunt: 1) Pilotii automati, sau giropilotii, dispozitive complexe care comanda carma în functie de datele compasului giroscopic. 2) Inregistratoarele cu cap, care au rolul de a procura o documentatie precisa pe drumul urmat şi schimbările de cap intervenite în timpul drumului realizat de nava. 3) Aparatele numite "inclinometre" pentru aprecierea inclinarilor laterale ale navei (zacamant şi ruliu). 4) Lochurile, utilizate la masurarea vitezei navei prin indicarea drumului aparent parcurs de aceasta nava într-un interval de timp. Aceste aparate, astazi în exclusivitate automate, sunt fie cu elice (o elice fixata la extremitatea unei linii imersate şi pusa în miscare prin siaj, ce transmite indicatiile sale unui cadran), fie bazate pe principiul variatiei presiunii, ea insasi în functie de viteza apei siajului (au în general un tub Pitot ca organ captator de presiune, iar distanta şi viteza sunt citite pe bord pe aparatele indicatoare). Lochurile care au un contor ce indica prin numărul de intreruperi de circuit turele de loch şi calea parcursa se clasifica la aceasta pozitie. 5) Liniile de sonda, manuale sau actionate cu ajutorul unui troliu, care folosesc pentru a determina adancimea apei şi natura fundului. 6) Sondorii acustici, care utilizeaza ecoul sonor trimis de fundul submarin şi detectat la bord printr-un microfon foarte sensibil, apoi înregistrat printr-un galvanometru. 7) Sondorii şi detectorii cu ultrasunete, tipuri de aparate de detectie a submarinelor, asdic, sonar, de exemplu, utilizate pentru sondajele obisnuite, pentru studiul profilului fundului marii, pentru a decela prezenta submarinelor sau epavelor, pentru a repera bancurile de pesti etc. C) Aparatele speciale pentru navigatie aeriana, cum sunt: 1) Altimetrele, tipuri de barometre gradate în altitudini după legea de scadere a presiunilor atmosferice cu altitudinea; radiosondoarele numite radioaltimetre se clasifica la pozitia nr. 85.26. 2) Indicatoarele de viteza, aparate actionate prin presiunea sau depresiunea datorata curentului de aer provocat de deplasarea avionului şi care indica viteza relativa a acestuia faţă de aerul din jur. 3) Variometrele, care indica viteza verticala de coborare sau de urcare a avionului, datorita diferenţei de presiune. 4) Orizonturile artificiale sau giroorizonturi şi indicatoarele de viraje şi "inclinometre", bazate pe legile giroscopului, din care primele indica inclinarea aparatului faţă de axa transversala sau longitudinala, iar celelalte faţă de axa verticala. 5) Machmetrele, care indica raportul dintre viteza avionului şi viteza locala a sunetului, acest raport este exprimat în unităţi numite numere Mach. 6) Accelerometrele, pentru determinat limita maxima - a nu fi depasita - a fortelor de inertie produse de acceleratiile care însoţesc evolutiile la viteze mari. 7) Pilotii automati, aparatura care se substituie temporar pilotilor pentru a asigura echilibrul avionului şi zborul în functie de datele determinate (altitudine, cap etc.); cuprinde o comanda cu actionare directa sau servomotoare (motoare, în general hidraulice, care inlocuiesc efortul muscular al pilotului) şi un dispozitiv de automatizare (giroscoape care se rotesc la viteza mare) care coordonează indicatiile instrumentelor şi reactiile servomotoarelor. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) se clasifica aici părţile şi accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie. Sunt excluse de la aceasta pozitie:
84. a)Aparatele de radiodetectie şi radiosondare (radar), aparatele de radionavigatie şi aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26). ...
85. b)Pantografele utilizate în navigatie pentru a trasa drumul (pozitia nr. 90.17). ...
86. c)Barometrele şi termometrele (inclusiv termometrele reversibile pentru studii submarine) (pozitia nr. 90.25). ...
87. d)Manometrele, indicatoarele de nivel şi toate aparatele de la pozitia nr. 90.26. ...
88. e)Turometrele (pozitia nr. 90.29). ...
89. f)Ampermetrele, voltmetrele şi toate celelalte aparate pentru măsura sau controlul marimilor electrice de la pozitia nr. 90.30. ...
