ANEXE din 15 decembrie 2014

ANEXE din 15 decembrie 2014 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, şi a programelor şcolare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 Notă ... ────────── *) Aprobate de Ordinul nr. 5.121 din 15 decembrie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie

1. ────────── Anexa 1 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┐ │ ARIA CURRICULARĂ/ │ Clasa a IX-a │ Clasa a X-a │ │ Disciplina ├──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤ │ │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤ │LIMBĂ ŞI COMUNICARE │ 6│ 1│ 7 │ │ 6│ 1│ 7 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba şi literatura română │ 3│ -│ 3 │ │ 3│ -│ 3 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba modernă 1 │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba modernă 2 │ 1│ 1│ 2 │ │ 1│ 1│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII │ 6│ -│ 6 │ │ 6│ -│ 6 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Matematică │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Fizică │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Chimie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Biologie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │OM ŞI SOCIETATE │ 4│ 8│ 12 │ │ 4│ 8│ 12 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Istorie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Geografie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Socio-umane │ 1│ -│ 1 │ 1 │ 1│ -│ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Religie*) │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Discipline de specialitate │ -│ 8│ 8 │ │ -│ 8│ 8 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │ARTE │ -│ 2│ 2 │ │ -│ 2│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie muzicală │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie vizuală │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie fizică │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │CONSILIERE ŞI ORIENTARE │ -│ -│ - │ │ -│ -│ - │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Consiliere şi orientare │ -│ -│ - │ │ -│ -│ - │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │TEHNOLOGII │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor │ 2│ -│ 2 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie antreprenorială │ -│ -│ - │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │TOTAL TC/ CD/ CDS │19│11│ 30 │ 1 │19│11│ 30 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤ │TOTAL (TC+CD+CDS) │ 31 │ 31 │ └────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┘ TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii Notă ... ────────── *) În clasele a IX-a şi a X-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. ────────── PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┐ │ ARIA CURRICULARĂ/ │ Clasa a IX-a │ Clasa a X-a │ │ Disciplina ├──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤ │ │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤ │LIMBĂ ŞI COMUNICARE │ 7│ 4│ 11 │ │ 7│ 3│ 10 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba şi literatura română │ 3│ 1│ 4 │ │ 3│ 1│ 4 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Literatura universală │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba modernă 1 │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba modernă 2 │ 2│ -│ 2 │ │ 2│ -│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Limba latină │ -│ 2│ 2 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Matematică │ -│ -│ - │ │ -│ -│ - │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Ştiinţe │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │OM ŞI SOCIETATE │ 4│ 9│ 13 │ │ 4│10│ 14 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Istorie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Geografie │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ 2 ├──┼──┼─────┤ 2 │ │Socio-umane │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Religie*) │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Discipline de specialitate │ -│ 9│ 9 │ │ -│10│ 10 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │ARTE │ 1│ 1│ 2 │ │ 1│ 1│ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie artistică │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie muzicală │ -│ 1│ 1 │ │ -│ 1│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Educaţie fizică │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │CONSILIERE ŞI ORIENTARE │ -│ -│ - │ │ -│ -│ - │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Consiliere şi orientare │ -│ -│ - │ │ -│ -│ - │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │TEHNOLOGII │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │ │Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor │ 1│ -│ 1 │ │ 1│ -│ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤ │TOTAL TC/ CD/ CDS │14│15│ 29 │ 2 │14│15│ 29 │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤ │TOTAL (TC+CD+CDS) │ 31 │ 31 │ └────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┘ TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii Notă ... ────────── *) În clasele a XI-a şi a XII-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. ────────── Anexa 2 CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐ │ │ Număr de ore/săptămână │ │ Discipline de specialitate ├───────────────┬───────────────┤ │ │ Clasa a IX-a │ Clasa a X-a │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Discipline de specialitate │ 8 │ 8 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Studiu biblic │ 2 │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Catehism │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Istoria civilizaţiilor şi a religiei*1) │ - │ - │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Spiritualitate*2) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Limba latină │ 2 │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Limba greacă biblică │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Practica de specialitate*3) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Alte discipline │ 3 │ 3 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Limba modernă 2 │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Educaţie vizuală │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Educaţie muzicală*4) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Număr total de ore pe săptămână/ CD │ 11 │ 11 │ └────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┘ Notă ... ────────── *1) Pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). *2) Pentru disciplina Spiritualitate, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/ săptămână pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *3) În clasele a IX-a şi a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an). *4) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, activitate care se va organiza în afara orarului zilnic şi va fi inclusă în norma profesorului de Muzică. ────────── CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐ │ │ Număr de ore/săptămână │ │ Discipline de specialitate ├───────────────┬───────────────┤ │ │ Clasa a XI-a │ Clasa a XII-a │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Discipline de specialitate │ 9 │ 10 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Studiu biblic │ 2 │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Catehism │ 1 │ 2 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Istoria Bisericii*1) │ - │ - │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Spiritualitate*2) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Geografia turismului religios │ 1 │ - │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Artă religioasă │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Marketing în turism │ - │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Tehnologia activităţii de turism │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Economia turismului religios │ - │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Practica de specialitate*3) │ 2 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Alte discipline: │ 6 │ 5 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Limba română │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Literatura universală*4) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Limba latină │ 2 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Ştiinţe │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Educaţie muzicală*4) │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤ │Număr total de ore pe săptămână / CD │ 15 │ 15 │ └────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┘ Notă ... ────────── *1) Pentru disciplina Istoria Bisericii se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). *2) Pentru disciplina Spiritualitate, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/ săptămână pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *3) În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (72 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului şcolar (36 ore/an). *4) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, activitate care se va organiza în afara orarului zilnic şi va fi inclusă în norma profesorului de Muzică. ────────── Anexa 3 Programa şcolară pentru disciplina STUDIU BIBLIC Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini cu rol fundamental pentru formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. Este indiscutabil rolul pe care studiul Bibliei îl ocupă în rândul disciplinelor teologice, ca document de bază din care acestea îşi creionează identitatea. Astfel, la nivelul metodologic se stabileşte o relaţie necesară între "lumea biblică" (izvorul) şi lumea post-biblică (efectele) printr-o interacţiune reciprocă. Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Programa şcolară pentru disciplina Studiu biblic este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Studiu biblic este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studiului biblic. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │
2. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental│ │al Revelaţiei │ │
3. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora │ │pentru viaţa de credinţă │ │
4. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări │ │existenţiale ale omului │ │
5. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la │ │mesajul biblic │ │
6. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de│ │comunicare │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei - Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor ● Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică ● Dezvoltarea spiritului de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate etc., valori ce izvorăsc din textul relevat ● Asumarea conştientă a răspunsului la Revelaţia lui Dumnezeu: rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire ● Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
7. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
8. Definirea terminologiei biblice │- Prezentarea generală a Bibliei │ │cu privire la introducerea în Sfânta │- Inspiraţia Sfintei Scripturi │ │Scriptură │- Canonul şi împărţirea Sfintei │ │ │Scripturi │ │ │- Istoria redactării textului Sfintei │ │ │Scripturi şi citirea textului sacru │ │ │- Textul originar şi traducerea │ │ │Sfintei Scripturi │ │ │- Contextul istorico-geografic al │ │ │Sfintei Scripturi │ │ │- Interpretarea şi sensurile Sfintei │ │ │Scripturi │ │ │- Canonul şi împărţirea Sfintei │ │ │Scripturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
9. Identificarea elementelor │- Izvoare redacţionale │ │fundamentale ale redactării textului │- Traducerile Sfintei Scripturi │ │sacru │ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
10. Prezentarea principalelor cărţi │- Canonul şi împărţirea Sfintei │ │ale Vechiului Testament │Scripturi │ │ │- Prezentare generală a Pentateuhului │ │ │- Cartea Genezei (prezentare generală)│ │ │- Cartea Exodului (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Cartea Leviticului (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Cartea Numerilor (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Cartea Deuteronomului (prezentare │ │ │generală) │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
11. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
12. Explicarea marilor evenimente │- Istoria patriarhilor (Gen. 12-50) │ │care stau la originea poporului ales │- Marile epoci ale istoriei biblice │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
13. Interpretarea principalelor teme │- Tema exodului │ │biblice din Pentateuh şi Cartea lui │- Tema legământului │ │Iosua │- Tema deşertului │ │ │- Reînnoirea Legământului │ │ │- Intrarea în Ţara promisă │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
14. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
15. Analizarea modului în care Biblia│- Imnul creaţiei (Gen 1-11) │ │răspunde întrebărilor existenţiale ale│- Tema deşertului │ │omului │- Intrarea în Ţara promisă │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
16. Exemplificarea modului în care │- Cortul Alianţei │ │Dumnezeu era prezent în viaţa │- Tema Legământului │ │poporului ales │- Tema deşertului │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
17. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
18. Interpretarea unor realităţi │- Sărbătorile, preoţia, jertfele │ │ecleziastice actuale în lumina │Vechii Alianţe │ │imaginilor din Vechiul Testament │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
19. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.
