Strategia națională din 11 august 2010

STRATEGIA NAȚIONALĂ din 11 august 2010 de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 6 septembrie 2010 Propunerea unei noi strategii a apărut ca necesară, deoarece, după elaborarea în anul 2005 a Strategiei naționale de management al riscului la inundații, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2006, a fost adoptată Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații.

Ca urmare, România ca stat membru al Uniunii Europene are obligativitatea de a implementa în legislația sa directiva menționată mai sus și trebuie să se conformeze prevederilor acesteia.

1.

Necesitatea strategiei Luându-se în considerare evoluția și tendințele în producerea fenomenului de inundații și, mai ales, consecințele acestui fenomen, a rezultat clar că se impun schimbări în modul de abordare a problemei apărării împotriva inundațiilor, trecând de la formele defensive de acțiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundații. Experiența a numeroase lucrări cu rol de apărare, inclusiv a unora executate în România, al căror scop a fost acela al unei protecții garantate împotriva inundațiilor, arată că ele au avut și au efecte negative asupra zonelor din aval, cât și a celor din amonte și din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apă au fost adesea fragmentate, zonele ripariene, dar și zonele umede au fost despărțite de cursurile de apă. Efectele nu au întârziat să apară. Undele de viitură sunt dezatenuate, crește cantitatea de nutrienți și substanțe organice în apa râului, crește temperatura apei, echilibrul cursului de apă este rupt, numărul habitatelor este redus și, ca urmare, are loc reducerea numărului de specii și a biodiversității.

Astăzi se cunoaște cu precizie faptul că activitățile umane, cu intervențiile antropice în procesele naturale, au modificat considerabil situația în aproape toate bazinele hidrografice. Deși inundațiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorării mediului înconjurător, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este una dintre cauzele pentru care, în multe situații, impactul inundațiilor, exprimat în termeni de viață, și sănătate umană, dar și în pierderi economice, a crescut. În ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a problemei apărării împotriva inundațiilor.

Această abordare implică nu numai luarea în considerare a întregului bazin hidrografic al râului, ci și o planificare interdisciplinară (intersectorială) a întregului bazin hidrografic, cooperarea interinstituțională, iar în cazul râurilor transfrontieră, cooperarea internațională. În această abordare, determinarea pericolului potențial la inundații și prevenirea inundațiilor nu se mai pot limita doar la acele inundații cu frecvență mare de apariție, ci trebuie avute în vedere în special inundațiile cu frecvență medie de apariție, având o probabilitate de depășire de 1% și evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viața umană.

Această abordare se impune cu atât mai mult cu cât, în ultimii 30-40 de ani, au avut loc o serie de schimbări dramatice în mediul înconjurător. Aceste schimbări nu pot să nu influențeze soluțiile inginerești, care trebuie să ia în considerare și să înțeleagă relația dintre procesele fizice și biologice și măsurile care afectează cursurile de apă. Printre factorii de comandă și presiune majori care au modificat regimul pluviometric și hidrologic și, respectiv, au determinat creșterea riscului la inundații ca urmare a creșterii frecvenței și amplitudinii pulsurilor hidrologice extreme se situează modificarea configurației structurale a sistemelor lotice (cursuri de apă și luncile inundabile) și a bazinelor hidrogeografice ale acestora și modificările climei.

Oamenii vor trebui să învețe să conviețuiască cu râurile, fără a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viața și proprietatea de impactul devastator al inundațiilor. Acest deziderat implică realizarea unui echilibru, astfel încât să se obțină beneficii de mediu, iar acolo unde nu este posibilă o altă soluție, mediul să fie cât mai puțin afectat.

Aceasta nu înseamnă a renunța la a construi, nici că zonele urbane sau terenurile cultivate din văile cursurilor de apă să revină la statutul de mlaștini. Dar trebuie definite corect restricțiile ce se impun pentru ca obiectivul de restaurare sau reconfigurare structurală a sistemelor lotice în vederea recuperării integrității multifuncționale a acestora să nu fie periclitat. De aceea se impune realizarea unui echilibru adecvat între dezvoltare și protecția mediului. De aici nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabilă a cărei definiție este astăzi foarte cunoscută și, mai departe, la protecția durabilă împotriva inundațiilor, adică includerea managementului riscului la inundații într-un cadru mai larg, arhicunoscut, al conceptului de gestiune integrată a apelor la nivel de bazin hidrografic.

Un bun management al riscului la inundații trebuie să fie rezultatul unor activități intersectoriale și interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană, protecția naturii, dezvoltarea agricolă și silvică, protecția infrastructurii de transport, protecția construcțiilor și protecția zonelor turistice, protecția comunitară și individuală, fiecărui sector revenindu-i atribuții în realizarea unor activități specifice. În acest context, trebuie avută în vedere asigurarea unui echilibru între măsurile structurale și cele de protecție a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii biofizice a capitalului natural din bazinele hidrografice, în vederea refacerii capacității de control a fluxurilor hidrologice la nivelul acestora. ...

2.