90. g)Cronometrele şi contoarele de marina, ca şi ceasurile de bord (Capitolul 91). ... 90.15 - INSTRUMENTE ŞI APARATE DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ, DE NIVELMENT, DE FOTOGRAMETRIE, DE HIDROGRAFIE, DE OCEANOGRAFIE, DE HIDROLOGIE, DE METEOROLOGIE SAU DE GEOFIZICA, CU EXCEPŢIA BUSOLELOR; TELEMETRE. 9015.10 - Telemetre 9015.20 - Teodolite şi tahometre 9015.30 - Nivele 9015.40 - Instrumente şi aparate de fotogrametrie 9015.80 - Alte instrumente şi aparate 9015.90 - Părţi şi accesorii I. - INSTRUMENTE ŞI APARATE DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ SAU DE NIVELMENT Aceste aparate şi instrumente sunt utilizate, de regula pe teren, fie pentru stabilirea lucrărilor cartografice (terestre sau hidrografice), fie pentru realizarile de planuri, măsuri de triangulare, evaluarea suprafetei terenurilor, determinarea inaltimilor sau scaderilor de teren sub un plan orizontal, sau pentru toate operaţiile analoge efectuate în timpul executarii lucrărilor publice (construcţia soselelor, barajelor, podurilor etc.) a lucrărilor miniere, a operaţiunilor militare etc. Se clasifica aici: 1) Teodolitele optice sau opto-electronice (cu verniere, cu microscop, suspendate, universale, de mine etc.), tahimetrele optice sau opto-electronice (teodolitele prevăzute cu un distanţometru incorporat), cercurile de aliniere, giroteodolitele, goniometrele-busolele şi sitogoniometrele pentru arpentaj sau pentru artilerie. 2) Nivelele optice (nivele de apa, nivele automate, nivele cu luneta, cu colimator, cu laser etc:), concepute cel mai adesea pentru a fi montate pe trepied. 3) Alidadele (cu sau fără luneta), echerele de arpentor (cu sau fără prisme) şi pantometrele (cu sau fără luneta), clinometrele (cu colimator sau cu luneta) pentru determinarea declivitatilor terenului, inclinometrele, riglele de inclinometre, grafometrele, lunetele pentru baraje, heliostatele pentru măsuri trigonometrice. 4) Plansetele de arpentor, lanturile de arpentor, şi panglicile de măsura speciala pentru topografie sau arpentaj (inclusiv masurile cu panglici şi turnichete pentru puturile de mine), jaloanele, chiar gradate (de metal, lemn etc.), mirele (cu culise, pliante etc.). Sunt excluse: 1) Decametrele (cu panglica de otel, de panza impermeabila etc.) şi instrumentele asemanatoare de tipurile obisnuite pentru a efectua masurile lineare (pozitia nr. 90.17). 2) Nivelele (cu bula de aer etc.) de tipurile utilizate în cladiri sau constructii (de exemplu, de către zidari, tamplari, mecanici) şi firele cu porumb (pozitia nr. 90.31). II. - APARATE DE FOTOGRAMETRIE Este vorba despre aparatele utilizate în principal pentru realizarea de harti (topografice, arheologice etc.) şi în mod particular, în alte domenii, cum sunt studiul mareelor sau a hulelor - pornind de la fotografiile luate din două puncte de vedere diferite şi în condiţii de orientare cunoscute, când este necesară redarea cu precizie a datelor (forme, dimensiuni şi pozitia obiectelor prezentate). Aceste aparate sunt în mod special: 1) Aparatele numite "de redresare" formate dintr-o camera de proiectie prevăzută cu o sursa luminoasa, cu un port-cliseu, un obiectiv şi o masa de proiectie, care să permită schimbarea scarii şi transformarea fotografica a cliseelor aeriene care, suporta deformari de perspectiva şi deformari care provin de la diferentele de nivel. 2) Aparatele de restituire, denumite sub termenele de stereografe, stereoplanigrafe, autografe, stereotipuri, stereocomparatoare etc., care constituie ansamble complexe şi care permit să se traseze în mod continuu şi fără calcule, toate detaliile planigrafice şi curbele de nivel din care sunt constituite hartile. 3) Coordinatografele, tipurile utilizate cu aparatele de restituire şi care conţin harta pe care se deplaseaza creionul legat la comenzile stereotopografice sau de stereoplanigraf. 