DECIZIE nr. 632 din 11 mai 2010

Pe scurt

Această decizie se referă la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, care permite înscrierea în Cartea funciară a unor acte și fapte juridice cu efect de opozabilitate față de terți.

Ce reglementează

Posibilitatea înscrierii în Cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la drepturi personale, starea și capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele.
Efectul de opozabilitate față de terțe persoane al acestor înscrieri.
Posibilitatea ca instanța să anuleze o astfel de înscriere printr-o hotărâre judecătorească.

Cine este vizat

Persoanele care dețin sau au interese legate de imobile înscrise în Cartea funciară.
Terții care ar putea avea un interes privind imobilele înscrise în Cartea funciară.

Puncte cheie

Articolul 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 permite înscrierea în Cartea funciară a actelor și faptelor juridice cu efect de opozabilitate pentru terțe persoane.
Curtea Constituțională a considerat că aceste prevederi nu contravin dreptului de proprietate garantat de Constituție.
Înscrierea în Cartea funciară, chiar și a unor acte și fapte cu o sferă largă, nu echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină și nu limitează exercițiul dreptului de proprietate.
Aceste înscrieri reprezintă o garanție pentru terțe persoane ce ar putea avea un interes privind imobilele, oferind posibilitatea aducerii la cunoștința acestora a unor acte și fapte juridice cu efect de opozabilitate.

Textul legii

DECIZIE nr. 632 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 377 din 8 iunie 2010 Tudorel Toader - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Cristina Toma - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Gheorghe Platon în Dosarul nr. 1.987/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.987/180/2008, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Platon într-o cauză civilă ce are ca obiect o plângere împotriva încheierii de Carte funciară. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că sfera actelor şi faptelor juridice prevăzute de art. 38 din Legea nr. 7/1996 nu este determinată decât prin condiţia evazivă impusă de lege, respectiv să fie în legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară. Consideră că textul de lege criticat permite notarea în Cartea funciară a oricărui aspect, ceea ce conduce la grevarea imobilului înscris şi instituie limitări nejustificate în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului de proprietate. Apreciază că, deoarece în lege nu se determină decât cu titlu exemplificativ ce tipuri de situaţii sunt supuse notării, se poate ajunge la notarea unor acte sau fapte străine, care în realitate nu au nicio legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară. Arată că această situaţie aduce îngrădire dreptului de proprietate în privinţa exercitării acestuia sub ansamblul tuturor atributelor sale, fără ca cineva să poată interveni şi impune limitări. Consideră că prevederea supusă controlului de constituţionalitate echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină, întrucât limitează exerciţiul liber şi neîngrădit al dreptului de proprietate. Tribunalul Bacău - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că notarea drepturilor şi faptelor prevăzute în cuprinsul textului de lege criticat poate fi cenzurată de instanţă pe calea plângerii. Posibilitatea notării unei sfere largi de acte şi fapte nu împiedică prin ea însăşi exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ci aduce la cunoştinţa terţilor existenţa acestor împrejurări, cu efect de opozabilitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 44 şi art. 136 alin.

(5)din Constituţie. Arată în acest sens că, în materia publicităţii imobiliare, inopozabilitatea a fost definită ca fiind sancţiunea cu caracter civil ce lipseşte de eficacitate actele sau faptele juridice cu privire la care nu s-au efectuat formalităţile de publicitate imobiliară prevăzute de lege. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 38 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, având următorul conţinut: "Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise, la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terţe persoane". Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin.

(1)şi alin.

(2)teza întâi privind dreptul de proprietate privată şi art. 136 alin.

(5)referitor la inviolabilitatea proprietăţii private. Curtea constată că, potrivit alin.

(1)al art. 44 din Constituţie, dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestor drepturi fiind stabilite de lege. Aşadar, legiuitorul are posibilitatea ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze şi incidenţa altor drepturi fundamentale ale cetăţenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituţiei, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate. Totodată, Curtea a reţinut constant în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este "competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat". Înscrierea actelor şi faptelor juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară, poate fi anulată prin hotărâre judecătorească, astfel încât aceasta nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, aşa cum acesta este prevăzut în cuprinsul art. 44 alin.

(1)şi alin.

(2)teza întâi şi art. 136 alin.

(5)din Constituţie. Posibilitatea înscrierii în Cartea funciară a unei sfere largi de acte şi fapte juridice, chiar şi fără nicio legătură cu imobilele cuprinse în aceasta, astfel cum susţine autorul excepţiei, nu echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină şi nu limitează exerciţiul dreptului de proprietate, ci, din contră, reprezintă o garanţie a drepturilor şi libertăţilor terţelor persoane ce ar putea avea un interes privind imobilele înscrise în Cartea funciară, oferind, în acelaşi timp, posibilitatea aducerii la cunoştinţa acestora a unor acte şi fapte juridice, cu efect de opozabilitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Gheorghe Platon în Dosarul nr. 1.987/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER Magistrat-asistent, Cristina Toma -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.