Reglementare tehnică din 12 iunie 2015

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 iunie 2015 "Procedură pentru inspecţia tehnică a echipamentelor tehnologice pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale" - indicativ PCC 024-2015*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 501 bis din 8 iulie 2015

Capitolul I

Obiect, conţinut, domeniu de aplicare, documente de referinţă, definiţii, documente rezultate în urma procesului de inspecţie tehnică Obiectul lucrării constă în elaborarea unei proceduri pentru inspecţia echipamentelor utilizate la executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ, specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale, care să stabilească verificările ce trebuie efectuate, având în vedere factorii semnificativi care influenţează calitatea procesului de lucru efectuat cu aceste echipamente.

Procedura constituie un document tehnic de referinţă, cu rol de ghidare, în vederea realizării inspecţiei tehnice a maşinilor şi utilajelor pentru construcţii aflate în exploatare.

I.1. OBIECTIVE I.1.1. Elaborarea unei proceduri operaţionale de evaluare a capabilităţii tehnologice a echipamentelor pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ, specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale, cu scopul transpunerii cerinţelor tehnologice de calitate prevăzute în documentele de referinţă.

I.1.2. Stabilirea unor "valori de prag" echipamentelor pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ, astfel încât să existe garanţia realizării procesului tehnologic cu acestea, la un nivel de calitate predictibil şi acceptat. "Valorile de prag" stabilite în procedură sunt în concordanţă cu tehnologiile de punere în operă a mixturilor asfaltice precizate în documentele de referinţă, ca de exemplu: adâncimea de săpare, lăţimea de săpare, adâncimea de scarificare, gradul de compactare etc.

I.1.3. Stabilirea condiţiilor minime în care se acceptă "nivelul tehnic de capabilitate" al echipamentelor în scopul asigurării performanţelor de lucru la "niveluri parametrice de prag" pentru sistemul de evaluare şi atestare a echipamentelor în vederea emiterii "Raportului de inspecţie tehnică" de către entitatea care a realizat inspecţia tehnică.

I.1.4. Asigurarea menţinerii parametrilor de lucru ai echipamentelor tehnologice la "niveluri de prag" pe întreaga durată de viaţă a acestora, printr-un sistem de mentenanţă special implementat. Sistemul de mentenanţă care va fi implementat va conţine obligatoriu un control riguros al calităţii intervenţiilor asupra echipamentelor tehnologice, mai cu seamă la intervenţia asupra sistemelor de control al parametrilor de lucru.

I.2. CONŢINUT Procedura de inspecţie tehnică cuprinde metode de analiză şi evaluare, după cum urmează:

I.3. DOMENIU DE APLICARE Procedura de inspecţie tehnică se referă la echipamentele tehnologice pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale (excavatoare, încărcătoare, buldozere, scarificatoare, autoscrepere, autogredere, compactoare) având ca scop efectuarea unitară a inspecţiilor de evaluare a stării tehnice şi a capabilităţii acestora de a efectua lucrări de calitate.

Procedura de inspecţie tehnică se adresează operatorilor economici în scopul verificării, menţinerii şi evaluării capabilităţii echipamentelor tehnologice de construcţii aflate în exploatare la nivelul de performanţă specificat în documentaţia tehnică a maşinii.

Procedura de inspecţie tehnică conţine reguli operaţionale de analiză şi evaluare, cu finalizare printr-un document denumit "Raport de inspecţie tehnică".

Inspecţia tehnică poate fi efectuată de entităţi care respectă cerinţele din SR EN ISO/CEI 17020:2012 - Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru funcţionarea diferitelor tipuri de organisme care efectuează inspecţii.

I.4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Documentele de referinţă care au stat la baza elaborării procedurii de inspecţie tehnică sunt enumerate în ANEXA 10 la prezenta procedură.

I.5. DEFINIŢII În cuprinsul prezentei proceduri se utilizează următorii termeni, cu definiţiile aferente: ● Inspecţie tehnică - un proces complex în care se realizează examinarea unui proiect al unui produs, examinarea unui produs, a unui serviciu, a unui proces sau al unei fabrici şi stabilirea conformităţii lor cu cerinţele specifice sau, pe baza unei judecăţi profesionale, cu cerinţele generale.

La inspecţia tehnică se realizează evaluarea prin observare şi judecare, însoţite după caz, de măsurare sau de încercare. ● Valoare de prag - valoarea maximă sau minimă a unei mărimi asociate unei caracteristici tehnice sau tehnologice a unui echipament (determinată după un anumit procedeu de măsurare), permiţând compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură şi peste, sau sub care, nu se poate trece. Valorile de prag se pot exprima prin valori absolute şi relative. Valorile de prag pot fi cu sau fără abateri. ● Nivel tehnic de capabilitate - însuşire a unui echipament de a fi capabil să execute operaţii tehnologice la un nivel de performanţă stabilit, cu respectarea cerinţelor de calitate şi a cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate în muncă care îi sunt aplicabile. ● Nivel parametric de prag - valoarea maximă sau minimă a unui parametru peste, sau sub care, nivelul tehnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzător. ● Echipament tehnologic - reprezintă totalitatea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor complexe, scule, unelte, dispozitive, aparate, folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor de construcţii. ● Excavator cu o cupă - maşină de construcţii cu acţiune ciclică, utilizată la dislocarea din masiv a terenurilor, precum şi la preluarea şi depunerea excavaţiei într-un mijloc de transport sau în grămadă. ● Încărcător - maşină de construcţii destinată lucrărilor de încărcare - descărcare a pământului, materialelor granulare şi pulverulente, minereurilor etc. De asemenea, aceste maşini se mai utilizează pentru lucrări de săpare la suprafaţă pe o adâncime mică. ● Buldozer - maşină de construcţii utilizată la lucrări de nivelare a terenurilor, la repartizarea uniformă a pământului descărcat din mijloace de transport etc. ● Scarificator - echipament auxiliar montat pe o altă maşină de construcţii (buldozer, autogreder etc.) care este destinat la afânarea pământurilor tari şi a rocilor relativ slabe, care nu pot fi săpate direct. ● Autogreder - maşină de construcţii (autopropulsată) pentru săparea şi transportul pământului având organ de lucru tip lamă care poate fi orientabilă în plan orizontal, vertical, cât şi deplasabilă în lateral. ● Autoscreper - maşină de construcţii (autopropulsată) care execută simultan mai multe operaţii tehnologice în frontul de lucru, precum: săparea, încărcarea, transportul, aşternerea, compactarea parţială şi nivelarea pământului. ● Echipament tehnologic pentru compactat - maşină care compactează materiale, ca de exemplu anrocamente, suprafeţe de pământ sau mixturi asfaltice/învelişuri bituminoase, prin acţiunea de cilindrare prin rulare, batere sau vibrare a organului de lucru. Aceste echipamente tehnologice pot fi autopropulsate, tractate, montate pe altă maşină ca echipament complementar sau cu post de conducere la sol. Organul de lucru poate fi alcătuit din rulouri (tamburi) netede (statice/vibratoare), profilate sau roţi. Din gama miniechipamentelor de compactat se disting: minicompactoarele, plăcile şi maiurile vibratoare.