4) Sistemele de stereomasurare analitica, constituite dintr-un aparat optomecanic şi dintr-un calculator programat. Acest sistem este utilizat pentru interpretarea vizuala analitica a fotografiilor aeriene. Aparatele fotografice de luat vederi aeriene se clasifica la pozitia nr. 90.06, iar coordinatografele care nu sunt concepute pentru fotogrametrie, la pozitia nr. 90.17. III. - APARATE DE HIDROGRAFIE Hidrografia fiind ramura stiintifica care are ca obiect stabilirea traseelor cartografice ale cursurilor de apa, dimensiunile adancimilor, nivelele mareelor, instrumentele utilizate în acest scop au fost, în cvasitotalitate descrise în paragrafele precedente. IV. - INSTRUMENTE ŞI APARATE DE OCEANOGRAFIE SAU DE HIDROLOGIE 1) Limnimetrele şi limnigrafele. Este vorba despre aparate destinate sa inregistreze fluctuatiile inaltimii apei în lacuri sau rauri şi sunt constituite în esenta dintr-un flotor şi un aparat inregistrator. 2) Mulinetele hidrometrice folosesc pentru masurarea vitezelor curentilor în rauri, canale etc. 3) Aparatele pentru inregistrarea hulelor sau mareelor. Aparatele industriale bazate pe acelasi principiu ca aparatele vizate mai sus la 1) şi 2), cum sunt unii indicatori de nivel, debitmetre etc. sunt cuprinse la pozitia nr. 90.26. V. - INSTRUMENTELE ŞI APARATELE DE METEOROLOGIE Grupa exclude termometrele, barometrele, higrometrele şi psihrometrele, chiar combinate între ele (pozitia nr. 90.25). Printre instrumentele şi aparatele cuprinse aici, se pot enumera: 1) Giruetele cu sau fără aparat indicator al vantului. 2) Anemometre, aparate destinate sa masoare viteza vantului, tipurile utilizate în meteorologie, care se prezinta sub forma, fie a unei mulinete formata din trei aripioare în forma de cupa montate pe un ax vertical, inregistrarea realizandu-se pe un contor, fie a unei giruete cu tija goala în care vantul exercita o presiune pe un manometru diferential gradat în metri, ca şi anemometrele în care variatiile de viteza ale vantului produc în generatoare variatii de tensiune traduse în km/ora pe un voltmetru special. Din contra, anemometrele de tipurile speciale, pentru inregistrarea vitezei curentilor de aer în galeriile de mine, tunelele, cosurile, cuptoarele sau conductele în general şi formate, în principal, dintr-un cadran şi un fel de ventilator cu pale, sunt cuprinse la pozitia nr. 90.26. 3) Evaporimetrele (de Piche, balantele de evaporare etc.), care folosesc pentru masurarea puterii la evaporare în atmosfera. 4) Indicatorii de insorire (cu sfera de sticlă, cu hartie sensibilizata etc.). 5) Nefoscoapele, care folosesc pentru determinarea vitezei şi directiei de deplasare a norilor. 6) Aparatele numite "telemetre de plafon", utilizate pentru a determina înălţimea norilor în raport cu pamantul care, prin indicarea elevarii angulare a punctului luminos ce se formeaza acolo unde un puternic fascicol de lumina atinge norii, permitand să se calculeze automat aceasta înălţime prin triangulatie. 7) Indicatorii de vizibilitate destinati sa masoare vizibilitatea meteorologica, adica capacitatea aerului de a transmite lumina. 8) Pluviometrele şi pluviografele, destinate sa masoare cantitatea de apa cazuta într-un loc determinat. Prezentarea lor cea mai simpla consta într-un fel de palnie cu cerc cu un diametru cunoscut, fixat pe un recipient destinat strangerii apei de ploaie. Aceasta este masurata în 1/10 mm înălţime sau în centimetrii cubi intr-o eprubeta gradata. 9) Actinometrele, solarimetrele şi pirheliometrele, care folosesc pentru a măsura intensitatea radiatiilor solare sau a iradierii globale care provine din toate părţile boltii ceresti. Termometrele speciale, simplu sau combinate, se clasifica la pozitia nr. 90.25. 10) Aparatele pentru sondare aerologica, numite radiosonde, destinate să fie fixate la balonase şi constituite dintr-un grup de instrumente (termometre, barometre şi higrometre) pentru lucrarile de cercetare la altitudine, combinate cu un aparat radioemitator de semnale care permite inregistrarea automata, la sol, a indicatiilor furnizate de către instrumentele de măsura. După spargerea unui balon, o parasuta asigura coborarea instrumentelor; prezentate izolat, baloanele şi parasutele sunt cuprinse la Capitolul 88. 