Scopul strategiei Având în vedere consecințele inundațiilor, multitudinea de factori care le influențează, prezenta strategie are ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acțiunilor, în vederea prevenirii și reducerii consecințelor inundațiilor asupra activităților socioeconomice, a vieții și sănătății oamenilor și a mediului. Ea vizează o gestionare integrată a apei și a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană, protecția naturii, dezvoltarea agricolă și silvică, protecția infrastructurii de transport, a construcțiilor și a zonelor turistice, protecția individuală etc.

Pentru gestionarea riscului la inundații prezenta strategie stabilește aplicarea unor politici, proceduri și practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza și evaluarea lor, tratarea, monitorizarea și reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunitățile umane și toți cetățenii să poată trăi, munci și să își satisfacă nevoile și aspirațiile într-un mediu fizic și social durabil.

În cadrul prezentei strategii, riscul la inundații este caracterizat prin natura și probabilitatea sa de producere, gradul de expunere a receptorilor (numărul populației și al bunurilor), susceptibilitatea la inundații a receptorilor și valoarea acestora. Pentru reducerea riscului, prezenta strategie propune o serie de acțiuni care să modifice aceste caracteristici ale sale, în sensul obținerii unei reduceri a riscului la inundații. Problema esențială la care managementul riscului la inundații s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populație și decidenți, știut fiind că nu există o protecție totală împotriva inundațiilor (risc zero), după cum nu există niciun consens asupra riscului acceptabil. În consecință, riscul acceptabil adoptat în prezenta strategie este rezultatul unui echilibru între riscul și beneficiile atribuite unei activități ca urmare a reducerii riscului la inundații sau a unei reglementări guvernamentale. Pentru localități se adoptă conceptul că, pe termen lung, acestea vor fi apărate la viituri cu o perioadă medie de revenire de cel puțin 1 la 100 de ani, în funcție de rangul localităților (definite conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabilă.

Diminuarea pagubelor și a pierderilor de vieți omenești ca urmare a inundațiilor nu depinde numai de acțiunile de răspuns întreprinse în timpul inundațiilor, acțiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situațiilor de urgență. Diminuarea consecințelor inundațiilor propusă prin prezenta strategie este rezultatul unei combinații ample dintre măsurile și acțiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfășurării inundațiilor și cele întreprinse după inundații (de reconstrucție și învățăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

În concluzie, prezenta strategie cuprinde un ansamblu de acțiuni la nivel național și bazinal, care include: planificare, programe, politici-cadru, coordonare, facilitare, sporirea conștientizării și consolidarea socială, reziliența. Se propun, de asemenea, acțiuni locale, cum ar fi: educarea populației din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de protecție împotriva inundațiilor locale (la nivelul localităților și unităților), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea și informarea populației din zonele cu risc la inundații. Se adaugă la acestea asigurarea, evaluarea, finanțarea și reabilitarea.

Într-o abordare comprehensivă, principalele activități ale gestionării riscului la inundații constau din: a) Activități preventive (de prevenire, de protecție și de pregătire) Aceste acțiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potențiale generate de inundații la nivelul bazinelor hidrografice în vederea creșterii rezilienței*1) prin măsuri integrate:

Notă ... *1) Reziliența este definită ca fiind capacitatea de revenire la o stare de echilibru a unui sistem (grup sau individ) care a fost afectat de un dezastru (inundație).

Prezenta strategie definește, de asemenea, responsabilitățile specifice autorităților administrației publice centrale și locale, ale populației și modul lor de cooperare, care să permită un acord comun, concentrat asupra complexelor probleme asociate inundațiilor și o implicare autentică a tuturor în cadrul responsabilităților ce le revin.

Prezenta strategie este elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului. ... ...

3.

Principiile și conceptele de bază ale strategiei 3.1.

Principiile strategiei Prezentarea strategiei are la bază următoarele principii:

A. principiul dezvoltării durabile, semnificând faptul că trebuie adoptate astfel de acțiuni încât impactul inundațiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic și social:

B. abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate în considerare eventualele schimbări posibile în frecvența și vulnerabilitatea la inundații, precum și alte aspecte posibile; ...

C. abordarea bazinală a problemei inundațiilor prin potențarea conceptului de planuri de gestionare a riscului la inundații la nivel de bazin hidrografic și a unor programe de măsuri elaborate în concordanță cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa) și ale Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului; ...

D. abordarea interdisciplinară a problemei inundațiilor; toate aspectele relevante ale gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor și dezvoltării urbane, conservarea naturii trebuie abordate împreună atât la nivel național, cât și la cel regional și local; ...

E. principiul precauției, potrivit căruia măsurile de protecție împotriva inundațiilor adoptate de anumiți riverani nu trebuie să compromită capacitatea celorlalți, situați în amonte sau în aval, de a-și adopta propriile măsuri; ...

F. principiul solidarității, potrivit căruia măsurile din amonte nu trebuie să crească riscul pentru zona din aval și pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie acceptate unele măsuri ce se impun în zonele din amonte; ...

G. menținerea unui echilibru între măsurile și acțiunile preventive, cele de răspuns și cele de reconstrucție după trecerea fenomenului de inundații, prin utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a măsurilor structurale și nestructurale, a celor de reducere a efectelor adverse ale inundațiilor asupra ecosistemelor acvatice și terestre, poluării apelor și solului, precum și a planurilor de intervenție pentru situații de urgență; ...

H. aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană și de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive împotriva inundațiilor, de protecție și diminuare a efectelor lor, având ca principii:

I. acțiuni concertate și integrate care să asigure atingerea unei eficiențe economice și ecologice pe termen lung pe întreaga suprafață a bazinului hidrografic constituie o condiție prealabilă pentru succesul oricărei strategii și oricărui plan de reducere a riscului la inundații; ...

J. cooperarea în reducerea riscului la inundații în condițiile reglementărilor internaționale privind râurile transfrontieră, în concordanță cu geomorfologia teritoriului României și cu poziția sa geografică; ...

K. simplitatea și transparența: strategia de gestionare a riscului la inundații va conduce la diminuarea riscului producerii de victime omenești și a pagubelor generate de inundații numai printr-o acțiune comună a administrației publice centrale și locale, a comunităților locale, printr-o mai bună înțelegere a riscului la inundații, prin implicarea populației, a școlii, a bisericii, precum și a mass-mediei. ... ...

3.2.

Conceptele de bază ale strategiei Strategia are la bază următoarele concepte de gestionare a riscului la inundații, printre care:

I. inundațiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna și vor continua să existe. Ele sunt consecința unor fenomene climatologice aflate sub influența condițiilor geologice, geomorfologice, de relief, de sol și de vegetație; pe cât posibil, intervenția omului în procesele naturale trebuie să fie limitată, compensată, iar în viitor evitată; ...

II. societatea umană este tot mai vulnerabilă la dezastre naturale, activitățile antropice și influența omului asupra proceselor naturale producând puternice modificări în toate bazinele hidrografice; ...

III. conviețuirea cu inundațiile ține seama de faptul că prevenirea inundațiilor nu se poate limita doar la evenimentele cu frecvență medie și mare de apariție, că trebuie avute în vedere și evenimentele rare; ...

IV. este necesară abordarea holistică a fenomenului de inundații, luându-se în considerare întregul bazin hidrografic; strategia în domeniul inundațiilor trebuie să promoveze o dezvoltare coordonată și o gestionare integrată a activităților privind apa, terenurile și resursele adiacente. Măsurile nestructurale (zonarea teritoriului, prognoza viiturilor și avertizarea în caz de inundații, managementul situațiilor de urgență și măsurile postinundație) prin atenuarea efectului inundațiilor tind a fi potențial mai eficiente ca soluții durabile pe termen lung pentru problemele apei și cele adiacente ei și ele trebuie intensificate în special în vederea reducerii vulnerabilității vieților umane, a bunurilor și a proprietății; ...

V. măsurile structurale (lucrări de apărare) rămân elemente importante în prevenirea și protecția inundațiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii și amenajarea teritoriului; trebuie să se rețină că aceste măsuri trebuie orientate prioritar spre protecția vieții și sănătății umane și a siguranței, a proprietății și a bunurilor; ...

VI. deoarece "riscul zero costă infinit" nu există protecție absolută împotriva inundațiilor; ca urmare, se poate asigura doar un anumit grad de apărare împotriva inundațiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protecție posibil și a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecție, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate; ...

VII. toți cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundațiilor trebuie să completeze măsurile generale, luându-și propriile precauții; ...

VIII. restaurarea zonelor naturale inundabile în scopul reactivării capacității zonelor umede și a luncilor inundabile de a reține apa și de a diminua impactul inundațiilor, respectiv păstrarea zonelor inundabile actuale, cu vulnerabilitate scăzută, pentru atenuarea naturală a undelor de viitură, cu respectarea principiilor prevăzute la lit. D, E, F și G din secțiunea 3.1 "Principiile strategiei"; ...

IX. adaptarea utilizării luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie să se adopte acțiuni și măsuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inundațiilor: ridicarea pânzei freatice, distrugerea rețelelor de canalizare, eroziune, depuneri masive de sedimente, alunecări de teren, scurgere a ghețurilor, poluare etc.; ...

X. în zonele expuse riscului la inundații trebuie adoptate asemenea măsuri care să conducă la reducerea posibilelor efecte adverse ale inundațiilor asupra ecosistemelor terestre și acvatice, precum și la reducerea poluării apelor și a solului; ...

XI. creșterea eficacității prognozelor și avertizărilor hidrologice în caz de inundații constituie una dintre măsurile nestructurale care asigură diminuarea eficace a pagubelor produse de inundații prin îmbunătățirea preciziei și creșterea timpului de anticipare. Măsurile premergătoare specifice de alarmare, salvare și de securitate trebuie planificate și implementate la toate nivelurile, inclusiv la nivelul populației, prin realizarea unor acțiuni de informare regulată și acțiuni continue de educație; ...

XII. solidaritatea umană și precauția sunt esențiale pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune în alta. Strategiile corespunzătoare conțin 3 etape: reținerea, acumularea și evacuarea (trebuie mai întâi făcut orice efort pentru a reține apa din precipitații la locul în care au căzut, acumularea locală a apei în exces și numai după aceea apa să fie evacuată în cursul de apă). Prevenirea efectelor inundațiilor trebuie să se bazeze pe principiile precauției; ...