● Compactare - procesul fizico-mecanic prin care, sub influenţa acţiunii unui lucru mecanic, transmis din exterior, se realizează întrepătrunderea prin aşezarea particulelor fazei solide, cu implicaţii asupra reducerii fazei lichide şi gazoase din componenţa amestecului eterogen. ● Compactare statică - procesul de compactare realizat prin rulare, cu ajutorul unor tamburi sau pneuri, forţa de apăsare exercitată fiind greutatea repartizată pe axa tamburilor sau a pneurilor. ● Compactare dinamică - procesul de compactare, în care, la forţa de apăsare exercitată (datorată greutăţii proprii pe punte) se adaugă şi o forţă dinamică generatoare de vibraţii sau şocuri. ● Grad de compactare - mărime adimensională ce reprezintă raportul procentual dintre greutatea specifică în stare îndesată efectiv realizată a materialului procesat în timpul compactării supus apoi procesului de uscare şi greutatea specifică în stare uscată a aceluiaşi material.

Echipamentele tehnologice la care se face referire în text, conform HG nr. 2139/2004, fac parte din clasa 2.1.20 (Maşini şi Utilaje pentru construcţii).

I.6. DOCUMENTE REZULTATE ÎN PROCESUL DE INSPECŢIE TEHNICĂ În cadrul procesului de inspecţie tehnică se va întocmi un dosar, care va cuprinde, următoarele documente: ● Documentul prin care se solicită inspecţia (cerere, notă de comandă etc.); ● Documentele de referinţă:

Capitolul II

Concept procedural, organizarea inspecţiei tehnice II.1. CONCEPTUL PROCEDURAL AL INSPECŢIEI TEHNICE Procedura de inspecţie tehnică este concepută astfel încât să poată fi verificate următoarele aspecte: a. Starea tehnică a echipamentului (maşinii) pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale.

Inspecţia stării tehnice va cuprinde:

Examinarea maşinii constă în efectuarea următoarele activităţi:

Măsurarea şi determinarea principalilor parametri, stabilirea valorilor de prag, stabilirea abaterilor parametrilor tehnici şi funcţionali. c. Îndeplinirea cerinţelor de securitate şi mediu. d. Stabilirea rezultatelor inspecţiei tehnice.

În Anexa la Raportul de inspecţie, la punctul D, se precizează dacă cerinţele din procedura de inspecţie tehnică stabilite pentru maşină (utilaj, echipament, subansamblu etc.) sunt îndeplinite, în vederea demonstrării capabilităţii acesteia de a răspunde cerinţelor tehnice şi tehnologice pentru realizarea unor lucrări de calitate care să răspundă cerinţelor esenţiale prevăzute în directive, standarde, normative, specificaţii tehnice, etc.

II.2. ORGANIZAREA INSPECŢIEI TEHNICE Inspecţia tehnică cuprinde următoarele etape: a. Prezentarea echipei de inspecţie conducerii societăţii solicitante sau reprezentantului acesteia, în calitate de beneficiar al inspecţiei tehnice, ce deţine echipamentul (pentru executarea, profilarea şi finisarea lucrărilor de pământ specifice la drumuri, aeroporturi şi fundaţii speciale). b. Efectuarea instructajului introductiv general echipei de inspecţie tehnică, de către persoana desemnată de beneficiar, conform dispoziţiilor Legii nr. 319/2006. c. Desfăşurarea inspecţiei tehnice în prezenţa persoanei împuternicite de conducerea societăţii solicitante (beneficiar). d. Semnarea angajamentului deontologic de către membrii echipei de inspecţie, înaintea începerii inspecţiei tehnice propriu-zise, în prezenţa persoanei împuternicite de către beneficiar. Verificarea dosarului de produs referitor la documentele depuse de beneficiar (cerere, chestionar de autoevaluare şi documentaţia tehnică - în limba română). Verificarea îndeplinirii condiţiilor contractuale (contract semnat, avans plătit etc.). e. Informarea în manieră succintă a beneficiarului de către şeful echipei de inspecţie tehnică cu privire la modalitatea de desfăşurare a inspecţiei tehnice, a obiectivelor urmărite în cadrul inspecţiei şi prezentarea conţinutului Raportului de inspecţie tehnică. f. Consemnarea în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, pe parcursul sau la sfârşitul activităţii de inspecţie, a rezultatelor constatate de către echipă, precizând, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă". g. Completarea cu rezultatele măsurărilor şi cu valorile determinate prin calcul efectuate de către echipa de inspecţie în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. h. Prezentarea concluziilor inspecţiei tehnice şi semnarea Raportului de inspecţie tehnică de către membrii echipei de inspecţie.

