NORME METODOLOGICE din 23 aprilie 2013

(1)Expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic are următoarele obiective:

1. a)selecția medicală și psihologică a candidaților pentru profesii aeronautice la admiterea în instituțiile militare ale Ministerului Apărării Naționale, precum și a candidaților altor ministere sau structuri centrale care pregătesc personal aeronautic pe bază de contract; ...
2. b)expertiza medicală și psihologică periodică a personalului aeronautic pentru acordarea, validarea, suspendarea sau retragerea aptitudinii medicale; ...
3. c)expertiza medicală și psihologică a personalului aeronavigant care efectuează trecerea la exploatarea unei noi categorii de aeronave; ...
4. d)expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic la reluarea activității aeronautice, după întreruperi din motive medicale, mai mult de 30 de zile, intervenții chirurgicale, după evenimente de zbor sau la cererea comandantului unității militare/instituției în care își desfășoară activitatea persoana expertizată; ...
5. e)încadrarea personalului aeronautic într-una din categoriile de aptitudine prevăzute la alin.

(2)... f) stabilirea în caz de inaptitudine definitivă pentru activități aeronautice militare, a legăturii cauzale dintre boală sau accident și îndeplinirea obligațiilor aeronautice, potrivit prevederilor art. 24 alin.

(2)...

1. g)expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic care participă la misiuni speciale și a personalului aeronautic participant la misiuni și operații specifice aviației militare în afara teritoriului statului român; ...
2. h)expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic militar din străinătate care desfășoară activități aeronautice în România. ...

(2)Personalul aeronautic se încadrează într-una din următoarele categorii de aptitudine medicală și psihologică:

1. a)APT; ...
2. b)APT CU RESTRICȚII, cu menționarea restricțiilor ce îi conferă aptitudinea; ...
3. c)INAPT TEMPORAR - declararea "INAPT TEMPORAR" se face pe o perioadă bine precizată, fără a se depăși 3 luni per examinare sau 2 ani cumulativ; ...
4. d)INAPT PENTRU ACTIVITĂȚI AERONAUTICE - declararea "INAPT PENTRU ACTIVITĂȚI AERONAUTICE" se face cu menținerea aptitudinii, conform baremului trupelor de uscat, a celor care din motive de sănătate nu mai pot îndeplini obligațiile de personal aeronautic, definitiv. ...

(3)Categoriile de aptitudine medicală și psihologică ale personalului aeronautic se propun/se acordă/se hotărăsc în cadrul activităților de selecție și expertiză medicală și psihologică în conformitate cu concluziile de aptitudine cuprinse în coloanele nr. 2-9 din Normele tehnice medicale și psihologice specifice pentru stabilirea categoriei de aptitudine medicală și psihologică a personalului aeronautic care execută activități aeronautice militare. Articolul 4 Pentru efectuarea expertizei medicale și psihologice, personalul aeronautic prevăzut la art. 7-13 din Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990, cu modificările și completările ulterioare, se clasifică în patru grupe de personal potrivit prevederilor anexei nr. 1 la normele metodologice. Articolul 5

(1)Examinările medicale și psihologice, probele funcționale specifice medico-aeronautice, precum și sesiunile de antrenament fiziologic aeronautic ale personalului aeronavigant se efectuează într-o ordine stabilită de către Consiliul de Conducere al Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială "General doctor aviator Victor Anastasiu", denumit în continuare consiliu de conducere, și aprobată de comandantul institutului, conform metodologiilor prevăzute în anexa nr. 2 la normele metodologice.

(2)În sensul prezentelor norme, prin antrenamentul fiziologic aeronautic se înțelege succesiunea de sesiuni de antrenamente care permite familiarizarea personalului aeronavigant cu provocările fiziologice, psihofiziologice și patologice apărute pe timpul misiunilor de zbor, cu scopul evitării accidentelor și incidentelor în zbor și a creșterii performanței individuale și a sistemului om-aeronavă și care face parte din planul de instruire a personalului aeronavigant din unitățile militare în care se desfășoară activități de instrucție în zbor.

(3)Antrenamentul fiziologic aeronautic se execută în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială «General Doctor Aviator Victor Anastasiu» de către medicii atestați din Secția Cercetare și fiziologie aeronautică, pentru următoarele categorii de personal aeronavigant:

1. a)piloți de avioane supersonice; ...
2. b)piloți de avioane subsonice; ...
3. c)piloți de elicoptere; ...
4. d)parașutiști, alții decât cei de înaltă altitudine; ...
5. e)parașutiști de înaltă altitudine; ...
6. f)alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor. ... (la 29-11-2013, Articolul 5 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. M.112 din 21 noiembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 29 noiembrie 2013 ) Capitolul II Organizarea selecției și expertizei medicale și psihologice a personalului aeronautic Articolul 6 Activitatea de selecție și expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic se realizează în cadrul institutului de către:
7. a)Secția de expertiză și asistența medicală de specialitate; ...
8. b)Laboratorul de psihologie; ...
9. c)Comisia de expertiză medicală și psihologică; ...
10. d)Comisia de supraexpertiză medicală și psihologică. ... Articolul 7 Secția de expertiză și asistența medicală de specialitate are următoarele atribuții:
11. a)coordonează întreaga activitate de selecție și expertiză medicală și psihologică, urmărind respectarea metodologiei de examinare pentru fiecare categorie de personal aeronautic; ...
12. b)elaborează planificarea anuală a activității de expertiză medicală și psihologică în colaborare cu Statul Major al Forțelor Aeriene, Statul Major al Forțelor Terestre, Statul Major al Forțelor Navale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, precum și cu Serviciul de Informații Externe și o supune aprobării comandantului institutului; ...
13. c)organizează fluxul de expertiză medicală și psihologică, prioritățile și succesiunea logică a examinărilor clinice sau de laborator; ...
14. d)selectează cazurile, realizează documentația și prezintă propunerile ce urmează a fi supuse Comisiei de expertiză medicală și psihologică, în vederea luării unei hotărâri privind aptitudinea medicală și psihologică; ...
15. e)propune consiliului de conducere, introducerea unor examinări sau tehnici de investigații noi în metodologia de selecție și expertiză medicală și psihologică; ...
16. f)elaborează și prezintă consiliului de conducere formularele și documentele medicale prin care se realizează activitatea de expertiză medicală și psihologică; ...
17. g)prezintă comisiei de expertiză medicală și psihologică, prin șeful secției expertiză și asistență medicală, inaptitudinile acordate de medicii specialiști sau primari cu atestat de studii complementare în medicină aeronautică, peste 15 zile, dar nu mai mult de 30 de zile, și care nu pot fi mai mici decât scutirile sau concediile medicale acordate de către alte instituții medicale; ...
18. h)avizează concediile de maternitate, concediul pentru creșterea copilului până la 1 an sau concediul pentru îngrijirea copilului personalului aeronautic, care sunt aprobate de șeful secției expertiză și asistență medicală, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare; ...
19. i)efectuează o nouă procedură de selecție medicală și psihologică pentru reluarea activității aeronautice de către personalul aeronautic, cu aprobarea șefului secției expertiză și asistență medicală. ... Articolul 8 Laboratorul de psihologie are următoarele atribuții:
20. a)elaborează metodologia de selecție a personalului aeronautic; ...
21. b)elaborează metodologia de examene periodice privind aptitudinile psihice ale personalului aeronautic, pe parcursul carierei; ...
22. c)acordă, la solicitare, avize psihologice pentru trecerea pe alte tipuri de aeronave; ...
23. d)efectuează selecția și expertiza psihologică periodică a personalului aeronautic. ... Articolul 9

(1)Comisia de expertiză medicală și psihologică, denumită în continuare comisie, se numește anual de către comandantul institutului prin ordin de zi pe unitate și are următoarea componență:

1. a)președintele comisiei - șeful secției de expertiză și asistența medicală de specialitate sau șeful secției cercetare și fiziologie aeronautică; ...
2. b)membrii comisiei - specialiști în medicină internă, O.R.L., oftalmologie, neurologie, psihiatrie, chirurgie generală, psihologie, cardiologie, gastro-enterologie, ginecologie, dermatologie, cu atestat de studii complementare în medicină aerospațială; ...
3. c)secretarul comisiei - șeful compartimentului secretariat. ...