11) Teodolitele speciale pentru a urma şi determina miscarile baloanelor de sondare aerologice. VI. - INSTRUMENTELE ŞI APARATELE DE GEOFIZICA Numeroase instrumente şi aparate utilizate în geofizica se clasifica la alte pozitii. Este cazul aparatelor de laborator de la pozitia nr. 90.27, cum sunt analizorii de gaz, de noroi, de soluri, de fluorometre fotoelectrice şi fluoroscoape (aparate care utilizeaza lumina neagra sau lumina lui Wood pentru detectarea sau identificarea numeroaselor produse): de aparate electrice sau electronice de măsura, cum sunt aparatele pentru masurarea rezistivitatii, contoarele pentru masurarea radioactivitatii, aparatele cu termocupluri (pozitia nr. 90.30) etc. Se clasifica aici: 1) Seismometrele şi seismografele, aparate destinate înregistrării orei, duratei şi amplitudinii miscarilor într-un punct al scoartei terestre în timpul cutremurelor de pamant, ca şi seismometrele şi seismografele, utilizate nu numai pentru inregistrarea fenomenelor care se produc în timpul cutremurelor de pamant, ci şi pentru detectarea petrolului. Aceste din urma aparate transforma în impulsuri electrice undele seismice provocate fie de cutremurul de pamant, fie prin explozia unei sarcini. 2) Instrumentele magnetice (balante magnetice, magnetometre, teodolite magnetice etc.) şi gravimetrice (aparate cu pendule, gravimetre, balante de torsiune etc.), de o sensibilitate foarte mare, destinate prospectiei geofizice a zacamintelor (minereuri, uleiuri minerale etc.). VII. - TELEMETRELE Este vorba despre telemetre de toate tipurile, instrumente de optica sau opto-electronice care permit determinarea distantei care separa observatorul de un punct determinat indepartat. Sunt utilizate în geodezie, în tehnica militara, în fotografie sau cinematografie. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor generale de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde părţile şi accesoriile instrumentelor şi aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, se numara: tuburile de echere (sau bastoanele cu plumb), soclurile pentru mire, pichetele şi fisele pentru decametre, trepiedele special concepute pentru a tine instrumentele de geodezie, de topografie etc.). 90.16 - BALANTE SENSIBILE LA O GREUTATE DE 5 cg SAU MAI PUȚIN, CU SAU FARA GREUTATI. Aceasta pozitie cuprinde balantele de toate felurile sensibile la o greutate de 5 cg sau mai puţin, cu sau fără greutatile lor. Greutatile (chiar de metale pretioase) prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.23. Cea mai mare parte a balantelor din această categorie, concepute pentru a efectua cantariri de precizie, sunt de metal inoxidabil sau de aliaj usor, cu cutite, cuzineti şi platane de agat. Ele sunt frecvent introduse intr-o colivie complet sau parţial de sticlă sau din material plastic, pentru a fi la adapost de aer şi praf; ele sunt actionate cu ajutorul manetelor sau a altor dispozitive aşezate în exteriorul coliviei. Ele pot avea un dispozitiv optic (lupa, de exemplu) şi un dispozitiv de iluminat pentru a usura citirea gradatiei, ca şi organele de stabilizare (trepied, suruburi de calare, nivel cu bula de aer etc.). La unele balante numite "de torsiune", greutatea de masurat este contrabalansata prin torsiunea unui fir metalic. Unele dintre balantele electronice sunt utilizate pentru inregistrarea variatiilor de greutate, sub vid în atmosfera controlata, de substante supuse anumitor tratamente (incalzire, racire, actiunea unui gaz, a vidului, a luminii etc.). Variatiile de greutate sunt determinate prin inregistrarea curentului care traverseaza o bobina de echilibru. Pozitia cuprinde: 1) Balantele de precizie pentru laboratoare (balantele microchimice, microbalantele, balantele chimice aperiodice etc.) utilizate special pentru analiza cantitativa. 2) Balantele cu dispozitive de incercare, pentru verificarea metalelor pretioase. 3) Balantele pentru pietrele pretioase, gradate în carate. 4) Balantele sensibile pentru farmacisti, balantele pentru masurarea finetii firelor, pentru determinarea, pe esantion, a greutatii tesaturii, hartiilor etc. 5) Balantele densimetrice, hidrostatice sau asemanatoare care folosesc pentru determinarea densitatii substanţelor solide sau lichide. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), părţile şi accesoriile (inclusiv cutitele, cuzinetii şi platane de agat, montate sau