Capitolul III

Verificarea stării tehnice a maşinilor, Măsurarea/determinarea parametrilor tehnici şi funcţionali, Verificarea îndeplinirii principalelor cerinţelor de securitate şi mediu, Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică III.1. VERIFICAREA STĂRII TEHNICE A MAŞINILOR Pentru verificarea stării tehnice a maşinilor, acestea trebuie să fie complet echipate conform documentaţiei tehnice, după cum urmează:

A. Excavator cu o cupă care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a excavatoarelor cu o cupă se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică, sistemul de deplasare şi sistemul de ghidare (acolo unde este cazul) pentru realizarea săpării (senzori, ghidare optică sau GPS), sistemul de rotire a platformei superioare (integritatea transmisiei dinţată finală pinion-coroană dinţată, integritatea organelor de sprijin ale părţii rotitoare, sistemul de frânare, sistemul de blocare a platformei), sistemul de calare (placa de rezemare, suduri, articulaţii, bolţuri etc.); ● echipamentul de lucru - cupă dreaptă şi inversă (braţul, mânerul, cupa, suduri, articulaţii, bolţuri, dinţii cupei şi prinderile acestora, integritatea sistemului de basculare a cupei); echipamentul de lucru - draglina (braţul, cupa, suduri, articulaţii, bolţuri, role, cabluri de acţionare a cupei, lanţuri cupă, dinţii cupei şi prinderile acestora, integritatea dispozitivului de ghidare a cablului de tracţiune, integritatea sistemului de basculare a cupei); echipamentul de lucru - cu braţ telescopic (tronson de bază al braţului, tronson de vârf al braţului, cupa, suduri, articulaţii, bolţuri, role, dinţii cupei şi prinderile acestora, integritatea sistemului de acţionare a cupei, integritatea sistemului de rotire în jurul axei longitudinale, integritatea sistemului de telescopare); ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a maşinii la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

B. Buldozer (opţional cu echipament scarificator) care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a buldozerului se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea următoarelor subansambluri funcţionale şi tehnologice: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică; ● echipamentul de lucru - buldozer (jugul de susţinere, suduri, articulaţii, bolţuri, cuţitele lamei şi prinderile acestora, fixarea la şasiul tractorului); ● echipamentul de lucru - scarificator (structură portantă, suduri, articulaţii, bolţuri, dinţii de scarificare şi prinderile acestora, fixarea la şasiul tractorului); ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a întregului echipament în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru (lamă de buldozer şi echipament de scarificat, unde este cazul) şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

C. Autogreder care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a autogrederului se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică, sistemul de deplasare şi sistemul de ghidare (acolo unde este cazul) pentru realizarea procesului tehnologic (senzori, ghidare optică sau GPS); ● echipamentul de lucru - greder (cadrul de tracţiune, suduri, articulaţii, bolţuri, cuţitele lamei şi prinderile acestora, sistem de manevrare pe verticală a lamei, sistem de deplasare laterală a lamei, sistem de rotire a lamei în plan orizontal, sistem de rotire a lamei în plan vertical); echipamentul de lucru - buldozer (cadrul de susţinere a lamei, suduri, articulaţii, bolţuri, lama, cuţitele lamei şi prinderile acestora, sistemul de reglare a lamei, fixarea la cadrul principal); echipamentul de lucru - scarificator (structura portantă, suduri, articulaţii, bolţuri, dinţii de scarificare şi prinderile acestora, fixarea la şasiu); ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a maşinii la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

D. Autoscreper care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a autoscreperului se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică, sistemul de deplasare şi sistemul de ghidare (acolo unde este cazul) pentru realizarea procesului tehnologic; ● echipamentul de lucru (cu benă, cu elevator, cu şnec); ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a maşinii la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

E. Încărcător care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a încărcătorului se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică, sistemul de deplasare şi sistemul de ghidare (acolo unde este cazul) pentru realizarea procesului tehnologic (senzori, GPS etc.); ● echipamentul de lucru (cupă de încărcare); ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a maşinii la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

F. Compactoare pentru pământ (compactoare statice, compactoare vibratoare, compactoare mixte, compactoare pe pneuri, plăci vibratoare, maiuri vibratoare) F.1. Compactoare cu rulouri statice, cu rulouri vibratoare, cu rulouri profilate, cu roţi sau mixte care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a compactorului se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare, transmisia şi instalaţia hidraulică; ● echipamentul de lucru (rulouri metalice sau/şi roţi) cu sistemul de vibrare, instalaţia de stropire, sistemul de lestare, instalaţia de aer comprimat; ● sistemul de amortizare a vibraţiilor; ● postul de conducere cu aparatura de comandă şi monitorizare a procesului tehnologic. b. verificarea funcţională şi tehnologică a maşinii la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru (rulouri metalice netede, profilate, pneuri) şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

F.2. Placa vibratoare compactoare care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a plăcii compactoare se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● grupul de acţionare şi transmisia; ● echipamentul de lucru cu sistemul de vibrare, mânerul, instalaţia de stropire (unde este cazul); ● sistemul de amortizare a vibraţiilor; ● aparatura de comandă (de la distanţă, unde este cazul). b. verificarea funcţională şi tehnologică a echipamentului la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

F.3. Mai vibrator compactor care trebuie să aibă în compunere următoarele:

Pentru verificarea stării tehnice a maiului vibrator se desfăşoară următoarele activităţi: a. evaluarea funcţională a subansamblurilor principale funcţionale şi tehnologice, cum sunt: ● motorul de acţionare, transmisia mecanismului de batere; ● echipamentul de lucru cu sistemul de vibrare; ● sistemul de amortizare a vibraţiilor; ● aparatura de comandă. b. verificarea funcţională şi tehnologică a echipamentului la funcţionarea în gol şi în sarcină ● verificarea capabilităţii tehnologice în frontul de lucru şi a atingerii parametrilor de prag; ● măsurarea/determinarea principalilor parametri ai organului de lucru şi evaluarea acestora în raport cu valorile din cartea tehnică şi "valorile de prag" stabilite, pentru:

III.2. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A EXCAVATORULUI CU O CUPĂ III.2.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a excavatorului cu o cupă Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a excavatorului cu o cupă va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică, cât şi funcţionalitatea, şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor folosi: cartea tehnică, SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 5+A1:2009 etc.