(2)Comisia are următoarele competențe:

1. a)analizează documentația prezentată și ia hotărâri privind aptitudinea pentru activități aeronautice militare în conformitate cu concluziile de aptitudine și în situațiile specificate că sunt "la aprecierea comisiei", cuprinse în coloanele nr. 2-9 din Normele tehnice medicale și psihologice specifice pentru stabilirea categoriei de aptitudine medicală și psihologică a personalului aeronautic care execută activități aeronautice militare; ...
2. b)solicită completarea documentației cu examinări sau explorări funcționale suplimentare pentru precizarea diagnosticului; ...
3. c)avizează propunerile privind inaptitudinile pentru activități aeronautice care depășesc 30 de zile fără întrerupere; ...
4. d)avizează propunerile privind concediile medicale ce depășesc 30 de zile; ...
5. e)avizează propunerile privind aptitudinea de promovare pe o altă categorie de zbor; ...
6. f)soluționează contestațiile personalului examinat privind diagnosticul și situația medico-aeronautică. ...

(3)Comisia se întrunește de regulă săptămânal și/sau la cererea președintelui ori de câte ori este necesar, documentația medicală sau psihologică este întocmită de către șeful cabinetului medical care a expertizat subiectul și este prezentată de către președintele comisiei sau șeful cabinetului medical.

(4)La lucrările comisiei, președintele poate invita și alți specialiști, dacă este necesar, pentru completarea informațiilor sau datelor cuprinse în dosarul medical.

(5)Hotărârile comisiei se iau prin votul majorității membrilor prezenți.

(6)Documentele emise de către comisie sunt: certificatul medical de inaptitudine temporară pentru activități aeronautice, certificatul medical de inaptitudine definitivă pentru activități aeronautice și procesul-verbal de trecere pe altă categorie de aviație, acestea fiind semnate de toți membrii comisiei.

(7)Hotărârile comisiei sunt aprobate de președintele acesteia sau înlocuitorul legal, care poate decide înapoierea dosarului pentru completarea documentației sau trimiterea acestuia la Comisia de supraexpertiză medicală și psihologică, după caz. Articolul 10

(1)Comisia de supraexpertiză medicală și psihologică, denumită în continuare comisie de supraexpertiză, este structura cu decizie definitivă în expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic.

(2)Comisia de supraexpertiză este numită de către comandantul institutului, prin ordin de zi pe unitate și are următoarea componență:

1. a)președintele comisiei de supraexpertiză - comandantul institutului sau înlocuitorul legal; ...
2. b)membrii comisiei de supraexpertiză - șeful secției expertiză și asistență medicală de specialitate și șeful secției cercetare și fiziologie aeronautică sau înlocuitorii desemnați prin ordin de zi pe unitate de către comandantul institutului; ...
3. c)un reprezentant medical al Statului Major al Forțelor Aeriene; ...
4. d)un reprezentant medical al Statului Major al Forțelor Terestre; ...
5. e)un reprezentant medical al Statului Major al Forțelor Navale; ...
6. f)un reprezentant medical al Ministerului Afacerilor Interne; ...
7. g)un reprezentant medical al Serviciului Român de Informații; ...
8. h)un reprezentant medical al Serviciului de Pază și Protecție; ...
9. i)un reprezentant medical al Serviciului de Informații Externe; ...
10. j)secretarul comisiei de supraexpertiză - șeful compartimentului secretariat. ...

(3)Reprezentanții medicali menționați la alin

(2)lit. c)-i) sunt numiți de către instituțiile din care provin și participă numai la analizarea cazurilor pe care le au în competență.

(4)Comisia de supraexpertiză se întrunește la cererea președintelui, ori de câte ori este necesar.

(5)Comisia de supraexpertiză are următoarele competențe:

1. a)analizează contestațiile care nu au fost rezolvate de către comisia de expertiză medicală și psihologică; ...
2. b)analizează contestațiile adresate direct comisiei de supraexpertiză medicală și psihologică; ...
3. c)acordă derogări temporare sau definitive la anumite cazuri de expertizare ce nu se încadrează în standardele în vigoare. Derogările vor fi bine fundamentate atât printr-o documentație medicală corespunzătoare, cât și prin alte mijloace specifice. ...

(6)Hotărârile comisiei de supraexpertiză sunt definitive. Articolul 11 Comandantul institutului sau înlocuitorul legal este autoritatea medico- aeronautică ce validează concluziile de expertiză medicală și psihologică și semnează documentele prevăzute la art. 9 alin.

(6)art. 10 alin.

(6)Capitolul III Periodicitatea expertizei medicale și psihologice a personalului aeronautic Articolul 12

(1)Expertiza medicală și psihologică a personalului aeronautic se execută periodic, pe grupe de personal și pe grupe de vârstă, astfel:

1. a)Grupa I - anual, pentru personalul aeronautic până la vârsta de 40 de ani inclusiv; – semestrial, pentru personalul aeronautic peste vârsta de 40 de ani; ... ...
2. b)Grupa a II-a - anual, pentru personalul aeronautic până la vârsta de 45 de ani inclusiv; – semestrial, pentru personalul aeronautic peste vârsta de 45 de ani; ... ...
3. c)Grupa a III-a - anual; ...
4. d)Grupa a IV-a - anual. ...

(2)Medicii examinatori sau comisiile de expertiză/supraexpertiză medicală și psihologică, pot solicita investigații suplimentare, neincluse în anexa nr. 2 la normele metodologice.

(3)Nerespectarea prevederilor de la alin.

(2)Articolul 13 Depășirea timpului de valabilitate a certificatului de aptitudine medico-aeronautică atrage imediat inaptitudinea temporară. Articolul 14 În situații deosebite, la cererea comandantului unității militare sau a înlocuitorului acestuia, certificatul de aptitudine medicală poate fi prelungit cu 30 de zile de către șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei sau de către autoritățile de decizie similare din instituțiile din Sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, după caz, cu avizul comandantului institutului. Articolul 15 Personalul aeronautic, care beneficiază de prelungirea certificatului de aptitudine medicală cu 30 de zile conform art. 14 Articolul 16 Prezentarea la controlul medical pentru reevaluare, înainte de data consemnată ca inaptitudine temporară, se face numai cu aprobarea comandantului institutului sau a înlocuitorului legal. Articolul 17 Prezentarea pentru expertizare medicală și psihologică în vederea schimbării profesiei sau a aptitudinii pentru alte tipuri de aeronave, este luată în considerare numai la cererea unității din care solicitantul face parte, cu aprobarea comandantului institutului. Capitolul IV Contestații și reexaminări Articolul 18

(1)La selecția personalului aeronautic, avizele de aptitudine medicală și psihologică au o durată de valabilitate de șase luni.

(2)În cazul în care, între momentul acordării avizului de aptitudine și admiterea într-o formă de instruire, intervine o modificare evidentă a stării de sănătate, candidatul este obligat să se adreseze institutului pentru confirmarea avizului.

(3)În caz de inaptitudine la selecția personalului aeronautic, o nouă examinare nu se poate programa mai devreme de 6 luni. Articolul 19

(1)La selecția personalului aeronautic, în cazul în care există motive întemeiate, contestarea unui aviz medical sau psihologic se face în termen de 24 de ore de la anunțarea avizului, prin contestație scrisă și aprobată de către comandantul institutului.

(2)Nu se consideră motive întemeiate pentru acceptarea contestației, argumentele bazate pe nerespectarea de către candidat a obligațiilor pe care și le-a asumat, pe bază de semnătură, în momentul eliberării fișei de expertiză medicală și psihologică. Articolul 20 În cazul acceptării contestației, se efectuează procedurile de investigare pe care le consideră necesare medicul sau psihologul specialist, cheltuielile fiind suportate integral de către candidat, chiar dacă examenul inițial a fost gratuit. Articolul 21 Personalul aeronautic poate contesta o decizie medicală, care este aprobată de comandantul institutului, dacă aceasta este justificată, eventualele cheltuieli legate de procedurile suplimentare de investigare urmând a fi suportate de către solicitant. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 22

(1)De la selecție până la încetarea activității aeronautice, personalului aeronautic i se constituie un dosar medico-psihologic, păstrat la compartimentul secretariat al institutului.

(2)După încetarea activității aeronautice, acesta se arhivează. Articolul 23 Datele sociale, profesionale și de expertiză medicală și psihologică sunt confidențiale și nu pot fi transmise altor persoane, cu excepția membrilor comisiilor de expertiză/supraexpertiză medicală și psihologică, decât cu aprobarea comandantului institutului sau înlocuitorului legal. Articolul 24

(1)Pentru stabilirea legăturii dintre inaptitudinea pentru activitățile aeronautice desfășurate de personalul aeronautic și cauzele care au generat-o se solicită obligatoriu unității militare/instituției în care își desfășoară activitatea persoana expertizată, documente suplimentare privind cauzele care au generat incapacitatea.