91. nu)care pot fi recunoscute ca fiind concepute în principal pentru balantele de la aceasta pozitie, se clasifica aici; este cazul parghiilor, platanelor, coliviilor, cadranelor, trepiedelor, amortizoarelor. Balantele care nu sunt sensibile decat la o greutate mai mare de 5 cg se clasifica la pozitia nr. 84.23. 90.17 - INSTRUMENTE DE DESEN, DE TRASARE SAU DE CALCUL (DE EXEMPLU MASINI DE DESENAT, PANTOGRAFE, RAPORTOARE, TRUSE DE MATEMATICA, RIGLE ŞI DISCURI DE CALCUL); INSTRUMENTE DE MASURA A LUNGIMII, PENTRU FOLOSIRE MANUALA (DE EXEMPLU RIGLE, RULETE, MICROMETRE, SUBLERE, CALIBRE), NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL. 9017.10 - Mese şi masini de desenat, chiar automate 9017.20 - Alte instrumente de desen, de trasare sau de calcul 9017.30 - Micrometre, calibre reglabile şi joje 9017.80 - Alte instrumente 9017.90 - Părţi şi accesorii Aceasta pozitie cuprinde instrumentele de desen, de trasare sau de calcul, ca şi instrumentele de măsura a lungimii, pentru folosirea manuala, cu excepţia cutiilor cu rame şi a sculelor utilizate în artele grafice, cum sunt dalte, stihluri, dornuri (Capitolul 82) şi coordinatografe de tipul utilizat în fotogrametrie (pozitia nr. 90.15). Se pot enumera: A) Instrumente de desen. 1) Pantografele, pentru reproducerea la o scara mai mica sau mai mare a hartilor, planurilor, desenelor pieselor de prelucrat etc., chiar dacă sunt utilizate în navigatie pentru trasarea drumului. 2) Masinile de desenat, în general cu sistem de paralelograme articulate, cu sau fără plansa sau masa de desen. Se clasifica aici masinile de desenat care incorporeaza o masina automata de tratare a informatiei sau care lucreaza în legătură cu o astfel de masina. 3) Compasurile (de desen, cu vârfuri, de reducere, balustruri etc.), trasatoarele, ochitoarele etc. indiferent ca sunt prezentate în truse, cum sunt trusele de matematica sau izolat. 4) Echerele (inclusiv echerele-etalon, echerele de hasurat, echerele pentru lucrul pe lemn sau pe metale), echerele-false, teurile (simple sau articulate), riglele de trasat curbele (pistoale), riglele nedivizate (plate, patrate, de hasurat, riglele-etalon etc.). 5) Raportoarele de unghiuri, de tipurile continute în trusele matematice, ca şi instrumentele mai complicate utilizate în mod special în construcţia masinilor. 6) Sabloanele care pot fi recunoscute, ca instrumente de desen sau de trasare specializate. Alte sabloane urmeaza regimul materiei constitutive. B) Instrumente de trasare. Trasarea este operatia care consta, în desenarea pe suprafaţa piesei de prelucrat a liniei de prelucrare. 1) Echerele de trasare (de trasare, de zidari etc.) gradate sau nu. 2) Vârfurile de trasat şi vârfurile de marcat. 3) Mesele (numite "marmure", care urmeaza planul de referinţa pentru trasarea în aer sau pentru a opera controalele de planitate), riglele şi echerele de rectificat (de fonta, de piatra etc.), cu suprafaţa complet plana. 4) Prismele în forma de V sau X, utilizate ca suport a pieselor cilindrice. C) Instrumente de calcul. Riglele, cercurile şi rolele de calcul, ca şi alte instrumente de calcul, bazate pe principiul riglei de calcul sau pe alte principii matematice, de exemplu dispozitivele de buzunar care permit să se faca adunări sau scaderi prin deplasarea regletelor cifrate cu ajutorul unui vârf. Sunt de asemenea cuprinse aici riglele şi cercurile pentru calculul timpului de expunere al fotografiei, determinat prin adaugarile ce pot interveni în starea cerului, ora, deschiderea diafragmei, natura subiectului şi sensibilitatea emulsiei. Masinile de calculat şi masinile contabile se clasifica la pozitia nr. 84.70. D) Instrumentele pentru masurarea lungimilor, de folosinţă manuala. Este vorba despre instrumentele capabile sa dea lungimea unei linii trasate sau teoretice (dreapta sau curba) pe un obiect şi care prezinta