XIII. este obligatorie existența unui sistem de compensare, care să ajute victimele dezastrelor provocate de inundații să își refacă baza economică și condițiile de viață într-un timp cât mai scurt; trebuie implementate sisteme de asigurări la nivel public combinate cu subvenții guvernamentale, care să conducă la consolidarea solidarității populației; ...

XIV. este necesară diferențierea dintre diferitele tipuri de inundații și condițiile de mediu, care condiționează fenomenul. Ca urmare, există diferențe semnificative, pe de o parte între o viitură rapidă produsă în zona din amonte, pe cursul superior al râului, unde măsurile de reducere a riscului implică un ansamblu de soluții inovative, dar la scară mică, și inundațiile de pe cursul inferior, unde timpul de avertizare și durata fenomenului sunt mai mari și unde măsurile necesare sunt altele și evident la o altă scară; ...

XV. vor fi luate în considerație și fenomenele de inundații din zonele antropizate, precum și cele produse în zonele cu drenaj natural redus sau prin creșterea nivelului apelor subterane. ... ... ...

4.

Obiectivele strategiei 4.1.

Obiectivele generale Obiectivele prezentei strategii sunt obiective economice, sociale și de mediu.

Obiectivele economice urmăresc protecția infrastructurii economice existente împotriva inundațiilor și garantarea satisfacerii oportunităților economice ale generațiilor viitoare.

Obiectivele sociale au în vedere protecția populației și a comunităților umane împotriva inundațiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecție a populației și creșterea capacității societății de a se dezvolta în condițiile riscului asumat de producere a viiturilor (creșterea rezilienței).

Obiectivele de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se atingă obiectivele socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială și obiectivele de mediu.

Sintetic, obiectivele generale ale prezentei strategii sunt:

4.2.

Obiective specifice Obiectivele economice ale strategiei cuprind:

Obiectivele sociale ale prezentei strategii sunt:

Obiectivele de mediu ale prezentei strategii:

5.

Prevederi ale strategiei și principalele acțiuni pentru implementarea acesteia 5.1.

Ținte cuantificabile ale strategiei Unele ținte până în 2035 ale prezentei strategii pot fi cuantificate, altele însă nu. Ca ținte cuantificabile, strategia își propune:

Prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor reprezintă un concept și un proces ce se derulează pe termen lung, care începe anterior apariției dezastrului și este direcționat spre reducerea pagubelor produse de inundațiile viitoare. Tehnic vorbind, nu există risc la inundații care să nu poată fi diminuat prin măsuri inginerești (măsuri structurale), costul fiind însă elementul hotărâtor. Acest proces furnizează informații utile și populației cum anume să conviețuiască rațional cu inundațiile.

Măsurile de prevenire a efectelor se referă mai ales la măsurile nestructurale și ele sunt alcătuite din planuri de măsuri pregătitoare (planuri de apărare), măsuri de răspuns, măsuri legislative, de finanțare, de evaluare a impactului asupra mediului, de reconstrucție și reabilitare și a componentei lor tehnice; aceste măsuri contribuie direct la reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor.

Ordinea în care sunt aplicate măsurile de prevenire a efectelor inundațiilor este de primă importanță. O succesiune ideală începe cu dezvoltarea conștientizării populației, care conduce către crearea voinței politice, urmată de elaborarea și promovarea legilor și reglementărilor, iar apoi pe locul al doilea ar fi propunerile de măsuri de reducere a riscului și, în final, educația și instruirea. Ultima acțiune ar fi crearea sistemului de asigurări în scopul de a împărți costul pagubelor potențiale ale marilor inundații pe o perioadă lungă de timp, la un număr mare de proprietăți și persoane asigurate.

Alte acțiuni de diminuare includ reducerea vulnerabilității fizice, reducerea vulnerabilității economiei și consolidarea structurii sociale a comunității. Aceste acțiuni pot fi luate la nivel individual, comunitar sau la nivel de stat. Organizațiile neguvernamentale, voluntarii și organizațiile socioculturale pot juca, de asemenea, un rol important.

Rolul, atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice centrale, județene și locale, precum și ale altor organizații cu rol determinant în Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la inundații sunt prezentate în anexa nr. 1 ... ...

5.2.

Principalele acțiuni pentru aplicarea strategiei Principalele acțiuni care sunt prezentate în Planul de acțiune sunt sintetizate în cele ce urmează.

5.2.1.

Creșterea capacității instituționale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri 1.

Coordonarea și îmbunătățirea comunicării și cooperării între ministerele vizate în scopul implementării prezentei strategii în domeniul amenajării pentru protecția împotriva inundațiilor, amenajarea teritoriului, conservarea naturii și a biodiversității, practicile agricole etc. ...

2.

