Ordin nr. 286 din 29 august 2007

ORDIN nr. 286 din 29 august 2007 privind aprobarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 674 din 3 octombrie 2007 Având în vedere prevederile art. III alin. (1) şi (3) din Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, în temeiul art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos Bucureşti, 29 august 2007.

Nr. 286.

Anexa STRATEGIA NAŢIONALĂ de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013) PREAMBUL Universalitatea recunoaşterii şi apărării drepturilor omului impune în mod necesar aplicarea lor egală pentru toţi indivizii: "Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi", proclamă primul articol al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 1948. Aceasta înseamnă că drepturile şi libertăţile fundamentale sunt recunoscute tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, oricare ar fi izvorul ei, adică fără nicio discriminare.

Promovarea egalităţii nu trebuie confundată cu simplul obiectiv de a crea un balans de egalitate; este o problemă de promovare a oportunităţilor pe termen lung în toate sferele vieţii, practicile instituţionale, organizarea cadrului ocupaţional şi de angajare, dar şi în societate ca întreg.

Promovarea egalităţii nu necesită în special adoptarea unor măsuri pozitive, ci măsuri al căror scop este adaptarea organizării societăţii spre o mai corectă împărţire a rolurilor; nu înseamnă doar realizarea unor programe şi resurse accesibile cetăţenilor, ci mai degrabă presupune mobilizarea simultană a instrumentelor legale, a resurselor financiare şi a abilităţilor analitice şi organizaţionale ale tuturor actorilor şi instituţiilor implicate, cu scopul de a introduce în toate domeniile dorinţa de a construi o relaţionare bazată pe principiile egalităţii de şanse, echităţii sociale, diversităţii şi nediscriminării.

În ultimii ani România a depus eforturi susţinute pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii directivelor europene (Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii Europene şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului Uniunii Europene), ce constituie acquis-ul comunitar în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării.

În acest sens, cadrul legal din România, sub aspectul combaterii tuturor formelor de discriminare, a fost stabilit prin adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare*1). __________ *1) Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.

Prin Legea nr. 324/2006*2) se transpun în totalitate prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, precum şi prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000. ___________ *2) Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006.

Domeniul de aplicare a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare are în vedere în special protejarea dreptului la demnitate personală, accesul la educaţie, accesul la servicii publice administrative, juridice, de sănătate şi de asistenţă socială, dreptul la bunuri şi servicii, libertatea de circulaţie, dreptul la libera alegere a domiciliului şi accesul în locuri publice, egalitate în activitatea economică, în materie de angajare, profesie şi securitate socială.

Având în vedere că dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie împotriva discriminării pentru toate persoanele constituie un drept universal, recunoscut de către Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor, Convenţia Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, de pactele Naţiunilor Unite cu privire la drepturile civile şi politice şi la drepturile economice, sociale şi culturale şi de Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, semnată de toate statele membre, luând în considerare prevederile Convenţiei Internaţionale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, având în vedere art. 14 din Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi Protocolul adiţional nr.12 la Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care conţine o clauză generală de interzicere a discriminării, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ţinând cont de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ţinând seama de Directiva Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, şi de Directiva Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, reamintind Recomandarea de politică generală nr.1 a Comisiei Europene Împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) privind combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, Recomandarea de politică generală nr. 2 a ECRI privind organismele specializate în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei la nivel naţional şi Recomandarea de politică generală nr. 7 a ECRI privind legislaţia naţională referitoare la combaterea rasismului şi discriminării rasiale, având în vedere cadrul legislativ existent în România în domeniul nediscriminării, Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării adoptă Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013).

Capitolul I

Funcţiile, scopul, obiectivele-cadru şi priorităţile Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013)

Articolul 1

Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării, denumită în continuare SNImPCD, reprezintă un element de sprijin cu o contribuţie importantă al unei noi practici a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare CNCD, pornind de la abordarea administrării problemelor curente la programe de dezvoltare planificată, în vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare în România.