caracteristici (dimensiuni, greutate etc.) ce le fac apte pentru a fi manuite pentru a efectua masurarea. Instrumentele special concepute pentru a nu fi folosite ca montate în permanenta pe un suport sau legate (prin cabluri, teava supla de exemplu) la masini sau aparate sunt excluse de la aceasta pozitie (pozitia nr. 90.31). Printre acestea se pot enumera: 1) Micrometrele instrumente care au un cap (surub) micrometric în care citirea masurii se face chiar pe surub, pe un comparator cu cadran sau prin intermediul unui afisaj numeric. Micrometrele permit să se masoare diametrele interioare sau exterioare, grosimile sau pasii de filetare. 2) Calibre reglabile (cu vernier, cu cadran sau electronice) pentru masurarea diametrelor, grosimilor, adancimilor etc. 3) Calibrele şi jojele care dispun de organe reglabile. Calibrele prevăzute cu organe reglabile şi care permit sa controleze prin comparatie dimensiunile, unghiurile, formele etc. sunt excluse (pozitia nr. 90.31). 4) Comparatoarele cu cadran pentru controlul tolerantelor dimensiunilor interioare sau exterioare (verificatoare de alezare, de rectificare etc.) cu tija de măsura, cadran amplificator şi transmisie cu cremaliera, cu angrenaj, cu leviere, cu resorturi, pneumatice, hidraulice etc. 5) Metrii (gradati sau nu), plianti, cu panglica (cu capsula, cu mansa, pe tambur etc.) inclusiv tijele-măsuri sau asemanatoare. Metrii conceputi special în vederea arpentajului sau nivelarii (lanturile de arpantori, mine, jaloane etc.) ca şi turnichetele pentru masurarea adancimii puturilor de mine, se clasifica la pozitia nr. 90.15. 6) Riglele divizate (duble decimetri etc.) inclusiv riglele în V care au gradatii pentru masurarea diametrala a suprafeţelor curbe şi riglele cu calibre reglabile. 7) Curbimetrele, instrumente mici cu sau fără cadran pentru masurarea distantelor pe harti, planuri etc. PARTI ŞI ACCESORII Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) pozitia cuprinde părţile şi accesoriile masinilor, aparatelor sau instrumentelor descrise mai sus, în măsura în care pot fi recunoscute ca atare, de exemplu: opritoarele-prelungitoare de micrometre, monturile pentru cale-etaloane, suporturile de micrometre, sarniere (balamale) pentru metrii plianti. 90.18 - INSTRUMENTE ŞI APARATE PENTRU MEDICINA, CHIRURGIE, STOMATOLOGIE SAU MEDICINA VETERINARA, INCLUSIV APARATE DE SCINTIGRAFIE ŞI ALTE APARATE ELECTROMEDICALE CAT ŞI APARATE PENTRU TESTAREA VEDERII (+). - Aparate pentru electrodiagnostic (inclusiv aparate pentru explorari functionale sau de supraveghere a parametrilor fiziologici): 9018.11 - - Electrocardiografe 9018.12 - - Aparate pentru diagnostic prin scanare ultrasonica (scannere) 9018.13 - - Aparate pentru diagnostic cu vizualizare prin rezonanta magnetica 9018.14 - - Aparate de scintigrafie 9018.19 - - Altele 9018.20 - Aparate cu raze ultraviolete sau infrarosii - Seringi, ace, catetere, canule şi instrumente similare 9018.31 - - Seringi, cu sau fără ace 9018.32 - - Ace tubulare din metal şi ace pentru sutura 9018.39 - - Altele - Alte instrumente şi aparate pentru stomatologie: 9018.41 - - Freze dentare, chiar combinate pe o baza comuna cu alte echipamente dentare 9018.49 - - Altele 9018.50 - Alte instrumente şi aparate de oftalmologie 9018.90 - Alte instrumente şi aparate Aceasta pozitie se referă la un ansamblu de instrumente şi de aparate, din toate materialele (inclusiv metale pretioase), caracterizate prin faptul ca folosirea lor normala necesita, în aproape totalitatea cazurilor, interventia unui practician (medic, chirurg, stomatolog, veterinar, infirmiera - etc.) în stabilirea unui diagnostic, prevenirea sau tratarea unei maladii, efectuarea unei operaţii etc. Se includ de asemenea instrumentele şi aparatele pentru lucrarile de anatomie sau de disectie, pentru autopsii etc. şi cu unele condiţii, instrumentele şi aparatele pentru ateliere de proteze dentare (vezi partea II care urmeaza). Sunt excluse de la aceasta pozitie:
92. a)Catguturile şi alte produse sterile pentru suturi chirurgicale şi laminare sterile (pozitia nr. 30.06). ...