20. Folosirea adecvată a textului │- Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii │ │Sfintei Scripturi în viaţa de credinţă│ │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.
21. Utilizarea corectă a textului │- Imagini mesianice întâlnite în │ │vetero-testamentar în interpretarea │Pentateuh │ │Noului Testament │- Cartea lui Iosua (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Cucerirea Canaanului │ │ │- Reînnoirea Legământului: Iosue 24 │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Introducere - Prezentarea generală a Bibliei - Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturi - Istoria redactării textului Sfintei Scripturi şi citirea textului sacru - Textul originar şi traducerea Sfintei Scripturi - Inspiraţia Sfintei Scripturi - Interpretarea şi sensurile Sfintei Scripturi - Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi - Marile epoci ale istoriei biblice - Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii ● Pentateuhul - Prezentare generală - Izvoare redacţionale - Cartea Genezei (prezentare generală): Imnul creaţiei (Gen 1-11); Istoria patriarhilor (Gen 12-50) - Cartea Exodului (prezentare generală): Chemarea lui Moise; Tema exodului; Tema legământului; Decalogul; Cortul Alianţei - Cartea Leviticului (prezentare generală): sărbătorile, preoţia, jertfele Vechii Alianţe - Cartea Numerilor (prezentare generală): Tema deşertului - Cartea Deuteronomului (prezentare generală): Reînnoirea Legământului; Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh ● Cărţi istorice - Prezentare generală - Cartea lui Iosua (prezentare generală): Cucerirea Canaanului; Reînnoirea Legământului: Iosue 24 CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
22. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
23. Definirea elementelor │- Cărţile istorice - prezentare │ │constitutive ale istoriei şi │generală │ │spiritualităţii lui Israel │- Cărţile sapienţiale - prezentare │ │ │generală │ │ │- Cărţile profetice - prezentare │ │ │generală │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
24. Definirea termenilor biblici ce │- Cărţile lui Samuel (prezentare │ │caracterizează perioada regalităţii │generală) │ │şi cărţile profetice │- Cărţile Regilor (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Cărţile Cronicilor (prezentare │ │ │generală) │ │ │- Etimologe şi fenomenul profetic │ │ │- Teme centrale în profetism │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
25. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
26. Prezentarea templului din Vechiul│- Solomon, regele înţelept (2Rg, 2Cr) │ │Testament ca imagine a lăcaşului de │- Construirea şi sfinţirea Templului │ │cult creştin │din Ierusalim │ │ │- Istoria Regatului de Sud: Iosia, │ │ │reforma religioasă │ │ │- Rezidirea Templului din Ierusalim │ │ │- Cartea întâi a Macabeilor │ │ │(prezentare generală) │ │ │- Cartea a doua a Macabeilor │ │ │(prezentare generală) │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
27. Analiza chemării profeţilor ca │- Vocaţia şi destinatarii mesajului │ │model pentru chemarea creştină │profetic │ │ │- Profetul Isaia: contextul istoric şi│ │ │teme centrale │ │ │- Profetul Ieremia: contextul istoric │ │ │şi teme centrale │ │ │- Profetul Amos: contextul istoric │ │ │şi teme centrale │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
28. Interpretarea prăbuşirii │- Declinul regalităţii: despărţirea în│ │poporului ales şi a exilului în │regate │ │Babilon ca imagine a căderii noastre │- Căderea Regatului de Nord (721 î.C) │ │în păcat │- Căderea Regatului de Sud: dărâmarea │ │ │Ierusalimului şi începutul robiei din │ │ │Babilon │ │ │- Plângerile lui Ieremia - prezentare │ │ │şi texte alese │ │ │- Profeţii Ageu şi Baruh - texte alese│ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
29. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
30. Identificarea unor răspunsuri pe │- Cărţile sapienţiale - teme centrale:│ │care Biblia le oferă cu privire la │- Credinţa în Dumnezeu atotputernicul │ │viaţa aceasta │(Ps., Sir, Int., Prov) │ │ │- Mesianismul (Ps) │ │ │- Valoarea rugăciunii (Ps, Iov, Sir) │ │ │- Înţelepciunea (Prov, Int., Sir.) │ │ │- Binele şi răul (Prov) │ │ │- Iubirea şi prietenia (Prov, Ct) │ │ │- Suferinţa celui drept (Iov, Ps) │ │ │- Deşertăciunea tuturor lucrurilor │ │ │pământeşti (Qo) │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
31. Identificarea unor răspunsuri pe │- Învierea morţilor (1-2 Mac; Iov; │ │care Biblia le oferă cu privire la │Psalmi; Int.) │ │viaţa viitoare │- Problema răsplăţii (Iov, Ben Sirah) │ │ │- Angeologia (Iov, Ben Sirah, Psalmi) │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
32. Analizarea iubirii lui Dumnezeu │- Profetul Osea - contextul istoric, │ │faţă de poporul ales ca imagine a │teme centrale │ │iubirii lui Cristos pentru Biserică │- Profetul Zaharia, contextul istoric,│ │ │teme centrale │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
33. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
34. Recunoaşterea modului în care │- Cartea Iuditei - Cartea Esterei │ │Dumnezeu acţionează în istorie │- Cartea lui Ezdra │ │folosindu-se de persoane │- Cartea lui Neemia │ │ │- Profeţi nescriitori din Regatul de │ │ │Nord: Ilie şi Eliseu │ │ │- Judecători reprezentativi: Ghedeon, │ │ │Debora, Samson │ │ │- Cartea lui Rut │ │ │- Samuel, ultimul judecător, primul │ │ │profet │ │ │- David, apogeul regalităţii în │ │ │Israel │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
35. Recunoaşterea modului în care │- Sfârşitul exilului babilonian şi │ │Dumnezeu acţionează în istorie │începutul întoarcerii în Canaan │ │folosindu-se de evenimente │- Rezidirea cetăţii Ierusalimului │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
36. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.