Articolul 2SNImPCD este concepută a avea următoarele funcţii:

Articolul 3

Articolul 4

I. Protecţie: intensificarea protecţiei împotriva discriminării, inclusiv victimizarea, hărţuirea sau incitarea la discriminare II. Incluziune: asigurarea incluziunii şi a egalităţii în domeniul economic şi în materie de angajare şi profesie III. Promovare: asigurarea egalităţii în acces, participare şi rezultate în ceea ce priveşte serviciile publice şi private destinate publicului larg IV. Recunoaştere: recunoaşterea şi întărirea respectului într-o cultură de diversitate, în promovarea interacţiunii şi a înţelegerii reciproce V. Prevenire: întărirea eforturilor de prevenire şi de aplicare a unui grad de toleranţă zero faţă de manifestările discriminatorii din societatea românească

Capitolul II

Obiectivele Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013) OBIECTIVUL 1 Protecţie efectivă şi remediu împotriva discriminării

Articolul 5

În vederea atingerii obiectivului de protecţie efectivă şi remediu împotriva discriminării, CNCD are ca scop:

Prioritatea 1.1 - Asigurarea protecţiei efective şi a remediului împotriva discriminării, printr-un cadru juridic adecvat şi proceduri eficiente Context: Provocarea în ceea ce priveşte combaterea discriminării şi asigurarea unui remediu efectiv în cazul încălcării drepturilor omului sau a altor drepturi prevăzute de lege constă atât în consolidarea cadrului legislativ existent, cât şi în construcţia unor măsuri proactive în vederea combaterii tuturor formelor de discriminare. În acest sens, atenţia trebuie orientată spre eficientizarea cadrului de sprijin privitor la procedura de soluţionare a petiţiilor, procedura de mediere pe cale amiabilă a cazurilor de discriminare precum şi de sancţionare a actelor/faptelor de discriminare.

Articolul 6CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 1.2 - Dezvoltarea capacităţii instituţionale în vederea prevenirii şi combaterii efective a tuturor formelor de discriminare Context: Cheia implementării legislaţiei antidiscriminare constă în existenţa unui mecanism instituţional adecvat, care să răspundă prompt şi efectiv la ameninţările aduse de fenomenul discriminării atât prin acţiuni specifice de investigare, constatare şi sancţionare a faptelor de discriminare, cât şi prin acţiuni şi politici de prevenire a tuturor formelor de discriminare. În acest scop este imperios necesar ca instituţia specializată în prevenirea şi combaterea discriminării să aibă asigurat un cadru instituţional de autoritate autonomă şi independenţă, având competenţe clare în a conduce investigaţii, puteri de a dispune sancţiuni împotriva discriminării, fonduri suficiente şi personal calificat, să fie accesibilă şi reprezentată în teritoriu.

Articolul 7CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 1.3 - Dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi analiză a datelor privind actele/faptele de discriminare Context: Monitorizarea eficientă şi analiza actelor/faptelor de discriminare oferă date importante care contribuie la formarea şi orientarea viitoarelor politici şi strategii, având în vedere aspecte ce privesc: locurile unde se manifestă cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează cu preponderenţă, grupurile expuse discriminării, categoriile de drepturi încălcate etc. În acest sens, se va urmări dezvoltarea unei strategii comprehensive privind monitorizarea şi analiza cazurilor de discriminare, având în vedere cu preponderenţă respectarea cadrului legal privind protecţia datelor personale.

Articolul 8CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 1.4 - Consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării cu alte instituţii competente în acest domeniu, la nivel naţional şi internaţional Context: Consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării este un element fundamental al SNImPCD. Acest lucru este întărit de faptul că în acest domeniu îşi exercită competenţe pe lângă CNCD şi alte instituţii sau organizaţii cu un rol fundamental în societatea românească. Astfel, au un rol esenţial instanţele de judecată, alte instituţii specializate, precum Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Avocatul Poporului, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de anse între Femei şi Bărbaţi, Jandarmeria Română, Poliţia Română sau alte entităţi, precum Federaţia Română de Fotbal, şi nu în ultimul rând organizaţiile neguvernamentale active în acest domeniu.