(2)În procesul-verbal privind inaptitudinea pentru activități aeronautice, întocmit de comisie, se consemnează și legătura cauzală astfel:

1. a)accident survenit în timpul și din cauza unui eveniment aeronautic; ...
2. b)accident survenit în afara îndeplinirii activităților aeronautice; ...
3. c)boală contractată în timpul și din cauza îndeplinirii activităților aeronautice; ...
4. d)boală contractată în afara îndeplinirii activităților aeronautice. ... Articolul 25 Pentru elucidarea unor cazuri deosebite în expertiza medicală și psihologică, se pot cere relații despre persoanele în cauză de la unitatea militară/instituția în care își desfășoară activitatea numai cu aprobarea comandantului institutului sau a înlocuitorului legal, asigurându-se confidențialitatea datelor. Articolul 26 Introducerea unor examinări sau probe noi în cadrul expertizei se face numai cu avizul consiliului de conducere și cu aprobarea comandantului instituitului sau a înlocuitorului legal. Articolul 27 În relațiile profesionale și interdisciplinare determinate de modul de organizare și desfășurare a selecției și expertizei medicale și psihologice a personalului aeronautic, personalul institutului este obligat să respecte normele etice și deontologice medicale. Articolul 28 Încălcarea prevederilor prezentelor norme metodologice, cât și a celor din Normele tehnice medicale și psihologice specifice pentru stabilirea categoriei de aptitudine medicală și psihologică a personalului aeronautic care execută activități aeronautice militare, atrage răspunderea disciplinară, materială sau penală, după caz. Articolul 29 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexele nr. 1 și 2 Anexa nr. 1 la normele metodologice Clasificarea personalului aeronautic pentru efectuarea expertizei medicale și psihologice Pentru efectuarea expertizei medicale și psihologice, personalul aeronautic care desfășoară activități aeronautice militare, prevăzut la art. 7-16 din Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990, modificată și completată prin Legea nr. 139/2011, se clasifică în patru grupe, astfel: Grupa I Ia = piloți pe avioane de luptă supersonice; Ib = piloți pe avioane de luptă subsonice; Ic = piloți pe elicoptere de atac; Id = piloți de încercare; Ie = studenți anul I - III ai Academiei Forțelor Aeriene "Henri Coandă"; If = cosmonauți. Grupa a II-a IIa = piloți pe avioane de transport; IIb = piloți pe elicoptere; IIc = parașutiști. Grupa a III-a IIIa = navigator de bord; IIIb = ingineri, subingineri și tehnicieni de bord; IIIc = alt personal tehnic-ingineresc de exploatare în zbor a aeronavelor, motoarelor, instalațiilor, echipamentelor și sistemelor de bord: 1. radiotelegrafiști de bord; ... 2. operatori foto, video, de sisteme de comunicații și achiziții de voce și date, de radiolocație și hidrolocație, de sisteme de supraveghere aeriană, troliu, sarcini exterioare; ... 3. specialiști cu încărcarea și centrajul; ... 4. trăgători aerieni; ... 5. personal tehnic ingineresc pentru încercarea, recepția și controlul în zbor al aeronavelor. ... IIId = personal de însoțire: 1. însoțitori de bord; ... 2. supraveghetori de zbor; ... 3. reprezentanți de zbor; ... 4. paramedici; ... 5. personal medico-sanitar; ... 6. operatori cautare, salvare, evacuare. ... IIIe = controlori de zbor de la bordul aeronavelor ; IIIf = controlori de trafic aerian operațional, controlori cu interceptarea - navigatori radar; IIIg = operatori aeronave fără pilot; IIIh = navigatori de sol dispeceri, controlori aerieni în poziții înaintate, controlori de zbor de la bordul aeronavelor; IIIi = alte cadre militare din statele majore și centrele de operații aeriene ale unităților de aviatie, care execută planificarea, coordonarea, dirijarea aeronavelor la sol sau pe suprafețe. Grupa a IV-a IVa = personal tehnic ingineresc de aviație; IVb = meteorologi; IVc = personal tehnic ingineresc de comunicații aeronautice și informatică și de sisteme terestre de navigație aeriană și control spațiu aerian; IVd = cadre militare, soldați și gradați profesioniști și personal civil din Ministerul Apărării Naționale și din alte instituții sau structuri care desfășoară activități aeronautice militare. Anexa nr. 2 la normele metodologice METODOLOGIILE SELECȚIEI ȘI EXPERTIZEI MEDICALE ȘI PSIHOLOGICE A PERSONALULUI AERONAUTIC, A PROBELOR FUNCȚIONALE SPECIFICE MEDICO-AERONAUTICE, PRECUM ȘI ALE SESIUNILOR DE ANTRENAMENT FIZIOLOGIC LA CONDIȚIILE SPECIFICE AERONAUTICE I. Metodologia selecției medicale și psihologice a personalului aeronautic A. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I sunt: 1. Chestionar de anamneză biologică și socială care se completează de către candidat. ... 2. Medicină internă:
5. a)examen clinic pe aparate și sisteme - frecvență cardiacă, T.A. clino și ortostatică; ...
6. b)ecografie abdominală; ...
7. c)probe funcționale respiratorii; ...
8. d)EKG; ...
9. e)ecografie cardiacă. ... ... Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenelor paraclinice. 3. Neurologie:
10. a)examen clinic; ...
11. b)electroencefalogramă în condiții normale și cu provocare. ... ... 4. Psihiatrie: examen clinic. Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenului psihologic. ... 5. O.R.L.:
12. a)examen clinic; ...
13. b)audiograma; ...
14. c)impedansmetrie; ...
15. d)examen vestibular: probă rotatorie. ... ... 6. Oftalmologie:
16. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
17. b)motilitate oculară; ...
18. c)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
19. d)refractometrie cu cicloplegie; ...
20. e)refractometrie fără cicloplegie; ...
21. f)biomicroscopie pol anterior; ...
22. g)fund de ochi; ...
23. h)simț cromatic; ...
24. i)vedere stereoscopică; ...
25. j)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie:
26. a)examen antropometric conform standardelor; ...
27. b)examen clinic general. ... ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
28. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
29. b)formula dentară. ... ... 11. Ginecologie:
30. a)examen clinic; ...
31. b)citotest Papanicolau. ... ... 12. Explorări fiziologice aeronautice: testarea rezistenței fiziologice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic:
32. a)aptitudini cognitive generale și aptitudini operaționale; ...
33. b)factori de personalitate; ...
34. c)adaptabilitate profesională aeronautică. ... ... 14. Radiologie:
35. a)radiografie toraco-pulmonară și a sinusurilor anterioare ale feței; ...
36. b)radiografie coloană vertebrală cervicală, toracală, lombară - față și profil; ...
37. c)radiografie de bazin față și incidență oblică. ... ... 15. Laborator clinic:
38. a)hematologie: hemoleucogramă, VSH, coagulogramă; ...
39. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., antigen H.B.S., anticorpi anti HCV, glicemie, TGO - TGP, y - GT, acid uric, creatinină, bilirubină totală, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
40. c)examen complet urină; ...
41. d)test sarcină. ... ... ... B. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a sunt: 1. Chestionare de anamneză biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
42. a)examen clinic pe aparate și sisteme - frecvență cardiacă, T.A. clino și ortostatică; ...
43. b)ecografie abdominală; ...
44. c)probe funcționale respiratorii; ...
45. d)EKG; ...
46. e)ecografie cardiacă. Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenelor paraclinice. ... ... 3. Neurologie:
47. a)examen clinic; ...
48. b)electroencefalogramă în condiții normale și cu provocare. ... ... 4. Psihiatrie: examen clinic. Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenului psihologic. ... 5. O.R.L.:
49. a)examen clinic; ...
50. b)audiogramă; ...
51. c)impedansmetrie; ...
52. d)examen vestibular: probă rotatorie. ... ... 6. Oftalmologie:
53. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
54. b)motilitate oculară; ...
55. c)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
56. d)refractometrie cu cicloplegie; ...
57. e)refractometrie fără cicloplegie; ...
58. f)biomicroscopie pol anterior; ...
59. g)fund de ochi; ...
60. h)simț cromatic; ...
61. i)vedere stereoscopică; ...
62. j)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie:
63. a)examen antropometric conform standardelor; ...
64. b)examen clinic general. ... ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
65. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
66. b)formula dentară. ... ... 11. Ginecologie:
67. a)examen clinic; ...
68. b)citotest Papanicolau. ... ... 12. Explorări fiziologice aeronautice: testarea rezistenței fiziologice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic:
69. a)aptitudini cognitive generale și aptitudini operaționale; ...
70. b)factori de personalitate; ...
71. c)adaptabilitate profesională aeronautică. ... ... 14. Radiologie:
72. a)radiografie toraco-pulmonară și a sinusurilor anterioare ale feței; ...
73. b)radiografie coloană vertebrală cervicală, toracală, lombară față și profil; ...
74. c)radiografie de bazin față și incidență oblică. ... ... 15. Laborator clinic:
75. a)hematologie: hemoleucograma, VSH, coagulogramă; ...
76. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., antigen H.B.S., anticorpi anti HCV, glicemie, TGO - TGP, y - GT, acid uric, creatinină, bilirubină totală, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
77. c)examen complet urină; ...
78. d)test sarcină. ... ... ... C. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a III-a Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a III-a sunt: 1. Chestionar de anamneză biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
79. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
80. b)ecografie abdominală - pentru grupele III a - III e; ...
81. c)probe funcționale respiratorii - pentru grupele III a - III e; ...
82. d)EKG; ...
83. e)ecografie cardiacă - pentru grupele III a - III e. ... Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenelor paraclinice. ... 3. Neurologie:
84. a)examen clinic; ...
85. b)electroencefalogramă în condiții normale și cu provocare. ... ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenului psihologic. 5. O.R.L.:
86. a)examen clinic; ...
87. b)audiometrie; ...
88. c)impedansmetrie; ...
89. d)examen vestibular: probă rotatorie - pentru grupele III a - III e. ... ... 6. Oftalmologie:
90. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
91. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
92. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
93. d)biomicroscopie; ...
94. e)simț cromatic; ...
95. f)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie:
96. a)examen antropometric - pentru grupele III a - III e; ...
97. b)examen clinic general. ... ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
98. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
99. b)formula dentară. ... ... 11. Ginecologie:
100. a)examen clinic; ...
101. b)citotest Papanicolau. ... ... 12. Examen psihologic:
102. a)aptitudini cognitive generale și aptitudini operaționale; ...
103. b)caracteristici de personalitate; ...
104. c)adaptabilitate profesională aeronautică. ... ... 13. Radiologie:
105. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
106. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței - pentru grupele III a - III e; ...
107. c)radiografie coloană vertebrală cervicală, toracală, lombară față și profil; ...
108. d)radiografie de bazin față și incidență oblică. ... ... 14. Explorări fiziologice aeronautice: testarea rezistenței fiziologice și psihice la hipoxie și hipobarism - pentru grupele III a - III e. ... 15. Laborator clinic:
109. a)hematologie: hemoleucograma, VSH, coagulogramă; ...
110. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., antigen H.B.S., anticorpi anti HCV, glicemie, TGO - TGP, y - GT, acid uric, creatinină, bilirubină totală, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
111. c)examen complet urină; ...
112. d)test sarcină. ... ... ... D. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a IV-a Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a IV-a sunt: 1. Chestionar de anamneză biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
113. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
114. b)EKG. ... ... Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenelor paraclinice. 3. Neurologie:
115. a)examen clinic; ...
116. b)electroencefalogramă în condiții normale și cu provocare. ... ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... Hotărârea de expertiză medicală și psihologică se va lua după consultarea rezultatelor examenului psihologic. 5. O.R.L.:
117. a)examen clinic; ...
118. b)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
119. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
120. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
121. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
122. d)biomicroscopie; ...
123. e)simț cromatic; ...
124. f)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
125. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
126. b)formula dentară. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Examen psihologic:
127. a)aptitudini cognitive generale și aptitudini operaționale; ...
128. b)caracteristici de personalitate; ...
129. c)adaptabilitate profesională aeronautică. ... ... 13. Radiologie: radiografie toraco-pulmonară. ... 14. Laborator clinic:
130. a)hematologie: hemoleucograma, VSH, coagulogramă; ...
131. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., antigen H.B.S., anticorpi anti HCV, glicemie, TGO - TGP, y - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride, bilirubină totală; ...
132. c)examen complet urină; ...
133. d)test sarcină. ... ... ... ... II. Metodologia expertizei medicale și psihologice a personalului aeronautic A. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I, până la vârsta de 40 de ani inclusiv Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I, până la vârsta de 40 de ani inclusiv, sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
134. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
135. b)ecografie abdominală; ...
136. c)probe funcționale respiratorii; ...
137. d)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
138. a)examen clinic; ...
139. b)examen vestibular: proba rotatorie; ...
140. c)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
141. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
142. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
143. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
144. d)biomicroscopie pol anterior; ...
145. e)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
146. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
147. b)formula dentară; ...