Redefinirea atribuțiilor și responsabilităților (la nivel național, bazinal și regional/local) în ceea ce privește protecția împotriva inundațiilor, astfel încât reducerea riscului la inundații pentru proprietatea statului să cadă în sarcina Guvernului, apărarea proprietății municipiilor, orașelor și comunelor să fie în sarcina atât a Guvernului, cât și a autorităților locale, în funcție de importanța și amploarea lucrărilor de apărare, iar apărarea proprietăților izolate ale populației și operatorilor economici să cadă în sarcina acestora, prin intermediul sistemului de asigurare și al ajutorului financiar al statului, precum și prin crearea unui mecanism de acordare de credite avantajoase. Optimizarea deciziei în vederea integrării măsurilor și pentru asigurarea protecției mediului se va face prin organisme create la nivel național, bazinal și local: a) crearea în cadrul Consiliului interministerial al apelor a funcției de secretar pentru prevenirea riscului la inundații și a unui secretariat tehnic responsabil cu urmărirea integrării investițiilor mari, naționale, la nivelul bazinelor hidrografice cu strategia și planurile de management al bazinelor hidrografice, precum și cu schemele directoare pentru amenajarea bazinelor hidrografice; ... b) întărirea rolului comitetelor de bazin, prin atribuirea de responsabilități clare legate de amenajarea bazinului hidrografic în contextul adoptării măsurilor preventive pentru asigurarea restaurării și reconfigurării structurale a sistemelor lotice, precum și prin numirea de reprezentanți de la nivelul tuturor consiliilor județene, pentru a crește capacitatea de coordonare a programelor regionale privind prevenirea riscului la inundații și pentru atragerea de fonduri pentru soluțiile prietenoase mediului; ... c) crearea agentului de inundații. Acest corp profesional va fi format din serviciul voluntar pentru situații de urgență și din agenți hidrotehnici. Pentru fiecare comunitate locală (U.A.T.) se vor instrui aproximativ 3.000 de agenți de inundații, pentru întreaga țară, care vor juca rolul unor operatori locali pentru pregătirea populației, cunoașterea locală a hazardului și a riscului la inundații, a planului de apărare și a celui de evacuare. Aceștia vor furniza sprijin pentru inventarierea pagubelor la nivel de localitate. Agenții hidrotehnici ai Administrației Naționale "Apele Române" și ai Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare - R.A. completează corpul agenților la inundații, având rolul de a urmări și de a întreține lucrările din administrarea proprie și de a asigura atât acțiunile de avertizare în cazul deteriorării/afectării acestora în timpul viiturilor, cât și intervenția pentru consolidarea/supraînălțarea acestora. Agenții hidrotehnici colaborează la acțiunea de reconstituire a inundațiilor, de marcare a evenimentelor istorice pe clădiri, la poduri și pe mirele de ape mari.

... ...

3.

Elaborarea și publicarea de către Ministerul Mediului și Pădurilor a unui raport național după fiecare inundație majoră și a unui raport anual privind inundațiile produse, efectele lor, lecțiile deprinse ...

4.

Elaborarea și publicarea de către Ministerul Mediului și Pădurilor de rapoarte anuale privind starea tehnică și funcțională a sistemului național de protecție împotriva inundațiilor ...

5.

Elaborarea și publicarea de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, de rapoarte anuale privind pagubele rezultate în urma inundațiilor ...

6.

Implicarea în mai mare măsură a populației și a societății în reducerea riscului la inundații, prin intermediul unui plan coordonat la nivel local între autoritățile publice și private locale, organizațiile cetățenești și autoritățile centrale privind atribuțiile clare ale acestora, în funcție de capacitatea lor de intervenție. ... ...

5.2.2.

Îmbunătățirea cadrului legislativ: a) modificarea legislației românești și a actelor normative necesare pentru conformarea cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului; ... b) elaborarea și aprobarea actului normativ privind Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung; ... c) aprobarea planurilor de management al bazinului hidrografic, în conformitate cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa, și a planurilor de management al riscului la inundații, în conformitate cu necesitățile legate de implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului; corelarea celor două categorii de planuri la nivelul schemelor directoare de amenajare și management al bazinelor hidrografice; ... d) elaborarea unui standard unitar pentru dimensionarea și verificarea hidraulică a infrastructurilor de protecție împotriva inundațiilor în condițiile bazinelor hidrografice amenajate; ... e) elaborarea unui act legislativ și administrativ privind utilizarea albiilor minore ale râurilor și a terenurilor limitrofe; ... f) elaborarea unui act normativ privind normele și regulile utilizării terenurilor în zonele inundabile; codificarea construcțiilor din aceste zone și reguli de adaptare a acestora pentru a diminua pagubele produse de inundații; ... g) elaborarea unui act normativ de reglementare juridică și tehnică a ocupării terenurilor din zonele-tampon destinate inundării dirijate și a situației lucrărilor de amenajare din bazinele hidrografice torențiale aflate în patrimoniul forestier și agricol din domeniul privat și public privat. Reglementările vor viza: terenurile agricole cultivate, terenurile agricole prevăzute cu amenajări pentru irigații, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, digurile de apărare, căile de comunicații terestre, terenurile împădurite, terenurile în care se află sau se intenționează realizarea de instalații de extracție a resurselor de petrol și gaze, terenurile pe care se află sau se vor realiza fronturi de captare a apei subterane; ... h) adaptarea legislației pentru creșterea capacitații decizionale și de răspuns legat de măsurile pentru managementul riscului la inundații; ... i) elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes național și de interes local și a modului lor de elaborare și de finanțare; ... j) elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de vedere al gradului de protecție la inundații ce trebuie asigurat sau al riscului social acceptat;

... k) elaborarea unui act normativ care să cuprindă lista comunelor aflate în zone vulnerabile la inundații, eligibile din punct de vedere geografic pentru sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). ... ... ...