III.2.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor sunt realizate vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme, şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea motorului şi a sistemelor componente ale motorului.

Motorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi a aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.6. Inspecţia tehnică a sistemului de deplasare pe şenile sau pe roţi Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a sistemului de deplasare al maşinilor constau, în principal, din verificări efectuate la roţile masive din cauciuc, la roţile cu pneuri, la şenile, role de susţinere, roţile de întoarcere a şenilelor şi la roţile motoare.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de deplasare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.7. Inspecţia tehnică a mecanismului de rotire a platformei superioare Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de rotire sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.8. Inspecţia tehnică a sistemului de calare Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de calare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.9. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - cupă dreaptă şi inversă Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească acest echipament de lucru sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.10. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - draglină Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească acest echipament de lucru sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.11. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru cu braţ telescopic Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească acest echipament de lucru sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.12. Inspecţia tehnică a postului de conducere La inspecţia tehnică a postului de conducere se au în vedere următoarele componente:

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească postul de conducere din punct de vedere al accesului, respectiv al ergonomiei sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.2.13. Inspecţia tehnică privind parametrii tehnici şi funcţionali. Măsurarea şi determinarea parametrilor principali Pentru a constata dacă excavatorul cu o cupă şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos.

Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. În cazul în care "valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare" depăşeşte valorile de prag, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474-5+A1:2009, SR EN 474- 5+A1:2009 etc.). a. Măsurarea unghiului de rotire al platformei superioare Se cere operatorului să execute cel puţin două rotaţii complete în gol (cupa goală) şi în sarcină (cupa plină). Dacă platforma excavatorului realizează acest lucru, se va consemna valoarea "peste 360" grade în raportul de inspecţie. b. Măsurarea vitezei maxime de deplasare Dacă excavatorul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la viteza maximă din ultima treaptă de viteze, la turaţia motorului precizată de producător.

Viteza de deplasare se determină astfel:

Viteza "V" se determină cu relaţia:

2S V = ───────────── , în km/h. [t(1) + t(2)] Valoarea determinată se înscrie în Raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. c. Măsurarea vitezei maxime de rotire a platformei Aceasta se determină cu cupa goală. Se trasează pentru referinţă un reper pe platforma fixă şi altul pe platforma rotitoare şi cu ajutorul unui cronometru se măsoară timpul "t" de efectuare a unui număr "R" de rotaţii complete. Va trebui ca N > 5.

Viteza de rotaţie "n" se determină cu relaţia: n [rot/min] = R [rot] / t [min].

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. d. Raza maximă de săpare se măsoară între axa de rotire a platformei şi dinţii cupei aflată în poziţia de săpare în planul orizontal ce trece prin articulaţia braţului la platformă. Dacă valoarea acesteia variază cu până la ±20 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. e. Adâncimea maximă de săpare este distanţa dintre planul orizontal al solului pe care se află excavatorul şi vârful dinţilor cupei, cu braţul coborât (închis) la maxim şi mânerul aflat în poziţia verticală. Dacă valoarea acesteia variază cu până la ±20 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. f. Înălţimea maximă de săpare este distanţa dintre planul orizontal al solului şi vârful dinţilor cupei, cu braţul şi mânerul ridicate (deschise) la maximum. Dacă valoarea acesteia variază cu până la ±20 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. g. Înălţimea maximă de descărcare este distanţa dintre planul orizontal al solului pe care se află excavatorul şi vârful dinţilor cupei, cu braţul şi mânerul ridicate la maximum şi cupa întoarsă în jos în poziţia de descărcare. Dacă valoarea acesteia variază cu până la ±20 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. h. Măsurarea lăţimii cupei Lăţimea cupei se măsoară la nivelul cuţitului cupei, între extremităţile acestuia. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±10 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. i. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă Documentul de referinţă utilizat pentru determinarea nivelurilor acustice este SR EN ISO 3744:2011.

Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel:

În anexa nr. 2 se trece valoarea zgomotului mediu echivalent "L(mediu.echiv)" obţinut cu relaţia: [Lechiv.s + Lechiv.d] L(mediu.echiv) = ───────────────────── , în dB(A).

2 j. Măsurarea nivelului de vibraţii la postul de comandă Documentele de referinţă sunt: SR EN ISO 5349/1:2003 şi SR EN ISO 5349/2:2003.

III.2.14 Rezultatele inspecţiei tehnice În urma activităţilor operaţionale la inspecţia tehnică se precizează dacă cerinţele din procedură sunt/nu sunt îndeplinite.

În cadrul inspecţiei tehnice se constată eventualele neconformităţi şi se dispune înlăturarea acestora, stabilindu-se măsuri de remediere, cu termene şi responsabilităţi. Constatarea eliminării neconformităţilor se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică.

III.3. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A BULDOZERULUI III.3.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a buldozerului Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a buldozerului va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Când subansamblul inspectat tehnic este conform, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, rezultatul final este conformitate.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică, SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 2+A1:2009 etc.

III.3.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor sunt realizate vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme, şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea motorului şi a sistemelor componente ale motorului.

Motorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi a aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.6. Inspecţia tehnică a sistemului de deplasare pe şenile sau pe roţi Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a sistemului de deplasare al maşinilor constau, în principal, din verificări efectuate la roţile masive din cauciuc, la roţile cu pneuri, la şenile, role de susţinere, roţile de întoarcere a şenilelor şi la roţile motoare.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de deplasare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.7. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - buldozer Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Echipamentul de buldozer trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.8. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - scarificator Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate în cazul în care:

III.3.9. Inspecţia tehnică a postului de conducere La inspecţia tehnică a postului de conducere se au în vedere următoarele componente:

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească postul de conducere din punct de vedere al accesului, respectiv al ergonomiei sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.3.10. Inspecţia tehnică privind parametrii tehnici şi funcţionali. Măsurarea şi determinarea parametrilor principali Pentru a constata dacă buldozerul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos.

Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. În cazul în care "valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare" depăşeşte valorile de prag, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 2+A1:2009 etc.). a. Măsurarea lungimii lamei de buldozer Lungimea lamei de buldozer se măsoară la nivelul cuţitului lamei, între extremităţile acestuia. Dacă valoarea găsită ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 mm faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. b. Măsurarea înălţimii lamei de buldozer Înălţimea lamei de buldozer, se măsoară pe verticală, de la planul orizontal pe care este aşezată lama până la partea superioară a acesteia. Dacă valoarea măsurată ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±8 mm faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. c. Măsurarea adâncimii maxime de lucru a lamei de buldozer Adâncimea maximă de lucru a lamei se măsoară în plan vertical, ca distanţa dintre planul orizontal pe care se află utilajul şi amprenta lăsată de lamă în sol, când aceasta este coborâtă la maximum. Dacă valoarea măsurată ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 mm faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. d. Măsurarea înălţimii maxime de lucru a lamei de buldozer Înălţimea maximă de lucru a lamei se măsoară în plan vertical, cu lama ridicată la maximum, de la planul orizontal pe care este aşezat buldozerul până la muchia cuţitului lamei. Măsurarea se face în planul vertical, median al lamei (ce trece prin articulaţia acesteia la jug). Dacă valoarea măsurată ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 mm faţă de valoarea din documentaţie, aceasta se consideră conformă. e. Măsurarea unghiului de rotire a lamei în plan orizontal Unghiul de rotire a lamei în plan orizontal se măsoară cu raportorul, în plan orizontal, între linia marcată de-a lungul muchiei cuţitului, când lama este dreaptă (perpendiculară pe axa longitudinală a utilajului) şi linia marcată de muchia cuţitului, când lama este rotită la maximum. Dacă valoarea citită, ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 faţă de valoarea din documentaţie, aceasta se consideră conformă.

f. Măsurarea adâncimii de scarificare Adâncimea de scarificare se măsoară pe verticală ca adâncime a amprentei lăsată în sol de dintele central de scarificare, când utilajul lucrează pe o suprafaţă plană cu echipamentul coborât la maximum. Dacă valoarea găsită ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±10 mm faţă de valoarea din documentaţie, aceasta se consideră conformă. g. Măsurarea lăţimii de scarificare Lăţimea de scarificare se măsoară între extremităţile active ale dinţilor marginali. Dacă valoarea acesteia ± incertitudinea de măsurare, variază cu până la ±15 mm faţă de valoarea din documentaţie, aceasta se consideră conformă. h. Măsurarea vitezei minime de deplasare Dacă utilajul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la viteza maximă din prima treaptă de viteză, la turaţia motorului precizată în cartea tehnică, de producător.

Viteza de deplasare se determină astfel:

2S V = ───────────── , în km/h. [t(1) + t(2)] Valoarea determinată se înscrie în Raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. i. Măsurarea vitezei maxime de deplasare Viteza maximă de deplasare se determină la deplasarea în ultima treaptă de viteze, la turaţia motorului precizată în cartea tehnică. Se procedează ca la punctul h. j. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă Documentul de referinţă utilizat pentru determinarea nivelurilor acustice este SR EN ISO 3744:2011. Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel:

În anexa nr. 2 se trece valoarea zgomotului mediu echivalent "L(mediu.echiv)" obţinut cu relaţia:

L(echiv.s) + L(echiv.d) L(mediu.echiv) = ─────────────────────── , în dB(A).

2 k. Măsurarea nivelului de vibraţii la postul de comandă Documentele de referinţă sunt: SR EN ISO 5349/1:2003 şi SR EN ISO 5349/2:2003.

III.3.11 Rezultatele inspecţiei tehnice În urma activităţilor operaţionale la inspecţia tehnică se precizează dacă cerinţele din procedură sunt/nu sunt îndeplinite.

În cadrul inspecţiei tehnice se constată eventualele neconformităţi şi se dispune înlăturarea acestora, stabilindu-se măsuri de remediere, cu termene şi responsabilităţi. Constatarea eliminării neconformităţilor se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică.

III.4. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A AUTOGREDERULUI III.4.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a autogrederului Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a autogrederului va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Când subansamblul inspectat tehnic este conform, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, rezultatul final este conformitate.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică, SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 8+A1:2009 etc.

III.4.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor sunt realizate vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme, şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea motorului şi a sistemelor componente ale motorului.

Motorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi a aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.6. Inspecţia tehnică a sistemului de deplasare Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a sistemului de deplasare al maşinilor constau, în principal, din verificări efectuate la roţile masive din cauciuc, la roţile cu pneuri, la şenile, role de susţinere, roţile de întoarcere a şenilelor şi la roţile motoare.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de deplasare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.7. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - greder Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească echipamentul de greder sunt următoarele:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

În cazul autogrederelor, la postul de conducere se află montate sisteme de control automat care au rolul de a identifica, măsura şi corecta în mod automat, in situ, parametrii esenţiali ai procesului tehnologic. Cu ajutorul acestor sisteme automate de comandă şi control sunt monitorizaţi parametrii esenţiali de lucru ai autogrederului, precum poziţia lamei (prin unghiul de înclinare şi înălţimea de ridicare) şi cota de execuţie finală a terasamentului. La inspecţia sistemelor automate pentru monitorizarea parametrilor de proces, acestea trebuie să fie în stare de funcţionare. Valorile acestor parametri trebuie să poată fi uşor citiţi şi/sau stocaţi.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.8. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - buldozer Cerinţele sunt identice ca la paragraful anterior, cu precizarea că în locul cadrului de tracţiune avem cadrul de susţinere a lamei şi că sistemul de reglare a lamei se limitează la ridicarea şi coborârea acestuia.