93. b)Articolele de igiena sau de farmacie de la pozitia nr. 40.14. ...
94. c)Obiectele de sticlă de laborator, de igiena sau de farmacie de la pozitia nr. 70.17. ...
95. d)Articolele de igiena, de metale comune (pozitia nr. 73.24, 74.18, 76.15, în mod special). ...
96. e)Ustensilele şi sortimente de ustensile de manichiura sau de pedichiura (pozitia nr. 82.14). ...
97. f)Scaunele rulante şi alte vehicule pentru invalizi (pozitia nr. 87.13). ...
98. g)Ochelarii (de corectare, de protecţie sau altii) şi articole asemanatoare (pozitia nr. 90.04). ...
99. h)Aparatele de fotografie medicală (pozitia nr. 90.06) cu excepţia celor care sunt incorporate în dispozitive speciale cu utilizari medico-chirurgicale de la aceasta pozitie. ... i.
100. j)Microscoapele etc. de la pozitia nr. 90.11 sau 90.12.
101. k)Aparatele de mecanoterapie, de masaj, pentru testari psihologice, de oxigenoterapie, de ozonoterapie, de reanimare, de aerosolterapie etc. de la pozitia nr. 90.19. ...
102. l)Aparatele de ortopedie sau de protezare pentru fracturi, chiar pentru animale (pozitia nr. 90.21). ...
103. m)Aparatele cu raze X (chiar medicale), de terapie Curie, sau gama-terapie, ecrane şi alte piese de completare etc. de la pozitia nr. 90.22. ...
104. n)Termometrele medicale sau veterinare (pozitia nr. 90.25). ...
105. o)Instrumentele şi aparatele utilizate în laboratoare pentru examenul sangelui, a umorilor, a urinii etc. chiar dacă acest examen concura la diagnosticul maladiilor (în general pozitia nr. 90.27). ...
106. p)Mobilierul medico-chirurgical, chiar de utilizare veterinara (mese de operaţii, mese de examen, paturi cu utilizari clinice), scaune stomatologice care nu cuprind aparate pentru stomatologie (pozitia nr. 94.02). ... Aceasta pozitie se referă la instrumente de măsura speciale, de resortul practicianului, cum sunt cefalometrele, compasurile pentru masurarea leziunilor cerebrale, pelvimetrele obstetricale etc. Trebuie să se observe, ca medicina şi mai ales chirurgia (atât umana cat şi veterinara) utilizeaza numeroase instrumente care nu sunt, de fapt, decat scule (ciocane, ciocanele de lemn cu doua capete, foarfeci, dalti, dalti concave, clesti, spatule etc.) sau ustensile de cutitarie (foarfeci, cutite, foarfeci mari etc.). Aceste articole nu sunt admise la aceasta pozitie decat dacă sunt în mod evident recunoscute ca fiind de utilizare medicală sau chirurgicala, fie datorita formei lor speciale, usurintei demontarii lor în vederea sterilizarii, datorita caracterului mai ingrijit al fabricarii lor, naturii metalului constitutiv, fie datorita modului lor de prezentare (în truse sau cutii care inchid un ansamblu de instrumente proprii pentru o interventie determinata; trusele pentru nasteri, pentru autopsie, pentru ginecologie, pentru chirurgie oculara sau a urechii, trusele veterinare pentru fatare etc.). Instrumentele şi aparatele despre care este vorba