148. c)ortopantomogramă la prima expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic, apoi numai la indicație. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Explorări de fiziologie aeronautică: testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 14. Radiologie:
149. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
150. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței. ... ... 15. Laborator clinic:
151. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
152. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., glicemie, TGO - TGP, y - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
153. c)examen sumar urină; ...
154. d)test sarcină. ... ... 16. Evenimente de zbor: interviu privind situații deosebite fizice, psihice, profesionale apărute în timpul zborului. ... ... B. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I, peste vârsta de 40 de ani B1. Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I, peste vârsta de 40 de ani, la expertiza anuală, sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
155. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
156. b)ecografie abdominală; ...
157. c)probe funcționale respiratorii; ...
158. d)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
159. a)examen clinic; ...
160. b)examen vestibular: proba rotatorie; ...
161. c)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
162. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
163. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
164. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
165. d)biomicroscopie pol anterior; ...
166. e)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
167. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
168. b)formula dentară; ...
169. c)ortopantomogramă la prima expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic, apoi numai la indicație. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Explorări de fiziologie aeronautică: testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 14. Radiologie:
170. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
171. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței. ... ... 15. Laborator clinic:
172. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
173. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., glicemie, TGO - TGP, y - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
174. c)examen sumar urină; ...
175. d)test sarcină. ... ... 16. Evenimente de zbor: interviu privind situații deosebite fizice, psihice, profesionale apărute în timpul zborului. ... B2. Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa I, peste vârsta de 40 de ani, la expertiza medicală și psihologică semestrială (după 6 luni de la expertiza medicală și psihologică anuală), sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială de la ultimul control medical. ... 2. Medicină internă:
176. a)examen clinic; ...
177. b)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
178. a)examen clinic; ...
179. b)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
180. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
181. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
182. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
183. d)biomicroscopie pol anterior; ...
184. e)tensiune oculară. ... ... 7. Laborator clinic:
185. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
186. b)teste biochimice: glicemie, TGO - TGP, y - GT, acid uric, test PSA; ...
187. c)examen sumar urină. ... ... ... C. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a, piloți până la vârsta de 45 de ani inclusiv și parașutiști Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a, piloți până la vârsta de 45 de ani inclusiv și parașutiști sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
188. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
189. b)echografie abdominală; ...
190. c)probe funcționale respiratorii; ...
191. d)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
192. a)examen clinic; ...
193. b)examen vestibular: proba rotatorie; ...
194. c)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
195. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
196. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
197. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
198. d)biomicroscopie pol anterior; ...
199. e)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
200. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
201. b)formula dentară; ...
202. c)ortopantomogramă la prima expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic, apoi numai la indicație. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Explorări de fiziologie aeronautică: testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 14. Radiologie:
203. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
204. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței. ... ... 15. Laborator clinic:
205. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
206. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., glicemie, TGO - TGP, gamma - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
207. c)examen sumar urină; ...
208. d)test sarcină. ... ... 16. Evenimente de zbor: interviu privind situații deosebite fizice, psihice, profesionale apărute în timpul zborului. ... ... D. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a, piloți peste vârsta de 45 de ani D1. Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a, piloți peste vârsta de 45 de ani, la expertiza anuală sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
209. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
210. b)echografie abdominală; ...
211. c)probe funcționale respiratorii; ...
212. d)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
213. a)examen clinic; ...
214. b)examen vestibular: proba rotatorie; ...
215. c)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
216. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
217. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
218. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
219. d)biomicroscopie pol anterior; ...
220. e)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
221. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
222. b)formula dentară; ...
223. c)ortopantomogramă la prima expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic, apoi numai la indicație. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Explorări de fiziologie aeronautică: testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism. ... 13. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 14. Radiologie:
224. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
225. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței. ... ... 15. Laborator clinic:
226. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
227. b)teste biochimice: R.P.R. carbon, test H.I.V., glicemie, TGO - TGP, gamma - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
228. c)examen sumar urină; ...
229. d)test sarcină. ... ... 16. Evenimente de zbor: interviu privind situații deosebite fizice, psihice, profesionale apărute în timpul zborului. ... D2. Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a II-a, piloți peste vârsta de 45 de ani, la expertiza medicală și psihologică semestrială - după 6 luni de la expertiza medicală și psihologică anuală - sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială de la ultimul control medical. ... 2. Medicină internă:
230. a)examen clinic; ...
231. b)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R. .L.:
232. a)examen clinic; ...
233. b)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
234. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
235. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
236. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
237. d)biomicroscopie pol anterior; ...
238. e)tensiune oculară. ... ... 7. Laborator clinic:
239. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
240. b)teste biochimice: glicemie, TGO - TGP, gamma - GT, acid uric, test PSA; ...
241. c)examen sumar urină. ... ... ... E. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a III-a Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a III-a sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
242. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
243. b)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.:
244. a)examen clinic; ...
245. b)audiometrie. ... ... 6. Oftalmologie:
246. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
247. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
248. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
249. d)biomicroscopie pol anterior; ...
250. e)tensiune oculară. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară:
251. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
252. b)formula dentară; ...
253. c)ortopantomogramă la prima expertiză medicală și psihologică a personalului aeronautic militar, apoi numai la indicație - pentru grupele III a - III e. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Explorări de fiziologie aeronautică: testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism - pentru grupele III a - III e. ... 13. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 14. Radiologie:
254. a)radiografie toraco-pulmonară; ...
255. b)radiografie a sinusurilor anterioare ale feței - pentru grupele III a - III e. ... ... 15. Laborator clinic:
256. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
257. b)teste biochimice: TGO - TGP, gamma - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
258. c)examen sumar urină; ...
259. d)test sarcină. ... ... 16. Evenimente de zbor: interviu privind situații deosebite fizice, psihice, profesionale apărute în timpul zborului - pentru grupele III a - III e. F. Probe obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a IV-a ... ... Probele obligatorii pentru personalul aeronautic din grupa a IV-a sunt: 1. Chestionar privind anamneza biologică și socială. ... 2. Medicină internă:
260. a)examen clinic pe aparate și sisteme; ...
261. b)EKG. ... ... 3. Neurologie: examen clinic. ... 4. Psihiatrie: examen clinic. ... 5. O.R.L.: examen clinic. ... 6. Oftalmologie:
262. a)examen clinic al ochiului și anexelor; ...
263. b)acuitate vizuală: sensibilitate la contrast; ...
264. c)refractometrie fără cicloplegie; ...
265. d)biomicroscopie pol anterior. ... ... 7. Chirurgie: examen clinic general. ... 8. Dermatologie: examen clinic dermato-venerologic. ... 9. Alergologie: examen clinic și anamneză alergologică. ... 10. Medicină dentară :
266. a)examen clinic al regiunii oro-faciale; ...
267. b)formula dentară. ... ... 11. Ginecologie: examen clinic. ... 12. Examen psihologic: adaptabilitate profesională aeronautică. ... 13. Radiologie: radiografie toraco-pulmonară. ... 14. Laborator clinic:
268. a)hematologie: hemoleucograma, VSH; ...
269. b)teste biochimice: TGO - TGP, gamma - GT, creatinină, colesterol total, HDL, LDL, trigliceride; ...
270. c)examen sumar urină; ...
271. d)test sarcină. ... ... ... G. Urmărirea factorilor de risc Urmărirea factorilor de risc constă în efectuarea obligatorie și periodică a următoarelor examene medicale pentru monitorizarea riscului de apariție a afecțiunilor legate de mediul aeronautic: 1. Osteodensitometria DEXA:
272. a)pentru grupele I și II, la 5 ani; ...
273. b)pentru grupele III a și III e, la 10 ani. ... ... 2. RMN coloană cervicală: pentru grupele I și II, la 5 ani. ... ... ... III. Metodologiile probelor funcționale specifice medico-aeronautice Probele funcționale specifice medico-aeronautice se efectuează atât pentru testarea rezistenței individuale la factori specifici activităților aeronautice - hipoxie, hipobarism, suprasolicitare vestibulară - cât și pentru evidențierea unor afecțiuni sau sindroame relevate sau agravate în aceste condiții. A. Testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism ... În anul în care se execută unul din profilele de antrenament fiziologic în barocameră, în cazul completării cu succes a profilului de antrenament, efectuarea testării rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism, denumită în continuare probă, nu se execută, iar expertizatul primește aptitudine la testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism. În cazul necompletării cu succes a profilului de antrenament, expertizatul va efectua testarea rezistenței fizice și psihice la hipoxie și hipobarism după minimum 48 de ore de la sesiunea de antrenament. Proba se execută la 5500 de metri înălțime simulată cu test de efort. Condițiile de executare a probei sunt:
274. a)subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
275. b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx.pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Contraindicații:
276. a)afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare; ...
277. b)stări febrile; ...
278. c)stări de oboseală accentuată și surmenaj; ...
279. d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD >100 mmHg); ...
280. e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut; ...
281. f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice; ...
282. g)tulburări majore de conducere. ... Tehnica de lucru. În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5500 m, corespunzător la o presiune de 379 mm Hg. În primele 7 minute de hipoxie hipobară are loc acomodarea aparatului cardio-vascular și respirator la aceste condiții, exprimată prin:
283. a)creșterea frecvenței cardiace; ...
284. b)creșterea tensiunii arteriale sistolice; ...
285. c)creșterea inotropismului prin creșterea cateholaminelor circulante; ...
286. d)creșterea debitului cardiac/minut; ...
287. e)creșterea debitului cerebral. ... În a doua etapă se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde. Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia hipobară. Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s. Rezultatul și concluziile testării. Medicul care conduce proba consemnează în fișa de examinare, parametrii fiziologici și patologici obținuți pe parcursul probei: frecvența cardiacă în diferite etape, modificări ale activității electrice ale inimii, ale frecvenței și amplitudinii mișcărilor respiratorii, capacității psihice, simptome apărute - otalgii, sinusalgii și dureri abdominale. În funcție de acești parametri se apreciază rezistența la hipoxie, bună sau scăzută. Se consideră rezistență scăzută la hipoxie:
288. a)apariția sincopei cardio-respiratorii în una din etapele probei; ...
289. b)tahicardia peste 200 bătăi/minut; ...
290. c)extrasistole ventriculare mai frecvente de 10 bătăi/minut. Caracterul patologic al acestora se apreciază și în funcție de modul cum se comportă excitabilitatea miocardului după administrarea de O

