DECIZIA nr. 542 din 13 iulie 2017

(1)din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 22 noiembrie 2017 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin.

(1)din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Lupsa Realini în Dosarul nr. 44.991/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.212D/2016. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Având cuvântul reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 3.160 din 17 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 44.991/3/2015, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin.

(1)lit. a),

1. b)și
2. c)din Legea nr. 164/2014. Excepția a fost invocată de reclamantul Lupsa Realini în cadrul acțiunii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de obligare a pârâtei Instituția Prefectului Municipiului București la emiterea hotărârii de acordare de despăgubiri în temeiul Legii nr. 290/2003. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat, prin care se amână soluționarea cererilor de despăgubiri, contravine dispozițiilor art. 16, art. 21 și art. 44 din Constituție, deoarece conduce la respingerea ca prematură a cererii de acordare de despăgubiri, formulate de persoana îndreptățită. Autorul excepției susține că „legea prevede o dublă condiționare din punct de vedere al termenelor de soluționare a cererilor de despăgubiri și, mai mult, o astfel de soluție ar încălca prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție“. ... 6. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia, în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instituirea de către legiuitor a unor noi termene de soluționare a cererilor nu poate aduce atingere art. 16, art. 21 și art. 44 din Constituție, așa cum a pretins reclamantul, egalitatea în drepturi a cetățenilor fiind necesar să se raporteze și la principiul tempus regit actum, accesul la justiție nu este împiedicat de noile dispoziții, iar dreptul de proprietate nu este absolut, putând face obiectul unor limitări, respectându-se principiul proporționalității. De asemenea, termenul maxim de 3 ani prevăzut pentru soluționarea cererilor poate fi considerat un termen rezonabil în raport cu numărul mare al cererilor ce necesită a fi soluționate. În acest sens invocă, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 173 din 29 martie 2016. Totodată, instanța consideră că în cauza dedusă judecății nu pot fi incidente argumentele pentru care s-a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la o altă lege cu caracter reparatoriu - Legea nr. 165/2013, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile legale criticate nu aduc atingere art. 16 din Constituție, deoarece încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, dispozițiile de lege criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor săi, potrivit art. 1 alin.

(1)din Legea nr. 164/2014. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 44 din 24 aprilie 1996, referitoare la principiul egalității. Raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic, prin comparație cu acele persoane cărora li s-au soluționat cererile de despăgubire sau care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. În raport cu prevederile art. 21 din Constituție, consideră că dispozițiile de lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești, atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar termenul maxim de 3 ani prevăzut pentru soluționarea cererilor poate fi considerat un termen rezonabil în raport cu numărul mare al cererilor ce necesită a fi soluționate. Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 221 din 21 aprilie 2005, a statuat în mod constant că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești îi revine legiuitorului, fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin.

(2). În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, Guvernul consideră că, în speță, dreptul reclamantului nu este recunoscut, nefiind emisă decizia de validare, astfel că nu se poate reține că acesta are un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind incident art. 44 din Constituție. ...

1. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere astfel cum a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 347 din 24 mai 2016, în sensul constituționalității dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 164/
2. ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 13 alin.

(1)din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, având următorul conținut: „Comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a soluționa, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:

1. a)în termen de 9 luni, comisiile care mai au de soluționat un număr de până la 500 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare; ...
2. b)în termen de 18 luni, comisiile care mai au de soluționat un număr între 501 și 1.000 de cereri, depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare; ...
3. c)în termen de 36 de luni, comisiile care mai au de soluționat un număr de peste 1.000 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare.“ ... ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție, privind protecția proprietății private. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 13 din Legea nr. 164/2014, prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 16, art. 21 și art. 44, prin Decizia nr. 347 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 12 august 2016. ... 15. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, la paragraful 18 al acestei decizii, că principiul egalității „presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.“ (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, Curtea a reținut că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“ (a se vedea Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). Or, criteriul folosit de legiuitor în stabilirea unor termene diferite de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, este unul obiectiv, și anume numărul de cereri nesoluționate de comisii, iar cu cât acest număr este mai mare, cu atât și termenul de soluționare este mai mare. ... 16. Referitor la critica raportată la art. 21 alin.

(3)din Constituție și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, Curtea a reținut, la paragraful 19 al Deciziei nr. 347 din 24 mai 2016, că aceste norme din Constituție și din Convenție vizează termenul de soluționare a unei acțiuni în instanță, a unui „proces“; or, dispozițiile de lege criticate se referă la termenul de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/

1. ...
2. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut, la paragraful 20 al Deciziei nr. 347 din 24 mai 2016, că aceste dispoziții nu au aplicabilitate în cauză, deoarece art. 13 din Legea nr. 164/2014 se referă la obligația comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003, de a soluționa, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/
3. Or, nu se poate susține că simpla depunere a cererii de acordare a despăgubirilor a dat naștere unui drept de proprietate asupra despăgubirilor ori că aceasta reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. De altfel, prin Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragraful 24, Curtea a reținut că normele de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalității de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existența sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată și hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, a arătat că deciziile definitive de plată a despăgubirilor (concretizate fie în hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea celor trei acte normative precizate, fie în deciziile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fie în hotărârile judecătorești definitive prin care s-a exercitat controlul judecătoresc asupra actelor administrative de plată a despăgubirilor) au generat un drept de creanță asupra statului, care beneficiază de protecție constituțională, în condițiile art. 44 din Legea fundamentală. ...
4. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ...
5. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lupsa Realini în Dosarul nr. 44.991/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 13 alin.

(1)din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2017. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----