III.4.9. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru - scarificator În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate în cazul în care:

III.4.10. Inspecţia tehnică a postului de conducere La inspecţia tehnică a postului de conducere se au în vedere următoarele componente:

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească postul de conducere din punct de vedere al accesului, respectiv al ergonomiei sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.4.11. Inspecţia tehnică privind parametrii tehnici şi funcţionali. Măsurarea şi determinarea parametrilor principali Pentru a constata dacă autogrederul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos.

Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. În cazul în care "valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare" depăşeşte valorile de prag, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 8+A1:2009 etc.). a. Măsurarea lungimii lamei Lungimea lamei se măsoară la nivelul cuţitului lamei, între extremităţile acestuia. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±10 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. b. Măsurarea înălţimii lamei Înălţimea lamei, se măsoară pe verticală, de la planul orizontal pe care este aşezată lama până la partea superioară a acesteia. Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±8 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. c. Măsurarea unghiului de rotire al lamei în plan orizontal Unghiul de rotire a lamei în plan orizontal se măsoară cu raportorul, în plan orizontal, între linia marcată de-a lungul muchiei cuţitului, când lama este dreaptă (perpendiculară pe axa longitudinală a utilajului) şi linia marcată de muchia cuţitului, când lama este rotită la maximum. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±1° (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. d. Măsurarea unghiului de rotire al lamei în plan vertical Acesta se măsoară folosind nivela optică de unghi, astfel:

Se determină apoi unghiul maxim de rotire "ι" cu relaţia: ι = ι(2) ± ι(1) alegând semnul + sau - funcţie de orientarea unghiului ι(1).

Dacă valoarea ι ± incertitudinea de măsurare variază cu până la ±1° faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. e. Măsurarea adâncimii de săpare a lamei Aceasta se măsoară în plan vertical ca fiind distanţa dintre planul orizontal pe care se află utilajul şi amprenta lăsată de lamă în sol, când aceasta este coborâtă la maximum. Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±10 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. f. Măsurarea adâncimii de scarificare Adâncimea de scarificare se măsoară pe verticală ca fiind adâncimea amprentei lăsată în sol de dintele central de scarificare, când utilajul lucrează pe o suprafaţă plană cu echipamentul coborât la maximum.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±10 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. g. Măsurarea lăţimii de scarificare Lăţimea de scarificare se măsoară între extremităţile active ale dinţilor marginali. Dacă valoarea acesteia variază cu până la ±15 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. h. Măsurarea vitezei maxime de deplasare Dacă autogrederul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la viteza maximă din ultima treaptă de viteze, la turaţia motorului precizată de producător.

Viteza de deplasare se determină astfel:

Viteza "V" se determină cu relaţia:

2S V = ──────────── , în km/h. t(1) + t(2) Valoarea determinată se înscrie în Raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. i. Determinarea razei minime de virare Pentru determinarea razei minime de viraj, utilajul amplasat pe o platformă va executa o mişcare de rotaţie completă după care se va opri. Se măsoară cu ajutorul unei rulete diametrul cercului interior materializat de amprenta lăsată de pneuri.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±10 mm (inclusiv) faţă de valoarea dată în cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. j. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă Documentul de referinţă utilizat pentru determinarea nivelurilor acustice este SR EN ISO 3744:2011. Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel:

În anexa nr. 2 se trece valoarea zgomotului mediu echivalent "L(mediu.echiv)" obţinut cu relaţia:

L(echiv.s) + L(echiv.d) L(mediu.echiv) = ─────────────────────── , în dB(A).

2 k. Măsurarea nivelului de vibraţii la postul de comandă Documentele de referinţă sunt: SR EN ISO 5349/1:2003 şi SR EN ISO 5349/2:2003.

III.4.12. Rezultatele inspecţiei tehnice În urma activităţilor operaţionale la inspecţia tehnică se precizează dacă cerinţele din procedură sunt/nu sunt îndeplinite.

În cadrul inspecţiei tehnice se constată eventualele neconformităţi şi se dispune înlăturarea acestora, stabilindu-se măsuri de remediere, cu termene şi responsabilităţi. Constatarea eliminării neconformităţilor se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică.

III.5. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A AUTOSCREPERULUI III.5.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a autoscreperului Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a autoscreperului va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Când subansamblul inspectat tehnic este conform, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, rezultatul final este conformitate.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică, SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 7+A1:2009 etc.

III.5.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor sunt realizate vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme, şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea motorului şi a sistemelor componente ale motorului.

Motorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi a aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.6. Inspecţia tehnică a sistemului de deplasare Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a sistemului de deplasare al maşinilor constau, în principal, din verificări efectuate la roţile masive din cauciuc, la roţile cu pneuri, la şenile, role de susţinere, roţile de întoarcere a şenilelor şi la roţile motoare.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de deplasare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.7. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească echipamentul de greder sunt următoarele:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.8. Inspecţia tehnică a postului de conducere La inspecţia tehnică a postului de conducere se au în vedere următoarele componente:

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească postul de conducere din punct de vedere al accesului, respectiv al ergonomiei sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.5.9. Inspecţia tehnică privind parametrii tehnici şi funcţionali. Măsurarea şi determinarea parametrilor principali Pentru a constata dacă autoscreperul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos.

Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. În cazul în care "valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare" depăşeşte valorile de prag, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474-1+A1:2009, SR EN 474- 7+A1:2009 etc.). a. Măsurarea lungimii lamei benei Lungimea lamei benei se măsoară la nivelul cuţitului lamei, între extremităţile acestuia.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±10 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. b. Măsurarea înălţimii lamei benei Înălţimea lamei, se măsoară pe verticală, de la planul orizontal pe care este aşezată lama până la partea superioară a acesteia.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±10 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. c. Măsurarea adâncimii de săpare a lamei benei Aceasta se măsoară în plan vertical ca fiind distanţa dintre planul orizontal pe care se află utilajul şi amprenta lăsată de lamă în sol, când aceasta este coborâtă la maximum.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±8 mm (inclusiv) ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. d. Măsurarea unghiului de înclinare a elevatorului (la screpere cu elevator) Acesta se măsoară folosind nivela optică de unghi, astfel:

Se determină apoi unghiul de înclinare "ι" cu relaţia: ι = ι(2) ± ι(1) alegând semnul + sau - funcţie de orientarea unghiului ι(1).