5.3.

Activități-suport pentru implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung 5.3.1.

Activitatea de planificare Activitatea de planificare implică:

5.3.2.

Dezvoltarea de metodologii/studii/rapoarte necesare implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung:

5.3.3.

Măsuri privind formarea/pregătirea profesională:

Cadrul legislativ care stă la baza prezentei strategii este prezentat în anexa nr. 2 ...

6.

Planul de acțiune pentru implementarea strategiei Managementul riscului la inundații este o componentă majoră a planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, implicând numeroși actori la toate nivelurile. În acest sens, principalele acțiuni necesare pentru punerea în aplicare a prezentei strategii, implicând numeroase părți interesate și privind mai multe ministere și instituții ori autorități naționale, regionale, județene sau locale, sunt incluse sintetic în tabelul următor, unde se prezintă în detaliu subacțiunile, perioadele de desfășurare, responsabilii pentru implementare și sumele detaliate pe perioadele de implementare:

Măsuri și acțiuni, aspecte sau ținte abordate, perioada de desfășurare, costuri Total costuri de implementare (2010-2035): 17.463,55 milioane euro Principalii actori finanțatori ai acțiunilor pentru managementul riscului la inundații sunt Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, prin unitățile aflate sub autoritate (Hidroelectrica - S.A.), aducând o contribuție de la bugetul de stat și una de la fondurile de dezvoltare regională - POR, al Programului operațional sectorial pentru acțiunile de protecția mediului - POS și al Programului Național de Dezvoltare Rurală - PNDR. Un rol important îl au și administrația regională/județeană și locală care poate contribui cu fonduri proprii, precum și unii actori, cum ar fi Hidroelectrica - S.A. sau administrații ca: Administrația Națională "Apele Române", Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Administrația Națională a Drumurilor, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., Compania Națională de Căi Ferate - "C.F.R." - S.A. etc. ( anexa nr. 1 Cadrul legislativ care stă la baza Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung este prezentat în anexa nr. 2 Anexele la strategie și planul de acțiune detaliat pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung se adoptă prin ordin comun al miniștrilor responsabili pentru aplicare, la propunerea Comitetului interministerial al apelor și a secretarului de stat pentru apă și inundații. ... ... ... ...

6.1. și Anexele nr. 1 2 ...

Anexa nr. 1 la strategie ROLUL, ATRIBUȚIILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE autorităților publice centrale, județene și locale, precum și ale altor organizații cu rol determinant în Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la inundații I.

AUTORITĂȚI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR (MMP) Măsurile și activitățile ce trebuie adoptate în sectorul de activitate al MMP sunt de cea mai mare importanță în reducerea riscului și a pagubelor produse de inundații. Ele se diferențiază în funcție de etapa în care se realizează: înainte, în timpul sau după producerea fenomenului de inundații.

Adaptarea acțiunilor, măsurilor și soluțiilor de prevenire, de protecție și de pregătire preconizate trebuie să fie adecvate condițiilor climatice actuale și viitoare, precum și altor schimbări ce s-ar produce.

Conform organizării și cadrului juridic actual, MMP are următoarele responsabilități specifice în domeniul managementului riscului la inundații: a) Măsuri și acțiuni preventive:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE (MADR) MADR are următoarele responsabilități specifice în domeniul managementului riscului la inundații: elaborarea actelor normative și asigurarea fondurilor pentru zonarea terenurilor agricole, introducerea practicilor agricole durabile, identificarea zonelor afectate de eroziunea solului și acțiuni de combatere a acesteia, menținerea în bună stare de funcționare a amenajărilor de desecare și pentru protecția împotriva inundațiilor. a) Măsuri și acțiuni preventive:

MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR (MAI) MAI are următoarele responsabilități:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII (MTI) MTI elaborează și supune spre aprobare cadrul legislativ din domeniul transporturilor, administrează și utilizează infrastructura de transport și pune această infrastructură la dispoziția utilizatorilor.

MTI se implică în managementul riscului la inundații prin:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI (MDRT) Principala responsabilitate a MDRT în privința managementului riscului la inundații este elaborarea și omogenizarea normelor privind așezările umane, incluzând zonele expuse la inundații.

1.

MDRT elaborează și supune spre aprobare împreună cu MMP cadrul legislativ privind amenajarea teritoriului, urbanismul și controlul calității în domeniul siguranței construcțiilor. ...

2.

MDRT organizează elaborarea, avizarea și aprobarea reglementărilor tehnice, împreună cu MMP, privind utilizarea terenurilor, amplasarea și realizarea construcțiilor în zonele inundabile în vederea stabilirii prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism a modalităților de reducere a vulnerabilității acestor zone. ...

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII (MS) MS este implicat în managementul riscului la inundații prin direcțiile din minister, Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al MS, unitățile sanitare din subordine, după cum urmează:

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI (MECTS) În aplicarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, MECTS are următoarele atribuții:

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI (MECMA) MECMA urmărește asigurarea finanțării programelor de investiții pentru realizarea amenajărilor hidroenergetice care au și rol de atenuare a undelor de viitură.

MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE (MCSI) MCSI asigură funcționarea legăturilor de comunicații necesare în situații de urgență generate de inundații.

