ORDIN nr. 538 din 13 mai 2014
Pe scurt
Acest ordin modifică și completează criteriile medico-psihosociale folosite pentru a stabili încadrarea în grad de handicap, concentrându-se pe funcțiile senzoriale (vizuale și auditive). El detaliază condițiile și parametrii pe baza cărora se evaluează deficiențele de vedere și auz pentru a determina gradul de handicap.
Ce reglementează
- Criteriile de evaluare a persoanelor cu afectarea funcțiilor vizuale pentru încadrarea în grad de handicap.
- Criteriile de evaluare a persoanelor cu afectarea funcțiilor auditive pentru încadrarea în grad de handicap.
- Condițiile în care anumite afecțiuni vizuale nu duc la încadrarea în grad de handicap.
- Rolul unor instituții în implementarea prevederilor ordinului.
Cui îi privește
- Persoanele cu deficiențe vizuale sau auditive care solicită încadrarea în grad de handicap.
- Instituțiile implicate în evaluarea și protecția persoanelor cu dizabilități, cum ar fi Direcția protecția persoanelor cu dizabilități și comisiile de evaluare.
Puncte cheie
- Acuitatea vizuală și câmpul vizual sunt singurele criterii oftalmologice pentru încadrarea într-un grad de handicap.
- Nu se încadrează în grad de handicap persoanele cu vicii de refracție dacă acuitatea vizuală cu corecție optică este bună și câmpul vizual este normal.
- Nu se încadrează în grad de handicap persoanele cu afecțiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical (ex: cataracta neoperată cu șanse de recuperare a vederii).
- Ochiul unic, chiar cu vedere normală, se poate încadra în grad de handicap accentuat timp de 6 luni de la pierderea celuilalt ochi.
- Pentru handicapul grav vizual, încadrarea poate fi cu asistent personal (dacă are pierdută total capacitatea de autoservire) sau fără asistent personal (dacă necesită sprijin parțial).
Textul legii
ORDIN nr. 538 din 13 mai 2014 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 14 mai 2014 Având în vedere: - Referatul de aprobare nr. 9.084 DPPD din 12 mai 2014 al Direcţiei protecţia persoanelor cu dizabilităţi din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi nr. 2.848 din 13 mai 2014 al Direcţiei de strategii şi politici în sănătate din Ministerul Sănătăţii; - luând în considerare prevederile art. 85 alin.
- m)-│(0,04) (2
- m)│ │vederii) │1/10 (0,10) cu │1/25 (0,04) │cecitate relativă │ │mono-binoculară │corecţie optimă la│(2
- m)la ochiul cel│VAO = pmm, pl, fpl│ │(cu cea mai bună │ochiul cel mai bun│mai bun │= cecitate │ │corecţie, la │ │ │absolută │ │ochiul cel mai │ │ │VAO < 1/25 până la│ │bun). │ │ │1/50 - grav fără │ │Refractometrie │ │ │asistent personal │ │oculară │ │ │VAO ≤ 1/50 (0,02) │ │(autorefractometru│ │ │(n.d. la 1
- m)- │ │dioptron) │ │ │grav cu asistent │ │ │ │ │personal │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘ ----- Notă ... *) 1. În afecţiunile cronice primar şi secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evoluţie cronică-progresivă sub tratament specific sau cu sechele morfofuncţionale; vicii de refracţie (miopie forte; fortisima: 14-15D; hipermetropie medie +3D -+6D; forte ≥+6D), de acomodare, nistagmusul. Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu vicii de refracţie dacă acuitatea vizuală cu corecţie optică este bună şi câmpul vizual în limite normale. 2. Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu afecţiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical, ca de exemplu, cataracta neoperată, cu şanse de recuperare a vederii prin intervenţie chirurgicală. Evaluarea se va face numai după intervenţia chirurgicală, dacă este cazul. Cazurile speciale, în care intervenţia pentru cataractă este inutilă, de exemplu pacienţii cu cataractă, dar fără simţ luminos etc., vor fi certificate de minimum 2 oftalmologi. 3. Ochiul unic, chiar cu vedere normală, se poate încadra în grad de handicap accentuat, timp de 6 luni de la pierderea ochiului - vederii - congener. Ulterior încadrarea se realizează în raport cu deficienţa vizuală, conform tabelului. 4. Acuitatea vizuală şi câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare într-un grad de handicap, din punct de vedere oftalmologic (pentru creşterea acurateţei sunt necesare două referate de specialitate). ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐ │PARAMETRI │DEFICIENŢA MEDIE │DEFICIENŢA │DEFICIENŢA GRAVĂ │ │FUNCŢIONALI │ │ACCENTUATĂ │ │ │ ├──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP ACCENTUAT │HANDICAP GRAV │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │Câmp vizual │Redus concentric │Redus concentric în│Tubular, în jurul │ │(manual) la ochiul│în jurul punctului│jurul punctului de │punctului de │ │cel mai bun │de fixaţie la │fixaţie la 10-30 │fixaţie sub 10 │ │Câmp vizual │30-40 grade la │grade │grade │ │computerizat**) │ochiul cel mai bun│ │ │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │Percepţia luminii │Normal │Potenţiale │Lipsă percepţie │ │la stimuli vizual │ │modificate │luminoasă │ │Potenţiale vizuale│ │Retina încă │Traseu stins │ │evocate (PEV). │ │funcţională │Retina │ │Electroretinograma│ │ │nefuncţională │ │(ERG)***) │ │ │ │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘ ----- Notă ... **) Câmpul vizual computerizat oferă relaţii privind sensibilitatea retinei cu modificări specifice structurii funcţiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în funcţie de diagnosticul clinic). Notă ... ***) PEV şi ERG sunt utilizate în aprecierea stării funcţionale a retinei (teste obiective). ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Profesiuni care nu comportă │Fără restricţii │ │MEDIU │periclitate oculară sau │ │ │ │suprasolicitare vizuală │ │ │ │NU permis de conducere de │ │ │ │orice tip, conform │ │ │ │legislaţiei din domeniu │ │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Limitări în orientarea │Optimizarea condiţiilor de mediu│ │ACCENTUAT │spaţială, în acomodarea la │(luminozitate, contrast) │ │ │trecerea de la lumină la │Dispozitive de corecţie optică │ │ │întuneric şi invers │ │ │ │Profesiuni care nu comportă │ │ │ │periclitate oculară sau │ │ │ │suprasolicitare oculară │ │ │ │INTERZIS permis de conducere │ │ │ │de orice tip conform │ │ │ │legislaţiei din domeniu │ │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Dificultăţi majore de │Adaptarea trecerilor de pietoni │ │GRAV │orientare în spaţiu │de pe străzile şi drumurile │ │ │Pot desfăşura activităţi │publice conform prevederilor │ │ │lucrative │legale, inclusiv marcarea prin │ │ │Dependenţă parţială sau │pavaj tactil │ │ │totală de asistenţa │Montarea sistemelor de │ │ │specializată │semnalizare sonoră şi vizuală la│ │ │INTERZIS permis de conducere │intersecţiile cu trafic intens │ │ │de orice tip, conform │Câinele-ghid care însoţeşte │ │ │legislaţiei din domeniu │persoana cu handicap grav are │ │ │ │acces liber şi gratuit în toate │ │ │ │locurile publice şi în │ │ │ │mijloacele de transport │ │ │ │Sisteme informatizate adaptate, │ │ │ │tehnologie asistivă │ │ │ │În funcţie de rezultatul │ │ │ │evaluării complexe, persoana │ │ │ │poate fi încadrată în grad de │ │ │ │handicap grav cu asistent │ │ │ │personal, în situaţia în care │ │ │ │are pierdută total capacitatea │ │ │ │de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │ │autogospodărire şi necesită │ │ │ │sprijin permanent sau grav fără │ │ │ │asistent personal, atunci când │ │ │ │necesită sprijin parţial pentru │ │ │ │unele activităţi cotidiene │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ II. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap*) ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Audiometrie subiectivă tonală liminară, │ │ │audiometrie vocală, potenţiale evocate │ │ │auditive precoce, impedansmetrie şi │ │ │otoemisiuni acustice │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│Pierdere auditivă bilaterală între │ │ │ │41-70 dB, protezabilă │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce - copilărie/adolescenţă - însoţite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate). Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacităţii de comunicare şi relaţionare socială şi identificarea tulburărilor psihice şi de limbaj. ┌─────────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │Pierderea auditivă peste 70 dB care se │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │protezează greu, asociată cu tulburări │ │ │ │psihice şi de limbaj │ │ │ │Surditate congenitală sau dobândită │ │ │ │înaintea achiziţionării limbajului însoţită│ │ │ │de mutitate (surdocecitate cu demutizare │ │ │ │slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB │ │ │ │(surdităţi profunde şi cofoze). │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Nu sunt recomandate │Protezare auditivă │ │MEDIU │activităţi ce implică │ │ │ │siguranţa altor persoane - │ │ │ │conducerea unor vehicule de │ │ │ │mare tonaj, autobuze, │ │ │ │microbuze, avioane, trenuri │ │ │ │etc. - sau activităţi │ │ │ │operative în profesii ce │ │ │ │necesită standarde de auz - │ │ │ │poliţie, armată, aviaţie etc.│ │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Nu sunt recomandate │Asigurarea unor sisteme optice │ │ACCENTUAT │activităţi ce implică │de semnalizare înlocuindu-le pe │ │ │siguranţa altor persoane - │cele sonore │ │ │conducerea unor vehicule de │Protezare auditivă │ │ │mare tonaj, autobuze, │Asigurare de interpreţi │ │ │microbuze, avioane, trenuri │mimicogestuali în instituţiile │ │ │etc. - sau activităţi │publice │ │ │operative în profesii ce │ │ │ │necesită standarde de auz - │ │ │ │poliţie, armată, aviaţie │ │ │ │etc., activităţi de │ │ │ │comunicare cu publicul, │ │ │ │telecomunicaţii. │ │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ OBSERVAŢII: În cazul deficienţei auditive există atât afectare cantitativă, cât şi calitativă a sistemului auditiv, de aceea, protezarea auditivă are limitări în unele situaţii, precum cele legate de localizarea spaţială sonoră sau înţelegerea vorbirii în zgomot. De asemenea, o persoană cu handicap auditiv protezată depinde de integritatea şi funcţionarea unui dispozitiv electronic, a cărui continuitate în funcţionare este supusă imprevizibilului. III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor vestibulare în vederea încadrării în grad de handicap* ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Evaluarea reflexelor: │ │ │- vestibuloocular prin ENG - │ │ │electronistagmografie - sau VNG - │ │ │videonistagmografie; │ │ │- vestibulospinal - posturografie dinamică │ │ │computerizată sau craniocorpografie. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│Diferenţa între cele două vestibule la │ │ │ │probele provocate depăşeşte 30%. │ │ │ │Nistagmus spontan prezent sau deviaţii nete│ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │Afectare vestibulară obiectivată prin teste│ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │Ortostatismul este posibil dar dificil de │ │ │ │menţinut, tulburări funcţionale echivalente│ │ │ │cu 60-80%. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Afectare vestibulară obiectivată prin teste│ │ │ │Ortostatismul este imposibil în criză, │ │ │ │însoţit de tulburări vegetative. │ │ │ │Probele spontane şi provocate (dacă se pot │ │ │ │practica) sunt pozitive. │ │ │ │Tulburări funcţionale echivalente cu │ │ │ │80-100% │ │ │ │Pentru perioade limitate de 6-12 luni, în │ │ │ │funcţie de durată şi reversibilitatea │ │ │ │tulburărilor majore de echilibru la │ │ │ │acţiunile de recuperare │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) În afecţiunile cronice vestibulare, precum şi ale căilor acestora sau în contextul unor afecţiuni neurologice, congenitale ori contractate precoce. NOTE: În general tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu. Tulburările de echilibru survin când există o diferenţă funcţională mai mare de 20-30% între cele două vestibule. ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Locuri de muncă: nu pot │Restricţie pentru activităţile │ │MEDIU │conduce vehicule, avioane, │care se desfăşoară la înălţime │ │ │echipamente industriale. │sau în mişcare │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Permise activităţi statice │Adaptarea locului de muncă, │ │ACCENTUAT │ │astfel încât să nu fie │ │ │ │suprasolicitată postura │ │ │ │ortostatică sau să o faciliteze │ │ │ │prin mijloace suplimentare de │ │ │ │sprijin etc. │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV│Sprijin pentru autoservire, │Necesită asistenţă de │ │ │îngrijire şi autogospodărire │specialitate │ │ │în activităţile de bază ale │În funcţie de rezultatul │ │ │vieţii de zi cu zi pentru │evaluării complexe, persoana │ │ │perioada în care │poate fi încadrată în grad de │ │ │ortostatismul şi mobilizarea │handicap grav cu asistent │ │ │nu se pot realiza. │personal, în situaţia în care │ │ │ │are pierdută total capacitatea │ │ │ │de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │ │autogospodărire şi necesită │ │ │ │sprijin permanent sau grav fără │ │ │ │asistent personal, atunci când │ │ │ │necesită sprijin parţial pentru │ │ │ │unele activităţi cotidiene. │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ .............................................................................................. Capitolul 7 Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente I. Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii articulaţiilor şi oaselor în vederea încadrării în grad de handicap* Se referă la anomalii şi structuri afectate, respectiv la: 1. Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce (documentele trebuie să releve debutul şi evoluţia afecţiunii, tratamentele de recuperare efectuate etc.): - bolile constituţionale ale oaselor (de exemplu: acondrodisplazia); - malformaţii (de exemplu: amielia unuia sau mai multor membre, totală ori parţială, toracal sau pelvin, sindactilie - a se vedea capitolul 7.III.1 ); - deformări rahitice cu tulburări de postură; - luxaţie congenitală de şold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară şi/sau modificări ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicaţie chirurgicală, după realizarea artroplastiei şi a adaptării la proteză; - redori şi anchiloze congenitale, posttraumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono ori bilaterale de şold, genunchi sau combinate, în poziţii vicioase, asociate ori nu cu paralizii nervoase; - anchiloze ale coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraţ, braţ - neoperabile). 2. Hemofilia A şi B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) şi factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziţii vicioase şi amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoţia) sau/şi autoservirea. 3. Colagenoze:
- a)poliartrită reumatoidă (PR); ...