(2), în timpul probei, la indicația medicului care conduce proba; ...

1. d)brahicardia exprimată prin frecvența cardiacă sub 50 bătăi/minut; ...
2. e)modificări morfologice ale EKG; ...
3. f)dispneea inspiratorie; ...
4. g)diminuarea stării de vigilență și a proceselor psihice. ... În caz de rezistență scăzută la hipoxie, se adoptă următoarea atitudine:
5. a)pentru candidați: inapt; ...
6. b)pentru personalul navigant brevetat, în principiu, se adoptă hotărârea de repetare a probei, în funcție de cauzele care au determinat rezistența slabă, nu mai devreme de 24 de ore. Se vor efectua consultări interdisciplinare la cabinetele recomandate pentru depistarea acestor cauze și se indică măsuri de recuperare. ... Incidente în timpul probei:
7. a)sincopa cardio-respiratorie: se întrerupe proba, se coboară cu avarie și se aplică măsurile de resuscitare cardio-respiratorii indicate. Toți subiecții aflați în barocameră vor fi examinați clinic O.R.L.; ...
8. b)lipotimii: se adoptă aceeași atitudine ca la lit.
9. a)...
10. c)otalgii, sinusalgii, odontalgii: se dau indicații pentru egalizarea presiunilor în urechea medie și sinusuri, iar în caz de eșec, se întrerupe proba. ... B. Examenul vestibular: proba rotatorie ... Probele care se efectuează în cadrul acestui examen urmăresc să testeze reactivitatea și rezistența vestibulară individuală la factorii specifici zborului - accelerații liniare, unghiulare, zgomot, vibrații. Se urmăresc și se cuantifică următoarele 2 tipuri de reacții ce se pot manifesta ca urmare a excitației vestibulare, existând de asemenea și contraindicații de executare a probei: 1. Reacțiile somatice, unde se urmăresc:
11. a)deviația segmentară; ...
12. b)nistagmusul ocular; ...
13. c)nistagmusul cefalic; ...
14. d)nistagmusul troncular; ...
15. e)mișcările de apărare; ...
16. f)încordarea motorie. ... ... 2. Reacțiile vegetative, care pot fi:
17. a)paloarea tegumentelor; ...
18. b)transpirația; ...
19. c)greața; ...
20. d)vărsăturile. ... ... Contraindicațiile de executare a probei sunt:
21. a)afecțiuni febrile; ...
22. b)infecții acute ale căilor respiratorii superioare; ...
23. c)stări de oboseală accentuată. ... Tehnica de lucru. Testarea vestibulară se execută în 3 etape, în funcție de subiectul testat, astfel: Etapa 1: 10 girații stânga + 10 girații dreapta cu stop la 90°, 270°/secundă cu capul înclinat anterior la 30°; Etapa a 2-a: 1 minut girație dreapta cu înclinări laterale dreapta - stânga ale capului; 1 minut pauză; 1 minut girație stânga cu înclinări laterale dreapta - stânga ale capului; 1 minut pauză; Etapa a 3-a: 1 minut girație dreapta la 270°/secundă cu aplecări anterioare ale trunchiului, pornind și revenind la poziția cu capul anteflectat 30°; 1 minut pauză; 1 minut girații stânga la 270°/secundă cu aplecări anterioare ale trunchiului, pornind și revenind la poziția cu capul anteflectat 30°. Evaluarea și cuantificarea reacțiilor somatice și a reacțiilor vegetative se face de către medicul examinator, consemnând în fișa de examinare fiecare reacție apărută, momentul instalării acesteia și intensitatea. Hotărârea asupra aptitudinii se ia apreciind numărul și intensitatea reacțiilor. ... IV. Metodologiile sesiunilor de antrenament fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant Articolul 1 Curricula de instruire teoretică și practică în antrenamentul fiziologic aeronautic se avizează de către Șeful Autorității Aeronautice Militare și se aprobă de către comandantul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială "General doctor aviator Victor Anastasiu Articolul 2 Antrenamentul fiziologic aeronautic al personalului aeronavigant este:
24. a)inițial, cu durata de 5 zile lucrătoare pentru piloți și de două zile lucrătoare pentru alte categorii; ...
25. b)periodic, având durata de două zile lucrătoare. ... Articolul 3