Articolul 9CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

OBIECTIVUL 2 Asigurarea incluziunii şi a egalităţii de şanse în domeniul economic şi în materie de angajare şi profesie

Articolul 10

În vederea atingerii obiectivului de asigurare a incluziunii şi a egalităţii de şanse în domeniul economic şi în materie de angajare şi profesie, CNCD are ca scop:

Prioritatea 2.1 - Incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării în politicile sociale şi economice, având în vedere asigurarea respectării principiului egalităţii şi nediscriminării Context: Planificarea, elaborarea şi implementarea politicilor economice şi sociale atât la nivel european, cât şi la nivel naţional constituie elemente cheie în asigurarea incluziunii, a egalităţii şi şanselor egale. Includerea principiilor nediscriminării în politicile sociale şi economice din România în vederea garantării egalităţii constituie o prioritate.

Articolul 11CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 2.2 - Incluziunea prin respectarea dreptului la muncă, responsabilizare şi politici privind angajarea şi profesia din prisma principiului egalităţii şi al nediscriminării Context: Schimbările rapide care au loc în domeniul economic şi social creează un impact important asupra mediului de lucru şi aduc noi provocări în domeniul dreptului la muncă, al responsabilităţilor şi politicilor care vizează locul de muncă, angajarea, mediul economic, desfacerea contractului de muncă etc., existând deseori posibile interferenţe cu fenomenul discriminării. Mediul de lucru trebuie să asigure respectarea principiului diversităţii şi al nediscriminării, un mediu fără hărţuire sau victimizare, deschis minorităţilor, care transmite un mesaj pozitiv sub aspectul principiului egalităţii.

Articolul 12CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 2.3 - Incluziunea prin dezvoltarea unei abordări comprehensive în domeniul muncii prin analize şi statistici cu obiective sociale Context: Dezvoltarea unei strategii bazate pe analiza datelor statistice, având ca scop respectarea principiului egalităţii, este esenţială în stabilirea obiectivelor, precum şi în monitorizarea situaţiei discriminării într-un anumit domeniu. Monitorizarea eficientă şi analiza actelor/faptelor de discriminare oferă date importante, care contribuie la formarea şi orientarea viitoarelor politici şi strategii, având în vedere aspecte ce privesc locul unde se manifestă cu preponderenţă cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează, grupurile expuse discriminării, categoriile de drepturi încălcate etc.

Articolul 13CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

OBIECTIVUL 3 Asigurarea egalităţii în acces, participare şi rezultate în ceea ce priveşte serviciile publice şi private destinate publicului larg Context: În vederea atingerii obiectivului de asigurare a egalităţii în acces, participare şi rezultate în ceea ce priveşte serviciile publice şi private destinate publicului larg, CNCD are ca scop promovarea principiului egalităţii şi al nediscriminării în accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi, educaţie, alegerea domiciliului şi accesul în locuri publice.

Articolul 14

Promovarea egalităţii în domeniul serviciilor publice administrative şi juridice se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:

Articolul 15Promovarea egalităţii în domeniul sănătăţii se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:

Articolul 16Promovarea egalităţii în domeniul educaţiei se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:

Articolul 17

Promovarea egalităţii în domeniul bunurilor, facilităţilor şi accesului în locuri publice se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:

Articolul 18

Promovarea egalităţii în domeniul liberei alegeri a domiciliului se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:

OBIECTIVUL 4 Intensificarea recunoaşterii şi conştientizării diversităţii având ca ţintă media, cultura şi sportul

Articolul 19

În vederea atingerii obiectivului de intensificare a recunoaşterii şi conştientizării diversităţii având ca ţintă media, cultura şi sportul, CNCD are ca scop:

Prioritatea 4.1 - Consolidarea iniţiativelor antidiscriminare la nivel naţional şi derularea unor programe de conştientizare interculturală privind diversitatea şi nediscriminarea Context: În societatea românească au fost derulate o serie de acţiuni şi programe în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, existând atât iniţiative guvernamentale, cât şi neguvernamentale de succes. Provocarea în acest domeniu o reprezintă asigurarea că desfăşurarea acestor programe şi acţiuni este consolidată, existând o coerenţă în mesaje şi abordări ca răspuns la fenomenul discriminării. Conştientizarea publicului şi a întregii societăţi în general asupra consecinţelor discriminării constituie un element esenţial.