- b)sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei; ...
- c)dermatomiozita; ...
- d)lupusul eritematos sistemic; ...
- e)boala mixtă a ţesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament. ... 4. Afecţiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfecţioase sau induse de microcristale) în stadiul sever, la nivelul articulaţiilor şoldului, bilateral, obiectivate imagistic, fără potenţial de recuperare, care determină prin progresia în timp, limitarea mobilităţii până la anchiloze în poziţii vicioase şi care împiedică mobilizarea şi autoîngrijirea, persoana având un grad înalt de dependenţă (fotoliu rulant, imobilizat, fără capacitate de autoservire), pot fi încadrate în grad de handicap grav, cu sau fără asistent personal. 5. Artropatia psoriazică în formă de spondilită, cu afectare axială prin prinderea coloanei cervicodorsolombare, cu tendinţă la anchiloză, asociată sau nu cu interesare articulară periferică cu deformarea mâinilor, cu tulburări majore ale gestualităţii şi deplasării, determină deficienţa funcţională accentuată. 6. Tumori osoase maligne, în primul an de la iniţierea chimio- sau radioterapiei specifice şi care determină o deficienţă funcţională accentuată. Ulterior, evaluarea se realizează luând în considerare prezenţa recidivelor sau a determinărilor la distanţă (cel mai frecvent apar determinări pulmonare), afectarea neurologică sechelară ori existenţa amputaţiei de membru. 7. Leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungată (miopatie cortizonică cu atrofia masei musculare în special la nivelul coapselor, accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic, ostenecroză ischemică, necroză aseptică de cap femural etc.). Gradul de handicap se evaluează în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale, după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective, reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific. 1. Afecţiuni osteoarticulare congenitale sau contractate precoce ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Examen ortopedie │ │ │Examene radiografice - segment afectat şi, │ │ │eventual, contralateral, în funcţie de │ │ │limitarea funcţională secundară │ │ │(articulaţii, coloană vertebrală) │ │ │CT (eventual - în funcţie de structura │ │ │afectată) │ │ │Testări biometrice │ │ │Testarea mobilităţii articulare │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│- redoare strânsă sau anchiloză de umăr şi │ │ │ │cot, unilaterală, asociată cu tulburări │ │ │ │neurologice, cu afectarea moderată a │ │ │ │prehensiunii şi manipulaţiei; │ │ │ │- redoare strânsă sau anchiloză de gleznă, │ │ │ │bilateral; │ │ │ │- redoare strânsă sau anchiloză de genunchi│ │ │ │sau sold, unilateral; - coxartroză │ │ │ │unilaterală neoperată sau operată recent şi│ │ │ │complicată prin tehnica operatorie. │ │ │ │Afectările osteoarticulare nu împiedică │ │ │ │ortostatismul, dar deplasarea pe distanţe │ │ │ │mari se realizează cu dificultate, │ │ │ │necesitând dispozitive ortopedice pentru a │ │ │ │preveni deteriorarea articulaţiilor │ │ │ │supradiacente şi/sau controlaterale. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │- redoare strânsă sau anchiloză de umăr şi │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │cot, bilaterală, asociată sau nu cu │ │ │ │tulburări neurologice, cu limitarea severă │ │ │ │a prehensiunii şi manipulaţiei; │ │ │ │- redoare strânsă de genunchi sau şold │ │ │ │bilateral; │ │ │ │- anchiloză de şold cu redoare strânsă de │ │ │ │genunchi unilateral; │ │ │ │- coxartroză bilaterală neoperată sau │ │ │ │operată, cu decimentarea protezei. │ │ │ │Afectările osteoarticulare determină │ │ │ │limitarea parţială sau totală a mobilităţii│ │ │ │articulare, necesitând sprijin extern │ │ │ │pentru menţinerea ortostatismului şi │ │ │ │deplasare şi o limitare parţială a │ │ │ │capacităţii de autoservire. │ │ │ │Evaluarea persoanei va fi realizată luând │ │ │ │în considerare şi posibila existenţă a │ │ │ │deficitelor neurologice secundare, de tip │ │ │ │paretic/plegic. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Afectări osteoarticulare bilaterale ale │ │ │ │articulaţiilor mari - şold, genunchi - în │ │ │ │stadiu sever, neoperabile sau cu │ │ │ │complicaţii tardive postoperatorii, în │ │ │ │afara resurselor terapeutice, care │ │ │ │determină limitarea totală a mobilităţii │ │ │ │articulare, necesitând fotoliu rulant │ │ │ │pentru deplasarea în interiorul sau │ │ │ │exteriorul locuinţei sau imobilizare totală│ │ │ │şi sprijin din partea altei persoane pentru│ │ │ │autoîngrijire. │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se realizează particularizat în funcţie de: - intensitatea tulburărilor de postura sau/şi gestualitate; - localizarea unilaterală sau bilaterală a deteriorării (anomaliei); - membrul sau membrele afectate; - consecinţele secundare (la articulaţiile suprajacentei, coloana vertebrală); - capacitatea respiratorie afectată secundar; - existenţa tulburărilor neurologice secundare de tip paretic/plegic; - în raport cu gestualitatea şi deservirea necesară; - capacitatea de mobilizare cu mijloace protetice, ortetice, mijloace speciale de deplasare; - limitarea prehensiunii şi manipulaţiei; - capacitatea de autoservire şi autoîngrijire. ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Capacitate funcţională │Orientare către activităţi │ │MEDIU │afectată, cu limitarea │profesionale cu solicitare │ │ │moderată a gestualităţii şi │fizică redusă, fără deplasări pe│ │ │mersului, dar cu menţinerea │distanţe mari sau ridicare de │ │ │autonomiei personale de │greutăţi │ │ │autoîngrijire │Dispozitive ortopedice şi │ │ │ │tratamente de recuperare pentru │ │ │ │a preveni deteriorarea │ │ │ │funcţionalităţii articulare │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Locuri de muncă fără │- Asigurare de mijloace │ │ACCENTUAT │solicitare posturală sau/şi │compensatorii (protetice, │ │ │gestuală, fără deplasări în │ortetice etc.), adaptate în │ │ │teren, în funcţie de │raport cu secvenţele muncii │ ├─────────────┤structura/structurile │(pense, cârlige etc.) în raport │ │HANDICAP GRAV│afectate cu limitările │cu membrul sau membrele afectate│ │ │funcţionale secundare │- Mijloace speciale de deplasare│ │ │ │(scaun rulant, maşini adaptate │ │ │ │etc.) │ │ │ │- Adaptarea locuinţei şi a │ │ │ │locului de muncă pentru a │ │ │ │facilita integrarea socială │ │ │ │- Sprijin pentru activităţile │ │ │ │cotidiene - instrumentale în │ │ │ │cazul persoanelor cu deficienţe │ │ │ │grave │ │ │ │În funcţie de rezultatul │ │ │ │evaluării complexe, persoana │ │ │ │poate fi încadrată în grad de │ │ │ │handicap grav cu asistent │ │ │ │personal, în situaţia în care │ │ │ │are pierdută total capacitatea │ │ │ │de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │ │autogospodărire şi necesită │ │ │ │sprijin permanent, sau grav fără│ │ │ │asistent personal, atunci când │ │ │ │necesită sprijin parţial pentru │ │ │ │unele activităţi cotidiene. │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ 2. Hemofilia A şi B*) ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- Examen ortopedie │ │ │- Examene radiografice pe segmente │ │ │afectate, în funcţie de limitarea │ │ │funcţională secundară (coloana vertebrală) │ │ │şi eventual, contralateral (articulaţii) │ │ │- Eventual CT/RMN - în funcţie de structura│ │ │afectată │ │ │- Testarea mobilităţii articulare/Testări │ │ │biometrice │ │ │- Spirometrie (în situaţiile în care este │ │ │afectată secundar funcţia ventilatorie) │ │ │- Examen oscilometric/Examen Eco - Doppler │ │ │- Hemoleucogramă, timp de sângerare, timp │ │ │de protrombină │ │ │- Determinarea factorilor plasmatici ai │ │ │coagulării: │ │ │- factorul VIII sau factorul IX între 2-5% │ │ │- formă clinică medie; │ │ │- factorul VIII sau factorul IX ≤ 1% │ │ │- formă clinică severă. │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│În formele clinice medii cu sângerări │ │ │ │minore, cu determinări articulare │ │ │ │(artropatii necomplicate) reversibile la │ │ │ │tratamentul antihemofilic periodic │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │În formele clinice severe cu artropatii │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT **) │cronice, cu modificări ale mecanicii │ │ │ │articulare, care necesită administrări │ │ │ │repetate de preparate antihemofilice şi │ │ │ │transfuzii frecvente │ │ │ │În formele cu hemoragii │ │ │ │intraparenchimatoase şi sechele │ │ │ │morfofuncţionale │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │În formele clinice severe cu anchiloze în │ │ │**) │poziţii vicioase şi deformări articulare │ │ │ │însoţite de amiotrofii cu afectarea │ │ │ │gestualităţii, posturii şi locomoţiei, │ │ │ │atunci când aceste modificări sunt │ │ │ │ireversibile │ │ │ │În formele cu hemoragii │ │ │ │intraparenchimatoase, cu risc vital │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) Sindrom hemoragic produs prin deficit de factori plasmatici ai coagulării. NOTĂ: În evaluare se va ţine seama şi de afectarea altor structuri care predispun la sângerare. Notă ... **) Încadrarea în gradul de handicap accentuat, respectiv grav, cu termen de valabilitate permanent se va face la a doua prezentare la evaluare. ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională│Participare fără restricţii, cu │ │MEDIU │într-un loc de muncă fără │condiţia evitării riscului de │ │ │risc de traumatism fizic │accidentare │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Activităţi fără solicitare │Sprijin pentru: │ │ACCENTUAT │fizică mare sau cu risc de │- asigurarea unui loc de muncă │ │ │traumatizare indiferent de │adecvat care să prevină │ │ │intensitate şi cauze. │traumatizarea fizică, activarea │ │ │- Sunt limitate activităţile │hemartrozei şi cronicizării │ │ │care suprasolicită postura │artropatiei specifice; │ │ │ortostatică, deplasările │- facilitarea mobilizării │ │ │posturale prelungite, │(baston, cadru, orteze etc.); │ │ │menţinerea forţată a unei │- monitorizarea activităţii │ │ │variante posturale şi cele în│medicale (dispensar, │ │ │mediu cu trepidaţii. │administrarea de produse │ │ │ │antihemofilice, efectuarea de │ │ │ │transfuzii - în funcţie de │ │ │ │situaţie). │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV│Intensitatea tulburărilor │În funcţie de rezultatul │ │ │funcţiei locomotorii, │evaluării complexe, persoana │ │ │ireversibilă, neinfluenţată │poate fi încadrată în grad de │ │ │de tratamentul specific │handicap grav cu asistent │ │ │limitează total sau aproape │personal: │ │ │total capacitatea de │- în situaţia în care este │ │ │mobilizare, autoservire, │nedeplasabilă/imobilizată la │ │ │autoîngrijire şi │pat; │ │ │autogospodărire. │- are pierdută total capacitatea│ │ │ │de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │ │autogospodărire. │ │ │ │În funcţie de rezultatul │ │ │ │evaluării complexe, persoana │ │ │ │poate fi încadrată în grad de │ │ │ │handicap grav fără asistent │ │ │ │personal: │ │ │ │- necesită sprijin pentru unele │ │ │ │activităţi cotidiene; │ │ │ │- sprijin pentru facilitarea │ │ │ │deplasării în interiorul sau/şi │ │ │ │exteriorul locuinţei în funcţie │ │ │ │de necesităţi. │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ 3. Colagenoze
- a)Poliartrită reumatoidă (PR)*) ... ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- VSH crescut; │ │ │- Proteina C reactivă crescută; │ │ │- Fibrinogen seric crescut; │ │ │- Electroforeză; │ │ │- Factori reumatoizi prezenţi, Ac antiCCP; │ │ │- Examen radiologic: eroziuni, pensări │ │ │spaţii articulare, subluxaţii etc.; │ │ │- Ecografie musculoscheletală, RMN │ │ │(situaţii de excepţie); │ │ │- scor DAS 28**); │ │ │- scor HAQ***); │ │ │- scale de evaluare a autonomiei: ADL, │ │ │IADL, SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│În PR stadiul II/III forme moderat active: │ │ │ │- redoare matinală > 1h; │ │ │ │- dureri la mobilizarea articulaţiilor │ │ │ │periferice şi în repaus; │ │ │ │- forţa de prehensiune redusă; │ │ │ │- reducerea medie a mobilităţii articulare;│ │ │ │- testele de activitate (evoluţie) │ │ │ │pozitive, dar nu obligatoriu │ │ │ │- modificări radiologice specifice. │ │ │ │Clasa funcţională II Steinbrocker - │ │ │ │capacitatea funcţională normală, cu │ │ │ │excepţia handicapului durerii şi redorii la│ │ │ │una sau mai multe articulaţii. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │În PR forme severe stadiul III/IV: │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │leziuni distructive cartilaginoase sau │ │ │ │osoase; deformări ale degetelor; │ │ │ │subluxaţii; derivaţii axiale (cubitale ale │ │ │ │mâinilor); atrofia muşchilor cu afectarea │ │ │ │prehensiunii; semne radiologice │ │ │ │caracteristice şi de laborator specifice; │ │ │ │capacitate funcţională limitată; │ │ │ │autoservire parţial afectată. │ │ │ │Clasa funcţională III Steinbrocker - │ │ │ │permite numai o mică parte din ocupaţiile │ │ │ │casnice şi autoservire. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │În PR gravă stadiul IV: │ │ │ │leziuni osteoarticulare cu deformări şi │ │ │ │anchiloze (degete, pumni, coate, şolduri, │ │ │ │genunchi în semiflexie, tibiotarisene cu │ │ │ │deformarea antepiciorului); limitarea │ │ │ │aproape totală sau totală a gestualităţii │ │ │ │sau/şi a posturii şi deplasărilor │ │ │ │posturale; capacitatea de autoservire │ │ │ │pierdută. │ │ │ │Clasa funcţională IV Steinbrocker - │ │ │ │infirmitate importantă - persoana │ │ │ │imobilizată la pat sau în fotoliu, care nu │ │ │ │se poate ocupa de propria îngrijire sau o │ │ │ │face cu foarte mare dificultate. │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor EULAR/ACR 2010. Notă ... **) Scala DAS28 (Disease Activity Score) măsoară gradul de activitate al bolii şi permite o monitorizare a ei. Cuprinde 4 itemi, care se referă la: numărul de articulaţii dureroase, numărul de articulaţii cu tumefacţie, VSH (unele teste îl înlocuiesc cu CRP) şi durerea resimţită, evaluată de la 1 la 10 prin scala VAS. Interpretarea scorului este: - DAS 28 > 5,1 activitate înaltă, DAS28 >3,2-5,1 activitate moderată, DAS28 > 2,6-3,1 activitate scăzută, DAS < 2,6 remisiune. Notă ... ***) Scala HAQ (Healt Assessment Questionnaire = chestionar de evaluare personală) conţine 20 de întrebări legate de capacitatea de a desfăşura activităţi zilnice în ultima săptămână (0 = fără dificultăţi până la 3 = imposibil de realizat), fiind un factor predictiv pentru progresia bolii, statusul funcţional şi capacitatea de muncă. Interpretarea acestei scale este următoarea: - 0-1 dizabilitate uşoară - medie; - 1-2 dizabilitate medie - severă; - 2-3 dizabilitate severă - foarte severă.
- b)Sclerodermia (Scleroza sistemică SS)*) ... ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Explorări paraclinice: │ │ │- investigaţii de laborator: │ │ │hemoleucograma, teste inflamatorii, │ │ │anticorpi anti Scl-70, antinucleari şi │ │ │anticentromer; │ │ │- examen radiologic - rg. osteoarticulare, │ │ │pulmonar, digestiv; │ │ │- teste circulatorii periferice │ │ │(capilaroscopie); │ │ │- teste funcţionale pulmonare (TLCO, │ │ │pletismografie); │ │ │- biopsie cutanată, musculară; │ │ │- echografie cardiacă; │ │ │- lavaj bronhoalveoar. │ │ │Starea de nutriţie │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│Prezenţa sindromului Raynaud şi afectare │ │ │ │cutanată a membrelor, feţei şi trunchiului,│ │ │ │cu limitarea gestualităţii, dar fără │ │ │ │afectări viscerale sau limitare de │ │ │ │intensitate medie a funcţionalităţii. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │Afectare cutanată a membrelor, feţei şi │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │trunchiului, afectare a funcţiei renale │ │ │ │sau/şi respiratorii de intensitate │ │ │ │accentuată sau afectare a funcţiei │ │ │ │digestive cu disfagie pentru solide │ │ │ │asociate sau nu şi cu alte afectări │ │ │ │viscerale moderate (alveolita fibrozantă, │ │ │ │hipertensiune pulmonară), ischemie │ │ │ │periferică moderată (ulceraţii digitale), │ │ │ │contracturi articulare etc. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Afectare gravă a funcţiei renale, │ │ │ │respiratorii şi cardiace sau a │ │ │ │funcţionalităţii musculoarticulare sau │ │ │ │ischemie periferică severă cu amputaţii │ │ │ │spontane/chirurgicale. │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) Scleroza sistemică (SS) este o afecţiune multisistemică, caracterizată prin fibroza pielii, a vaselor sanguine şi a organelor viscerale, incluzând tractul gastrointestinal, plămânii, inimă şi rinichii. Sunt identificate două subtipuri: sclerodermie cutanată difuză, cu invadare cutanată rapidă la nivelul extremităţilor, faţă şi trunchi, cu cel mai mare risc pentru interesarea precoce renală şi a altor viscere, şi sclerodermie cutanată limitată definită prin îngroşarea simetrică a pielii, limitată la nivelul extremităţilor distale şi a fetei. SS a organelor viscerale se poate întâlni şi în absenţa interesării cutanate, caz în care este denumită scleroză sistemică fără sclerodermie. Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se face în funcţie de forma clinică, respectiv de intensitatea tulburărilor de gestualitate, renale, respiratorii şi de nutriţie, prevăzute pentru afectarea structurilor, prezentate la capitolele în cauză.
- c)Dermatomiozită/Polimiozită*) ... ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- teste enzimatice (transaminaza, │ │ │creatinfosfokinaza, lactico-dehidrogenaza),│ │ │hemoleucogramă, teste de inflamaţie; │ │ │- traseu EMG caracteristic pentru afectare │ │ │fibrelor musculare; │ │ │- biopsia musculară - necroze focale; │ │ │- autoanticorpi JoI, SRP; │ │ │- în funcţie de structurile afectate, │ │ │explorarea funcţiei respiratorii sau │ │ │cardiace. │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│Formele cu afectare cutanată şi/sau │ │ │ │musculară, cu limitare funcţională moderată│ │ │ │a activităţii cotidiene │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │Afectare cronică cu atrofii musculare ale │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │membrelor, cu/fără ulceraţii │ │ │ │gastrointestinale şi cutanate, cu limitarea│ │ │ │accentuată a capacităţii de mobilizare şi │ │ │ │autoîngrijire. Afectare pulmonară sau │ │ │ │cardiacă medie, obiectivate prin │ │ │ │spirometrie sau teste respiratorii sau │ │ │ │ecocardiografie. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Afectare generalizată cu atrofii musculare │ │ │ │care limitează major capacitatea de │ │ │ │deplasare şi autoîngrijire, cu/fără │ │ │ │afectarea muşchilor striaţi ai │ │ │ │hipofaringelui şi esofagului superior, cu │ │ │ │fenomene respiratorii şi afectarea funcţiei│ │ │ │contractile a inimii. Afectare pulmonară │ │ │ │sau cardiacă severă, obiectivate prin teste│ │ │ │respiratorii sau ecocardiografie. │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) Afecţiune de etiologie presupus autoimună, în care muşchii scheletici sunt lezaţi de un proces inflamator nesupurativ dominat de infiltrat limfocitar. Termenul de polimiozită este aplicat când procesul inflamator este localizat la nivelul muşchilor, iar termenul de dermatomiozită este folosit când apare asocierea cu o erupţie cutanată caracteristică.