37. Folosirea textului biblic în │- Psalmii mesianici │ │anumite contexte de viaţă │- Cartea Cântarea Cântărilor (texte │ │ │alese) │ │ │- Prietenia lui David cu Ionatan │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.
38. Utilizarea adecvată a textelor │- Profeţii secolului al VIII-lea î.C. │ │mesianice în interpretarea Noului │(Amos, Osea, Miheea) - context │ │Testament │istoric; teme centrale: judecata şi │ │ │pedeapsă; iubirea înşelată; speranţa │ │ │milostivirii divine; monoteismul; │ │ │Restul sfânt; mesianismul │ │ │- Profeţii secolelor al VII-lea şi al │ │ │VI-lea î. C.(Sofonia, Naum, Habacuc, │ │ │Ieremia Baruh, Ezechiel - context │ │ │istoric; teme centrale: ziua Domnului;│ │ │convertirea lui Israel; Noul legământ;│ │ │lucrarea Duhului; mesianismul) │ │ │- Profeţii epocii persane (Aggeu; │ │ │Zaharia; Malahia, Abdia, Ioel, Iona, │ │ │Daniel) - context istoric; teme │ │ │centrale: Ziua Domnului; milostivirea │ │ │lui Dumnezeu; revărsarea Duhului; │ │ │mesianismul) │ │ │- Isaia, cel mai mare profet al lui │ │ │Israel (autorul: proto-, deutero-, │ │ │trito-Isaia; context istoric; Tema │ │ │centrală: mesianismul (Isaia 7,11-15; │ │ │9,1-6; 11,1-11; 42,1-7; 49,1-16; │ │ │50,4-9; 52,13-15) │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT I. Cărţile istorice ● Prezentare generală ● Teme centrale: - Dumnezeu acţionează în istoria poporului ales prin judecători (Ghedeon, Debora, Samson) - Samuel, ultimul judecător, primul profet - Regalitatea: . Saul, începutul regalităţii . David, apogeul regalităţii în Israel . Solomon, regele înţelept; construirea şi sfinţirea Templului . Declinul regalităţii (cauze, consecinţe) . Profeţi nescriitori din Regatul de Nord: Ilie şi Eliseu . Căderea Regatului de Nord (721 î.C) . Regatului de Sud: Iosia, reforma religioasă . Căderea Regatului de Sud: dărâmarea Ierusalimului şi începutul robiei din Babilon - Sfârşitul exilului din Babilon: întoarcere şi reconstrucţie (Cărţile Ezdra şi Neemia, texte alese) - Dominaţia greacă: cărţile Macabeilor - fidelitatea faţă de Lege - Femei vestite ale Vechiului Testament: Rut, Iudita, Estera II. Cărţile sapienţiale ● Prezentare generală ● Teme alese: - Credinţa în Dumnezeu atotputernicul (Ps., Sir., Int., Prov.) - mesianismul (Ps.) - Valoarea rugăciunii(Ps., Iov, Sir.); - Înţelepciunea (Prov., Int., Sir.) - Binele şi răul(Prov., Int.) - Iubirea şi prietenia (Prov., Ct.) - Deşertăciunea tuturor lucrurilor pământeşti (Qo); - Suferinţa celui drept (Iov) - Învierea morţilor şi problema răsplăti (Iov, Psalmi, Int.), - Angeologia (Iov, Ben Sirah, Psalmi) III. Cărţile profetice - Introducere în cărţile profetice: Etimologie şi fenomenul profetic; clasificări. Vocaţia şi destinatarii mesajului profetic - Profeţii secolului al VIII-lea î. C (Amos, Osea, Miheea) - context istoric; teme centrale: Judecata şi pedeapsă; Iubirea înşelată; Speranţa milostirii divine; Monoteismul; Restul sfânt; Mesianismul - Profeţii secolelor al VII-lea şi al VI-lea î.C. (Sofonia, Naum, Habacuc, Ieremia Baruh, Ezechiel) - context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Convertirea lui Israel; Noul legământ; Lucrarea Duhului; Mesianismul - Profeţii epocii persane (Aggeu, Zaharia, Malahia, Abdia, Ioel, Iona, Daniel) - context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Milostivirea lui Dumnezeu; Revărsarea Duhului; Mesianismul - Isaia, cel mai mare profet al lui Israel (autorul: proto-, deutero-, trito-Isaia) - context istoric; tema centrală: mesianismul (Isaia 7,11-15; 9,1-6; 11,1-11; 42,1-7; 49,1-16; 50,4-9; 52,13-15) SUGESTII METODOLOGICE Modul în care este concepută programa şcolară pentru clasele IX-X la disciplina Studiu biblic răspunde mai întâi de toate necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi necesităţii cunoaşterii şi interpretării corecte a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. Rolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, rolul de călăuză biblică în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existenţiale ale omului este determinant. De asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Bibliei trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente de istorie vetero-testamentară. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale precum şi flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. Învăţarea efectuată de elevi se cere a fi permanent dirijată (în prima fază) şi îndrumată de profesor. Aceste activităţi contribuie la înlăturarea stereotipurilor şi a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului faţă de istoria şi de evenimentele biblice, la cultivarea atitudinii de venerare a Sfintei Scripturi, drept Cuvânt al lui Dumnezeu, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, respect şi solidaritate umană. De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Biblie etc. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ
39. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl., Pour lire la Biblie; traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia, Ed. ARCB,
41. Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart,
43. Biblia sau Sfânta Scriptură (trad. rom.), Bucureşti,
45. Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Les Edition du Cerf, Paris, 1994; traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB,
47. Dicţionar biblic, ed. Cartea Creştină, Oradea,
49. Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-
51. Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-
53. Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-
55. La Bible (TOB), Traduction oecumenique, Paris,
57. La Bible de Jerusalem (CERF), Paris,
59. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic Bucureşti,
61. Septuaginta, Stuttgart,
63. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi,
65. *** Vocabular de Teologie Biblică (trad.rom.), ARCB,
66. Programa şcolară pentru disciplina ISTORIA CIVILIZAŢIILOR ŞI A RELIGIEI Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva istoriei universale şi are ca scop familiarizarea elevilor cu evenimente şi contexte semnificative din istoria omenirii, cu informaţii şi idei despre instituţii, experienţe şi culturi care au contribuit la constituirea condiţiei umane, din preistorie până în zilele noastre. Studierea, prin comparaţie, a civilizaţiilor este pentru elevi un prilej de a descoperi implicaţiile esenţiale ale culturii asupra destinului uman, de a valoriza efortul omului pentru a se adapta în timp şi pentru a face faţă provocărilor, interioare şi exterioare deopotrivă. De asemenea, cunoaşterea marilor culturi stimulează buna înţelegere, respectul şi dialogul fratern cu semenii noştri de pretutindeni. Programa şcolară pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Istoria civilizaţiilor şi a religiei este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei civilizaţiilor şi a religiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │
67. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în │ │culturile laice şi sacre │ │
68. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii şi culturi│ │
69. Utilizarea corectă şi eficientă a limbajului istorico-umanist │ │în diferite situaţii de comunicare │ │
70. Evidenţierea valorilor umanismului în raport cu experimentul │ │omului preistoric │ │
71. Interpretarea timpului: timp profan şi timp sacru │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Dezvoltarea şi consolidarea atitudinii de toleranţă, de conciliere şi de dialog cu celelalte culturi şi religii ● Conştientizarea propriei identităţi în raport cu cei din alte religii ● Cultivarea respectului faţă de valorile existente în celelalte culturi ● Stimularea gândirii reflexive şi critice prin lectura şi comentarea unor texte din istoria culturii universale ori prin contactul cu diferite elemente de artă CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
72. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
73. Identificarea elementelor │- Civilizaţia sumero-akkadiană │ │specifice primelor civilizaţii, laice │- Civilizaţia ebraică │ │şi sacre │- Civilizaţia Arabiei │ │ │- Civilizaţia etiopiană │ │ │- Civilizaţia egipteană │ │ │- Civilizaţia persană │ │ │- Civilizaţia Indiei │ │ │- Civilizaţia Chinei │ │ │- Civilizaţia greacă │ │ │- Civilizaţia romană │ │ │- Civilizaţia islamică │ │ │- Cultura şi civilizaţia etruscă │ │ │- Civilizaţia epocilor preistorice: │ │ │epoca paleolitică, epoca neolitică, │ │ │civilizaţia megalitică │ │ │- Civilizaţia mesopotamiană │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
74. Recunoaşterea asemănărilor │- Descoperirea: scrierea şi │ │dintre diferite culturi │interpretarea documentelor │ │ │- Descoperirile de la Ugarit │ │ │- Descoperirile de la Marea Moartă │ │ │- Credinţele: zeii, demonii, magia │ │ │- Zorile religiei revelate │ │ │- Divinaţia. Viaţa de apoi │ │ │- Literatura. Miturile eroilor │ │ │- Miturile zeilor. Lirica. Literatura │ │ │de înţelepciune. Izvoare istorice şi │ │ │ştiinţifice. │ │ │- Poemul Enuma elis şi poemul creării │ │ │Lumii │ │ │- Religiile hittiţilor şi ale │ │ │canaaneenilor │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
75. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii şi culturi ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
76. Identificarea izvoarelor istorice│- Izvoarele Greciei Antice │ │diferitelor culturi şi civilizaţii │- Izvoarele Romei republicane şi │ │ │imperiale │ │ │- Izvoarele Islamului │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
77. Utilizarea corectă şi eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situaţii de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
78. Utilizarea corectă a termenilor │- Definirea termenilor │ │specifici în descrierea unor │- Repere cronologice │ │evenimente istorice ale popoarelor │- Cadrul istorico-geografic │ │antice │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
79. Evidenţierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
80. Identificarea unor aspecte de │- Codul lui Hammurabi │ │superioritate a legilor cetăţii în │- Legea celor 12 table │ │raport cu legislaţia şi doctrina │- Cutuma şi uzanţa │ │diferitelor culturi │- Textele juridice şi societatea │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
81. Analizarea unor doctrine │- Cetate-polis │ │socio-politice a civilizaţiei │- Repere istorice: de la Grecia │ │greco-române, din perspectiva rolului │preistorică, la Epoca Miceniană. Epoca│ │lor istoric │clasică. Epoca elenistică. Constituţia│ │ │ateniană. Constituţia spartană. Viaţa │ │ │religioasă. Forme de cult. Panteonul │ │ │grecilor antici. Misterele de la │ │ │Eleusis şi misterele orfice │ │ │- Democraţia ateniană │ │ │- Civilizaţia romană. │ │ │Repere spaţio-temporale │ │ │- Viaţa socio-politică şi culturală. │ │ │Educaţia │ │ │- Viaţa religioasă. Panteonul şi │ │ │cultul roman. Cultul morţilor │ │ │- Republica romană │ │ │- Imperiul macedonean │ │ │- Imperiul persan │ │ │- Imperiul roman │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
82. Realizarea de comparaţii între │- Epoca paleolitică. Credinţe, idei şi│ │credinţe populare cu privire la soarta│practici religioase │ │omului după moarte şi cultul morţii la│- Epoca neolitică. Ritualuri │ │popoarele antice │magico-religioase │ │ │- Civilizaţia megalitică. Templele din│ │ │Malta │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
83. Interpretarea timpului: timp profan şi timp sacru ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │5.
84. Identificarea unor aspecte de │- Mitografia romantică │ │timp profan şi timp sacru în doctrina │- Gândirea indo-europeană │ │marilor civilizaţii │- Importanţa dimensiunii sacrale. │ │ │- Sacer în raport cu zeii │ │ │- Sacer în raport cu numinosum │ │ │- Sacer şi realul │ │ │- Me: sacrul ca temelie a cosmosului │ │ │- Sinteza sumero-akkadiană │ │ │- Religiile mesopotamiene. │ │ │Teogonii şi cosmogonii │ │ │- Mitologia asiro-babiloniană │ │ │- Influenţa culturii şi civilizaţiei │ │ │mesopotamiene │ │ │- Influenţa Egiptului antic asupra │ │ │civilizaţiilor mediteraniene │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Noţiuni introductive (Lumen gentium 8;16) - Definirea termenilor - Repere cronologice ● Civilizaţia epocilor preistorice - Epoca paleolitică. Credinţe, idei şi practici religioase. Semnificaţiile simbolice ale mormintelor. Picturile rupestre - Epoca neolitică. Ritualuri magico-religioase - Civilizaţia megalitică. Templele din Malta ● Civilizaţia mesopotamiană - Spaţiul mesopotamian. Sinteza sumero-akkadiană - Religiile mesopotamiene. Teogonii şi cosmogonii - Mitologia asiro-babiloniană - Poemul Enuma elis şi poemul creării Lumii - Codul lui Hammurabi - Eshatologia mesopotamiană ● Hittiţii şi canaaneenii - Viziunea religioasă canaaneană. Panteonul. Zeul Baal ● Civilizaţia Egiptului antic - Cadrul istorico-geografic - Religia. Templul şi cultul egiptean - Cartea egipteană a morţilor - Influenţa Egiptului antic asupra civilizaţiilor mediteraniene ● Civilizaţia persană - Cadrul geografic şi istoric - Religia: Mazdeismul. Zarathusdra - Misterele lui Mithra - Maniheismul ● Civilizaţia grecilor antici - Repere istorice: de la Grecia preistorică, la Epoca Miceniană. Epoca clasică. Epoca elenistică - Constituţia ateniană. Constituţia spartană - Viaţa religioasă. Forme de cult - Panteonul grecilor antici - Misterele de la Eleusis şi misterele orfice ● Cultura şi civilizaţia etruscă - Etruscii în Peninsula Italică. Viaţa cotidiană - Zei, credinţe, ritualuri - Disciplina etruscă - Scrierea şi literatura etruscă ● Civilizaţia romană - Repere spaţio-temporale - Viaţa socio-politică şi culturală. Educaţia - Viaţa religioasă. Panteonul şi cultul roman. Cultul morţilor ● Civilizaţia islamică - Repere istorice şi spaţio temporale - Religia islamică. Izvoarele şi doctrina. Coranul ● Civilizaţia Indiei - Repere istorice şi spaţio temporale - Religia vedică timpurie - Brahmanismul - Budismul - Jainismul - Samkhya-yoga - Hinduismul - Neohinduismul ● Importanţa dimensiunii culturilor şi civilizaţiilor sacrale - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanţa dimensiunii sacrale - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer şi realul - Me: sacrul ca temelie a cosmosului CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
85. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
86. Identificarea unor elemente │- Gnosticismul, bogumilismul, │ │comune a civilizaţiilor antice, a │bahaismul, mormonii, new age │ │celor din Evul mediu şi a celor din │- Civilizaţia ebraică │ │timpul modern │- Civilizaţia geto-dacilor │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
87. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii şi culturi ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
88. Realizarea de comparaţii între │- China antică │ │izvoarele specifice culturilor şi │- Confucianismul │ │religiilor din Asia şi America │- Budismul │ │ │- Daoismul │ │ │- Civilizaţii precolumbiene │ │ │- Incaşii │ │ │- Maiaşii │ │ │- Aztecii │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
89. Utilizarea corectă şi eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situaţii de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
90. Utilizarea corectă a termenilor │- Islamul │ │specifici diferitelor contexte │- Civilizaţiile creştine │ │socio-culturale, în cadrul dialogului │ │ │inter-etnic │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
91. Evidenţierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Conţinuturi │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
92. Analizarea culturii continentului│- Imperiul roman │ │european modern în comparaţie cu │- Formarea statului unitar │ │vechile culturi europene care au │- Uniunea Europeană │ │precedat │- Principalele caracteristici ale │ │ │globalizării şi ecumenismului │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │4.
93. Identificarea de diferenţe şi │- Civilizaţia ebraică │ │similitudini între simbolismul │- Creştinismul: catolicism, │ │culturilor creştine şi a celor │ortodoxism, protestantism │ │necreştine │ │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
94. Interpretarea timpului: timp profan şi timp sacru. ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │5.
95. Identificarea unor aspecte de │- Mitografia romantică │ │timp profan şi timp sacru în doctrina │- Gândirea indo-europeană │ │marilor culturi │- Importanţa dimensiunii sacrale │ │ │- Sacer în raport cu zeii │ │ │- Sacer în raport cu numinosum │ │ │- Sacer şi realul │ │ │- - Me: sacrul ca temelie a cosmosului│ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Civilizaţiile Chinei - China antică - Confucianismul - Daoismul - Cultura tibetană ● Civilizaţia Americii precolumbiene - Incaşii - Maiaşii - Aztecii ● Civilizaţia geto-dacilor - Principalele caracteristici ● Civilizaţia ebraică - Spaţiul geografic - Ambianţa culturală semită - Religia: zorile revelaţiei - Evreii în epoca patriarhilor - Evreii în perioada exodului - Iudaismul: context politic şi socio-cultural - Practici cultice - Revoluţia valorilor - Concepţia asupra istoriei - De la patriarhi la Moise - Epoca judecătorilor - Exilul şi reîntoarcerea - Biblia. Legea - Literatura profetică - Literatura didactică şi de înţelepciune - Epoca Talmudului - Cabala evreiască - Problemele socio-politice actuale ale iudaismului - Originalitatea şi influenţa culturii ebraice ● Islamul: context politic şi cultural - Epoca Ataturk - Khazarii - Turcii oghuzi şi cucerirea Bagdadului ● Imperiul roman şi civilizaţiile creştine - Formarea statului unitar - Uniunea Europeană - Principalele caracteristici ale globalizării şi ecumenismului - Creştinismul: catolicism, ortodoxism, protestantism ● Grupări socio-culturale vechi şi moderne - Gnosticismul, bogumilismul, bahaismul, mormonii, new age - Cabala evreiască - Zeii - Hinduismul - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanţa dimensiunii sacrale - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer şi realul - Me: sacrul ca temelie a cosmosului SUGESTII METODOLOGICE Istoria civilizaţiilor şi a religiei, ca parte a istoriei universale şi în acelaşi timp ca disciplină de studiu, are menirea de a îmbogăţi cultura generală a elevului şi de a oferi oportunităţi de identificare şi înţelegere a elementelor definitorii pentru dezvoltarea şi evoluţia civilizaţiilor. Finalitatea studierii acestei discipline vizează facilitarea dialogului între oameni ce aparţin diferitelor culturi. Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei răspunde, mai întâi de toate, nevoii de familiarizare a elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria civilizaţiilor şi la marile grupări socio-culturale din trecut şi din prezent, în perspectiva dialogului internaţional. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline umaniste, care îi furnizează elevului cunoştinţele despre cultură, în general, şi despre evoluţia civilizaţiei umane, a dogmelor şi moralei sociale, evidenţiind prin aceasta potenţialul nesfârşit de care se poate folosi omul modern pentru a găsi răspunsuri la marile întrebări ale vieţii. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor izvoare şi evenimente sociale, de înţelegere treptată a relaţiilor dintre diferite culturi şi religii, de identificare a aspectelor din diferite culturi, pe care omul le supune permanent căutărilor şi întrebărilor sale existenţiale. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii, de a le interpreta şi analiza din perspectiva experienţei proprii şi a contextului social actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Aceste activităţi contribuie la dezvoltarea interesului pentru cultura generală şi în mod special pentru istoria marilor culturi, la spargerea diferitelor stereotipuri şi automatisme de gândire, la cultivarea atitudinii de înţelegere faţă de semeni, de iertare, de slujire, de iubire, de respect şi solidaritate umană. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul etc.) cu cele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Utilizarea surselor istorice trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală, învăţarea prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială pentru realizarea unor lecţii atractive, care să suscite interesul elevilor şi să valorifice cunoştinţele acestora dobândite în afara şcolii, în contexte nonformale şi informale de educaţie. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Istoria civilizaţiilor şi a religiei le poate susţine: proiectul de cercetare a unor surse istorice, portofoliul referitor la diferite evenimente istorice sau culturale, autoevaluarea. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ
96. Braunstein, J.F., Pepin, J., Ghid de cultură generală, Bucureşti,
98. Chevalier, J., Gheerbrant, L. Dicţionar de simboluri, Vol. I-III (trad. rom), Bucureşti,
100. Constantin, D., Civilizaţia feniciană, Bucureşti,
102. Constantin, D., Civilizaţia asiro-babiloniană, Bucureşti,
104. Constantin, D., Civilizaţia sumeriană, Bucureşti,