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE (MFP) MFP are următoarele responsabilități:

II.

ALTE INSTITUȚII, AUTORITĂȚI ȘI SOCIETĂȚI COMERCIALE ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" (ANAR) a) Măsuri și acțiuni preventive:

În principal prin direcțiile de bazin hidrografic, ANAR are următoarele atribuții principale în privința pregătirii pentru inundații:

INSTITUTUL NAȚIONAL DE HIDROLOGIE ȘI GOSPODĂRIRE A APELOR (INHGA) INHGA are următoarele responsabilități în domeniul gestionării riscului la inundații:

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE METEOROLOGIE (ANM) În ceea ce privește gestionarea riscului la inundații, ANM are următoarele responsabilități:

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A ÎMBUNĂTĂȚIRILOR FUNCIARE (ANIF) ANIF, ca principal deținător al lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor de la Dunăre și al amenajărilor de desecare, întreprinde următoarele: a) Măsuri și acțiuni preventive:

SOCIETATEA COMERCIALĂ HIDROELECTRICA - S.A. (HIDROELECTRICA - S.A.) Ca deținător al amenajărilor hidroenergetice care au și rol de atenuare a viiturilor, HIDROELECTRICA - S.A. întreprinde următoarele acțiuni: a) Măsuri și acțiuni preventive:

COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - S.A. (C.N.A.D.N.R.) În domeniul gestionării riscului la inundații, C.N.A.D.N.R. are următoarele responsabilități:

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (IGSU) IGSU în cadrul căruia funcționează Centrul Operațional Național pentru Situații de Urgență și care asigură Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Național pentru Situații de Urgență întreprinde următoarele acțiuni: a) Măsuri și acțiuni preventive:

INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII (ISC) În ceea ce privește gestionarea riscului la inundații, ISC are următoarele responsabilități:

III.

ALȚI FACTORI DIN SISTEMUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Cadrul general În conformitate cu art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, a fost înființat Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Componentele sale sunt:

A. comitetele pentru situații de urgență; ...

B.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; ...

C. serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență; ...

D. centrele operative pentru situații de urgență; ...

E. comandantul acțiunii. ...

Acest sistem are rolul de prevenire și management al situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de alt tip necesare pentru restabilirea stării de normalitate.

COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (CNSU) CNSU funcționează sub conducerea ministrului administrației și internelor și sub coordonarea primului-ministru.

CNSU are competențe legate de managementul situațiilor de urgență create de calamitățile naturale, inclusiv de viituri și de cele ale accidentelor la infrastructura critică națională, precum și în cazul unor dezastre regionale produse ca urmare a inundării unor localități sau obiective economice.

CNSU are responsabilitatea elaborării Strategiei de management al riscurilor integrate și creării unei platforme naționale de management al riscurilor naturale și antropice. De asemenea, CNSU participă la acțiuni internaționale în domeniul riscurilor.

COMITETUL MINISTERIAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (CMSU) DIN MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR CMSU a fost înființat în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, și funcționează în cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

CMSU are următoarele competențe principale: (i) elaborarea Strategiei naționale de gestionare a riscului la inundații; ... (ii) coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundațiilor; ... (iii) acțiuni la nivel internațional în domeniul riscului la inundații. ... ...

IV.

FACTORI LA NIVEL REGIONAL A.

La nivel județean COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (CJSU) CJSU are următoarele atribuții: a) declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă la nivelul județului sau în mai multe localități din județ, în zonele periclitate, și verifică asigurarea permanenței la comitetele locale (CLSU); ... b) asigură, prin centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență, transmiterea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele susceptibile de a fi afectate și urmărește măsurile luate de comitetele locale, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, operatorii economici specializați, unitățile poluatoare etc.; ... c) dispune urmărirea permanentă a evoluției factorilor de risc specifici și informează prin rapoarte operative CMSU prin grupul de suport tehnic și CNSU asupra situației concrete din teren; ... d) concentrează, la recomandarea CMSU și/sau la solicitarea ANAR, mijloacele și forțele de intervenție în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălțarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de ghețuri de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea CLSU în acțiunile de limitare a efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale; ... e) asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă; ... f) asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă și asistență medicală pentru populația sinistrată; ... g) asigură adăpostirea, hrănirea și asistența veterinară a animalelor evacuate, în cazul depășirii capacității de intervenție a CLSU; ... h) elaborează planurile județene operative de apărare împotriva inundațiilor în conformitate cu legislația specifică existentă privind managementul situațiilor de urgență; ... i) organizează evacuarea persoanelor din zona inundabilă și asigurarea necesităților de hrană, medicamente și asistență sanitară; ... j) coordonează asigurarea ordinii publice, protecția vieții și a proprietății; ... k) asigură coordonarea acțiunilor de ajutorare a populației din zonele afectate. ...

CONSILIILE JUDEȚENE a) Măsuri și acțiuni preventive:

B.