- d)Lupus eritematos sistemic* ... ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Explorări de laborator: │ │ │- hemoleucograma; teste de inflamaţie; │ │ │complement seric (C3, C4); │ │ │autoanticorpi Ac antinucleari, anti-ADN, │ │ │antiSm, antiRo, antiLa, anticorpi │ │ │antifosfolipidici (anticardiolipina, LA, │ │ │B2 glicoproteina 1) teste de coagulare; │ │ │uree, creatinină, cl creatinină; │ │ │proteinurie/24 ore │ │ │- biopsie renală (în cazurile cu afectare │ │ │renală). │ │ │Echocardiografie │ │ │Probe respiratorii + TLCO │ │ │Examen oftalmologic │ │ │- investigaţii imagistice, în funcţie de │ │ │structura afectată (radiografie pentru │ │ │articulaţiile afectate, ecografie, CT) │ │ │Scala SLEDAI**) │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├─────────────────┬──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU│LES în faza cronică, cu simptome generale │ │ │ │(fatigabilitate, anorexie), manifestări │ │ │ │articulare, cutanate (rash, ulceraţii, │ │ │ │alopecie, vasculite), artralgii/mialgii │ │ │ │intermitente, alterare moderată a funcţiei │ │ │ │renale, anemie/leucopenie/trombopenie │ │ │ │uşoare, serozite uşoare sau cu disfuncţie │ │ │ │cognitivă medie │ │ │ │Există limitări ale funcţionalităţii │ │ │ │generale, dar se menţine autonomia │ │ │ │personală. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP │LES în faza acută, cu alterarea stării │ │ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │generale, poliserozite, psihoze, convulsii │ │ │ │frecvente sau alte manifestări neurologice │ │ │ │severe (de exemplu, accident vascular), │ │ │ │afectare hematologică renală, cardiacă şi │ │ │ │respiratorie de intensitate accentuată. │ │ │ │Există limitarea capacităţii de mobilizare │ │ │ │şi autoîngrijire, pentru o durată lungă de │ │ │ │timp. │ ├─────────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Afectare gravă a funcţiei renale, │ │ │ │respiratorii, cardiace şi neurologice, │ │ │ │conform criteriilor de la capitolele │ │ │ │respective. │ │ │ │Afectările descrise pot exista în timpul │ │ │ │fazei acute sau pot avea un caracter │ │ │ │ireversibil, determinând limitarea majoră a│ │ │ │capacităţii de autoîngrijire. │ └─────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────────┘ ----- Notă ... *) LES este o afecţiune multisistemică caracterizată de prezenţa anticorpilor antinucleari şi un proces inflamator cronic difuz, care afectează funcţionalitatea unor structuri precum piele, sistem osteoarticular, nervos, renal, hematologic, evoluând cu perioade de exacerbare şi acalmie, remisiunea completă apărând la mai puţin de 10% din cazuri. Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor ARA. Evaluarea activităţii în LES se cuantifică prin scorul SLEDAI**) (Systemic Lupus Erythematosus Disease Activity Index), care include 25 de itemi, cu următoarea interpretare: - activitate moderată > 3 puncte; - activitate severă > 12 puncte. ┌─────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ │ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │- capacitate funcţională │- sunt necesare măsuri │ │ │moderat limitată datorită │profilactice: evitarea frigului,│ │ │handicapului durerii şi │umezelii, curenţilor de aer la │ │ │redorii la una sau mai multe │locul de muncă; │ │ │articulaţii; │- dispensarizare la medicul de │ │ │- limitarea gestualităţii │familie sau reumatologie, │ │ │profesionale şi a mersului; │ambulatorii de specialitate │ │ │- activităţi cu solicitări │pentru controale periodice; │ │ │fizice reduse fără deplasări │- spitalizare de zi, spitalizare│ │ │posturale pe distanţe mari, │continuă periodică; │ │ │fără ridicarea de greutăţi, │- tratament de recuperare │ │ │urcat-coborât scări; │adaptat formei de boală; │ │ │- unele limitări în │- profilaxia infecţiilor acute │ │ │activităţile cotidiene, │şi tratarea infecţiilor cronice │ │ │casnice. │pentru a preveni progresiunea │ │ │ │alterărilor funcţionale; │ │ │ │- măsuri pentru asigurarea unui │ │ │ │loc de muncă fără solicitare │ │ │ │fizică/trepidaţii, în condiţii │ │ │ │de microclimat corespunzător sau│ │ │ │schimbarea locului de muncă, │ │ │ │recalificare profesională, după │ │ │ │caz, în funcţie de vârstă, │ │ │ │procesele evolutive şi răspunsul│ │ │ │la tratamentul aplicat. │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP │- capacitate funcţională │- în general, afectarea │ │ACCENTUAT │limitată permiţând numai o │accentuată a posturii, a │ │ │parte din activităţile │deplasărilor posturale │ │ │casnice şi autoservirea; │(mobilizarea), alternanţă │ │ │- activităţi profesionale cu │posturală, gestualitatea - │ │ │solicitări fizice reduse fără│prehensiunea şi manipulaţia - │ │ │deplasări posturale pe │fac imposibilă participarea la │ │ │distanţe mari, fără ridicarea│activităţi profesionale │ │ │de greutăţi, urcat-coborât │solicitante; │ │ │scări şi în funcţie de │- necesită sprijin pentru │ │ │deficitul de prehensiune; │facilitarea mobilizării (baston,│ │ │- se va avea în vedere faptul│pe perioade limitate scaun │ │ │că se ridică cu greutate de │rulant); │ │ │pe scaun, chiar şi cu │- monitorizare periodică │ │ │sprijin, nu poate ridica şi │medicală; │ │ │transporta greutăţi, │- controale în ambulatoriu, │ │ │dexteritatea se realizează cu│spitalizare de zi, spitalizare │ │ │dificultate. │continuă periodică; │ │ │ │- tratament de recuperare │ │ │ │adaptat formei de boală. │ ├─────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV│- dizabilitate importantă - │- suplinirea pierderii │ │ │persoana cu handicap se află │capacităţii de autoservire, │ │ │imobilizată la pat sau în │autoîngrijire şi │ │ │fotoliu; │autogospodărire; │ │ │- nu se poate ocupa de │- controale în ambulatoriu, │ │ │propria sa îngrijire sau o │spitalizare de zi, spitalizare │ │ │face cu foarte multă │continuă periodică; │ │ │dificultate; │- tratament de recuperare │ │ │- necesită îngrijire şi │adaptat formei de boală. │ │ │supraveghere permanentă, nu │În funcţie de rezultatul │ │ │poate sta confortabil pe │evaluării complexe, persoana │ │ │scaun, nu se poate ridica din│poate fi încadrată în grad de │ │ │poziţia şezând în cea │handicap grav, cu asistent │ │ │ortostatică; │personal, în situaţia în care │ │ │- nu poate păstra │are pierdută total capacitatea │ │ │ortostatismul nesprijinit şi │de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │fără ajutor; │autogospodărire şi necesită │ │ │- nu se poate îmbrăca, │sprijin permanent sau grav, fără│ │ │dezbrăca, nu îşi poate tăia │asistent personal, atunci când │ │ │alimentele; │necesită sprijin parţial pentru │ │ │- capacitatea de autoservire │unele activităţi cotidiene. │ │ │şi autoîngrijire este │ │ │ │afectată major. │ │ └─────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ II. Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii coloanei vertebrale, în vederea încadrării în grad de handicap*) ----- Notă ... *) Se referă la: 1. Spondilita anchilozantă (SA), forma centrală, periferică sau mixtă (centrală şi periferică) - afecţiune inflamatorie cronică, ce afectează preponderent coloana vertebrală, procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacro-iliace şi progresează ascendent. 2. Cifoscolioze şi scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbură, operate sau nu, care împiedică capacitatea respiratorie normală şi/sau cu tulburări neurologice (parapareze, paraplegii). 1. Spondilită anchilozantă (SA) ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Examen radiologic*): │ │ │- radiografie bazin; │ │ │- radiografia altor zone interesate; │ │ │- RMN; │ │ │- echografie musculoscheletală pentru│ │ │ entesită. │ │ │Investigaţii biologice: │ │ │- VSH crescută; │ │ │- proteina C reactivă pozitivă; │ │ │- fibrinogen crescut; │ │ │- antigen HLA B
- a)amputaţii congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescenţă), unilateral sau bilateral, de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulaţie membru pelvin, dezarticulaţie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu pro tezabile. ...
- b)amputaţii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă şi statut. ... În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere: ● Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie:
- a)distrugerea unui membru prin strivire; ...
- b)pierderea vascularizaţiei; ...
- c)gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii); ...
- d)durere severă de cauză circulatorie; ...
- e)tumori maligne; ...
- f)infecţie necontrolabilă terapeutic. ... ● Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe ● Compensarea deficitului funcţional prin protezare ● Nivelul amputaţiei, la membrul sau membrele afectate ● Afecţiuni somatice sau neurologice severe care pot potenţa deficitul locomotor SCOR ADL ┌────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────┐ │ Activitate │ Descriere │ Scor │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │Igienă corporală │Autonomie │ 2 │ │ │Ajutat parţial │ 1 │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │Îmbrăcare │Autonomie │ 2 │ │ │Autonomie pentru │ 1 │ │ │îmbrăcare, dar ajutor │ │ │ │pentru încălţare │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │Mersul la toaletă │Autonomie │ 2 │ │ │Ajutat │ 1 │ │ │Ajutat la pat │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │Continenţă sfincteriană │Continent │ 2 │ │ │Incontinenţă ocazional │ 1 │ │ │Incontinent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │Alimentaţia │Mănâncă singur │ 2 │ │ │Ajutat pentru tăiat cu │ 1 │ │ │cuţitul │ │ │ │Dependent │ 0 │ └────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────┘ Clasificare: st. I 10 - autonomie; st. II 8-10 - cvasiindependent; st. III 3-8 - independenţă asistată; st. IV 0-3 - dependenţă totală, necesită asistent personal. *Font 8* ┌────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP UŞOR │Orice activitate profesională │Participare fără restricţii │ │ │fără limitări, cu excepţia celor │Necesită schimbarea locului de muncă în │ │ │care solicită gestualitate fină, │cazul unor profesiuni (de exemplu: pianist, │ │ │de precizie │violonist s.a.) │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP MEDIU │Orice profesie, cu excepţia celor│Orientarea profesională spre un loc de muncă│ │ │care solicită: │accesibil │ │ │- ortostatism şi deplasări │Formare şi îndrumare profesională în funcţie│ │ │posturale prelungite; │de vârsta persoanelor care şi-au pierdut │ │ │- bimanualitate. │manualitatea, cu referire la muncile │ │ │ │manuale - necalificate │ │ │ │Asigurare cu proteze, orteze, proteze │ │ │ │estetice diferenţiate în vederea activării │ │ │ │în viaţa socială fără restricţii │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP ACCENTUAT │- Locuri de muncă fără solicitare│Furnizare de mijloace protetice, de adaptare│ │ │fizică, fără deplasări şi │a utilajelor, reorganizarea muncii la nevoie│ │ │variante posturale sau/şi │Pentru deficienţii locomotori posturali: │ │ │gestuale, în funcţie de │În afara protezării adecvate şi adaptării │ │ │deteriorările morfofuncţionale │locului de muncă astfel încât să nu fie │ │ │NOTĂ: │solicitată postura pe care nu o poate │ │ │În elaborarea programelor de │realiza, se recomandă facilitarea prin │ │ │recuperare se vor avea în vedere:│mijloace suplimentare de sprijin (scaune │ │ │- localizarea şi nivelul │adaptate ergonomic) sau permiterea cu │ │ │amputaţiei; │uşurinţă a modificărilor posturale impuse de│ │ │- cauzele care au produs-o; │muncă, prin balustrade sau mânere de │ │ │- eficienţa protezării; │sprijin. │ │ │- vârsta; │Transferul unor comenzi ale maşinii de la │ │ │- pregătirea generală şi │picior la mână sau automatizarea │ │ │profesională - în funcţie de care│comenzilor respective Pentru persoanele cu │ │ │se recomandă: schimbarea locului │deficienţă fizică cu afectarea │ │ │de muncă sau formarea │gestualităţii: │ │ │profesională pentru munci │Este posibilă, după caz, protezare sau │ │ │statice, accesibile handicapului │ortezare, eventual proteze de muncă │ │ │postural sau/şi de gestualitate. │adaptate în raport cu secvenţele muncii │ │ │ │(pense, cârlige etc.), schimbarea │ │ │ │lateralităţii şi adaptări ale utilajului, │ │ │ │de pildă transferul comenzilor de la o │ │ │ │mână la alta sau de la mână la picior, │ │ │ │schimbarea sistemului de pârghii ale │ │ │ │comenzilor pentru scăderea efortului │ │ │ │fizic. │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV │Idem handicap accentuat │Idem handicap accentuat │ │ │Pot desfăşura activităţi │După protezare, adaptare la proteze/orteze: │ │ │profesionale la domiciliu sau la │- asigurarea de mijloace de deplasare pentru│ │ │locuri de muncă adaptate. │persoanele cu deficienţă posturală (cârje │ │ │Ancheta socială are un rol major │sau cadru pentru cele cu amputaţii │ │ │în stabilirea gradului de │unilaterale, fotoliu rulant, cărucioare │ │ │autonomie şi a restantului │pentru cele cu amputaţii bilaterale); │ │ │funcţional, existând │- asigurarea de mijloace de autoservire │ │ │posibilitatea adaptării la │sau/şi de muncă pentru cei cu pierderea │ │ │proteze şi a accesibilizării │bilaterală a gestualităţii; │ │ │mediului, astfel încât să se │- sprijin total sau parţial pentru │ │ │realizeze autonom sau cu ajutor │îngrijire şi activităţile cotidiene, │ │ │parţial, pentru perioade │de autogospodărire. │ │ │limitate ale zilei, activităţile │În funcţie de rezultatul evaluării complexe,│ │ │de îngrijire şi autoservire. │persoana poate fi încadrată în grad de │ │ │ │handicap grav cu asistent personal, în │ │ │ │situaţia în care are pierdută total │ │ │ │capacitatea de autoservire, autoîngrijire │ │ │ │şi autogospodărire şi necesită sprijin │ │ │ │permanent, sau grav fără asistent personal, │ │ │ │atunci când necesită sprijin parţial pentru │ │ │ │unele activităţi cotidiene. │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ *Font 8* 2. Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic*) ┌───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Examen neurologic │Se stabilesc în │ │ │Examene electroneurofiziologice │funcţie de │ │ │ale sistemului nervos periferic şi│structura/ │ │ │musculare - EMG, măsurarea │structurile │ │ │vitezelor de conducere pe nervii │afectate. │ │ │periferici │ │ │ │Eco Doppler extra- şi transcranian│ │ │ │al vaselor cervico-cerebrale │ │ │ │CT, IRM cerebrală şi spinală │ │ │ │Examen oftalmologic (acuitate │ │ │ │vizuală, câmpimetrie, fund de │ │ │ │ochi) │ │ │ │EEG │ │ │ │Angiografie de vase cerebrale (aa.│ │ │ │carotide, aa. vertebrale, a. │ │ │ │bazilară, aa. intracraniene, │ │ │ │sistemul venos intracranian) │ │ │ │Ecocardiografie │ │ │ │Scală de gradare a forţei │ │ │ │musculare (FMS)**) │ │ │ │Evaluare neuropsihologică │ │ │ │Glicemie, teste de coagulare, │ │ │ │hemoleucogramă completă │ │ │ │Scale de evaluare a autonomiei şi │ │ │ │funcţionalităţii: ADL, IADL, SOS, │ │ │ │index Barthel etc.***) │ │ ├──────────────────────┬────────────────────┼──────────────────────────────────┴────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU │Deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor │ │ │ │membre inferioare, dar care nu afectează desfăşurarea │ │ │ │activităţilor vieţii cotidiene sau profesionale; se │ │ │ │deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi sau │ │ │ │cu dificultate moderată pe distanţe scurte, dar fără │ │ │ │sprijin, putând desfăşura activităţi profesionale │ │ │ │normale, în funcţie de natura profesiei. │ │ │ │Deficit motor la un membru superior care afectează │ │ │ │moderat mobilitatea, gestualitatea şi prehensiunea. │ │ │ │Dificultăţi de coordonare şi de manipulaţie │ │ │ │neinfluenţate de deficitul motor. Se poate deplasa │ │ │ │fără sprijin pe distanţe variabile, cu dificultate, │ │ │ │cu oscilaţii (vezi criteriile de la afectarea │ │ │ │funcţiei de coordonare). │ │ │ │Se pot asocia tulburări de limbaj de tip afazic │ │ │ │predominant expresive (motorii), de diferite forme │ │ │ │clinice şi intensităţi care permit o comunicare │ │ │ │parţială şi/sau tulburări neurocognitive uşoare/medii │ │ │ │(MCI) constante - vezi cap. 1 - Funcţiile mentale │ │ │ │şi/sau tulburările de câmp vizual - vezi │ │ │ │cap. 2 - Funcţiile senzoriale. │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ │HANDICAP ACCENTUAT │Deficienţă locomotorie accentuată. Se poate deplasa │ │ │ │sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau │ │ │ │nesprijinit, dar cu mare dificultate. Nu poate realiza │ │ │ │mersul normal, nici chiar pe distanţe scurte. │ │ │ │Deficit motor total al unui membru superior ce │ │ │ │afectează activitatea profesională şi cea cotidiană, │ │ │ │asociat cu afectare funcţională a celuilalt membru │ │ │ │toracic sau a unui membru pelvin ori deficit motor │ │ │ │bilateral moderat. │ │ │ │Se pot asocia tulburări accentuate de coordonare: se │ │ │ │deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit, dar │ │ │ │cu mare greutate, cu bază de susţinere lărgită, cu │ │ │ │tendinţă la deviaţii în cazul asocierii unor tulburări │ │ │ │vestibulare (vezi criteriile de la afectarea funcţiilor│ │ │ │de coordonare). Se pot asocia tulburări de limbaj de │ │ │ │tip afazic de diferite forme clinice şi intensităţi │ │ │ │care permit o comunicare parţială şi/sau tulburări │ │ │ │neurocognitive severe constante - vezi │ │ │ │cap. 1 - Funcţiile mentale şi/sau tulburările de câmp │ │ │ │vizual - vezi cap. 2 Funcţiile senzoriale. │ ├──────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Deficit grav de locomoţie: │ │ │ │- persoana nu se poate deplasa nici cu sprijin, nici │ │ │ │fără sprijin, fiind dependentă de un mijloc de │ │ │ │transport adecvat (fotoliu rulant, alte dispozitive) │ │ │ │sau este imobilizată la pat; │ │ │ │- nu îşi poate îndeplini activităţile vieţii │ │ │ │cotidiene, necesită adaptări şi accesibilizări │ │ │ │importante pentru îndeplinirea activităţii │ │ │ │profesionale; │ │ │ │- nu se poate autoservi decât cu sprijin total sau │ │ │ │parţial din partea altei persoane. │ │ │ │În funcţie de etiologia afecţiunii, asociază sau nu │ │ │ │tulburări neurocognitive, inclusiv sindroame │ │ │ │demenţiale ca formă extremă - vezi cap. 1 - Funcţiile │ │ │ │mentale şi tulburări de câmp vizual (de tip │ │ │ │hemianopsie laterală homonimă, mai rar hemianopsie │ │ │ │heteronimă bitemporală sau binazală sau dublă │ │ │ │hemianopsie - care se manifestă ca şi cecitate │ │ │ │corticală sau subcorticală) - vezi │ │ │ │cap. 2 - Funcţiile senzoriale. │ └──────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ ------- Notă ... *) Se referă la afectarea funcţiilor motorii asociată sau nu cu afectarea funcţiei senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecţiuni de etiologie variată: - sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice); - afecţiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer şi Degenerescentele Fronto-Temporale), posttraumatice, postinfecţioase, posttumorale; - malformaţii congenitale; - sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală - cu mai multe forme anatomo-clinice); - bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos; - bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central şi periferic (în mod particular leucodistrofiile şi bolile lizozomale, bolile mitocondriale, aminoaciduriile etc.); - neuropatii motorii cronice severe periferice, evidenţiate EMG. Aceste afecţiuni au implicaţii asupra staticii, mobilităţii şi gestualităţii, coordonării şi echilibrului, capacităţii neurocognitive, comunicării şi orientării vizual-spaţiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/şi periferic, manifesta te clinic prin pareze (pierdere uşoară-medie a forţei musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilităţii), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) şi/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spaţială, de recunoaştere a propriei scheme corporale şi a relaţiei sale cu mediul înconjurător, tulburări severe proprioceptive însoţite de tulburări de coordonare a mişcărilor), tulburări neuro cognitive de diferite intensităţi (având ca formă extremă sindroamele demenţiale). Se descriu următoarele afectări motorii: - deficit motor al unui membru - monoplegie brahială sau crurală - întâlnit atât în leziuni ale sistemului nervos central, cât şi periferic; - deficit motor al unui membrului superior şi unui membru inferior, în marea majoritate a cazurilor (dar nu obligatoriu) de aceeaşi parte - hemiplegie - cauzată de leziuni localizate de regulă în sistemul nervos central, fiind asociată sau nu cu alte semne şi simptome neurologice (simptome extrapiramidale, senzitive, cerebeloase, tulburări de limbaj, de vorbire, neurocognitive, de fonaţie, de deglutiţie, crize epileptice, alte semne de suferinţă a trunchiului cerebral sau a măduvei spinării cervical e etc.); - deficit motor al membrelor inferioare-paraplegie - poate să apară atât în leziunea neuronului motor central - cel mai frecvent în leziuni ale măduvei spinării, dar şi hemisferice - parasagital bilateral sau la nivelul punţii sau prin leziuni multip le (de exemplu, boala Little, paraplegia bătrânilor prin leziuni bilaterale etc.), cât şi în lezarea neuronului motor periferic, precum în poliomielită sau diferite forme de polineuropatie sau mononeuropatii multiplex, determinând deficit asimetric sau s imetric, asociate sau nu cu tulburări sfincteriene importante; - deficit motor al tuturor membrelor - tetraplegie - determinat de leziuni de neuron motor periferic sau central, prin afectarea medulară sau de trunchi cerebral, precum în sindromul Guillain-Barre (demielinizare inflamatorie a rădăcinilor şi nervilor periferici, cu afectare predominant a fibrelor motorii) sau în accidentele vasculare cerebrale repetate care produc hemiplegii bilaterale; - deficit motor doar al ambelor membre superioare - diplegia/dipareză brahială - formă mult mai rară decât precedentele, determinată fie de leziuni în sistemul nervos central (de regulă pontine, mai rar în măduva cervicală), fie de leziuni în sistemul nervos periferic (mai frecvent în polineuropatia cauzată de porfirie, în polineuropatiile cronice inflamatorii demielinizante ş.a.); - deficit motor a 3 membre - tripareze - forme rare, determinate de obicei de leziuni în măduva cervicală sau în unele neuropatii periferice sau în leziuni multiple în sistemul nervos central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii, tumorale sau vasculare neurologice). Notă ... **) Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forţei musculare, conform scalei de gradare a forţei musculare segmentare (FMS), asociată sau nu cu prezenţa atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni); în situaţii particulare deficitul muscular se poate însoţi de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară). ● 5/5 = FMS normală; ● 4/5 = opune rezistenţă; ● 3/5 = învinge gravitaţia; ● 2/5 = deplasează membrul în planul patului; ● 1/5 = contracţie musculară voluntară fără deplasare de segment: gr. I - nicio contracţie; gr. II - contracţie minimă; gr. III - contracţie