Articolul 20CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 4.2 - Cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu massmedia în prevenirea şi combaterea discriminării, promovarea interacţiunii şi diversităţii etnoculturale Context: Mass-media a jucat un rol important în procesul de conştientizare a diversităţii culturale şi a nediscriminării, precum şi în prezentarea chestiunilor de interes public cu relevanţă în acest domeniu. Au existat însă şi motive de îngrijorare cu privire la modul în care în cadrul mass-media sunt realizate, prezentate şi diseminate informaţii cu un potenţial caracter discriminatoriu. În acest sens, o importanţă deosebită o are asigurarea rolului de promotor al mass-media în ceea ce priveşte subiectele de interes public, precum şi cel de conştientizare a publicului, însă e important totodată să existe atât mecanisme de autoreglare, cât şi de prevenire şi combatere a unor potenţiale acte sau fapte de discriminare.

Articolul 21CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 4.3 - Cooperarea şi consolidarea relaţiilor cu instituţiile şi entităţile sportive, prin promovarea de acţiuni şi programe în vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare în sport Context: Activităţile sportive oferă publicului un important instrument de interacţiune şi incluziune. Cea mai importantă provocare în acest domeniu o constituie prevenirea şi combaterea rasismului şi a discriminării în sport.

Articolul 22CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

OBIECTIVUL 5 Concentrarea eforturilor către aplicarea unei politici de toleranţă zero faţă de orice forme de discriminare în societatea românească

Articolul 23

În vederea atingerii obiectivului de concentrare a eforturilor către aplicarea unei politici de toleranţă zero faţă de orice forme de discriminare în societatea românească, CNCD are ca scop:

Prioritatea 5.1 - Promovarea iniţiativelor de informare a cetăţenilor în vederea conştientizării efectelor discriminării în toate aspectele vieţii sociale Context: Astfel cum releva un recent sondaj de opinie comandat de CNCD, la întrebarea "ce ar trebui făcut în România pentru a nu mai exista discriminare?", în ierarhia stabilită prin nota acordată importanţei, pe o scală în care 1=deloc important, iar 10=cel mai important, coeficienţii acordaţi au relevat note de: 9.46 pentru promovarea şi respectarea principiului egalităţii de şanse în toate zonele vieţii, 9.44 ca şcoala să ofere mai multe programe despre toleranţă şi respect, 9.19 acceptarea diversităţii culturale şi a stilurilor de viaţă diferite, 9.17 susţinerea organizaţiilor care fac posibilă interacţiunea între grupurile etnice, 9.09 implicarea mai activă a reprezentanţilor bisericilor pentru promovarea ideii de diversitate şi toleranţă, 9.04 ca mass-media să fie sancţionată mai aspru pentru mesaje discriminatorii, 8.75 implicarea mai activă a sindicatelor în activitatea de combatere a discriminării, 8.29 oamenii care discriminează să fie daţi în judecată.

În societatea românească actuală, conceptele de diversitate, toleranţă, egalitate de şanse şi discriminare nu sunt pe deplin cunoscute în toate mediile sociale. Cu atât mai mult, nivelul de conştientizare a efectelor discriminării asupra unui individ este relativ redus. Cunoaşterea şi înţelegerea acestor concepte se pot realiza şi prin informarea şi educarea cetăţenilor în mod permanent şi în toate mediile.

Articolul 24CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 5.2 - Consolidarea educaţiei cetăţenilor în domeniul nediscriminării prin procese educaţionale formale şi nonformale Context: Educaţia este unul dintre cele mai importante mijloace de combatere a discriminării şi dezvoltare a unei societăţii multietnice, multiculturale şi incluzive. Prin strategii educaţionale adecvate, atât elevii, studenţii, tinerii, cât şi publicul în general trebuie să fie capabili să aprecieze importanţa diversităţii culturale şi trebuie sprijiniţi pentru a recunoaşte şi a se opune prejudecăţilor şi discriminării. La toate nivelurile, procesul educativ trebuie să se raporteze la principiul nediscriminării, al promovării interculturalităţii, diversităţii şi toleranţei.

În acest sens este necesară atât pregătirea de specialişti, cât şi organizarea de cursuri de formare la toate nivelurile educative formale şi nonformale în vederea promovării principiului nediscriminării.

