DECIZIE nr. 1.036 din 29 noiembrie 2012

Pe scurt

Această decizie se referă la excepția de neconstituționalitate a unor prevederi legale privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români. Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată.

Ce reglementează

Organizarea pe un singur nivel, centralizat, a componentelor informatice ale Registrului Național de Evidență a Persoanelor (RNEP).
Obligația serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor de a efectua actualizări și verificări direct pe componenta informatică centrală.
Protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor români conform legii speciale.

Cine este vizat

Cetățenii români, prin sistemul de evidență a persoanelor și actele de identitate.
Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor.

Puncte cheie

Prevederile legale criticate, referitoare la organizarea centralizată a RNEP, sunt considerate operațiuni tehnice ce nu afectează drepturile constituționale.
Protecția datelor personale este asigurată de legea specială privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Curtea Constituțională nu poate formula critici de neconstituționalitate în locul autorului excepției.

Textul legii

DECIZIE nr. 1.036 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 17 ianuarie 2013 Petre Lăzăroiu - preşedinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Mircea Ştefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 243/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată de Liviu Tăbăcaru în Dosarul nr. 5.309/103/2011 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.310D/2012. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că atât numele, cât şi identitatea reprezintă elemente ale vieţii intime a persoanei. În speţă însă se pune problema stocării datelor personale, ce nu are legătură cu încălcarea dreptului la nume sau la identitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 29 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.309/103/2011, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 243/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Excepţia a fost ridicată de Liviu Tăbăcaru într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea pârâţilor la prelungirea valabilităţii buletinului său de identitate, precum şi obligarea la a monta fotografia recentă în spaţiul anume destinat acesteia, în cuprinsul buletinului de identitate. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin textul de lege criticat se introduce un singur nivel, central, de evidenţă informatizată a persoanelor şi a cărţilor electronice de identitate, ceea ce aduce atingere libertăţii sale de conştiinţă, deoarece datele personale aparţinând acestuia urmează a fi stocate în mediul electronic, asupra căruia nu deţine niciun control, aflat la dispoziţia unor persoane şi instituţii necunoscute, putând să-l expună unui "furt de identitate". Mai mult, prin cartea de identitate care i s-ar putea elibera i se restrânge dreptul la muncă sau la exercitarea unei iniţiative private şi i se afectează viaţa privată şi libertatea religioasă. Sistemul de evidenţă centralizat informatic, arată autorul excepţiei, constituie premisa "implantării unor cipuri" de identificare şi supraveghere a persoanelor, ceea ce aduce atingere credinţei sale religioase. Autorul face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 4 decembrie 2008, pronunţată în Cauza S şi Marper împotriva Regatului Unit al Marii Britanii. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă datorită "lipsei rezonabile de legătură între textul criticat şi normele constituţionale pretins a fi încălcate", acestea din urmă neavând incidenţă în cauză. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece realizarea reformei instituţionale privind administraţia publică a impus reorganizarea activităţii structurilor de stare civilă şi a structurilor de evidenţă informatizată a persoanelor, legiuitorul aducând o serie de modificări şi completări la actele normative în materie. Prin modificările şi completările aduse textului de lege criticat s-au avut în vedere o serie de aspecte legate de dinamica mişcării populaţiei, atât în ţară, cât şi peste hotare, schimbarea criteriilor privind domiciliul, reşedinţa şi intrarea în legalitate a cetăţenilor români, în interesul rezolvării operative şi corecte a tuturor situaţiilor existente, stabilirea unor noi termene de valabilitate a actelor de identitate, care să permită identificarea corectă a cetăţenilor, prevenind astfel tentativele de substituire a identităţii, precum şi diminuarea birocraţiei existente până în prezent în relaţiile autorităţilor cu cetăţenii. Prevederea reglementată de textul de lege criticat nu foloseşte decât din punct de vedere administrativ, pentru o mai eficientă evidenţă a persoanelor, fără a afecta într-un fel drepturile specifice persoanei care are calitatea de cetăţean al României. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 1 din Legea nr. 243/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 29 iunie

Curtea observă că, prin concluziile sale, autorul excepţiei a solicitat sesizarea acesteia cu prevederile art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005, introduse prin art. I pct. 1 din Legea nr. 243/
La momentul sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 fusese republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, textul de lege criticat fiind în prezent cuprins în art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie, şi având următorul cuprins: "Începând cu data de 1 iulie 2010, componentele informatice ale R.N.E.P. [Registrul naţional de evidenţă a persoanelor] se organizează pe un singur nivel, nivelul central. Începând cu această dată, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor vor efectua activităţile de actualizare şi verificare direct pe componenta informatică constituită la nivel central." Autorul excepţiei arată că textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 22 alin.

(1)şi

(2)privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 23 alin.

(1)şi

(11)referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei şi la prezumţia de nevinovăţie, art. 26 alin.

(1)şi

(2)referitor la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, art. 29 referitor la libertatea conştiinţei, art. 30 alin.

(1)privind inviolabilitatea libertăţii de exprimare, art. 34 alin.

(1)privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 35 alin.

(1)şi

(2)referitor la dreptul la mediu sănătos, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 45 privind libertatea economică, precum şi prevederilor art. 8 referitor la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 legiuitorul a urmărit reorganizarea structurilor de stare civilă şi a structurilor de evidenţă informatizată a persoanelor, ţinând cont de importanţa pe care o au actele de identitate pentru cetăţenii români, precum şi de necesitatea cunoaşterii dinamicii populaţiei, identificarea corectă a cetăţenilor pentru prevenirea tentativelor de substituire a identităţii şi sporirii gradului de siguranţă al actului de identitate. În acest sens, potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării. Curtea observă că prevederile textului de lege criticat reglementează organizarea pe un singur nivel, nivelul central, a componentelor informatice ale Registrului naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi obligaţia serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor să efectueze activităţile de actualizare şi verificare direct pe componenta informatică constituită la nivel central. Acestea reprezintă operaţiuni tehnice care nu sunt de natură să aducă atingere art. 26 alin.

(1)şi

(2)şi art. 29 din Constituţie şi nici art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Mai mult, nu poate fi reţinută nici critica autorului excepţiei privind încălcarea prin textul de lege criticat a drepturilor sale constituţionale anterior menţionate, datorită posibilităţii ca datele sale personale, stocate în mediul electronic, asupra căruia nu deţine niciun control, să poată fi folosite fără acordul său. Astfel, potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială, respectiv Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, şi nu pot fi prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta, condiţii extrem de restrictive. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei nu motivează excepţia sub aspectul încălcării celorlalte articole din Constituţie invocate în susţinerea acesteia, or, instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorului în formularea criticilor de neconstituţionalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, excepţie ridicată de Liviu Tăbăcaru în Dosarul nr. 5.309/103/2011 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2012. PREŞEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu _________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.