controlaterală. Analizarea mişcărilor pasive oferă informaţii asupra alterării tonusului muscular, constatându-se astfel existenţa hipotoniei, spasticităţii sau rigidităţii. Uneori, în mod particular în cazul neuropatiilor periferice şi al bolilor musculare, este necesară utilizarea investigaţiilor electroneurofiziologice (EMG - electromiografie, măsurarea vitezelor de conducere a nervilor periferici etc.) pentru a susţine diagnosticul şi a obiectiva tipul şi gradul de suferinţă morfofuncţională a nervilor periferici şi muşchilor, traseul electromiografic putând lua un aspect neurogen sau miogen (în afecţiuni musculare). Notă ... ***) SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL Măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţa. ┌────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────┐ │ Activitate │ Descriere │ Scor │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │1. Alimentaţie │Independent:se poate servi│ 10 │ │ │Are nevoie de ajutor │ 5 │ │ │pentru a tăia alimente │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │2. Baia │Independent: face baie │ 5 │ │ │fără ajutor │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │3. Toaleta personală │Îşi poate spăla faţa, │ 5 │ │ │mâinile, dinţii îşi poate │ │ │ │pieptăna părul, se poate │ │ │ │bărbieri etc. │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │4. Îmbrăcatul │Independent: îşi poate │ 10 │ │ │pune hainele, le poate │ │ │ │scoate, îşi poate înnoda │ │ │ │şireturile │ │ │ │Are nevoie de ajutor │ 5 │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │5. Controlul intestinal │Fără probleme │ 10 │ │ │Probleme ocazionale │ 5 │ │ │Incontinenţă │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │6. Controlul vezical │Fără probleme │ 10 │ │ │Probleme ocazionale │ 5 │ │ │(maximum 1 episod de │ │ │ │incontinenţă pe
- zi)sau │ │ │ │are nevoie de sprijin în │ │ │ │realizarea acestuia │ │ │ │Incontinenţă │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │7. Transferul la toaletă│Independent pentru a merge│ 10 │ │ │la toaletă │ │ │ │Are nevoie de ajutor în a │ 5 │ │ │merge la toaletă, dar se │ │ │ │poate spăla singur │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │8. Transferul în pat sau│Independent în deplasarea │ 15 │ │fotoliu │de la scaun spre pat │ │ │ │Ajutor minim │ 10 │ │ │Ajutor maxim pentru │ 5 │ │ │transfer, dar este capabil│ │ │ │să se aşeze singur │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │9. Mersul │Independent - se poate │ 15 │ │ │deplasa singur 50 m │ │ │ │Merge cu ajutorul unui │ 10 │ │ │dispozitiv/cu sprijinul │ │ │ │unei persoane │ │ │ │Utilizează singur │ 5 │ │ │fotoliul rulant │ │ │ │Dependent │ 0 │ ├────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────┤ │10. Urcatul scărilor │Independent în urcarea sau│ 10 │ │ │coborârea scărilor │ │ │ │Are nevoie de ajutorul │ 5 │ │ │unui dispozitiv sau al │ │ │ │unei persoane │ │ │ │Dependent │ 0 │ └────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────┘ *Font 8* ┌────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP MEDIU │Orice activitate profesională - │Sprijin pentru asigurarea locului de muncă │ │ │loc de muncă fără suprasolicitare│adecvat în vederea desfăşurării activităţii │ │ │posturală, activităţi │cu program normal sau redus ori, dacă nu │ │ │preponderent statice, fără │este posibil, schimbarea locului de muncă │ │ │deplasări posturale, fără │Monitorizare medico-socială │ │ │suprasolicitare fizică şi │ │ │ │psihică, în condiţii de confort │ │ │ │organic, fără relaţii cu │ │ │ │publicul, dacă sunt asociate │ │ │ │tulburări de vorbire │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP ACCENTUAT │În general nu pot presta │Asigurare mijloace de deplasare (baston, │ │ │activităţi profesionale cu │cârje, cadru, temporar fotoliu rulant - în │ │ │solicitare fizică, datorită │funcţie de intensitatea deficitului motor la│ │ │intensităţii afectării funcţiilor│membrele superioare sau/şi inferioare) │ │ │motorii sau/şi de manipulaţie, │Asigurare dispozitive de mers (orteze), în │ │ │coordonare, vorbire. │special pentru persoanele cu sechele după │ │ │În cazul deficitelor motorii de │afectări de neuroni motori periferici │ │ │tip paraparetic, tetraparetic │Sprijin familial şi comunitar (în funcţie de│ │ │sunt posibile activităţi │caz şi situaţie) pentru efectuarea unor │ │ │adaptate, cu solicitări fizice │activităţi cotidiene şi de îngrijire │ │ │reduse, fără deplasări posturale,│ │ │ │în condiţii de confort organic. │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV │Intensitatea afectării funcţiei │În funcţie de rezultatul evaluării complexe,│ │ │motorii face imposibilă │persoana poate fi încadrată în grad de │ │ │desfăşurarea oricăror activităţi │handicap grav cu asistent personal, în │ │ │profesionale, activităţi │situaţia în care are pierdută total │ │ │cotidiene, de autoîngrijire, │capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi│ │ │autogospodărire. │autogospodărire şi necesită sprijin │ │ │În cazul persoanelor cu │permanent sau grav fără asistent personal, │ │ │parapareze forte, paraplegii, │atunci când necesită sprijin parţial pentru │ │ │fără afectarea funcţiilor │unele activităţi cotidiene. │ │ │intelectuale (în situaţii │Monitorizare medicală la domiciliu pentru │ │ │particulare), este posibil şi │recuperare (CFM) şi pentru prevenirea │ │ │indicat acces pentru prestarea │leziunilor de decubit │ │ │profesiunilor cu pregătire │Asigurarea mijloacelor de transport adecvat │ │ │superioară, activităţi legate de │(cărucioare - alte dispozitive) sau de │ │ │pregătirea intelectuală, în │mobilizare (fotoliu rulant) │ │ │ritm liber, beneficiind de │Pentru cei care sunt încadraţi în muncă şi │ │ │asistent personal. │folosesc fotoliul rulant sunt necesare │ │ │ │accesibilizarea spaţiului de lucru, precum │ │ │ │şi eliberarea căilor de acces pentru a │ │ │ │permite persoanei cu handicap să ajungă │ │ │ │la locul de muncă. │ │ │ │Adaptarea accesului în instituţiile publice │ │ │ │şi în mijloacele de transport în comun │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ 3. Evaluare grad de handicap în afecţiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie (altele decât cele care determină tulburări de control al comportamentului motor - v. cap. 7.V) Se referă la boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ):
- a)sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase - boli genetice cu cel puţin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile ce rebeloase ereditare şi sporadice asociate şi cu alte manifestări neurologice); ...
- b)sindroame cu deficit motor şi atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA şi variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate şi cu alte manifestări neurologice); ...
- c)neuropatiile heredo-degenerative: senzorio-motorii (boala Charcot Marie-Tooth cu mai multe variante genetice, boala Dejerine-Sottas), pur sau predominant senzitive, pur ori predominant motorii, vegetative. ... *Font 8* ┌──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- Tablou clinic, neuroelectrofiziologic │ │ │(EMG şi electroneurografie - cel puţin │ │ │măsurarea vitezelor de conducere nervoasă), │ │ │imagistic (IRM cerebrală şi eventual │ │ │spinală), caracteristic fiecărei entităţi │ │ │(v. criteriile de diagnostic în Ghidurile │ │ │de diagnostic şi tratament în bolile │ │ │neurologice) - opţional: │ │ │● Testarea genetică pe baza suspiciunii │ │ │clinice şi neuroelectrofiziologice este │ │ │mai specifică decât examenul │ │ │anatomo-patologic pe biopsia de nerv şi │ │ │muşchi; de recomandat opţional dacă există │ │ │posibilitatea efectuării în laboratoare │ │ │specializate de neurogenetică. │ │ │● Examen anatomo-patologic pe biopsia de │ │ │nerv şi muşchi (opţional, mai ales dacă nu │ │ │se poate efectua testarea genetică │ │ │specifică) - poate aduce informaţii utile │ │ │şi mai specifice uneori. │ │ │● Examen cardiologic (clinic, │ │ │electrocardiografic şi echocardiografic) │ │ │când există suspiciunea asocierii unei │ │ │cardiomiopatii (mai ales în ataxiile │ │ │spino-cerebeloase, în particular în │ │ │unele variante de boala Friedreich) │ │ │● Testarea funcţiei respiratorii (când, │ │ │fie datorită afectării musculaturii │ │ │respiratorii de către boala însăşi - precum │ │ │în SLA, fie din cauza deformărilor │ │ │scheletului şi mecanicii ventilatorii - mai │ │ │ales în unele ataxii spinocerebeloase, unde │ │ │poate să apară insuficienţa respiratorie, │ │ │semnificativă, cu risc vital în formele │ │ │severe de boală) │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, │ │ │SOS etc. │ ├────────────────────┬─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU │Mobilizare cu greutate; │ │ │ │Scăderea performanţelor de ortostatism şi │ │ │ │mers prelungit; │ │ │ │Scad precizia şi viteza mişcărilor │ │ │ │(afectarea medie a manipulaţiei şi │ │ │ │gestualităţii). │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP ACCENTUAT │Persoana se deplasează cu mare dificultate │ │ACCENTUATĂ │ │prin forţa proprie, nesprijinit şi cu │ │ │ │sprijin. │ │ │ │Nu poate efectua eficient gesturi │ │ │ │profesionale, cele cotidiene sunt păstrate. │ │ │ │Dificultăţi de respiraţie │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │În formele cu evoluţie îndelungată care duc │ │ │ │la: │ │ │ │- deplasarea dificilă sau la imobilizare │ │ │ │datorită atrofiilor musculare sau/şi la │ │ │ │- tulburări marcate de respiraţie │ │ │ │- tulburări marcate de deglutiţie │ │ │ │- tulburări marcate de alimentaţie │ │ │ │- imposibilitatea realizării activităţilor │ │ │ │de autoîngrijire şi autogospodărire │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ *Font 8* 4. Afecţiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central*) ┌──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │- Examen neurologic**); │ │ │- Examen IRM cerebral (obligatoriu) şi │ │ │uneori spinal (mai ales segmentul │ │ │cervical)**); │ │ │- Examen oftalmologic (AV, câmpimetrie, │ │ │FO); │ │ │- PEV (potenţiale evocate vizuale); │ │ │- Benzi oligoclonale de imunoglobuline G │ │ │în LCR; │ │ │- Index IgG LCR/ser (facultativ); │ │ │- CT (facultativ, doar dacă nu se poate │ │ │face examen IRM; valoare diagnostică │ │ │mică în aceste afecţiuni); │ │ │- Scala EDSS (Expanded Disability │ │ │Status Scale)***); │ │ │- Scale de evaluare a autonomiei: ADL, │ │ │IADL, SOS etc. │ ├────────────────────┬─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU │În formele clinice cu perioade de remisiune,│ │ │ │cu tulburări uşoare şi medii de mers │ │ │ │- deplasare posibilă fără sprijin, cu │ │ │ │menţinerea: │ │ │ │- sindromului piramidal, │ │ │ │- sindromului vestibular, │ │ │ │- sindromului cerebelos │ │ │ │Parametrii funcţionali confirmă afecţiunea │ │ │ │demielinizantă (modificări FO, PEV, │ │ │ │diplopie, ENG, RMN, CT, ImG în sânge şi │ │ │ │LCR) │ │ │ │- Scor EDSS<4 │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ │HANDICAP ACCENTUAT │În formele clinice cu evoluţie progresivă │ │ACCENTUATĂ │ │sau cu pusee acute frecvente: - tulburări │ │ │ │accentuate de mers, mers dificil, uneori cu │ │ │ │sprijin unilateral; │ │ │ │- tulburări de echilibru; │ │ │ │- tulburări de coordonare; │ │ │ │- tulburări de manipulaţie; sindromul │ │ │ │piramidal tip paretic; cerebelo-vestibular; │ │ │ │- tulburări vizuale (diplopie, modificări │ │ │ │CV); │ │ │ │- tulburări de sensibilitate. │ │ │ │- Scor EDSS = 4-6 │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │HANDICAP GRAV │În formele cu