(1)Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial se efectuează astfel:

1. a)înainte de obținerea brevetului de personal aeronavigant; ...
2. b)în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, pentru personalul aeronavigant ce execută misiuni de zbor; ...
3. c)înaintea reluării activității de zbor, pentru personalul aeronavigant care a avut o perioadă de întrerupere în executarea activității de zbor mai mare de 5 ani; ...
4. d)înainte de începerea activității de zbor pentru alte categorii de personal aeronavigant ce execută misiuni în zbor. ...

(2)Programul de antrenament fiziologic aeronautic inițial pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:

1. a)piloții de avioane supersonice; ...
2. b)piloții de avioane subsonice; ...
3. c)piloții de elicoptere; ...
4. d)parașutiștii; ...
5. e)alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor. ... Articolul 4

(1)Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al personalului aeronavigant se execută la un interval de 5 ani. La ordinul comandantului unității, instruirea periodică se poate face la un interval mai mic de 5 ani în cazul în care acest lucru este necesar pentru creșterea nivelului de siguranță aeronautică sau al unor modificări ale echipamentelor exploatate.

(2)Programul de antrenament fiziologic aeronautic periodic pentru personalul aeronavigant se adresează următoarelor categorii de personal, astfel:

1. a)piloții de avioane supersonice; ...
2. b)piloții de avioane subsonice; ...
3. c)piloții de elicoptere; ...
4. d)parașutiștii de înaltă altitudine; ...
5. e)parașutiștii, alții decât cei de înaltă altitudine; ...
6. f)alte categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor. ... Articolul 5 Pentru sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară la altitudini simulate de peste 6.600 m este necesară prezența unui însoțitor intern în barocameră, cadru medical cu statut de personal aeronautic navigant. Articolul 6

(1)La începutul sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant participă la o instruire teoretică, al cărei conținut diferă în funcție de tipul de antrenament fiziologic aeronautic.

(2)La terminarea sesiunii de antrenament fiziologic aeronautic, personalul aeronavigant susține un examen scris și o evaluare a abilităților practice însușite pe parcursul antrenamentului, acestea fiind consemnate în carnetul de antrenament individual. Articolul 7 Comandantul unității în care se desfășoară activități de instrucție în zbor este responsabil de participarea întregului personal aeronavigant la antrenamentul fiziologic aeronautic. 1. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al piloților de avioane supersonice A. Instruire teoretică ... ... 1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator ... 2. Hipoxia ... 3. Hiperventilația ... 4. Hipobarismul ... 5. Boala de decompresie ... 6. Sistemele de oxigen ... 7. Evacuarea de urgență a aeronavei ... 8. Supraviețuirea în medii extreme ... 9. Vederea pe timp de noapte ... 10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile ... 11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația ... 12. Răul de mișcare ... 13. Tipurile de aeronave ... 14. Cabinele presurizate ... 15. Sistemele de oxigen specifice ... 16. Catapultarea ... 17. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice ... 18. Conștiența operațională ... 19. Dezorientarea spațială B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane supersonice ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:

1. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
2. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, examen cardiologie, ecocord - dacă nu este efectuat în cursul carierei - EKG, examen clinic ORL, examen oftalmologic pentru precizarea gradului de miopie, examen chirurgical, radiografie pulmonară, examen ginecologic pentru femei, acordul medicului cu atestat de studii complementare în medicina hiperbară. ... Contraindicațiile pentru efectuarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară sunt: pneumotoraxul, emfizemul, afecțiunile ORL acute, nevrita optică, herniile și eventrațiile, stările febrile, stările de oboseală accentuate, aritmiile extrasistolice ventriculare - peste 5 pe minut - traseu EKG sugestiv de modificări ischemice, tulburările majore de conducere, intervențiile chirurgicale toracice, scufundările în ultimele 48 de ore, tromboflebita profundă ce contraindică efectuarea sesiunii de antrenament. Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, pentru acomodarea la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, după care se execută o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s, unde se efectuează primul palier de 20 de minute. În acest palier se pot efectua diferite teste - scris, psihologic, orientare pe hartă, antrenament la vizibilitate redusă - cu sau fără mască, cu o durată de 5-6 minute. Urmează o coborâre până la 5.500 m sau 18.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, când se efectuează al doilea palier de 15 minute, cu scoaterea măștii și întreruperea administrării de oxigen. Urmează coborârea la sol fără mască cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 90 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă ... Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s. Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă. Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament. IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară. III. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de șase. Se execută după sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară și la decompresie rapidă. Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O, astfel:

1. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
2. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se frecvența cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvența respiratorie. Tehnica de execuție. Se respiră O

(2)medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H

(2)O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H

(2)O. Se urmăresc parametrii de mai sus și se consemnează în fișă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei. Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O se consemnează în registrul specific de antrenament. IV. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

1. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
2. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
3. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. V. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
4. a)să aibă aptitudine aeromedicală; ...
5. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
6. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
7. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 2. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al piloților de avioane subsonice A. Instruire teoretică ... ... 1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator ... 2. Hipoxia ... 3. Hiperventilația ... 4. Hipobarismul ... 5. Boala de decompresie ... 6. Sistemele de oxigen ... 7. Evacuarea de urgență a aeronavei ... 8. Supraviețuirea în medii extreme ... 9. Vederea pe timp de noapte ... 10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile ... 11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația ... 12. Răul de mișcare ... 13. Tipurile de aeronave ... 14. Cabinele presurizate ... 15. Sistemele de oxigen specifice ... 16. Catapultarea ... 17. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice ... 18. Conștiența operațională ... 19. Dezorientarea spațială B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști. ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
8. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
9. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă ... Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s. Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă. Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament. IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară. III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
10. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
11. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
12. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
13. a)să aibă aptitudine aero-medicală; ...
14. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
15. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
16. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 3. Antrenamentul fiziologic inițial al piloților de elicoptere A. Instruire teoretică ... ... 1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator ... 2. Hipoxia ... 3. Hiperventilația ... 4. Hipobarismul ... 5. Boala de decompresie ... 6. Sistemele de oxigen ... 7. Evacuarea de urgență a aeronavei ... 8. Supraviețuirea în medii extreme ... 9. Vederea pe timp de noapte ... 10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile ... 11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația ... 12. Răul de mișcare ... 13. Tipurile de aeronave - diferența între zborul cu un elicopter de atac și unul de transport ... 14. Autorotația ... 15. Cabinele presurizate ... 16. Sistemele de oxigen specifice ... 17. Conștiența operațională ... 18. Dezorientarea spațială ... 19. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
17. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
18. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă ... Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s. Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă. Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament. IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară. III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
19. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
20. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
21. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
22. a)să aibă aptitudine aeromedicală; ...
23. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
24. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
25. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 4. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al parașutiștilor A. Instruire teoretică ... ... 1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator ... 2. Hipoxia ... 3. Hiperventilația ... 4. Hipobarismul ... 5. Boala de decompresie ... 6. Sistemele de oxigen ... 7. Evacuarea de urgență a aeronavei ... 8. Supraviețuirea în medii extreme ... 9. Vederea pe timp de noapte ... 10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile ... 11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația ... 12. Răul de mișcare ... Noțiunile vor fi prezentate comprimat și țintit pe specificul parașutiștilor, axându-se pe sisteme de oxigen specifice, dezorientare spațială specifică, accelerații specifice, impactul la aterizare. B. Antrenament practic ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
26. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
27. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă ... Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s. Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă. Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament. IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară. III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
28. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
29. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
30. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. 5. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al altor categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor A. Instruire teoretică ... ... 1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator ... 2. Hipoxia ... 3. Hiperventilația ... 4. Hipobarismul ... 5. Boala de decompresie ... 6. Sistemele de oxigen ... 7. Evacuarea de urgență a aeronavei ... 8. Supraviețuirea în medii extreme ... 9. Vederea pe timp de noapte ... 10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile ... 11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația ... 12. Răul de mișcare ... Noțiunile vor fi prezentate comprimat adaptate profilului misiunilor specifice. B. Antrenament practic ... I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar ... Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort. Condițiile de executare a probei sunt:
31. a)subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
32. b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Contraindicații:
33. a)afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare; ...
34. b)stări febrile; ...
35. c)stări de oboseală accentuată și surmenaj; ...
36. d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg); ...
37. e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut; ...
38. f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice; ...
39. g)tulburări majore de conducere. ... Tehnica de lucru În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare. În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde. Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară. Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s. Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament. 6. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de avioane supersonice A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii ... 8. Dezorientarea spațială ... 9. Conștiența operațională ... 10. Suprasarcina B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
40. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
41. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Se execută după sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară. Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O, astfel:

1. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
2. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se frecvența cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvența respiratorie. Tehnica de execuție Se respiră O

(2)medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H

(2)O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H

(2)O. Se urmăresc parametrii de mai sus și se consemnează în fișă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei. Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O

(2)de 300 mm H

(2)O se consemnează în registrul specific de antrenament. III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:

1. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
2. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
3. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
4. a)să aibă aptitudine aeromedicală; ...
5. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
6. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
7. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 7. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de avioane subsonice A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii ... 8. Dezorientarea spațială ... 9. Conștiența operațională B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
8. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
9. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
10. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
11. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
12. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
13. a)să aibă aptitudine aeromedicală; ...
14. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
15. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
16. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 8. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de elicoptere A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii ... 8. Dezorientarea spațială ... 9. Conștiența operațională B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic ... Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
17. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
18. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
19. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
20. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
21. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
22. a)să aibă aptitudine aeromedicală; ...
23. b)să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore; ...
24. c)să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore; ...
25. d)să fie odihniți. ... Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde: 1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot. ... 2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore. 9. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al parașutiștilor de înaltă altitudine A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii B. Antrenament practic ... ... I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil parașutiști de mare altitudine (HAP) ... Această sesiune de antrenament la hipoxie-hipobară se execută la 5 ani. Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
26. a)să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
27. b)să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care se efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, apoi o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s și un prim palier de 15 minute, în care se pot executa diferite tipuri de teste. Se efectuează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză 55 m/s. Urmează scoaterea măștii, întreruperea administrării de oxigen și un palier de 10 minute, când se pot efectua diferite tipuri de teste. Apoi se execută coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s. Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 82 de minute. Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară. Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
28. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
29. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
30. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. 10. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al parașutiștilor, alții decât cei de înaltă altitudine A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii B. Antrenament practic ... ... I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar ... Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort. Condițiile de executare a probei sunt:
31. a)subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
32. b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Contraindicații:
33. a)afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare; ...
34. b)stări febrile; ...
35. c)stări de oboseală accentuată și surmenaj; ...
36. d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg); ...
37. e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut; ...
38. f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice; ...
39. g)tulburări majore de conducere. ... Tehnica de lucru În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare. În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde. Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară. Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s. Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament. II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte ... Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual. Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
40. a)prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii; ...
41. b)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor; ...
42. c)antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne. ... Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament. După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație. 11. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al altor categorii de personal aeronavigant care execută misiuni în zbor A. Instruire teoretică ... ... 1. Hipoxia ... 2. Hiperventilația ... 3. Hipobarismul ... 4. Boala de decompresie ... 5. Protecția individuală și supraviețuirea ... 6. Stresul autoimpus ... 7. Stresul misiunii B. Antrenament practic ... ... I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar ... Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort. Condițiile de executare a probei sunt:
43. a)subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute; ...
44. b)subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei. ... Contraindicații:
45. a)afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare; ...
46. b)stări febrile; ...
47. c)stări de oboseală accentuată și surmenaj; ...
48. d)hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg); ...
49. e)aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut; ...
50. f)traseu EKG care sugerează modificări ischemice; ...
51. g)tulburări majore de conducere. ... Tehnica de lucru În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare. În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde. Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară. Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s. Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament. (la 29-11-2013, Punctul IV. din Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. M.112 din 21 noiembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 29 noiembrie 2013 ) ... V. Evaluarea aptitudinii psihice pentru activități aeronautice, metodologie, interpretarea rezultatelor, reguli decizionale A. Aspecte generale ... Examenul psihologic face parte integrantă din expertiza medicală și psihologică și este obligatoriu pentru toate categoriile de personal care au implicații directe în siguranța activităților aeronautice. Principalele obiective ale evaluării psihologice sunt: aptitudini cognitive generale, aptitudini operaționale, potențial de adaptare la profesiuni aeronautice. Dacă examenul psihologic face parte din procedura de selecție pentru Academia Forțelor Aeriene sau pentru o altă instituție militară de învățământ, evaluarea aptitudinală are în vedere, pe lângă cerințele specialității aeronautice pentru care se face selecția, și aspectele psihocomportamentale care contribuie la adaptarea la mediul profesional militar. B. Definirea elementelor care compun aptitudinea psihică pentru activități aeronautice ... Aptitudinea psihică pentru profesiuni aeronautice este definită de trei aspecte complementare relevante, ce se constituie în criterii ale deciziei psihologice: 1. Aptitudini cognitive generale - inteligență fluidă și cristalizată, viteză cognitivă, raționament pe bază de material figurativ, verbal și numeric; ... 2. Aptitudini operaționale:
52. a)atenție - concentrare, vigilență, comutare, selectivitate; ...
53. b)percepție - viteză, acuratețe, integrare perceptivă; ...
54. c)memorie și capacitate de învățare; ...
55. d)înțelegere spațială - vizualizare, orientare; ...
56. e)funcția psihomotorie - timp de reacție, coordonare; ...
57. f)operare în regim de sarcină multiplă. ... ... 3. Potențial de adaptare la profesiuni aeronautice: ...
58. a)factori de personalitate: caracteristici structurale și integrative - intro-extraversiune, încredere și siguranță de sine, spirit ofensiv, atitudine decizională, atitudine față de risc, capacitate de adaptare la stres, rezistență la frustrare; caracteristici de relație - sociabilitate, capacitate de lucru în echipă, raportare la autoritate; tendințe clinice - echilibru emoțional, anxietate, depresie, conduite adictive; ...