106. Constantin, D., Scripta aramaică, Bucureşti,
108. Drimba, O., O istorie a culturii şi civilizaţiei, Vol. I-III, Bucureşti,
110. Eliade, M., Culianu, P., Dicţionar al religiilor (trad. Rom.), Bucureşti,
112. Eliade, M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III (trad. rom), Bucureşti,
114. Eliade, M., Tratat de istorie a religiilor (trad. rom.), Bucureşti,
116. Keith, R., Jean Calvin şi reforma târzie, Bucureşti,
118. Kernbach, V., Dicţionar de mitologie generală, Bucureşti,
120. Manolescu, R., Societatea feudală Europa Apuseană, Bucureşti,
122. Matei, H., Enciclopedia statelor lumii, Bucureşti,
124. Mehmed, M.A., Istoria turcilor, Bucureşti,
126. Miron, R.E., Simbol şi tipologie biblică, Tg. Lăpuş,
128. Moscati, S., Vechi imperii ale Orientului, Bucureşti,
130. Moscati, S., Vechile civilizaţii semite, Bucureşti,
132. Prager, V. (coord.), Dicţionar enciclopedic de iudaism (trad. rom), Bucureşti,
134. Sourdel, D., Civilizaţia islamului clasic, Bucureşti,
136. Vilar, P., Istoria Spaniei, Bucureşti,
138. Yves, T., Dicţionar de civilizaţie musulmană (trad. rom.), Bucureşti,
140. Yves, T., Dicţionar de civilizaţie romană (trad. rom.), Bucureşti,
141. Programa şcolară pentru disciplina LIMBA GREACĂ BIBLICĂ Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba greacă biblică se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasa a IX-a şi clasa a X-a. Studierea acestei discipline şcolare îşi propune familiarizarea elevilor cu istoria şi cultura greacă, antică şi modernă, sub aspect lingvistic, cultural, spiritual. Scopul acestei discipline de studiu este de a stimula curiozitatea şi interesul elevilor pentru trecutul clasic ca formă de cunoaştere a culturii moderne, pentru călătorie ca mijloc de îmbogăţire spirituală, precum şi acela de a dezvolta capacitatea de reflecţie şi comparaţie, pentru a descoperi măsura în care cultura antică supravieţuieşte în valorile civilizaţiei moderne. Programa şcolară propune o abordare interdisciplinară, stabilind corelaţii cu diferite elemente de conţinut abordate la alte discipline şcolare, precum limba română, limbile moderne, istoria, geografia, psihologia. Programa şcolară pentru disciplina Limba greacă biblică este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară este structurată pe două axe: domeniul lingvistic şi domeniul tematic (cultural şi turistic). Finalităţile vizate de această disciplină de studiu sunt relevante pentru specializarea ghid turism religios şi pot fi structurate pe patru niveluri: nivelul informativ, prin înlesnirea înţelegerii lumii antice; nivelul formativ, prin realizarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei moderne şi contemporane; nivelul analitic, prin exerciţiul gândirii analitice asupra limbii şi civilizaţiei greceşti; nivelul estetic, prin analizarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane. Programa şcolară de Limba greacă biblică este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei civilizaţiilor şi a religiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │
142. Receptarea şi producerea de mesaje oral sau în scris, în │ │diferite situaţii de comunicare │ │
143. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă │ │
144. Analizarea caracteristicilor culturii şi civilizaţiei greceşti │ │în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios│ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ VALORI ŞI ATITUDINI ● Înţelegerea specificului limbii greceşti, a structurii şi semnificaţiei faptelor de limbă, prin comparaţia între limbile vechi şi cele moderne studiate ● Deprinderea unei exprimări corecte şi nuanţate în limba română, prin cunoaşterea evoluţiei sensurilor şi a mecanismelor de formare a cuvintelor ● Conştientizarea rolului civilizaţiei greceşti în conturarea spiritualităţii răsăritene, a apropierii intelectuale şi afective faţă de obiceiurile şi tradiţiile greceşti ● Importanţa promovării elementelor de cultură şi civilizaţie prin turism CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
145. Receptarea şi producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
146. Exprimarea corectă a sunetelor │Fonetică şi ortografie │ │şi scrierea corectă a literelor din │- scrierea şi pronunţarea corectă a │ │alfabetul grecesc │literelor şi a spiritelor │ ├──────────────────────────────────────┤- citirea şi aplicarea corectă a │ │1.
147. Desprinderea sensului global │accentelor în cuvânt │ │dintr-un mesaj transmis în scris │Morfologie │ ├──────────────────────────────────────┤- articolul: forme flexionare │ │
149. Sesizarea ordinii interne şi a │- substantivul: declinarea I, │ │logicii unui text │declinarea a II-a │ │ │- adjectivul: adjective de clasa I │ │ │- pronumele personal şi pronumele │ │ │[text în limba greacă] │ │ │- numeralul cardinal (1-10) │ │ │- verbul: verbe în [text în limba │ │ │greacă]; modul indicativ; │ │ │modul infinitiv; diateza activă │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
150. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
151. Scrierea corectă a literelor │Fonetică şi ortografie │ │alfabetului grecesc, respectând forma │- scrierea şi pronunţarea corectă a │ │şi mărimea acestora │literelor şi a spiritelor │ │ │- citirea şi aplicarea corectă a │ │ │accentelor în cuvânt │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │
153. Extragerea de informaţii │Morfologie │ │dintr-un text citit │- articolul: forme flexionare │ │ │- substantivul: declinarea I, │ │ │declinarea a II-a │ │ │- adjectivul: adjective de clasa I │ │ │- pronumele personal şi pronumele │ │ │[text în limba greacă] │ │ │- numeralul cardinal (1-10) │ │ │- verbul: verbe în [text în limba │ │ │greacă]; modul indicativ; modul │ │ │infinitiv; diateza activă │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │
155. Interpretarea informaţiilor │- Originile poporului grec: │ │obţinute prin lectură │civilizaţia cretană şi civilizaţia │ │ │miceniană; Homer (Iliada şi Odisseea) │ │ │- Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; │ │ │monumente celebre; Sparta; educaţia │ │ │spartană; Şcoala la Atena │ │ │- Incursiune în mitologia greacă │ │ │- Căsătoria. Familia în Grecia antică │ │ │- Viaţa religioasă: [text în limba │ │ │greacă] │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
156. Analizarea caracteristicilor culturii şi civilizaţiei greceşti, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
157. Identificarea unor locuri, fapte,│- Originile poporului grec: │ │procese şi concepte definitorii pentru│civilizaţia cretană şi civilizaţia │ │matricea civilizaţiei greceşti │miceniană; Homer (Iliada şi Odisseea) │ ├──────────────────────────────────────┤ │ │3.
158. Utilizarea unor instrumente │- Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; │ │adecvate pentru analiza şi │monumente celebre; Sparta; educaţia │ │interpretarea trăsăturilor definitorii│spartană; Şcoala la Atena │ │ale patrimoniului cultural al Greciei │- Incursiune în mitologia greacă │ ├──────────────────────────────────────┤ │ │3.