evoluţie continuă care conduc │ │ │ │la pierderea autonomiei locomotorii, făcând │ │ │ │dependentă persoana de o altă persoană │ │ │ │(parţial sau total), datorită: │ │ │ │a. sindromului piramidal variat: │ │ │ │- hemiplegie dreapta/stânga; │ │ │ │- paraplegie-parapareză accentuată; │ │ │ │- tetrapareză-tetraplegie; │ │ │ │b. sindromului vestibulo-cerebelos cu │ │ │ │tulburări de statică şi echilibru grave. │ │ │ │- Scor EDSS>6 │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ ------- Notă ... *) Se referă la scleroza multiplă (sinonime: scleroză în plăci, leuconevraxită) şi alte afecţiuni inflamator-demielinizante ale sistemului nervos central, dar care sunt entităţi patologice şi clinice definite diferite de scleroză multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). Scleroza multiplă este o afecţiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescenţă axonală cronică şi continuă, având drept consecinţă întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum şi atrofia cerebrală şi spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării şi nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza multiplă sunt ireversibile şi reprezintă cauza majoră a invalidării acestor bolnavi (dizabilitate şi handicap). Scleroza multiplă poate provoca dificultăţi în forţă şi controlul activităţii motorii, tulburări de vedere, de echilibru, ale sensibilităţii, tulburări sfincteriene şi alte tulburări vegetative, tulburări ale funcţiilor neurocognitive şi mentale. Notă ... **) Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate, respectiv sindromul pur sau combinate. Diagnosticul pozitiv se susţine pe: - simptome şi tulburări tranzitorii ca: nevrita optică retrobulbară, oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, tulburări cerebeloase, ataxie spinală, sindroame medulare acute, alte semne şi simptome de trunchi cerebral, afectarea altor nervi cranieni, combinaţii de semne subiective şi obiective; - diagnosticul trebuie să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure). Forme clinice: - forma cu recăderi şi remisiuni - forma primar progresivă - forma secundar progresivă - forma progresivă cu recăderi Scala Kurtzke extinsă a dizabilităţii (EDSS)*), **) ● 0.0 - Examen neurologic normal (0 la toate scorurile funcţionale) ● 1.0 - Fără dizabilitate, semne minime la un scor funcţional (adică gradul 1) ● 1.5 - Fără dizabilitate, semne minime la unul sau mai multe scoruri funcţionale (mai mult de un scor funcţional de 1) ● 2.0 - Dizabilitate minimă la un scor funcţional (un scor funcţional de grad 2, celelalte 0 sau 1) ● 2.5 - Dizabilitate minimă la două scoruri funcţionale (două scoruri cu gradul 2, celelalte cu grad 0 sau 1) ● 3.0 - Dizabilitate moderată la un scor funcţional (un scor cu gradul 3, celelalte de 0 sau 1) sau dizabilitate minimă la 3 sau 4 scoruri funcţionale (3 sau 4 scoruri de 2, celelalte de 0 sau 1), ambulaţie normală ● 3.5 - Ambulaţie normală, dar cu dizabilitate moderată la un scor funcţional (grad 3) şi sau două grade funcţionale cu grad 2; sau două scoruri funcţionale de grad 3 (cu celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) sau 5 scoruri funcţionale cu grad 2 (celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) ● 4.0 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent şi activ 12 ore pe zi, în ciuda dizabiltăţii severe ce constă într-un scor funcţional cu grad 4 (celelalte cu grad 0 sau 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorului anterior, capabil să se deplaseze fără repaus mai mult de 500 de metri ● 4.5 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent mare parte din zi, capabil să muncească conform unui program normal de muncă, dar cu limitarea activităţilor zilnice sau necesită minim ajutor, caracterizat printr-o dizabilitate severă ce constă într-un scor funcţional de grad 4 (celelalte de 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorurilor anterioare, capabil să se deplaseze fără ajutor 300 de metri ● 5.0 - Ambulaţie păstrată fără ajutor sau repaus pentru 200 de metri, dizabilitate destul de severă astfel încât să afecteze toate activităţile cotidiene (capabil încă să lucreze toată ziua fără măsuri speciale) (de obicei, echivalenţele pe scorurile funcţionale sunt de grad 5 la un scor funcţional, celelalte fiind de 0 sau 1, sau combinaţii de grade mai mici, dar care depăşesc specificaţiile de la scorul 4.0) ● 5.5 - Se deplasează fără ajutor 100 metri, dizabilitate severă astfel încât să afecteze activităţile cotidiene (echivalentele scorurilor funcţionale sunt de grad 5 la un scor, celelalte de 0 sau 1 sau combinaţii de grad mai mic, dar care le depăşesc pe cele de la scorul 4.0) ● 6.0 - Necesită intermitent şi constant unilateral asistenţă (baston, cârjă) pentru a se deplasa 100 de metri cu sau fără repaus (echivalenţele de scor sunt combinaţii de scoruri cu mai mult de 2 scoruri cu grad de cel puţin 3) ● 6.5 - Asistenţă bilaterală constantă la mers pentru a se deplasa 20 de metri fără repaus (echivalenţele de scor sunt, de obicei, combinaţii cu două sau mai multe scoruri cu grad de cel puţin 3) ● 7.0 - Incapabil să se deplaseze mai mult de 5 metri chiar şi cu ajutor, în mare parte din timp în cărucior, se poate deplasa singur cu scaunul cu roţile şi se poate transfera singur, poate sta în picioare şi stă în cărucior aproximativ 12 ore pe zi (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu mai mult de un scor cu grad mai mare de 4, foarte rar un scor piramidal de 5 izolat) ● 7.5 - Nu este capabil să facă mai mult de câţiva paşi, stă în cărucior, are nevoie de ajutor pentru transfer, se deplasează singur cu căruciorul, dar nu toată ziua; poate necesita un scaun motorizat (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu cel puţin un scor de grad minimum 4) ● 8.0 - Restricţionat la planul patului sau în cărucior sau deplasat de altă persoană într-un scaun cu rotile, îşi păstrează majoritatea capacităţilor de autoîngrijire, funcţiile mâinilor fiind bune (echivalenţele de scor fiind combinaţii de scor cu grad de minimum 4 în mai multe sisteme) ● 8.5 - Restricţionat la planul patului marea majoritate a zilei, poate utiliza mâinile, îşi păstrează unele funcţii de autoîngrijire (echivalenţele de scor sunt combinaţii de mai multe scoruri funcţionale cu grad de cel puţin 4) ● 9.0 - Pacient imobilizat la planul patului, poate comunica şi înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii la marea majoritate a sistemelor funcţionale de grad minimum 4) ● 9.5 - Pacient complet imobilizat la planul patului, incapabil să comunice eficient şi incapabil să mănânce sau înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii de grad cel puţin 4) ● 10.0 - Deces datorită sclerozei multiple Scorurile funcţionale se referă la examinarea următoarelor funcţii: piramidală, cerebeloasă, ale trunchiului cerebral, senzitivă, vizuală, ale tractului gastro-intestinal şi vezicii urinare, mentală (dispoziţia şi funcţiile neurocognitive) Scorurile EDSS de la 1.0 la 4.5 se referă la pacienţi care sunt capabili să se deplaseze şi scorul total este definit de scorurile funcţionale. În cazul scorurilor EDSS între 5 şi 9.5, pacienţii au dificultăţi de deplasare şi sunt conferite echivalenţe ale scorurilor funcţionale). *Font 8* ┌────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂŢI │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP MEDIU │Activităţi cu program normal sau │Participare cu condiţia asigurării unor │ │ │redus, cu solicitări mici sau │locuri de muncă fără solicitări fizice mari,│ │ │medii, fără ritm impus, care nu │deplasări posturale prelungite şi │ │ │solicită mişcări de precizie şi │gestualitate rapidă şi de precizie │ │ │rapide din partea membrelor │Monitorizare permanentă pentru prelungirea │ │ │superioare şi inferioare, │duratei remisiunii şi pentru prevenirea │ │ │într-un microclimat de confort │apariţiei puseelor acute │ │ │organic. │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP ACCENTUAT │În general, intensitatea │Pentru persoanele cu pregătire superioară: │ │ │tulburărilor funcţionale │sprijin pentru efectuarea unor activităţi de│ │ │limitează prestarea oricărei │colaborare în funcţie de posibilităţile │ │ │activităţi profesionale │psiho-fizice şi de suportul familial │ │ │organizate. │Sprijin pentru obţinerea mijloacelor de │ │ │Pot, eventual, efectua activităţi│deplasare (baston, cârje, scaun rulant │ │ │de colaborare în ritm liber, cu │ş.a.), parţial pentru activităţile de │ │ │efect psihoterapeutic. │autoîngrijire şi autogospodărire şi pentru │ │ │Este conservată capacitatea de │monitorizarea medico-socială │ │ │autoîngrijire. │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │HANDICAP GRAV │În general, datorită intensităţii│În funcţie de rezultatul evaluării complexe,│ │ │tulburărilor de postură, de mers,│persoana poate fi încadrată în grad de │ │ │gestualitate sau/şi de vedere, nu│handicap grav cu asistent personal, în │ │ │pot presta activitate │situaţia în care are pierdută total │ │ │profesională. Capacitatea de │capacitatea de autoservire, autoîngrijire │ │ │autoservire parţial/total │şi autogospodărire şi necesită sprijin │ │ │afectată; Capacitatea de │permanent, sau grav fără asistent personal, │ │ │mobilizare: de la mers cu sprijin│atunci când necesită sprijin parţial pentru │ │ │bilateral prin forţe proprii, │unele activităţi cotidiene. │ │ │până la imobilizare Limitarea │Asigurarea de mijloace de mobilizare (cadru,│ │ │gestualităţii până la │fotoliu rulant, cărucior) pentru deplasare │ │ │imposibilitatea executării unor │în cadrul locuinţe │ │ │mişcări cu membrul respectiv │Dispensarizarea medicală (la domiciliu sau, │ │ │Afectarea vederii până la │când este necesar, la serviciul de │ │ │cecitate relativă şi absolută │specialitate) │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECŢIUNI MUSCULARE PENTRU ÎNCADRAREA ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP*) ---------- Notă ... *) Se referă la: 1. Miopatii infecţioase şi inflamatorii: parazitare, virale, fungice, primare idiopatice (polimiozite, dermatomiozite), secundare (în boli de colagen, paraneoplazice), miopatia cu incluzii, alte miopatii inflamatorii (mai rare). 2. Distrofiile musculare progresive (DMP) cu fenotipuri relativ specifice diferite (cel puţin 21 forme genetice cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cele mai multe autozomale - dominante sau recesive, dar şi legate de cromozomul X - în această din urmă categorie se încadrează şi fenotipurile clasice Duchenne şi Becker). Distrofia miotonică (cu două forme: DM1 - forma clasică a distrofiei miotonice Steinert şi DM2) face parte tot din această categorie de boli. 3. Miopatii metabolice (boli enzimatice: în glicogenoze, boli ale metabolismului lipidic; în boli endocrine: tiroidiene, corticosteroide, paratiroidiene şi deficit de vitamină D, pituitare) şi toxice (medicamentoase, alte toxice). 4. Anomalii şi malformaţii musculare congenitale, dacă împiedică statica şi locomoţia (de exemplu, hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante). 5. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis (mai multe forme etiologice şi imunologice identificate) şi sindroamele miastenice (endocrine, paraneoplazice, medicamentoase, determinate de neurotoxine din mediul înconjurător). 6. Canalopatii: de clor, de sodiu, de calciu, de potasiu care afectează fibrele musculare (paraliziile periodice diselectrolitice, miotoniile ereditare non-distrofice - Thomsen, Becker, paramiotonia congenitală Eulenburg şi altele). 