Dacă valoarea ι ± incertitudinea de măsurare variază cu până la ±10 faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. e. Măsurarea vitezei lanţului cu racleţi (la screperele cu elevator) Viteza lanţului cu racleţi se determină la turaţia motorului precizată de producător, fără pământ pe racleţi, astfel:

V = (pi)nr/30, în m/s.

Valoarea determinată se înscrie în raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. f. Măsurarea vitezei de deplasare a peretelui mobil din interiorul benei (la screperele cu descărcare forţată) Se face verificarea cu bena goală. Viteza de deplasare se determină astfel:

2S V = ─────────── , în m/s. t(1) + t(2) Valoarea determinată se înscrie în raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. g. Măsurarea turaţiei axului şnecului (la screperele cu şnec) Determinarea se face fără pământ pe racleţi, astfel:

Valoarea determinată se înscrie în raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, aceasta se consideră conformă. h. Măsurarea razei minime de virare Raza minimă de virare se măsoară la nivelul pneurilor, la colţul interior al cupei sau al şasiului, în funcţie de locul precizat ca parametru în cartea tehnică. Pentru determinarea razei minime de viraj, autoscreperul amplasat pe o platformă va executa o mişcare de rotaţie completă după care se va opri. După amprentele lăsate se determină centrul cercului şi apoi de la acesta se măsoară distanţa la pneurile interioare, la colţul interior al cupei sau la colţul interior al şasiului.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±50 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. i. Măsurarea vitezei maxime de deplasare Dacă autoscreperul are mai multe trepte de viteze, se face verificarea la viteza maximă din ultima treaptă de viteze, la turaţia motorului precizată de producător.

Viteza de deplasare se determină astfel:

2S V = ─────────── , în km/h. t(1) + t(2) Valoarea determinată se înscrie în Raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică. Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. j. Determinarea razei minime de virare Raza minimă de virare se măsoară la nivelul pneurilor, la colţul interior al cupei sau al şasiului, în funcţie de locul precizat ca parametru în cartea tehnică. Pentru determinarea razei minime de viraj, autoscreperul amplasat pe o platformă va executa o mişcare de rotaţie completă după care se va opri. După amprentele lăsate se determină centrul cercului şi apoi de la acesta se măsoară distanţa la pneurile interioare, la colţul interior al cupei sau la colţul interior al şasiului.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±50 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. k. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă Documentul de referinţă utilizat pentru determinarea nivelurilor acustice este SR EN ISO 3744:2011.

Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel:

În anexa nr. 2 se trece valoarea zgomotului mediu echivalent "L(mediu.echiv)" obţinut cu relaţia:

L(echiv.s) + L(echiv.d) L(mediu.echiv) = ───────────────────────── , în dB(A).

2 l. Măsurarea nivelului de vibraţii la postul de comandă Documentele de referinţă sunt: SR EN ISO 5349/1:2003 şi SR EN ISO 5349/2:2003.

III.5.10 Rezultatele inspecţiei tehnice În urma activităţilor operaţionale la inspecţia tehnică se precizează dacă cerinţele din procedură sunt/nu sunt îndeplinite.

În cadrul inspecţiei tehnice se constată eventualele neconformităţi şi se dispune înlăturarea acestora, stabilindu-se măsuri de remediere, cu termene şi responsabilităţi. Constatarea eliminării neconformităţilor se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică.

III.6. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A ÎNCĂRCĂTORULUI III.6.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a încărcătorului Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a încărcătorului va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Când subansamblul inspectat tehnic este conform, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, rezultatul final este conformitate.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică, SR EN 474-1:2006+A1:2009, SR EN 474- 3:2006+A1:2009 etc.

III.6.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor sunt realizate vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme, şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea motorului şi a sistemelor componente ale motorului.

Motorul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi a aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.6. Inspecţia tehnică a sistemului de deplasare pe şenile sau pe roţi Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a sistemului de deplasare al maşinilor constau, în principal, din verificări efectuate la roţile masive din cauciuc, la roţile cu pneuri, la şenile, role de susţinere, roţile de întoarcere a şenilelor şi la roţile motoare.

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de deplasare sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.7. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Echipamentul de încărcător trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.8. Inspecţia tehnică a postului de conducere La inspecţia tehnică a postului de conducere se au în vedere următoarele componente:

Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească postul de conducere din punct de vedere al accesului, respectiv al ergonomiei sunt:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.6.9. Inspecţia tehnică privind parametrii tehnici şi funcţionali. Măsurarea şi determinarea parametrilor principali Pentru a constata dacă buldozerul şi-a păstrat capabilitatea tehnologică se măsoară şi se determină, cel puţin, parametrii de mai jos.

Valorile măsurate şi incertitudinile de măsurare se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. În cazul în care "valoarea măsurată + incertitudinea de măsurare" depăşeşte valorile de prag, responsabilitatea utilizării echipamentului tehnologic revine beneficiarului. Evaluarea se face având ca document de referinţă cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474-1:2006+A1:2009, SR EN 474-3:2006+A1:2009 etc.). a. Măsurarea lăţimii cupei Lăţimea cupei se măsoară între extremităţile cuţitului sau dinţilor marginali ai cupei.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±10 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. b. Măsurarea unghiului de basculare a cupei la descărcare Unghiul de basculare a cupei în poziţia de descărcare este unghiul dintre peretele inferior al cupei şi planul orizontal, când cupa se află ridicată la înălţimea maximă şi este basculată complet pentru descărcare, iar utilajul se află pe un plan orizontal. Măsurarea se face folosind nivela optică de măsurare a unghiurilor.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±10 (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. c. Măsurarea înălţimii maximă de descărcare Înălţimea maximă de descărcare este distanţa de la planul orizontal, pe care se află încărcătorul, la cuţitul (dinţii) cupei cu cupa aflată în poziţia de descărcare, complet basculată.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±20 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. d. Măsurarea distanţei de descărcare Distanţa maximă de descărcare este distanţa dintre planul vertical tangent la pneurile din faţă şi planul vertical al extremităţii cuţitului (dinţilor) cupei aflată în poziţia descrisă la pct. C de mai sus.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±20 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. e. Măsurarea adâncimii maxime de săpare Coborârea maximă sub nivelul solului este distanţa dintre planul orizontal al solului, pe care stă încărcătorul şi cuţitul (dinţii) cupei aflată la adâncimea maximă de săpare, în poziţia cu peretele inferior orizontal (cuţitul în plan orizontal).