Articolul 25CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 5.3 - Promovarea, consolidarea şi cooperarea în cadrul iniţiativelor derulate în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare la nivel instituţional şi neguvernamental

Articolul 26CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Prioritatea 5.4 - Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcţiilor de acţiune, măsurilor necesare şi iniţiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare Context: - Monitorizarea şi cercetarea fenomenului discriminării, realizarea de studii, analize, sondaje de opinie, publicaţii etc. constituie unele dintre mijloacele principale prin care se poate obţine o imagine de ansamblu asupra fenomenului de discriminare în societate. În acest sens, activitatea de cercetare constituie un instrument de măsură fundamental al fenomenului discriminării. De asemenea, colaborarea cu instituţii specializate în sondarea opiniei publice cu privire la manifestările şi percepţiile privitoare la discriminare rămâne un element cheie în definirea priorităţilor, măsurilor şi eficientizarea eforturilor de prevenire a discriminării.

Articolul 27CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

Capitolul III

Aplicarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării la grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării Context: Aşa cum releva recent un sondaj de opinie comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, categoriile de persoane percepute de populaţie ca fiind cel mai adesea victime ale discriminării sunt persoanele infestate cu HIV, homosexualii şi romii. Analiza contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează 3 categorii de frecvenţă percepută a producerii acestora:

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din statisticile CNCD, sub aspectul plângerilor depuse, începând cu anul 2002 până în 2006, ponderea situaţiilor care au ca obiect discriminarea, într-o ierarhizare în funcţie de numărul plângerilor, raportată la criteriile de discriminare, se prezintă astfel:

Sub aspectul sancţiunilor aplicate, începând cu anul 2002 până în 2006, ponderea cazurilor în care s-a constatat discriminarea, într-o ierarhizare în funcţie de numărul sancţiunilor, raportată la criteriile de discriminare, se prezintă astfel:

Contextul evidenţiat prin percepţia publicului faţă de fenomenul discriminării şi faţă de categoriile de persoane ca fiind cel mai adesea victime ale discriminării, precum şi statisticile CNCD configurează tipul de discriminare care se înregistrează în mod prevalent ca fiind în special discriminarea pe criteriul etnic (romi), urmată de criteriul de vârstă, sex, categorie socială, religie, infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate.

Articolul 28

Luând în considerare aceste aspecte, obiectivele SNImPCD vor fi orientate spre grupurile afectate prin manifestarea diferitelor forme de discriminare, având în vedere criteriul corelativ al acestora, respectiv: etnie, vârstă, sex, religie, infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate etc.

Articolul 29

CNCD va evalua anual situaţia discriminării, în vederea monitorizării şi orientării obiectivelor SNImPCD către grupurile care sunt prevalent vulnerabile la fenomenul discriminării. În acest sens, grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării vor constitui subiectul măsurilor de realizare a obiectivelor SNImPCD.

Capitolul IV

Implementarea şi finanţarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării

Articolul 30

Toate etapele dezvoltării şi aplicării SNImPCD, incluzând planificarea, revizuirea, implementarea, monitorizarea, trebuie să fie participative şi să implice grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării.

Articolul 31

Articolul 32

Responsabilitatea implementării cu succes a strategiei revine CNCD. În acest sens, procesul de aplicare va fi supervizat de către Colegiul director al CNCD, implementarea propriu-zisă a SNImPCD fiind asigurată de compartimentele funcţionale ale instituţiei.

Articolul 33

CNCD va asigura procesul de consultare şi coordonare cu actorii-cheie identificaţi în vederea aplicării SNImPCD, urmând a fi stabilite mecanismele de consultare şi cooperare în acest sens.

Articolul 34CNCD va asigura sursele de finanţare a SNImPCD având în vedere 2 piloni:

Articolul 35

Pentru finanţarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute în SNImPCD se vor acoperi cheltuielile ocazionate de:

Articolul 36

Un raport anual de progres cu privire la aplicarea SNImPCD va fi realizat de către CNCD, supervizat de Colegiul director şi ulterior supus dezbaterii publice. ----