DECIZIE nr. 1.300 din 2 decembrie 2008

În scurt

Această decizie se referă la excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură civilă, care stabilesc termene diferite pentru depunerea cererilor de chemare în judecată de către pârât și reclamant.

Ce reglementează

Termenele în care pârâtul poate depune o cerere de chemare în judecată a altor persoane.
Termenele în care reclamantul poate depune o cerere de chemare în judecată a altor persoane.
Posibilitatea ca aceste prevederi să contravină principiilor egalității în drepturi și înfăptuirii justiției.

Cine este vizat

Părțile dintr-un proces civil (reclamant și pârât).
Instanțele de judecată.

Puncte cheie

Pârâtul trebuie să depună cererea de chemare în judecată a altor persoane cel mai târziu la prima zi de înfățișare, dacă întâmpinarea nu este obligatorie.
Reclamantul poate depune o astfel de cerere cel mai târziu la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanțe.
Curtea Constituțională a considerat că aceste prevederi sunt constituționale, deoarece diferența de termene se justifică prin rolurile diferite ale părților în proces și nu instituie discriminare.

Textul legii

DECIZIE nr. 1.300 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 20 februarie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Andronic Grup" - S.R.L. în Dosarul nr. 25.607/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 25.607 /3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Andronic Grup" - S.R.L. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale atacate contravin art. 16 şi art. 124 din Constituţie, precum şi art. 6 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece pârâtul este discriminat faţă de reclamant prin faptul că i se limitează dreptul de a chema în judecată alte persoane până cel târziu la prima zi de înfăţişare, în vreme ce reclamantul îşi poate exercita acelaşi drept până la încheierea dezbaterilor. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră excepţia neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă care au următorul cuprins: "Cererea făcută de pârât se depune odată cu întâmpinarea. Când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe." Dispoziţiile constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei. Este invocată încălcarea art. 6 privind dreptul la un process echitabil şi art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale ca şi în cauza de faţă, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 205 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 6 mai 2008, şi a constatat că dispoziţiile examinate sunt constituţionale. În considerentele acestor decizii, Curtea a reţinut că "Momentul diferit, stabilit în funcţie de calitatea procesuală a părţilor, până la care poate fi introdusă cererea de chemare în judecată a unei persoane care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul nu instituie nicio discriminare între părţi. Acesta se justifică prin faptul că pârâtul este în măsură să cunoască persoanele care pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul încă de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecată, pe când reclamantul află, în majoritatea cazurilor, pe parcursul procesului despre existenţa acestor persoane. Totodată, Curtea mai reţine că atât reclamantul, cât şi pârâtul beneficiază în cadrul procesului civil de suficiente mijloace de apărare şi garanţii procesuale care să le asigure dreptul la un proces echitabil, cu respectarea principiului egalităţii armelor". Considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Andronic Grup" - S.R.L. în Dosarul nr. 25.607/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu ________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.