La nivel local COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (CLSU) Comitetele locale pentru situații de urgență au următoarele atribuții generale principale: a) evaluează situațiile de urgență apărute pe teritoriul administrativ al acestora, stabilesc măsurile și acțiunile specifice care trebuie luate și urmăresc punerea în aplicare a acestor măsuri; ... b) analizează și aprobă planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare pentru managementul situațiilor de urgență; ... c) informează comitetul județean și consiliul local cu privire la activitățile desfășurate; ... d) îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite prin lege sau de organisme ori alte instituții superioare; ... e) organizează permanența la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor și avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor comitetului județean și pentru transmiterea informațiilor privind evoluția fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate și măsurilor suplimentare necesare; ... f) folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și a populației aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase și a poluărilor accidentale; ... g) declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din: (i) supravegherea permanentă a zonelor de risc; ... (ii) dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție; ... (iii) supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în funcție de cotele maxime prognozate; ... (iv) evacuarea preventivă a oamenilor și animalelor și punerea în siguranță a bunurilor importante, în special a celor care nu pot fi ridicate la cote superioare sau ancorate; ... ... h) iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor rutiere și de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte; ... i) asigură participarea forțelor de intervenție alcătuite din localnici la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor; ... j) localizează apele revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

... k) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în cursul unor asemenea evenimente etc.; ... l) creează/asigură stocuri suficiente de materiale la nivelul autorităților administrației publice locale. ...

CONSILIILE LOCALE (MUNICIPALE, ORĂȘENEȘTI ȘI COMUNALE) a) Măsuri și acțiuni preventive Protecția împotriva inundațiilor constituie o responsabilitate comună a autorităților centrale și locale, a populației și a operatorilor economici.

Autoritățile locale și populația oricărei comunități umane expusă riscului la inundații trebuie să fie pregătite să facă față fenomenului de inundații, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul, și să adopte propriile măsuri până la intervenția autorităților centrale.

Autoritățile locale:

CETĂȚENII Cetățenii trebuie: a) să cunoască și să accepte faptul că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri; ... b) să adopte măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundații la locuințe și anexe gospodărești, cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; ... c) să participe la acțiuni pentru menținerea capacității de transport a albiei în localități; ... d) să cunoască, să respecte și să aplice deciziile organelor cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și refacerea în cazul producerii inundațiilor; ... e) să participe ca voluntari la acțiunile de salvare-evacuare a populației afectate de inundații, precum și la acțiunile de refacere; ... f) să încheie asigurări pentru cazuri de inundații; ... g) să cunoască modul de comportare înainte, în timpul și după trecerea inundațiilor. ... ... ...

V.

INFORMAREA ȘI EDUCAREA POPULAȚIEI În această acțiune trebuie să se implice toate autoritățile, societatea civilă și cetățenii. a) În vederea informării și educării populației în problemele inundațiilor, autoritățile cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență provocate de inundații vor elabora ghiduri, îndrumare, pliante, afișe ce vor cuprinde informații asupra cauzelor producerii inundațiilor, a modalităților de prevenire a acestora, precum și a acțiunilor de protecție și intervenție individuală și de grup. ... b) Distribuția materialelor informative referitoare la prevenirea și protecția populației în caz de inundații se face prin grija autorităților administrației publice locale, cu participarea activă a instituțiilor de cult și de învățământ. ... c) În zonele expuse riscului la inundații trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu populația, de educare a acesteia, în care trebuie să se implice toate instituțiile statului și ale comunității. ... d) Populația trebuie învățată cum să se comporte înainte de inundații, în timpul acestora, în timpul evacuării și după trecerea fenomenului. ... e) Ideea de bază trebuie să fie aceea că fiecare comunitate situată într-o zonă inundabilă trebuie să fie adaptată inundațiilor, pornind de la ideea că viețuirea într-o zonă inundabilă atrage în mod inevitabil consecințe. ... f) În vederea adaptării la inundații a comunității trebuie realizate campanii de informare adaptate la nevoile comunității. ... ...

Anexa nr. 2 la strategie CADRUL LEGISLATIV care stă la baza Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung 1.

Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații ...

2.

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare ...

3.

Hotărârea Guvernului nr. 1.212/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin ...

4.

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural ...

5.

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare ...

6.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 15/2005 ...

7.

Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare ...

8.

Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste ...

9.

Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență ...

10.

Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu modificările ulterioare ...

11.

Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare ...

12.

Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență ...

13.

Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale ...

14.

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.240/2005/1.178/2006 privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și a Manualului primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații ...

15.

Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații ...

16.

Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor și finanțării acestuia, cu modificările ulterioare ...

17.

Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a - Apa ...

18.

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare ...

19.

Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare ...

20.

Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată ...

21.

Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale ...

22.

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare ...

23.

Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, cu modificările și completările ulterioare ...

24.

Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare ...

25.

Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și inundații ...

26.

Hotărârea Guvernului nr. 1.286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor ...

27.

Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare ...

28.

Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române" ...

29.

Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor ...

30.

Hotărârea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările ulterioare ...

31.

Ordinul ministrului mediului și pădurilor privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului ministerial pentru situații de urgență și a Centrului operativ pentru situații de urgență ...

32.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare ...

33.

Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe ...

34.

Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările ulterioare ...

35.

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei și a Instrucțiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare ...

36.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare ...

37.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare ...

38.

Ordonanța Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare ...

39.

Hotărârea Guvernului nr. 1.378/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., cu modificările și completările ulterioare ...

40.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare ...

41.

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în România ...

42.

Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în România ... ------