159. Transferul şi medierea │- Căsătoria. Familia în Grecia antică │ │informaţiei culturale (cu precădere în│- Viaţa religioasă: [text în limba │ │domeniul turistic) │greacă] │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ Notă ... ────────── *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina
160. ────────── LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domeniul lingvistic ● Fonetică şi ortografie - scrierea şi pronunţarea corectă a literelor şi a spiritelor - citirea şi aplicarea corectă a accentelor în cuvânt ● Morfologie - articolul: forme flexionare - substantivul: declinarea I, declinarea a II-a - adjectivul: adjective de clasa I - pronumele personal şi pronumele [text în limba greacă] - numeralul cardinal (1-10) - verbul: verbe în [text în limba greacă]; modul indicativ; modul infinitiv; diateza activă Domeniul cultural şi turistic ● Originile poporului grec: civilizaţia cretană şi civilizaţia miceniană; Homer (Iliada şi Odisseea) ● Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; monumente celebre; Sparta; educaţia spartană; Şcoala la Atena ● Incursiune în mitologia greacă ● Căsătoria. Familia în Grecia antică ● Viaţa religioasă: [text în limba greacă] Notă ... ────────── *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina
161. ────────── CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
162. Receptarea şi producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │1.
163. Recunoaşterea literelor, │- Substantivul: declinările I, II │ │grupurilor de litere, spiritelor şi │(consolidare). │ │accentelor specifice limbii greceşti │Declinarea a III-a (teme în oclusivă, │ │vechi, existente într-un text scris │teme consonantice în -, teme în -, şi-│ ├──────────────────────────────────────┤teme vocalice)[- text în limba greacă]│ │1.
164. Desprinderea sensului global │- Adjectivul: clasa I (consolidare), │ │dintr-un mesaj transmis în scris │clasa a II-a; gradele de comparaţie; │ ├──────────────────────────────────────┤adjectivele neregulate: [text în │ │ │limba greacă] │ │
166. Anticiparea elementelor de │- Pronumele: pronumele personal şi │ │conţinut ale unui text pe baza │pronumele [text în limba greacă] │ │titlului sau a unui stimul vizual │(consolidare); pronumele relativ, │ │ │pronumele demonstrativ │ │ │- Verbul: indicativul şi infinitivul │ │ │(consolidare); diateza medio-pasivă; │ │ │modul participiu │ │ │- Sintaxa frazei: completiva │ │ │infinitivală; construcţiile │ │ │participiale │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
167. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │2.
168. Descrierea coerentă oral sau în │- Substantivul: declinările I, II │ │scris a unor activităţi cotidiene │(consolidare). │ │utilizând comparaţii │Declinarea a III-a (teme în oclusivă, │ │ │teme consonantice în -, teme în - şi -│ │ │teme vocalice) [- text în limba │ ├──────────────────────────────────────┤greacă] │ │2.
169. Prezentarea esenţializată, în │- Adjectivul: clasa I (consolidare), │ │limba română, a unui text literar sau │clasa a II-a; gradele de comparaţie; │ │unei ecranizări pe baza unui plan de │adjectivele neregulate: [text în │ │idei │limba greacă] │ │ │- Pronumele: pronumele personal şi │ │ │pronumele [text în limba greacă] │ ├──────────────────────────────────────┤(consolidare); pronumele relativ, │ │
171. Susţinerea unui punct de vedere │pronumele demonstrativ │ │pe o temă specifică, cu elemente de │- Verbul: indicativul şi infinitivul │ │sprijin verbale sau figurative │(consolidare); diateza medio-pasivă; │ │ │modul participiu │ │ │- Sintaxa frazei: completiva │ │ │infinitivală; construcţiile │ │ │participiale │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
172. Analizarea caracteristicilor culturii şi civilizaţiei greceşti, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios ┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Competenţe specifice │ Activităţi şi resurse de învăţare │ ├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │3.
173. Identificarea unor locuri, fapte,│- Grecia clasică: olimpiadele; │ │procese şi concepte definitorii pentru│teatrul; tragedia greacă (Eschil, │ │matricea civilizaţiei greceşti │Sofocle, Euripide); filosofia (Socrate│ ├──────────────────────────────────────┤Platon, Aristotel) │ │3.
174. Utilizarea unor instrumente │- Arta greacă: Antichitatea; lumea │ │adecvate pentru înţelegerea şi │elenistică; Bizanţul; valori ale │ │interpretarea trăsăturilor definitorii│patrimoniului elen în muzeele Greciei │ │ale patrimoniului cultural al Greciei │şi ale Europei │ ├──────────────────────────────────────┤- Marea: tradiţia navigaţiei; de la │ │3.
175. Realizarea de transferuri ale │expediţiile mitice la rutele turistice│ │informaţiei culturale, cu accent pe │moderne │ │valorificarea din perspectiva │- Spaţii sacre: de la templul grec la │ │domeniului turistic │locurile de cult ale creştinătăţii; │ │ │turismul religios │ │ │- Viaţa personală şi socială a Greciei│ │ │antice şi moderne: îmbrăcămintea; │ │ │jocuri şi distracţii; justiţia │ │ │- Cultul păgân şi cultul creştin: │ │ │[text în limba greacă] │ └──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ Notă ... *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina
176. ────────── LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domeniul lingvistic ● Substantivul: declinările I, II (consolidare). Declinarea a III-a (teme în oclusivă, teme consonantice în - -, teme în - - şi - -,[- text în limba greacă -] teme vocalice) ● Adjectivul: clasa I (consolidare), clasa a II-a; gradele de comparaţie; adjectivele neregulate: [text în limba greacă] ● Pronumele: pronumele personal şi pronumele [text în limba greacă] (consolidare); pronumele relativ, pronumele demonstrativ ● Verbul: indicativul şi infinitivul (consolidare); diateza medio-pasivă; modul participiu ● Sintaxa frazei: completiva infinitivală; construcţiile participiale Domeniul cultural şi turistic ● Grecia clasică: olimpiadele; teatrul; tragedia greacă (Eschil, Sofocle, Euripide); filosofia (Socrate, Platon, Aristotel) ● Arta greacă: Antichitatea; lumea elenistică; Bizanţul; valori ale patrimoniului elen în muzeele Greciei şi ale Europei ● Marea: tradiţia navigaţiei; de la expediţiile mitice la rutele turistice moderne ● Spaţii sacre: de la templul grec la locurile de cult ale creştinătăţii; turismul religios ● Viaţa personală şi socială a Greciei antice şi moderne: îmbrăcămintea; jocuri şi distracţii; justiţia ● Cultul păgân şi cultul creştin: [text în limba greacă]. Notă ... ────────── *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina
177. ────────── SUGESTII METODOLOGICE Studierea disciplinei Limba greacă veche are ca obiectiv general familiarizarea elevilor cu istoria şi cultura Greciei, cu marile creaţii ale spiritului uman, în vederea promovării patrimoniului cultural elen prin turism şi a îndrumării elevilor spre a descoperi măsura în care cultura antică supravieţuieşte în valorile civilizaţiei moderne. Finalităţile cursului sunt atât de ordin lingvistic, cât şi afectiv-atitudinal. Scopul este de a stimula curiozitatea elevilor, interesul lor pentru trecutul clasic, ca formă de cunoaştere a culturii moderne, pentru călătorie, ca mijloc de îmbogăţire spirituală, precum şi capacitatea de reflecţie şi comparaţie, în vederea formării unei imagini de ansamblu asupra fenomenului cultural universal. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. Aşadar, studiul limbii şi civilizaţiei vechi greceşti are finalităţi multiple, oferind informaţii despre lumea antică, explicând evoluţia societăţii până în contemporaneitate, îmbogăţind percepţia estetică a elevilor. Aceste finalităţi pot fi structurate pe patru niveluri: ● informativ: înlesnirea înţelegerii lumii antice - din această perspectivă, limba greacă veche este complementară istoriei, arheologiei, epigrafiei, filosofiei; ● formativ: realizarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei moderne şi contemporane - din această perspectivă, studiul limbii vechi greceşti întregeşte domeniul ştiinţelor socio-umane; ● analitic: exerciţiul gândirii analitice - sub acest aspect, studiul limbii şi civilizaţiei greceşti vine în sprijinul ştiinţelor fundamentale de tipul matematicii, logicii şi lingvisticii; ● estetic: clarificarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane. Strategiile didactice utilizate vor urmări dezvoltarea capacităţii de lectură şi traducere, a spiritului critic al elevilor prin reflecţii, exprimarea opiniilor şi compararea izvoarelor - astfel încât aceştia să-şi exerseze competenţele de înţelegere, analiză şi interpretare de text, să poată asocia un text literar sau o creaţie artistică unei epoci/unui curent literar. Activităţile de învăţare selectate vor fi orientate spre dezvoltarea creativităţii şi a spiritului critic, spre perfecţionarea exprimării şi spre formarea capacităţilor de înţelegere şi apreciere a moştenirii literare a umanităţii. Câteva exemple de activităţi didactice care pot susţine demersul de dezvoltare a competenţelor specifice sunt prezentate în cele ce urmează: - exerciţii de identificare a sunetelor în cuvinte şi structuri simple; - exerciţii de scriere şi transcriere, de traducere, de lectură; - exerciţii de ordonare logică a cuvintelor în cadrul unei propoziţii; - exerciţii de recunoaştere a unor forme gramaticale greşite; - exerciţii de completare a unor forme gramaticale; - elaborare de scheme, diagrame, tabele; - exerciţii de etimologie (detaşarea etimonului grecesc în cuvinte din limba română şi limbile moderne studiate) - recunoaşterea şi însuşirea elenismelor de uz frecvent; - exerciţii de retroversiune; - dezvoltarea de proiecte, portofolii pe teme date; - proiecţii video; - extragerea unor informaţii din cărţi, filme, emisiuni documentare şi interpretarea lor; - utilizarea de dicţionare, enciclopedii, hărţi, planşe, fişe de lucru, resurse web; - exerciţii de comparare între epoci, zone culturale etc., în vederea stabilirii de asemănări şi deosebiri; - crearea unor produse de marketing turistic fundamentate pe promovarea patrimoniului elen; - analizarea de activităţi cotidiene publice sau private, obiceiuri, tradiţii legate de sărbători, de educaţie, de familie; - analizarea de evenimente marcante ale istoriei greceşti. Conţinuturile abordate se centrează pe domeniul lingvistic şi pe domeniul cultural şi turistic. Temele propuse pentru domeniul lingvistic pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a vizează următoarele aspecte: elemente de construcţie a comunicării; alfabetul; semnele de punctuaţie şi semnele grafice, accentul; articolul; substantivul; adjectivul; pronumele; numeralul cardinal şi ordinal; verbul; sintaxa frazei. Procesul de învăţare a noţiunilor gramaticale va cuprinde următorii paşi: a) distincţia între diferitele teme (nominale sau verbale) şi între diferitele subtipuri flexionare (declinări sau conjugări); b) recunoaşterea morfemelor specifice tipurilor şi subtipurilor flexionare; c) recunoaşterea grupurilor desinenţiale în funcţie de tipurile flexionare. Temele propuse pentru domeniul cultural şi turistic sunt organizate pe următoarele module tematice: Poporul grec pe pământ grec; Polis-ul. Sparta. Atena; Grecia clasică; Arta greacă; Marea - tradiţia navigaţiei; Spaţii sacre; Viaţa personală şi socială a Greciei antice şi moderne. Subtemele propuse pentru fiecare temă sunt orientative, profesorul având posibilitatea de a propune şi alte teme sau renunţa la unele din listă, după cum va considera relevant pentru corelarea conţinuturilor cu competenţele vizate. Câteva recomandări pentru abordarea conţinuturilor: - În selecţia temelor şi a textelor, se va avea în vedere domeniul de specializare al elevilor: ghid turism religios. Se recomandă texte reprezentative din autori clasici (Xenophon, Aisopos etc.), texte religioase (din Noul Testament, din Sfinţii Părinţi), selectate astfel încât să prilejuiască achiziţia cunoştinţelor de bază. - În abordarea didactică se va avea în vedere interferenţa activă între cunoaşterea limbii şi înţelegerea informaţiei asupra modului de viaţă şi asupra valorilor spiritualităţii şi culturii antice, pe care aceasta le vehiculează. - Se recomandă o alocare orară relativ egală pentru conţinutul lingvistic şi cel cultural (50 % pentru fiecare domeniu). - Achiziţiile lingvistice ale clasei a X-a se sprijină pe cele dobândite în clasa a IX-a, astfel încât poate deveni necesară reluarea şi consolidarea anumitor elementelor-cheie în comunicarea lingvistică, de la o clasă de studiu la alta. În ceea ce priveşte metodele de evaluare utilizate la această disciplină de studiu, acestea vor fi adecvate profilului şi specializării clasei, insistând pe corelaţia limbă - patrimoniu - turism. De asemenea, paleta opţiunilor profesorului trebuie să includă, pe lângă exerciţii de tipul celor propuse mai sus, şi activităţi complexe, cum ar fi studiul de caz, proiectul didactic, atelierele de lucru, dezbaterile, utilizarea imaginilor (planşe, afişe, hărţi, atlase, fotografii, filme). Instrumentele de evaluare vor fi alese în funcţie de competenţele vizate şi de obiectivele operaţionale ale lecţiei (observarea sistematică, teste, proiecte, portofolii, autoevaluarea, investigaţia). SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ
178. Bonnard, A., Civilizaţia greacă, trad. rom. I. Iordan, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
180. Devamhez, P., Enciclopedia civilizaţiei greceşti, trad. rom. I. şi S. Stati, Ed. Meridiane, Bucureşti,
182. Dumitrescu-Buşulenga, Z., Itinerar cultural european, Ed. Garamond, Bucureşti,
184. Dumitru, L., Manual de limba greacă pentru clasele IX-X, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti,
186. Filitti, G., Călători români în Grecia. Antologie, Ed. Pegassus Press, Bucureşti,
188. Flaceliere, R., Viaţa de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle, trad. rom. L. Lupaş, Ed. Eminescu, Bucureşti,
190. Noul Testament în limba greacă
191. *** Texte din Sfinţii Părinţi (selectiv) Programa şcolară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ (limba modernă 2) Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba franceză se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Obiectivul fundamental al acestei discipline de studiu constă în dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social, prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu Implementation of "Education & Training 2010" programme