59. b)adaptabilitate aeronautică: motivație, trebuință de realizare, asumarea responsabilității; adaptabilitate la norme și reguli; raportare la riscul profesional; manifestări de relație în mediul profesional - pe verticală și orizontală. ... C. Tehnicile de investigație utilizate în evaluarea psihologică ... Evaluarea psihologică se bazează pe metode specifice create în cadrul institutului și acceptate de Colegiul Psihologilor din România. Pot fi utilizate orice metode de investigație și evaluare psihologică care vizează aspectele aptitudinale și de personalitate menționate mai sus și care respectă criteriile științifice și normele profesionale de constituire a instrumentelor de evaluare psihologică. Poate fi utilizat orice tip de norme standardizate de evaluare: note T, stanine, decile, centile, scoruri z. Acestea vor deriva din distribuția datelor în eșantionul de referință, al cărui volum minim nu va fi mai mic de 100 de subiecți. Pentru garantarea corectitudinii evaluării, eșantionul de referință se constituie după principiul omogenității sub aspectul nivelului de instrucție, vârstei și al altor criterii care pot afecta caracteristicile distribuției statistice a datelor. Ori de câte ori este posibil, aptitudinile și trăsăturile de personalitate se evaluează prin două surse de informații - teste - diferite, pentru o mai mare siguranță a rezultatelor. C1. Tipuri de metode utilizate pentru evaluarea psihologică Pentru evaluarea psihologică se utilizează următoarele metode:
60. a)interviu - în scopul analizei datelor biografice și sociale, evaluării de ansamblu a caracteristicilor de personalitate sau a unor variabile comportamentale. Poate fi efectuat atât pe cale verbală directă cât și prin intermediul programelor computerizate; ...
61. b)chestionare - în scopul identificării unor aspecte specifice privind caracteristicile de personalitate și adaptabilitate aeronautică; ...
62. c)înregistrări psihofiziologice - vizează identificarea corelațiilor dintre elementele conduitei observabile și parametrii fiziologici asociați cum ar fi frecvența cardiacă, reacția electrodermală, reflexele posturale. ... Alături de tehnicile de investigație în laborator se utilizează, în cazurile în care acest lucru este posibil și necesar, proceduri de "recoltare a informațiilor din mediul real" al subiecților astfel:
63. a)caracterizarea de zbor sau de serviciu; ...
64. b)ancheta de teren; ...
65. c)observația directă în cadrul activității; ...
66. d)teste de apreciere interpersonală; ...
67. e)teste sociometrice; ...
68. f)evaluări curente din mediul profesional - note școlare, calificative, aprecieri din carnetele de zbor. ... Recoltarea informațiilor din mediul profesional se face cu respectarea riguroasă a exigențelor științifice și deontologice. Decizia psihologică se întemeiază pe probe anterior experimentate, validate și etalonate pe categoriile de subiecți care fac obiectul expertizei. Examinarea poate cuprinde și probe aflate în faza de experimentare, fără ca acestea să fie utilizate la susținerea evaluării și a deciziei aptitudinale. C2. Decizia psihologică Datorită multitudinii de informații recoltate cu instrumentarul psihologic, decizia aptitudinală devine un demers complex ce trebuie structurat după următoarele criterii:
69. a)criteriul randamentului la probele de performanță aptitudinală generală; ...
70. b)criteriul randamentului la probele de performanță operațională; ... Randamentul la probele de performanță menționate la literele
71. a)și
72. b)este oferit de rezultatele la testele aplicate în acest scop. Pentru persoanele care nu se încadrează în intervalele etalonului de admitere stabilite statistic pentru profesia respectivă, decizia psihologică este "inapt";
73. c)criteriul potențialului de adaptabilitate aeronautică - pentru stabilirea potențialului de adaptabilitate aeronautică se iau în calcul atât rezultatele obținute la chestionarele de personalitate cât și datele obținute din interviul de selecție. ... Scalele de personalitate cu accentuări sau dizarmonii constituie inaptitudine pentru profesii aeronautice, precum și deficiențe la nivelul celorlalți factori de adaptabilitate; decizia parțială de "inapt" la unul din aceste trei criterii conduce în mod automat la o decizie generală de "inapt". Avizul de inapt se întemeiază pe constatarea următoarelor tipuri de deficite: deficit aptitudinal cognitiv general, deficit aptitudinal operațional, potențial adaptativ scăzut. În cazul în care există mai mult de două criterii deficitare, avizul respectiv de inaptitudine este "deficit psihoaptitudinal accentuat". C3. Reexaminări și metodologia de rezolvarea a contestațiilor Avizul psihologic la selecție este valabil pe durata unui an calendaristic de la data acordării. Reexaminarea este posibilă după un interval de minimum șase luni de la ultima examinare. Un candidat respins psihologic de două ori, pentru aceeași specialitate aeronautică, nu va mai putea fi examinat decât pentru alte specialități, cu un nivel inferior de solicitare profesională. Contestarea unui aviz se face prin cerere personală, motivată explicit, adresată comandantului institutului, în termen de maximum 24 de ore de la comunicarea avizului. Nu pot fi admise drept motive ale contestației aspecte care țin de responsabilitatea subiectului examinat - oboseală, stare emotivă, inadaptarea la metodele utilizate în procesul de examinare, acuze somatice retrospective. În baza contestației, datele examinării inițiale sunt reevaluate, putând fi prevăzute și examinări suplimentare, dacă se consideră necesar. Rezultatul reevaluării va fi prezentat și supus aprobării Comisiei de expertiză medicală și psihologică a institutului, ocazie cu care șeful secției de psihologie va face o prezentare integrală a cazului și o motivare a avizului propus. C4. Metodologia de examinare în cazul controalelor suplimentare 1. După evenimente de zbor:
74. a)se analizează circumstanțele evenimentului, rolul subiectului în derularea acestuia - decelarea eventualelor erori - efectele psiho-emoționale imediate și de durată; ...
75. b)se analizează caracterizarea de zbor și o prezentare oficială a evenimentului în care a fost implicat subiectul; ...
76. c)se evaluează persistența motivației profesionale. ... ... 2. La trecerea pe alte tipuri de aeronavă:
77. a)se evaluează adaptarea profesională până la momentul respectiv; ...
78. b)se evaluează fondul aptitudinal general; ...
79. c)se analizează caracterizarea de zbor. ... ... 3. La solicitarea unor cabinete medicale din institut se realizează o evaluare/intervenție psihologică în funcție de motivul trimiterii. ... 4. La încadrarea pe funcția de instructor de zbor în instituțiile de învățământ ale Forțelor Aeriene:
80. a)se execută un control instituit prin ordinul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene; ...
81. b)se au în vedere: potențialul intelectual, caracteristicile de personalitate implicate în actul didactic - potențial de învățare, maturizare, capacitate de relaționare interpersonală, echilibru emoțional; ...
82. c)se solicită caracterizare de zbor. ... ... 5. La solicitarea factorilor de comandă de la nivelul unității militare din care face parte subiectul expertizat se realizează o evaluare/intervenție psihologică în funcție de motivul trimiterii. ... D. Interpretarea rezultatelor și încadrarea în normele de evaluare ... Evaluarea rezultatelor examinării psihologice se face prin raportare la etaloane adaptate categoriei din care fac parte subiecții examinați, sub aspectul tipului de examen - selecție/control periodic - și al funcției aeronautice. Etalonarea poate lua oricare din formele uzuale: decile, centile, stanine, note T. Etaloanele vor fi supuse permanent unui proces de evaluare și actualizare, astfel încât să fie asigurată acuratețea interpretării rezultatelor. Semnificația de la numărul curent 139-145 din Normele tehnice medicale și psihologice specifice pentru stabilirea categoriei de aptitudine medicală și psihologică a personalului aeronautic care execută activități aeronautice militare, referitoare la evaluarea psihoaptitudinală, este următoarea: D1. Deficit psihoaptitudinal pentru specialități profesionale aeronautice:
83. a)deficit aptitudinal cognitiv general, deficit aptitudinal operațional, potențial adaptativ scăzut: se utilizează la selecție și pentru examenele de promovare pe tipuri superioare de aeronave sau specialități cu nivel superior de solicitare. Desemnează caracteristici și performanțe psihice plasate în cea mai mare parte în zona inferioară a etalonului, cu un prognostic scăzut de adaptare profesională corespunzătoare. Poate fi utilizat și în situația în care o caracteristică psihică esențială pentru capacitatea de adaptare profesională este acut deficitară, indiferent de nivelul celorlalte însușiri evaluate; ...
84. b)deficit psihoaptitudinal accentuat: desemnează caracteristici și performanțe psihice plasate în totalitate în zona inferioară a etalonului, cu un prognostic scăzut de adaptare profesională corespunzătoare; se mai utilizează și în cazul candidaților care au fost anterior personal aeronautic dar au fost eliminați din motive care pot fi puse în legătură cu deficiențe de ordin psihoaptitudinal sau adaptativ - performanțe teoretice sau de zbor deficitare, acte de indisciplină, teamă de zbor, pierderea motivației profesionale. ... D2. Manifestări de dezadaptare profesională aeronautică, pe fond psihoaptitudinal:
85. a)inadaptare profesională de natură psihoaptitudinală: se aplică celor care prezintă manifestări de inadaptare pe fond psihoaptitudinal, în faza inițială de instruire pentru o anumită funcție aeronautică. Acest tip de evaluare presupune întotdeauna o semnalare obiectivă din partea factorilor de instruire din mediul profesional; ...
86. b)dezadaptare profesională de natură psihoaptitudinală: se utilizează în cazurile de diminuare semnificativă a performanțelor profesionale, pe fondul unor modificări stabile ale profilului psihoaptitudinal. Aceste manifestări de dezadaptare profesională de natură psihoaptitudinală presupun existența anterioară a unei perioade de adaptare normală la solicitările profesionale. Acest tip de evaluare se bazează întotdeauna pe o semnalare obiectivă din partea factorilor responsabili de la nivelul unității militare - comandant, medic, psiholog, instructor; ...
87. c)manifestări psihoaptitudinale cu potențial dezadaptativ: se utilizează cu prilejul examenelor periodice sau al controalelor suplimentare, dacă se constată existența unor caracteristici psihocomportamentale care pot pune în pericol exercitarea în condiții de siguranță și eficiență a atribuțiilor profesionale. Acest tip de evaluare impune angajarea unei comunicări directe a laboratorului de psihologie cu factorii responsabili de la nivelul unității militare. Pe această cale vor fi inițiate acțiuni de suport și recuperare până la precizarea deciziei. -------- ... ...