1. Evaluare grad de handicap în distrofiile musculare progresive (DMP) ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Examen neurologic: │ │ │- deficit motor în funcţie de forma clinico-genetică;│ │ │indiferent dacă debutul este distal sau proximal, │ │ │afectarea grupelor musculare se generalizează │ │ │Deficitul motor are ca expresie: │ │ │- amiotrofii progresive simetrice; │ │ │- retracţii tendinoase; │ │ │- ROT vii. │ │ │Paraclinic: │ │ │- creşterea activităţii unor enzime glicolitice (de │ │ │exemplu, LDH); │ │ │- biopsia musculară este sugestivă, evidenţiază │ │ │modificări de tip miogen; │ │ │- EMG: │ │ │- absenţa activităţii bioelectrice spontane; │ │ │- diminuarea amplitudinii maxime a traseelor; │ │ │- reducerea duratei medii a potenţialelor; │ │ │- testare genetică (opţional). │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc. │ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Deplasarea cu dificultate prin scăderea performanţei │ │MEDIE │MEDIU │de ortostatism şi mers prelungit şi prin tulburări de│ │ │ │precizie şi viteză a mişcărilor │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Deplasare cu mare dificultate prin forţa proprie, │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │nesprijinit şi cu sprijin │ │ │ │Dificultatea efectuării aproape a oricărei gestuali- │ │ │ │tăţi profesionale │ │ │ │Dificultăţi de respiraţie │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Persoană nedeplasabilă prin forţa proprie │ │GRAVĂ │GRAV │Tulburări de gestualitate bilateral │ │ │ │Pierderea totală sau parţială a capacităţii de │ │ │ │autoservire │ │ │ │Tulburări mari de deglutiţie şi respiraţie │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ 2. Evaluare grad de handicap în miotonii*) ---------- Notă ... *) Sunt caracterizate printr-o lentoare a relaxării musculare după contracţie voluntară, fenomenul diminuând progresiv după repetarea contracţiei voluntare (fenomen de încălzire). ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │În miotoniile din canalopatii: │ │ │Examen clinic neurologic: │ │ │- distribuţia fenomenului mitotonic la flexorii │ │ │degetelor, muşchii policelui, a musculaturii orbicu- │ │ │lare, pleoape şi pe parcursul evoluţiei; în unele │ │ │forme pot fi prezente hipertrofii musculare difuze la│ │ │toate grupele musculare, cu predominanţă la membrele │ │ │inferioare (aspect halterofil). │ │ │Examen paraclinic: │ │ │- EMG: creşterea progresivă a amplitudinii potenţia- │ │ │lelor cu o frecvenţă de 40/50 cicli/sec. (criteriul │ │ │patognomonic = fenomen de încălzire). │ │ │În distrofia miotonică DM1 - tip Steinert: │ │ │Examen clinic neurologic: │ │ │- amiotrofii musculare distale la membrele superioare│ │ │şi inferioare; │ │ │- muşchii fonatori, cu modificarea vocii; │ │ │- muşchiul cardiac; │ │ │- atrofie gonadică. │ │ │În distrofia miotonică DM2 - deficitul motor este │ │ │proximal şi nu se însoţeşte de atrofii musculare │ │ │semnificative; cataracta apare mai precoce decât în │ │ │varianta DM1. │ │ │Examene paraclinice: │ │ │Examen anatomo-patologic (inclusiv histoenzimologic) │ │ │în microscopia optică, microscopia electronică pe │ │ │biopsia de muşchi evidenţiază modificări de detaliu │ │ │specifice │ │ │Testare genetică (opţional) │ │ │- microscopia electronică evidenţiază afectarea │ │ │arhitecturii miofibrilelor, care apar şterse; │ │ │- microscopia optică evidenţiază alternanţa de fibre │ │ │musculare atrofiate cu fibre hipertrofiate, │ │ │dezorganizarea miofibrilelor. │ │ │EMG - descărcări spontane repetitive, în salve, │ │ │asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip │ │ │miopatic │ │ │Enzimograma serică (LDH, FCK, TGO, TGP sunt scăzute │ │ │sau normale) │ │ │Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc. │ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Scăderea forţei musculare distale la membrele │ │MEDIE │MEDIU │superioare │ │ │ │Oboseală precoce │ │ │ │Scăderea forţei şi vitezei de executare a mişcărilor │ │ │ │Scăderea capacităţii fizice de prestaţie la efort, │ │ │ │manipularea de greutăţi │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Deplasare cu dificultate │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │Tulburări de manipulaţie şi gestualitate bilateral │ │ │ │Tulburări de vedere şi de vorbire │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │În formele clinice cu evoluţie îndelungată care │ │GRAVĂ │GRAV │conduc la deplasarea dificilă sau la imobilizare din │ │ │ │cauza atrofiilor musculare marcate, cu tulburări │ │ │ │respiratorii, tulburări de deglutiţie, fonaţie, │ │ │ │alimentaţie │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ 3. Evaluare grad de handicap în miopatiile infecţioase şi inflamatorii*) ---------- Notă ... *) Se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu EMG polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │EMG = caracterizată printr-un traseu constând din │ │ │activitate bioelectrică spontană reprezentată de │ │ │potenţiale de fibrilaţie, potenţiale polifazice care │ │ │apar la contracţii voluntare, activitate repetitivă │ │ │cu frecvenţă rapidă, evocate de stimularea mecanică a│ │ │muşchilor. │ │ │AP: aspect histologic sugestiv pentru modificări │ │ │inflamatorii, eventual asociate cu modificări de tip │ │ │miopatic. │ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Criterii de încadrare în grad de handicap asemănă- │ │MEDIE │MEDIU │toare cu cele din distrofiile musculare progresive, │ ├──────────┼───────────┤cu precizarea că evoluţia poate fi ondulantă, cu │ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice, în │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │funcţie de etiologie. │ ├──────────┼───────────┤ │ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │ │ │GRAVĂ │GRAV │ │ └──────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ 4. Evaluare grad de handicap în miastenia gravis şi sindroamele miastenice*) ---------- Notă ... *) Sunt boli ale joncţiunii sinapsei neuromusculare, cel mai adesea de cauză imunitară, care se caracterizează prin oboseală excesivă şi defect al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează, parţial sau total în repaos şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCŢIONALI │Clinic: │ │ │Este o boală autoimună, cu manifestări clinice │ │ │variate: oculare, bulbare, la nivelul membrelor, │ │ │trunchiului şi muşchilor respiratori, mergând până la│ │ │atrofie musculară. │ │ │Simptomele oculare sunt cele mai frecvente manifes- │ │ │tări ale miasteniei gravis. │ │ │NOTĂ: │ │ │La încadrarea în grad de handicap trebuie să se ţină │ │ │seama de intensitatea deficitului miastenic, care se │ │ │poate manifesta prin: │ │ │A. Afectare oculară: diplopia oculară (orizontală, │ │ │verticală sau diagonală), strabism, ptoza palpebrală.│ │ │B. Afectarea bulbară: la debutul bolii presupune │ │ │dificultăţi de vorbire, manifestate prin voce nazo- │ │ │nată sau dificultate în articularea cuvintelor, │ │ │disartria care poate fi însoţită de dificultăţi de │ │ │deglutiţie şi masticaţie. Se poate asocia cu slăbi- │ │ │ciunea musculaturii gâtului. Corelată cu severitatea │ │ │disfagiei este pierderea în greutate (cca 5-10 kg cu │ │ │3-6 luni înaintea stabilirii diagnosticului). O │ │ │caracteristică clasică este "rânjetul miastenic" sau │ │ │râsul vertical în cazul atingerii musculaturii │ │ │faciale. │ │ │C. Slăbiciunea la nivelul membrelor inferioare con- │ │ │duce frecvent la căderi bruşte, iar diagnosticul este│ │ │luat în discuţie după o cădere pe scări. │ │ │La nivelul membrelor sunt afectate în principal mus- │ │ │culatura umerilor, musculatura antebraţului (exten- │ │ │sorii degetelor), muşchii extensori ai piciorului, │ │ │aceşti pacienţi prezentând Ac anti-MuSK. Durerea │ │ │musculaturii spatelui şi centurilor apare la anumiţi │ │ │pacienţi, fiind explicată prin insuficienţa muşchilor│ │ │posturali, care dispare după repaus sau tratament │ │ │specific. │ │ │Slăbiciunea muşchilor respiratori şi a altor muşchi │ │ │ai trunchiului este rar primul semn izolat al bolii, │ │ │dar poate fi prima manifestare care aduce pacientul │ │ │la medic. │ │ │Afectarea respiratorie, exprimată prin dispnee, este │ │ │obiectivată prin reducerea capacităţii vitale (CV). │ │ │D. Atrofia musculară localizată (de exemplu: atrofia │ │ │linguală) │ │ │E. Afectarea cognitivă presupune un sindrom cerebral │ │ │organic cu anomalii ale atenţiei vizuale şi ale │ │ │timpului de reacţie. │ │ │Gradul de handicap se evaluează în funcţie de inten- │ │ │sitatea deficienţelor funcţionale, după criteriile │ │ │prezentate pentru afectarea funcţiilor respective, │ │ │reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul │ │ │medicamentos specific. │ │ │Clasificarea clinică Osserman │ │ │Propunem clasificarea clinică MGFA (Fundaţia │ │ │Americană pentru Miastenia Gravis) │ │ │Paraclinic: │ │ │- testul după repaus sau testul pungii cu gheaţă sau │ │ │testul cu tensilon; │ │ │Testul cu tensilon (clorură de edrofoniu) este │ │ │considerat test de bază pentru diagnosticul │ │ │miasteniei oculare în cabinetul medical; │ │ │- proba de efort, care evidenţiază deficitul motor; │ │ │- EMG/Electromiografia de fibră unică (SF-EMG); │ │ │- Stimulare nervoasă repetitivă (RNS); │ │ │- determinări Ac anti AChR în ser/Ac anti MuSK în │ │ │ser; │ │ │- Examen CT sau IRM (de preferat) al mediastinului │ │ │anterior pentru vizualizarea timusului; │ │ │- Investigaţii specifice etiologice în cazul suspi- │ │ │ciunii de sindrom miastenic secundar │ │ │- Scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc.│ ├──────────┬───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Clasa I │ │UŞOARĂ │UŞOR │Orice slăbiciune a musculaturii oculare (poate exista│ │ │ │slăbiciune la închiderea ochiului) │ │ │ │Forţa tuturor celorlalţi muşchi este normală. │ │ │ │Clasa II │ │ │ │Slăbiciune uşoară care afectează muşchii, alţii decât│ │ │ │cei oculari (poate exista slăbiciune musculară ocu- │ │ │ │lară în orice grad de severitate) │ │ │ │IIa. Cu afectare predominantă a membrelor şi/sau a │ │ │ │musculaturii axiale, cu implicare mai uşoară a │ │ │ │musculaturii orofaringiene │ │ │ │IIb. Cu afectare predominantă a musculaturii orofa- │ │ │ │ringiene şi/sau respiratorii, cu afectare mai mică │ │ │ │sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Clasa III │ │MEDIE │MEDIU │Slăbiciune moderată care afectează muşchii, alţii │ │ │ │decât cei oculari, poate exista slăbiciune musculară │ │ │ │oculară, în orice grad de severitate │ │ │ │IIIa. Cu afectare predominantă a membrelor şi/sau │ │ │ │musculaturii axiale, cu implicare mai uşoară a │ │ │ │musculaturii orofaringiene │ │ │ │IIIb. Cu afectare predominantă a musculaturii orofa- │ │ │ │ringiene şi/sau respiratorii, cu afectare mai mică │ │ │ │sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Clasa IV │ │ACCENTUATĂ│ACCENTUAT │Slăbiciune severă care afectează muşchii, alţii decât│ │ │ │cei oculari, poate exista o slăbiciune musculară │ │ │ │oculară în orice grad de severitate. │ │ │ │IVa. Cu afectarea predominantă a membrelor şi/sau │ │ │ │a musculaturii axiale, cu implicare mai uşoară a │ │ │ │musculaturii orofaringiene │ ├──────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤ │DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Clasa IV │ │GRAVĂ │GRAV │Slăbiciune severă care afectează muşchii, alţii decât│ │ │ │cei oculari, poate exista o slăbiciune musculară │ │ │ │oculară în orice grad de severitate │ │ │ │IVb. Cu afectarea predominantă a m