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±8 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă f. Măsurarea vitezei maxime de deplasare Viteza maximă de deplasare se determină la deplasarea în ultima treaptă de viteze, la turaţia motorului precizată în cartea tehnică, de producător.

Viteza de deplasare se determină astfel:

2S V = ──────────── , în km/h. t(1) + t(2)] Valoarea determinată se înscrie în Raportul de inspecţie tehnică. Această valoare se compară cu valoarea din cartea tehnică.

Dacă valoarea găsită variază cu până la ±5% (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. g. Măsurarea razei de virare Raza minimă de virare se determină numai la încărcătoarele pe pneuri. Aceasta se măsoară la nivelul pneurilor, la colţul interior al cupei sau al şasiului, în funcţie de locul precizat ca parametru în cartea tehnică. Pentru determinarea razei minime de viraj, încărcătorul amplasat pe o platformă va executa o mişcare de rotaţie completă după care se va opri. După amprentele lăsate se determină centrul cercului şi apoi de la acesta se măsoară distanţa la pneurile interioare, la colţul interior al cupei sau la colţul interior al şasiului.

Dacă valoarea măsurată variază cu până la ±50 mm (inclusiv) faţă de valoarea din cartea tehnică, ţinând seama şi de incertitudinea de măsurare, aceasta se consideră conformă. h. Măsurarea nivelului de zgomot la postul de comandă Documentul de referinţă utilizat pentru determinarea nivelurilor acustice este SR EN ISO 3744:2011.

Măsurarea se efectuează utilizând dozimetrul de zgomot, astfel:

În anexa nr. 2 se trece valoarea zgomotului mediu echivalent "L(mediu.echiv)" obţinut cu relaţia:

L(echiv.s) + L(echiv.d) L(mediu.echiv) = ─────────────────────── , în dB(A).

2 g. Măsurarea nivelului de vibraţii la postul de comandă Documentele de referinţă sunt: SR EN ISO 5349/1:2003 şi SR EN ISO 5349/2:2003.

III.6.10 Rezultatele inspecţiei tehnice În urma activităţilor operaţionale la inspecţia tehnică se precizează dacă cerinţele din procedură sunt/nu sunt îndeplinite.

În cadrul inspecţiei tehnice se constată eventualele neconformităţi şi se dispune înlăturarea acestora, stabilindu-se măsuri de remediere, cu termene şi responsabilităţi. Constatarea eliminării neconformităţilor se consemnează în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică.

III.7. ACTIVITĂŢILE OPERAŢIONALE DESFĂŞURATE LA INSPECŢIA TEHNICĂ A COMPACTOARELOR PENTRU PĂMÂNT III.7.1. Compactoare pentru pământ (cu rulouri, roţi sau mixte) III.7.1.1. Inspecţia privind starea tehnică generală a compactoarelor pentru pământ (cu rulouri, roţi sau mixte) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică generală a compactoarelor va cuprinde următoarele:

La funcţionarea în gol şi în sarcină, maşina va fi comandată numai de operatorul titular, iar inspectorii se vor situa în cabină sau în afara razei de acţiune a acestuia.

La subansamblele/piesele supuse inspecţiei, prezentate în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică (Anexa nr. 2) se examinează starea şi funcţionalitatea, unde este cazul.

Când subansamblul inspectat tehnic este conform, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică, rezultatul final este conformitate.

Dacă la un subansamblu se inspectează atât starea tehnică cât şi funcţionalitatea şi una dintre acestea este neconformă, rezultatul final este neconformitate. În Anexa la Raportul de inspecţie tehnică. Se precizează, în funcţie de caz, "starea neconformă" sau "funcţionalitate neconformă".

Ca documente de referinţă se vor utiliza: cartea tehnică sau alte acte normative (SR EN 474- 11+A1:2009, SR EN 500-1+A1:2010, SR EN 500-4:2011 etc.).

III.7.1.2. Inspecţia tehnică a şasiului şi a capotajelor Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a şasiului şi capotajelor se realizează vizual şi funcţional pentru: construcţia metalică, elemente de amortizare, articulaţii, cordoane de sudură, îmbinări demontabile, dispozitive de siguranţă, capotaje, vopsitorie etc.

Pentru a fi conforme şasiul şi capotajele maşinii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.7.1.3. Inspecţia tehnică a grupului de acţionare (motorul diesel) Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a grupului de acţionare se realizează verificând pornirea şi sistemele componente ale motorului.

Grupul de acţionare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.7.1.4. Inspecţia tehnică a transmisiei mecanismului de deplasare Transmisia trebuie să funcţioneze fără şocuri şi zgomote anormale şi fără pierderi de lubrifiant sau ulei hidraulic.

Dacă aceste cerinţe nu sunt respectate, în Anexa la Raportul de inspecţie tehnică se consemnează neconformitate.

III.7.1.5. Inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice La inspecţia tehnică a instalaţiei hidraulice se au în vedere integritatea sistemului, a componentelor şi aparatajului de comandă şi control.

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească instalaţia hidraulică sunt:

III.7.1.6. Inspecţia tehnică a echipamentului de lucru Activităţile operaţionale desfăşurate la inspecţia tehnică a echipamentului de lucru constau în verificări funcţionale, dimensionale şi vizuale.

Pentru a răspunde cerinţelor echipamentul de lucru trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: