NORME TEHNICE din 29 martie 2007

Pe scurt

Aceste Norme Tehnice din 2007 stabilesc modul de implementare, evaluare și finanțare a programelor naționale de sănătate, precum și responsabilitățile de monitorizare și control ale acestora. Ele detaliază subprogramele, activitățile, indicatorii specifici și unitățile sanitare implicate în derularea acestor programe în anul 2007.

Ce reglementează

Implementarea, evaluarea și finanțarea programelor naționale de sănătate.
Responsabilitățile în monitorizarea și controlul programelor naționale de sănătate.
Detalierea pe subprograme și activități, inclusiv indicatorii specifici.
Unitățile sanitare prin care se derulează programele naționale de sănătate în anul 2007.

Cui îi privește

Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Institutele medicale, institutele și centrele de sănătate publică, autoritățile de sănătate publică și alte unități sanitare desemnate.

Puncte cheie

Programele naționale de sănătate pentru anul 2007 includ, printre altele, Programul național de profilaxie, Programul național de sănătate mintală și Programul național de diabet și alte boli de nutriție.
Finanțarea programelor provine de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății Publice.
Sumele alocate pentru programele de sănătate se cuprind în bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților sanitare și se utilizează conform destinațiilor stabilite.
Nu se pot efectua cheltuieli de capital din sumele alocate instituțiilor și unităților sanitare care derulează programe naționale de sănătate.

Textul legii

NORME TEHNICE din 29 martie 2007 privind implementarea, evaluarea şi finantarea programelor naţionale de sănătate, responsabilitatile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unitatile sanitare prin care se deruleaza acestea în anul 2007 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 225 bis din 2 aprilie 2007 ---- Notă ... *) Aprobate de Ordinul nr. 116 din 29 martie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007. Anexa 1 NORME TEHNICE privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora în anul 2007 Secţiunea I A. Finanţarea programelor naţionale şi subprogramelor de sănătate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice, responsabilităţi în monitorizarea şi controlul acestora 1. În anul 2007, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate, se derulează următoarele programe:

a)Programul naţional de profilaxie; ...
b)Programul naţional de sănătate mintală; ...
c)Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie; ...
d)Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule; ...
e)Programul naţional de tratament în străinătate; ...
f)Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate; ...
g)Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice; ...
h)Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară. ... 2. Programele naţionale de sănătate prevăzute la pct. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 3. Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice şi din transferurile din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 4. Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
a)programul naţional de profilaxie, subprogramul privind bolile netransmisibile - obiectivul nr. 6 - tratamentul bolilor cardiovasculare, al hemofiliei şi talasemiei; ...
b)programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie - obiectivul nr. 2 - tratamentul cu insulină al bolnavilor de diabet zaharat şi obiectivul nr. 3 - tratamentul cu antidiabetice orale al bolnavilor de diabet zaharat; ...
c)programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule - obiectivul nr. 5 - asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stării posttransplant în ambulator al pacienţilor transplantaţi. ... 5. Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează şi răspunde de realizarea activităţilor prevăzute la pct. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 6. Programele naţionale finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică şi autorităţilor de sănătate publică teritoriale. 7. Programele naţionale de sănătate se derulează prin institutele medicale, institutele şi centrele de sănătate publică, autorităţile de sănătate publică şi alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice. Instituţiile care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pe programe, subprograme, obiective şi activităţi, pe surse de finanţare, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. 8. Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. 9. Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sănătate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat. În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. 10. Sumele alocate pentru programe şi subprograme de sănătate se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. 11. Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevăzute în detalierea pe subprograme. 12. Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:
a)cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, ocuparea posturilor făcându-se cu aprobarea autorităţii de sănătate publică sau a Ministerului Sănătăţii Publice, după caz; ...
b)bunuri şi servicii prevăzute în detaliere pe subprograme. ... Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la paragraful precedent sunt următoarele:
a)coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; ...
b)educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire; ...
c)promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi; ...
d)efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz; ...
e)instruirea şi formarea personalului; ...
f)informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos; ...
g)realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei; ...
h)coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; ...
i)logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie, a medicamentelor; ...
j)coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; ...
k)coordonarea activităţii reţelei de TBC; ...
l)managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici. ... 13. Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital. 14. Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în unele programe naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice organizează licitaţii naţionale pentru achiziţia de:
a)Vaccinuri şi materiale sanitare necesare administrării acestora, din sumele prevăzute în Programul naţional de profilaxie, obiectivul 1 - realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
b)Teste de diagnostic şi de monitorizare a tratamentului HIV/SIDA, precum şi a testelor de diagnostic al hepatitei acute virale, din sumele prevăzute în Programul naţional de profilaxie, obiectivul 2 - prevenirea şi supravegherea HIV/SIDA, TB, ITS şi a altor boli transmisibile în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
c)Pompe de insulină, materiale consumabile pentru pompele de insulină şi teste de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat din sumele prevăzute în Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, obiectivul 1, titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice". ...
d)Contraceptive acordate în cadrul subprogramului de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 1 Creşterea accesului la servicii de sănătate a reproducerii, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
e)Preparate de fier pentru gravide, din sumele prevăzute la subprogramul de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 4 Profilaxia anemiei feriprive la gravide, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
f)Preparate de fier pentru copii, din sumele prevăzute la subprogramul de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 6 Profilaxia anemiei feriprive la copil, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
g)Lapte praf pentru copii 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern din sumele prevăzute la subprogramul de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 9 - profilaxia distrofiei la copii, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii"*). ... ------- Notă ... *) Până la încheierea licitaţiei naţionale pentru achiziţia de lapte praf necesar copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-1 an, care nu beneficiază de lapte matern, autorităţile de sănătate publică pot achiziţiona lapte praf în baza unui act adiţional la contractul încheiat în anul 2006, până la 10% din valoarea acestuia.
h)Medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale, din sumele prevăzute în Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii", finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice. ...
i)Servicii pentru tipărirea şi distribuirea formularelor de înregistrare şi raportare a activităţii de planning familial din sumele prevăzute la subprogramul de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 1 - creşterea accesului la servicii de sănătate a reproducerii în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
j)Servicii pentru tipărirea şi distribuirea Carnetului gravidei, a fişei anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei şi a partogramei din sumele prevăzute la subprogramul de sănătate a femeii şi copilului, obiectivul 5 - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
k)Servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional în cadrul unor programe naţionale a produselor din rezerva Ministerului Sănătăţii Publice pentru intervenţii în situaţii speciale, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, sume asigurate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, de la bugetul de stat sau din venituri proprii, titlul 20 "Bunuri şi servicii". ...
l)Servicii pentru tipărirea şi securizarea taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la laborator pentru evaluarea stării de sănătate, tipărirea scrisorilor de informare a populaţiei, expedierea taloanelor şi scrisorilor de informare din sumele prevăzute în programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice, titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice". ...
m)Tehnica de calcul şi programul informatic necesar derulării programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice. ... 15. Urmare licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor, serviciilor menţionate la pct. 14 lit. a)-m), contractele de furnizare se încheie astfel: - pentru lit. d), e), f), g), i),
j)- între autorităţile de sănătate publică şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit.
c)- între unităţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit. l),
m)- între instituţiile desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit. a), b), h),
k)- între Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi. 16. Ministerul Sănătăţii Publice, prin Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unităţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări aferente programelor naţionale de sănătate. Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor se face în raport de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. 17. Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii Publice nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează. 18. În vederea realizării programelor naţionale de sănătate, se stabilesc următoarele atribuţii:

(1)Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate are următoarele responsabilităţi: ...

a)propune domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate; ...
b)stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, structura programelor naţionale şi subprogramelor de sănătate (indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat), obiectivele şi activităţile fiecărui program; ...
c)propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice lista unităţilor sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate; ...
d)propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi pe unităţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Agenţiei Naţionale de Transplant; ...
e)transmite autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare desemnate activităţile şi sumele repartizate pentru realizarea acestora; ...
f)avizează solicitările de finanţare lunară ale autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în derularea programelor de sănătate şi dispune finanţarea numai în măsura în care acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse la dispoziţie anterior; ...
g)monitorizează, controlează şi analizează periodic, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente; ...
h)întocmeşte planul de achiziţii, pe baza propunerilor fundamentate ale direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice; ...
i)analizează, trimestrial şi anual, modul de derulare a programului naţional de sănătate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza datelor şi analizelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ...

(2)Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice (Autoritatea de Sănătate Publică şi Direcţia generală politici strategii şi managementul calităţii în sănătate) au următoarele responsabilităţi în domeniul programelor de sănătate: ...

a)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la structurarea programelor şi subprogramelor de sănătate pe obiective, activităţi şi indicatori specifici; ...
b)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe, subprograme şi pe surse de finanţare; ...
c)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la elaborarea listei unităţilor sanitare prin care se derulează programele şi subprogramele de sănătate; ...
d)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la repartizarea fondurilor bugetare pe judeţe şi unităţi sanitare; ...
e)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la monitorizarea, controlul şi analiză periodica a indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate şi evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor. ...

(3)Direcţia generală buget şi credite externe din Ministerul Sănătăţii Publice are următoarele responsabilităţi privind finanţarea programelor naţionale de sănătate: ...

a)elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii Publice în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale şi subprogramelor de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate; ...
b)comunică Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe subprograme, obiective, activităţi, indicatori specifici, precum şi pe judeţe şi unităţi sanitare; ...
c)elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate, şi le comunică autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat; ...
d)primeşte lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, avizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, le supune aprobării şi efectuează deschiderile de credite la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare; ...
e)comunică lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare, la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare; ...
f)analizează, trimestrial, execuţia fondurilor alocate pe programe naţionale de sănătate; ...
g)finanţează, la solicitarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate din transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice; ...
h)solicită lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate din transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice. ...

(4)Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice şi mass-media: ...

a)organizează şi monitorizează licitaţiile naţionale de produse şi servicii prevăzute în programele naţionale de sănătate, conform pct. 14; ...
b)derulează contractele de furnizare produse sau servicii încheiate de Ministerul Sănătăţii Publice cu furnizorii adjudecaţi în urma licitaţiilor naţionale efectuate potrivit pct. 14. ... 19. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportării indicatorilor fizici şi de eficienţă. 20. Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor şi centrelor de sănătate publică şi al autorităţilor de sănătate publică asigură implementarea, monitorizarea programelor naţionale de sănătate, precum şi raportarea realizării obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin. 21. Directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţii publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate răspunde de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate. 22. Controlul raportării indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale şi subprogramele de sănătate este efectuat, trimestrial şi anual, de către serviciul de programe de sănătate din cadrul autorităţilor de sănătate publică şi de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, prin sondaj. Controlul indicatorilor va urmări, în principal, următoarele:
a)realizarea indicatorilor aprobaţi; ...
b)încadrarea în bugetul aprobat, precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite; ...
c)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sănătate; ...
d)realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi; ...
e)eventuale disfuncţionalităţi în derularea programului sau subprogramului de sănătate. ... 23. Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Secţiunea II B. Finanţarea programului naţional şi a subprogramelor de sănătate cu scop curativ din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, responsabilităţi în monitorizarea şi controlul acestora 1.1 Programul finanţat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor cu afecţiuni cu risc crescut. 1.2 Structura subprogramelor finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sumele aferente acestora, scopul, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare (fizici şi de eficienţă) şi natura cheltuielilor sunt prevăzute în anexa nr. 3. 1.3 Programul, respectiv subprogramele se derulează prin unităţi sanitare nominalizate de ministerele în subordinea cărora funcţionează, sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice şi sunt prevăzute în anexa nr. 3. 2.1 Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea subprogramelor se utilizează pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut şi pentru asigurarea serviciilor de supleere renală (inclusiv medicamente şi/sau materiale sanitare specifice şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la/la domiciliul pacienţilor). 2.2 Lista medicamentelor specifice care se eliberează în cadrul subprogramelor este inclusă în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.841/2006. 2.3 Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulării subprogramelor se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare nominalizate. Excepţie fac medicamentele specifice nominalizate prin ordinul ministrului sănătăţii publice privind aprobarea preţurilor de decontare (medicamente specifice oncologice, insuline şi medicamentele pentru starea posttransplant), precum şi medicamentele antidiabetice orale, pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în subprogramele - Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat şi Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant, pentru care medicamentele se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 2.4 Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate estimează numărul de bolnavi care urmează să fie beneficiari ai fiecărui subprogram, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice (pe baza numărului de bolnavi eligibili, tendinţei morbidităţii specifice, listelor de aşteptare) şi nivelul sumelor aprobate pentru derularea subprogramelor naţionale cu scop curativ. 3. Unităţile sanitare nominalizate de Ministerul Sănătăţii Publice să deruleze subprograme raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport de hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi transmise acestora. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor 4.1 Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor pentru care achiziţia acestora nu se realizează prin licitaţie la nivel naţional şi a serviciilor medicale de supleere renală furnizate în unităţile publice de dializă se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie. 4.2 Casele de asigurări de sănătate răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor aprobate pentru derularea subprogramelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 4.3 Casele de asigurări de sănătate răspund de evaluarea, monitorizarea şi controlul derulării subprogramelor pe baza indicatorilor raportaţi de unităţile sanitare prin care se derulează subprogramele. 4.4 Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, utilizarea sumelor contractate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor prevăzute la pct. 3. 4.5 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite trimestrial Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate un raport privind derularea Programului naţional cu scop curativ, respectiv a subprogramelor finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 4.6 Raportul prevăzut la pct. 4.5 va conţine situaţia centralizată a indicatorilor fizici şi de eficienţă pentru fiecare subprogram de sănătate. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor 5.1 Achiziţia, în condiţiile legii, a unor medicamente şi/sau materiale sanitare specifice ce se acordă în spital şi în ambulatoriu se efectuează prin licitaţie la nivel naţional, pentru următoarele subprograme:
a)Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală); ...
b)Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză, cu excepţia materialelor sanitare specifice pentru care se aplică prevederile de la pct. 5.2; ...
c)Tratamentul de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţă renală cronică (medicamente şi materiale sanitare). ... 5.2 Pentru subprogramele pentru care nu se organizează licitaţie la nivel naţional, achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează subprogramele respective. 5.3 Procedura de achiziţie publică prin licitaţie la nivel naţional se organizează de Ministerul Sănătăţii Publice împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 5.4 Până la finalizarea licitaţiei la nivel naţional, în anul 2007, respectiv încheierea contractelor cu furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice desemnaţi câştigători ai licitaţiei la nivel naţional, aprovizionarea cu medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, pentru subprogramele menţionate la pct. 5.1, se efectuează prin acte adiţionale la contractele derulate în anul 2006. Medicamentele pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat cu antidiabetice de tipul insulinelor, al bolnavilor oncologici şi pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis la preţ de decontare stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii publice privind aprobarea preţului de decontare al acestora. 5.5.1 Medicamentele utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul specific al bolnavilor pe perioada spitalizării, cuprinşi în subprogramele: Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice şi Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat, medicamente care se eliberează şi prin farmacii cu circuit deschis, se achiziţionează de către unităţile sanitare cu paturi la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice; pentru restul medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cuprinşi în aceste subprograme, achiziţia se face de către unităţile sanitare, în condiţiile legii. 5.5.2 Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul specific din cadrul subprogramelor menţionate la pct. 5.5.1, pe perioada internării, se realizează de către unităţile sanitare care derulează aceste subprograme începând cu 1 mai 2007. 5.5.3 Pentru luna aprilie 2007 medicamentele specifice pentru tratamentul bolnavilor internaţi cuprinşi în subprogramele: Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice şi Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se asigură de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe baza actelor adiţionale la contractele derulate în anul 2006 în condiţiile pct. 5.5.1. 5.6 Pentru subprogramele pentru care nu se organizează licitaţie la nivel naţional, medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze subprogramele respective sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări, după caz. 5.7 Pentru subprogramul Tratamentul de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţă renală cronică, derulat prin unităţile publice de dializă, serviciile de supleere renală (cu excepţia medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice) se realizează în baza contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu unităţile publice de dializă prin care se derulează subprogramul şi cu unităţile specializate prin care se asigură transportul nemedicalizat al unor categorii de bolnavi, conform prevederilor din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.842/2006, şi Normelor metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1781/CV/558/2006. Serviciile de supleere renală (inclusiv medicamente, materiale sanitare specifice şi transport) acordate în centrele-pilot se realizează în baza contractelor încheiate între acestea şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 236/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prezentului ordin. 5.8 Distribuţia la nivelul unităţilor sanitare a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, aferente subprogramelor de sănătate prevăzute la pct. 5.1, se face pe baza contractelor încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice declaraţi câştigători la licitaţiile naţionale, până la finalizarea licitaţiilor pentru anul 2007. După finalizarea acestor licitaţii, distribuţia se va realiza pe baza contractelor încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice declaraţi câştigători la licitaţiile naţionale din 2007. 6.1 Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea subprogramelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea fundamentată a direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 6.2 În vederea derulării în bune condiţii a subprogramelor naţionale de sănătate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. 7. Condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot, se aprobă prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Finanţarea subprogramelor 8.1 În anul 2007, Programul naţional cu scop curativ este finanţat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, precum şi din transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii Publice şi venituri proprii ale acestuia către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în vederea realizării scopului şi obiectivelor. 8.2
a)Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programului/subprogramelor se utilizează pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice tratamentului unor boli cronice cu risc crescut şi asigurarea serviciilor de supleere renală.
b)Sumele aferente subprogramelor pentru care achiziţia de medicamente şi materiale sanitare specifice nu se efectuează prin licitaţie la nivel naţional sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează subprogramele. Contractele se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 3A, cu excepţia contractului pentru serviciile de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţă renală cronică trataţi în unităţi sanitare publice şi a contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1781/CV558/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ...
c)Sumele aferente derulării contractelor de achiziţii publice ca urmare a licitaţiei la nivel naţional, încheiate şi derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate, după caz, cu furnizorii desemnaţi câştigători ai licitaţiilor, precum şi cele aferente subprogramelor pentru care nu se organizează astfel de licitaţii sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 "Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 "Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 "Servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală" în cadrul bugetului aprobat. ...
d)Sumele alocate pentru subprogramele pentru care nu se organizează licitaţie la nivel naţional, precum şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, achiziţionate la nivel naţional, sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi respectiv ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. ...
e)Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis. ... 8.3
a)Medicamentele şi materialele sanitare specifice ce se acordă în ambulatoriu în cadrul subprogramelor: Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere (profesională şi verticală), Tratamentul bolnavilor cu tuberculoza, Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroză multiplă, Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie, Tratamentul bolnavilor cu osteoporoza şi tratamentul bolnavilor cu guşă datorată carenţei de iod şi proliferării maligne, Tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză - adulţi se asigură prin farmaciile din cadrul unităţilor nominalizate prin care se derulează subprogramul respectiv.
b)Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare menţionate la lit.
a)se face pe bază de reţetă medicală şi/sau condică de medicamente, după caz. ... 8.4
a)Unităţile sanitare prin care se derulează subprograme în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, până la data de 15 a lunii următoare, rapoarte pentru luna precedentă, conform machetelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precum şi sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, şi cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs.
b)Casele de asigurări de sănătate vor analiza situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprovizionate pentru luna curentă în cadrul subprogramelor. ...
c)Neprezentarea documentelor prevăzute la lit.
a)de către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor. ... 8.5. Unităţile sanitare prin care se derulează subprograme prezentate la pct. 5.1 pentru care achiziţia medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice se realizează prin licitaţie la nivel naţional urmează procedura cuprinsă în Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 671/253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare realizării programului, respectiv subprogramelor naţionale cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Modalitatea de prescriere şi eliberare a medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice privind aprobarea preţului de decontare. 9.1.1 Pentru subprogramul Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat tratamentul cu insulină se iniţiază de către medicul specialist diabetolog a medicului cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. 9.1.2 Analogii de insulină eliberaţi la preţ de decontare, precum şi tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de referinţă, se aprobă de către Unitatea judeţeană de implementare a programului, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3B, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet. Referatul se completează în doua exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unităţii judeţene de implementare a programului. În termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. În termen de două zile se comunică un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor. 9.1.3 Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, pen-uri şi ace), precum şi întrunirea pacientului care îşi administrează insulina se face de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat care va efectua tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau pen-ului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.). Informarea şi instruirea pacienţilor se va face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit, care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură. 9.2 Pentru subprogramul Tratamentul stării posttransplant în ambulator a pacienţilor cu transplant, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180 de zile. În situaţia în care valoarea totală a prescripţiei medicale este mai mare de 3000 lei, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se face numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de două zile acestea comunică un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie, şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toata perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor. 9.3.1 Pentru subprogramul Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, tratamentul în ambulatoriu se iniţiază de către medicul oncolog. 9.3.2 Prescrierea medicamentelor oncologice se face după cum urmează:
a)Pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM FLUDARABINUM, RITUXIMABUM - iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea Comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar pentru următoarele DCI-uri:, ACIDUM CLODRONICUM tb, ACIDUM IBANDRONICUM tb, TEMOZOLOMIDUM, TRIPTORELINUM, IDARUBICINUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate unde este în evidenţă pacientul. Referatul de aprobare se completează în două exemplare. În termen de două zile de la aprobare, comisia comunică un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Pentru medicamentele oncologice care se eliberează în ambulatoriu, celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. ...
b)În cazul prescrierii medicamentelor oncologice în ambulatoriu, pe baza referatului aprobat, medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, precum şi a aprobării acordate de comisie, şi o înmânează asiguratului împreună cu referatul. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor. ... Responsabilităţile specifice în derularea subprogramelor 10.1 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, şi casele de asigurări de sănătate, prin structurile cu atribuţii echivalente, au următoarele responsabilităţi:
a)răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea subprogramelor; ...
b)realizează monitorizarea derulării subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi; ...
c)raportează Ministerului Sănătăţii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. ...
d)trimestrial întocmesc un raport cu indicatorii realizaţi. ... 10.2 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate colaborează cu comisiile de experţi, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru elaborarea protocoalelor de practică utilizate ca bază în vederea decontării, pentru implementarea acestora de către comisiile de la nivel naţional şi al caselor de asigurări de sănătate (evaluarea dosarelor pacienţilor, stabilirea pacienţilor eligibili şi propunerea iniţierii/continuării aprobării tratamentului cu unele medicamente). 10.3 Casele de asigurări de sănătate, pentru medicamentele care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis (antidiabetice de tipul insulinelor, antidiabetice orale, oncologice specifice şi medicamente specifice necesare tratamentului stării posttransplant), au următoarele responsabilităţi:
a)analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmacii, în vederea decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurări de sănătate; ...
b)evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate; ...
c)monitorizează consumul total de medicamente eliberate în ambulatoriu, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi. ... 10.4 Unităţile sanitare prin care se derulează subprograme, prin medicii coordonatori, au următoarele responsabilităţi:
a)răspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate; ...
b)dispun măsurile necesare în vederea asigurării realizării obiectivelor subprogramului; ...
c)răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul subprogramelor de sănătate; ...
d)răspund de raportarea corectă şi la timp a datelor către casele de asigurări de sănătate; ...
e)răspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate; ...
f)răspund de gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat cât şi în execuţie. ... 10.5 Farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice antidiabetice (insuline şi antidiabetice orale), oncologice şi pentru tratamentul stării posttrasplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevăzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Actele adiţionale se adaptează corespunzător modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.781/CV558/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prezentului ordin. Evaluarea şi monitorizarea subprogramelor 11.1
a)Evaluarea şi monitorizarea subprogramelor se realizează pe baza indicatorilor specifici de monitorizare prevăzuţi în anexa nr. 3.
b)Indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renală (inclusiv medicamentele şi materialele sanitare specifice şi transportul nemedicalizat al bolnavilor hemodializaţi la/de la domiciliu), corespunzătoare subprogramelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se transmit caselor de asigurări de sănătate şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea analizei acestora de către unităţile sanitare prin care se derulează subprogramele. ...
c)Indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui subprogram, iar pentru serviciile de supleere renală, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renală (inclusiv medicamente şi materiale sanitare şi transportul nemedicalizat al bolnavilor hemodializaţi la/de la domiciliu) şi numărul de bolnavi dializaţi. ...
d)Unităţile sanitare care derulează subprograme transmit caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, cuprinzând numărul de bolnavi trataţi şi valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice utilizate în tratamentul acestora, precum şi, după caz, valoarea serviciilor de supleere renală. ...
e)Unităţile sanitare care derulează subprograme au obligaţia de a organiza evidenţa bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul subprogramelor, precum şi de servicii de supleere renală, după caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor. Această evidenţă, realizată cu ajutorul aplicaţiei informatice WinPNS pusă la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va fi trimisă caselor de asigurări de sănătate lunar, până la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea. ...
f)Casele de asigurări de sănătate transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, până la data de 20 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare subprogram de sănătate, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează subprograme, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă. ... 11.2. Trimestrial şi anual, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, şi casele de asigurări de sănătate, prin structurile cu atribuţii echivalente, realizează evaluarea derulării subprogramelor prin analiza comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi. Controlul derulării subprogramelor 12.1. Controlul indicatorilor din subprogramele de sănătate va urmări, în principal, următoarele obiective:
a)încadrarea în bugetul aprobat, precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în subprogramul respectiv; ...
b)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea subprogramelor de sănătate; ...
c)realitatea indicatorilor raportaţi; ...
d)acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; ...
e)eventuale disfuncţionalităţi în derularea subprogramelor. ... 12.2. În urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca în termen de 30 de zile să se stabilească rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Pentru anul 2007, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2008. Anexa 2 PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE, SUBPROGRAMELE DE SĂNĂTATE finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii, gestionate de Ministerul Sănătăţii Publice, obiectivele şi activităţile aferente, indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultate 1. PROGRAM NAŢIONAL DE PROFILAXIE 1.1 Subprogramul de sănătate publică Coordonarea de specialitate a subprogramului: Autoritatea de Sănătate Publică Scopul subprogramului: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea calităţii serviciilor preventive şi instituirea măsurilor pentru combaterea bolilor transmisibile Obiective: 1. Realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare 2. Prevenirea şi supravegherea HIV, TB, ITS şi a altor boli transmisibile 3. Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale 4. Prevenirea îmbolnăvirilor prin monitorizarea factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă 5. Promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos 6. Hematologie şi securitate transfuzională 7. Controlul tutunului prin încurajarea renunţării la fumat Coordonarea tehnică pe obiective: Obiectiv 1. Institutele de Sănătate Publică - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara pentru judeţele arondate fiecărui institut, responsabil Centrul pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, în calitate de manager al programului Obiectiv 2. Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" pentru HIV, Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" pentru TB, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti pentru ITS şi alte boli transmisibile Obiectiv 3 şi 4 Institutul de Sănătate Publică Bucureşti Obiectiv 5. Centrul de Sănătate Publică Sibiu Obiectiv 6. Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti Obiectiv 7. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" OBIECTIV 1.: Realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare Obiectiv specific: Asigurarea profilaxiei populaţiei generale împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare Activităţi: 1. Achiziţionarea vaccinurilor şi a materialelor sanitare necesare administrării acestora; 2. Depozitarea, transportul şi distribuţia vaccinurilor la nivel local; 3. Realizarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări; 4. Participarea la Săptămâna Europeana a Imunizărilor stabilită de OMS - Aprilie 2007 5. Monitorizarea programului 6. Identificarea comunităţilor cu acces dificil la serviciile de sănătate şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea; 7. Realizarea de studii de prevalenţă/imunogenitate/eficienţă vaccinală; 8. Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI); 9. Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinale; 10. Administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă; 11. Instruirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor; 12. Înnoirea lanţului de frig de la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Activităţi desfăşurate de Institutele de Sănătate Publică -Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: 1. Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile coordonează tehnic şi metodologic, monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de autorităţile de sănătate publică judeţene şi transmite rapoarte lunar, trimestrial şi anual către ASP-MSP 2. ISP regionale - Bucureşti, Cluj, Iaşi - coordonează tehnic şi metodologic activităţile autorităţilor de sănătate publică judeţene din teritoriul arondat; 3. Fundamentarea ştiinţifică, în colaborare cu Comisia de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii Publice, a introducerii de noi vaccinuri prin derularea de studii la nivel regional sau naţional; 4. Realizarea de sesiuni de instruire a personalului medical din judeţele arondate în domeniul de competenţă 5. Raportarea către Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile a indicatorilor lunari, trimestriali şi anuali, sinteza indicatorilor de la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene din teritoriul arondat; 6. Efectuarea de propuneri de îmbunătăţire a desfăşurării activităţilor intervenţiei. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare:
a)Indicatori de rezultate - anual ... - Acoperirea vaccinală la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96
b)Indicatori fizici ... - Număr doze de vaccin achiziţionate centralizat - 8,5 milioane doze/an
c)Indicatori de eficienţă ... - Cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat: - 7,2 lei Activităţile acestei intervenţii, precum şi numărul de doze de vaccin achiziţionate au în vedere calendarul de vaccinare Calendarul de vaccinare în anul 2007 ---- Notă ... *) Numai fetele. DTP = vaccin diftero-tetano-pertussis DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani) VPO = vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI) Hep B = vaccin hepatitic B DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin Rub = vaccin rubeolic Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă. Unităţi care derulează obiectivul Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutele de Sănătate Publică - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Buget total: 62.066 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii :62.066 mii lei OBIECTIV 2: Prevenirea şi supravegherea HIV/SIDA, TB, ITS şi a altor boli transmisibile 2.1. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA Obiective specifice: 1. Monitorizarea evoluţiei infecţiei HIV/SIDA; 2. Reducerea transmiterii materno-fetale a HIV; 3. Prelungirea perioadei de viaţă prin depistarea precoce a infecţiei HIV/SIDA; 4. Limitarea transmiterii prin depistare precoce, includerea în supravegherea activă şi consiliere; 5. Estimarea prevalenţei HIV în populaţia generală şi în subpopulaţiile la risc. Activităţi: 1. Depistarea infecţiei cu transmitere verticală (mamă-făt); 2. Depistarea infecţiei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legislaţiei în vigoare; 3. Depistarea infecţiei HIV/SIDA - testare voluntară, cu consiliere pre şi posttestare; 4. Asigurarea testelor de diagnostic, eligibilitate la tratament şi monitorizarea acestuia; 5. Activităţi de consiliere pre şi posttestare (asigurarea de materiale informative, prezervative etc.); 6. Instituirea unui sistem santinelă pentru testarea gravidelor în maternităţi, a bolnavilor cu ITS în clinicile de dermato-venerologie, a bolnavilor de tuberculoză în clinicile de pneumoftiziologie. Activităţi desfăşurate de Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş: 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a centrelor regionale HIV/SIDA 2. Asigură coordonarea tehnică şi metodologică a autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a centrelor regionale HIV/SIDA 3. Raportează Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate. 4. Asigură pregătirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultate - anual ... - procentul de femei gravide testate din totalul de gravide din judeţ - creşterea cu 25% a numărului de femei gravide testate HIV în vederea asigurării profilaxiei transmiterii verticale - creşterea cu 50% a numărului activităţilor de consiliere a persoanelor testate HIV
b)Indicatori fizici - trimestrial ... - număr teste de diagnostic achiziţionate centralizat*) - număr teste de monitorizare achiziţionate centralizat*) - număr total persoane testate HIV: 250.000 - număr total de persoane monitorizate - 7200 - număr gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive) - număr persoane testate HIV din grupele de risc conform legislaţiei în vigoare: 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive) - număr persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive) - număr contacţi identificaţi la un caz confirmat cu infecţie HIV, din care număr contacţi testaţi - număr persoane consiliate: 100.000
c)Indicatori de eficienţă trimestrial ... - cost mediu/test diagnostic: 2,25*)lei ------ Notă ... *) Nu se raportează de către ASPJ. - cost mediu/persoană consiliată: 5 lei - cost mediu/persoană testată: 5 lei (nu se include costul testului) Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centre regionale HIV/SIDA către Institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş indicatorii raportaţi de către autorităţile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Buget total: 12.047 mii lei Buget de stat transferuri:700 mii lei Venituri proprii - bunuri şi servicii: 11.347 mii lei 2.2. Supravegherea şi controlul tuberculozei Obiective specifice: 1. Asigurarea unei rate de detecţie a cazurilor noi de tuberculoză de peste 70% prin controlul simptomaticilor şi a grupurilor la risc; 2. Menţinerea tendinţei de stagnare a creşterii incidenţei prin tuberculoză; 3. Obţinerea unei rate de succes terapeutic la cazurile noi înregistrate de peste 82%; 4. Instituirea unei campanii de informare educare comunicare la nivel naţional; 5. Evaluarea ponderii pacienţilor cu coinfecţie HIV/TB. Activităţi: 1. Controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoză; 2. Pregătirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 3. Chimioprofilaxia persoanelor la risc; 4. Testarea HIV a pacienţilor cu tuberculoză, cazuri noi, pentru a se putea aprecia nivelul asocierii celor două afecţiuni; 5. Verificarea asigurării controalelor de calitate interne şi externe a laboratoarelor; 6. Supravegherea epidemiologică şi controlul focarelor de tuberculoză; 7. Supervizarea derulării programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultate - anual ... - Procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi > 80% - Procentul bolnavilor depistaţi din numărul suspecţilor examinaţi: 10% - Procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90% - Procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate: > 80%.
b)Indicatori fizici - trimestrial: ... - Numărul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC înregistrat): 120.000 - Numărul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC înregistrat): 300.000 - Numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie: 70.000 - Număr intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000 - Număr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti - 150 - Număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor 16.000 - Număr activităţi de informare educare comunicare efectuate - 200
c)Indicatori de eficienţă - trimestrial: ... - Cost mediu depistare activă bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei - Cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 60 lei - Cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei - Cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu - 1.200 lei Activităţi desfăşurate de Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Marius Nasta: 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea intervenţiei; 2. Asigură coordonarea metodologică a reţelei de pneumologie; 3. Dezvoltă şi implementează metodologii noi de supraveghere în vederea eficientizării sistemului naţional; 4. Raportează Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor. Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către Institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică regionale vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Marius Nasta sinteza regională a indicatorilor pentru autorităţile de sănătate publică arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării activităţilor (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Notă: Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemnează un coordonator din cadrul Autorităţii de sănătate publică pentru supravegherea epidemiologică şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel local. Buget total: 5.020 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii: 1.562 mii lei - transferuri: 3.458 mii lei 2.3 Supravegherea şi controlul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) Obiectiv specific: Scăderea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi unităţi sanitare nominalizate 1. Testarea serologică gratuită a gravidelor în vederea depistării infecţiei luetice; 2. Consilierea gratuită a tuturor gravidelor care se prezintă la autorităţile de sănătate publică în vederea testării serologice pentru sifilis; 3. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar, la gravidele cu serologii luetice reactive obţinute în cadrul activităţilor de testare; 4. Efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou-născutul viu; 5. Instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital; 6. Asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate; 7. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru administrarea tratamentului specific antiluetic corect la contacţii de sifilis identificaţi; 8. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru administrarea tratamentului specific antiluetic corect persoanelor bolnave de sifilis care nu sunt asigurate. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultate - anual ... - Procentul de gravide testate de către ASP din totalul de gravide din judeţ; - Creşterea numărului de gravide testate serologic gratuit în cadrul autorităţilor de sănătate publică pentru sifilis; - Asigurarea diagnosticului serologic şi al tratamentului specific antiluetic la un procent de 80% din totalul persoanelor neasigurate bolnave de sifilis;
b)Indicatori fizici - trimestrial ... - Procentul de gravide testate de către ASP din totalul de gravide din judeţ - Număr gravide testate serologic gratuit pentru sifilis în laboratorul Autorităţii de sănătate publică, din care câte cu serologie reactivă - 50.000 - Număr gravide cu serologie reactivă care beneficiază de tratament corect gratuit - 2.000 - Număr cupluri (mamă - nou-născut viu cu VDRL calitativ reactiv) testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital al nou-născutului viu - 2.000 - Număr cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate - 40 - Număr cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate care beneficiază de investigaţie epidemiologică şi tratament specific corect - 40 - Număr persoane diagnosticate cu infecţie luetică şi neasigurate - 4.000 - Număr persoane diagnosticate cu infecţie luetică şi neasigurate care efectuează tratament specific corect - 3.500 - Număr contacţi de sifilis identificaţi care efectuează tratament specific corect - 30.000
c)Indicatori de eficienţă - anual ... - Cost mediu/test depistare sifilis la gravidă - 20 lei - Cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 30 lei - Cost mediu/test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital - 25 lei - Cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoană neasigurată - 25 lei - Cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată - 30 lei - Cost mediu tratament antiluetic/contact identificat - 15 lei Activităţi desfăşurate de Institutele de sănătate publică regionale: 1. Monitorizează şi evaluează la nivel regional desfăşurarea programului; 2. Asigură coordonarea metodologică a programului; 3. Raportează Institutului de sănătate publică Bucureşti indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului. Buget total: 1.000 mii lei Buget de stat - transferuri:1.000 mii lei 2.4. Supravegherea şi controlul şi altor boli transmisibile Obiectiv specific: Prevenirea şi combaterea focarelor de boli transmisibile
a)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene: ... 1. Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ISP regional); 2. Vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripală, antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică A/B, antirujeolică etc; 3. Vaccinarea diftero-tetanică a gravidelor conform reglementărilor în vigoare; 4. Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanică la intervale de 10 ani începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente; 5. Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea Institutului de sănătate publică regional, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite; 6. Instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, ancheta epidemiologică etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară şi sub coordonarea Institutului de sănătate publică regional; 7. Asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente; 8. Acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc sub coordonarea Institutului de sănătate publică regional; 9. Organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi a mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile; 10. Asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale (inundaţii, cutremure etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice; 11.Acreditarea laboratoarelor de microbiologie; 12. Participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice; 13. Participarea la sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid. NOTĂ: Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigură din fondurile alocate programului, în măsura în care acestea sunt identificate ca priorităţi de sănătate publică, iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activităţilor acestui obiectiv se achiziţionează la nivel local.
b)Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: ... 1. Îndrumare metodologică a reţelei de sănătate publică din judeţele arondate pentru instituirea măsurilor necesare, conform competenţei; 2. Supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ASP-MSP); 3. Identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală/regională; 4. Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă, inclusiv infecţia nosocomială; 5. Efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice; 6. Organizarea unor sesiuni de instruire a personalului din autorităţile de sănătate publică judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice; 7. Controlul intern şi extern de calitate pentru laboratoarele din unităţile de sănătate publică; 8. Continuarea activităţilor derulate în vederea acreditării laboratoarelor; 9. Implementarea sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid.
c)Activităţi desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": ... 1. Supravegherea microbiologică a bolilor transmisibile (viroze respiratorii, enterovirusuri etc.); 2. Supravegherea rezistenţei la antibiotice; 3. Participarea la solicitarea Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice la investigarea focarelor/epidemiilor, inclusiv infecţii nosocomiale; 4. Asigurarea diagnosticului şi/sau confirmării diagnosticului pentru bolile transmisibile la solicitarea institutelor de sănătate publică şi a autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
d)Activităţi desfăşurate de ISPB: ... 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea intervenţiei; 2. Asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile; 3. Raportează Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice cazurile de boli infecţioase, măsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune participând la realizarea acestora; 4. Raportează Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului, sesizând eventualele disfuncţionalităţi. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultat - anual ... - Scăderea cu 1% a numărului de cazuri de boli infecţioase în populaţia generală la 100.000 locuitori (cu excepţia cazurilor de TBC şi HIV/SIDA)
b)Indicatori fizici - trimestrial ... Număr activităţi de supraveghere şi control al bolilor transmisibile - 800/an
c)Indicatori de eficienţă - trimestrial ... Cost mediu/activităţi de supraveghere - 14.000 lei Buget total: 10.000 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii :10.000 mii lei Unităţi care derulează obiectivul 2 Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; Spitalul de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase nr. 1 Târgu Mureş - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; Reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii); Reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate). BUGET TOTAL OBIECTIV 2: 28.067 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii:11.562 mii lei - transferuri: 5.158 mii lei Venituri proprii: - bunuri şi servicii: 11.347 mii lei OBIECTIV 3. Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale Obiectiv specific: Depistarea şi controlul infecţiilor nosocomiale Activităţi desfăşurate de unităţile sanitare selectate: 1. Organizează sistemul de supraveghere la nivelul unităţii; 2. Depistează cazurile de infecţie nosocomială conform definiţiilor de caz din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 916/2006, pentru tipurile de infecţii selectate; 3. Recoltează probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului; 4. Completează fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială; 5. Trimite fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială, săptămânal la ASP; 6. Realizează investigaţiile de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomială la ISP teritorial şi IC, prin intermediul ASP*); ------ Notă ... *) În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice. 7. Raportează lunar la ASP judeţene indicatorii de evaluare din metodologie; 8. Raportează lunar la ASP judeţene şi numărul de cazuri de infecţii nozocomiale înregistrate în secţiile unde se organizează sistemele de supraveghere santinelă, altele decât cele raportate în sistem santinelă, precum şi numărul de externaţi din secţiile respective. - În judeţele unde se află ISP, acesta asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la I. Cantacuzino. - În celelalte judeţe laboratorul ASP judeţene asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la ISP regional şi I. Cantacuzino. Activităţi desfăşurate de ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Desemnează din compartimentul/biroul de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigură suportul tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului; 2. Instruieşte personalul medico-sanitar din unitatea sanitară cu paturi, respectiv secţiile selectate; 3. Verifică şi validează datele din fişele primite; 4. Completează şi trimite lunar la ISP regional baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 5. Asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP; 6. Asigură trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în metodologie); 7. Monitorizează şi evaluează trimestrial derularea programului în unitatea/unităţile selectată utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 8. Comunică trimestrial unităţilor sanitare santinelă rezultatele analizelor epidemiologice efectuate; 9. Instituie şi aplică măsuri de control al focarului de infecţie nosocomială după anunţarea acestuia de către unitatea în care evoluează; 10. Organizează sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unităţile sanitare; Activităţi desfăşurate de ISP regionale: 1. Verifică şi validează datele din fişele primite; 2. Completează şi trimite lunar la ISPB baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 3. Sprijină tehnic şi metodologic ASP şi/sau unităţile santinelă; 4. Monitorizează şi evaluează trimestrial la nivel regional derularea programului utilizând Indicatorii de evaluare din metodologie; 5. Comunică trimestrial la ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional; 6. Asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj); 7. Asigură identificarea şi caracterizarea preliminară a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinelă; 8. ISP regional colaborează cu INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţă şi asigură trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completă şi realizarea băncii de izolate la nivel naţional. Activităţi desfăşurate de ISPB: 1. Monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 2. Raportează trimestrial Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice indicatorii realizaţi de fiecare unitate inclusă în subprogram; 3. Asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, către autorităţile de sănătate publică judeţene, institutele de sănătate publică şi Autoritatea de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare:
a)Indicatori fizici: ... - Nr. cazuri IN depistate - 5.000 - Nr. cazuri IN investigate cu laboratorul - 5.000 - Nr. cazuri IN depistate şi investigate, altele decât cele din sistemul santinelă - 5.000
b)Indicatori de eficienţă: ... - Cost mediu/acţiunea de depistare a unui caz IN - 500 lei - Cost mediu/acţiunea de investigare cu laboratorul a unui caz IN - 700 lei - Cost mediu/acţiunea de depistare şi investigare a altor tipuri de IN decât cele raportate în sistem santinelă - 300 lei
c)Indicatori de rezultat: ... Incidenţa anuală a IN la 100 pacienţi externaţi, pe secţii - 5% NOTĂ: Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, ortopedie, arşi, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie, neurologie, urologie). Raportarea trimestrială, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfăşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unităţile sanitare cu paturi de la nivel naţional. Toate unităţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006. În cazul în care în judeţul în care funcţionează unitatea sanitară din sistemul santinelă nu există capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recoltează şi se introduc direct în sisteme de transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct la Laboratorul de referinţă pentru anaerobi din INCDIM Cantacuzino. Indicatorii programului vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la ISPB indicatorii transmişi de către autorităţile arondate împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire) ISPB va transmite la Autoritatea de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice indicatorii realizaţi. Buget total: 3.500 mii lei Buget de stat - transferuri: 3.500 mii lei Unităţi care derulează obiectivul Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutele de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara; Spitalul Municipal "Sf. Sofia" Sebeş, jud. Alba - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Arad - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Dr. Salvator Vuia" Arad - nosocomiale; Spitalul Judeţean Piteşti, Argeş - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie Oradea - nosocomiale; Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud - nosocomiale; Spitalul Judeţean Bacău - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie Botoşani - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie Braşov - nosocomiale; Spitalul Judeţean Braşov - nosocomiale; Spitalul obstetrică-ginecologie Brăila - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila - nosocomiale; Spitalul Judeţean Buzău - nosocomiale; Spitalul Judeţean Călăraşi - nosocomiale; Spitalul Judeţean Reşiţa - nosocomiale; Spitalul Clinic de adulţi Cluj - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Cluj - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova - nosocomiale; Spitalul Judeţean Târgovişte - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie "Buna Vestire" Galaţi - nosocomiale; Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" Galaţi - nosocomiale; Spitalul Judeţean Giurgiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Târgu Jiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Deva - nosocomiale; Spitalul de Urgenţă Petroşani - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Elena Doamna" Iaşi - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare - nosocomiale; Spitalul Judeţean Drobeta-Turnu Severin - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş - nosocomiale; Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ - nosocomiale; Spitalul Judeţean Slatina - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie Ploieşti - nosocomiale; Spitalul Judeţean Satu Mare - nosocomiale; Spitalul Judeţean Zalău - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Suceava - nosocomiale; Spitalul Judeţean Alexandria - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - nosocomiale; Spitalul Judeţean Tulcea - nosocomiale; Spitalul de obstetrică-ginecologie Râmnicu Vâlcea - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui - nosocomiale; Spitalul Judeţean Focşani - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie Filantropia Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetrică-ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - nosocomiale; Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Urgenţe pentru copii Grigore Alexandrescu Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de chirurgie plastică reparatorie şi arsuri Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Judeţean Sfinţii Constantin şi Elena Bucureşti (ASP Ilfov) - nosocomiale; Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - nosocomiale; Institutul de Boli Cerebrovasculare "Prof. Dr. Vlad Voiculescu" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş", Bucureşti nosocomiale. Obiectiv. 4 Prevenirea îmbolnăvirilor prin monitorizarea factorilor determinanţi din mediu de viaţă şi muncă 4.1 Obiectiv specific: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă Activităţi derulate la nivelul Autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Implementarea sistemului calităţii şi acreditarea laboratoarelor; 2. Supravegherea sănătăţii în relaţia cu calitatea apei potabile; 3. Supravegherea epidemiilor hidrice; 4. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână; 5. Supravegherea sănătăţii în relaţie cu calitatea apei de îmbăiere; 6. Supravegherea calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu aceasta; 7. Inspecţia produselor cosmetice; 8. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide; 9. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentului; 10. Monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiaţii ionizante; 11. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil; 12. Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnostică; 13. Monitorizarea şi inspecţia modului de gestionare a deşeurilor medicale; 14. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluării sonore urbane; 15. Instruire şi formare profesională; 16. Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu; 17. Acţiuni de inspecţie din domeniul bunei practici de laborator; 18. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale. 4.2 Obiectiv specific: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesională; 2. Monitorizarea calităţii nutritive şi a contaminării microbiologice a alimentelor de origine animală şi nonanimală; 3. Monitorizarea şi inspecţia materialelor în contact cu alimentul; 4. Monitorizarea şi inspecţia aditivilor alimentari; 5. Monitorizarea şi inspecţia substanţelor aromatizante; 6. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii; 7. Monitorizarea şi inspecţia suplimentelor alimentare; 8. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor cu destinaţie nutriţională specială; 9. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru evaluarea contaminării chimice indicatorii - GEMS FOOD; 10. Monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodată pentru consumul uman; 11. Monitorizarea toxiinfecţiilor alimentare; 12. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic; 13. Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei; 14. Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului; 15. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale; 16. Elaborarea Strategiei naţionale de fortifiere a făinii. 4.3 Obiectiv specific : Evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţă şi activitate Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesională; 2. Monitorizarea şi inspecţia condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii; 3. Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare; 4. Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc); 5. Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor; 6. Monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor; 7. Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivităţile de copii şi tineri; 8. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale; 9. Asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale sanitare, formulare medicale, consumabile necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale şcolare/studenţeşti; 10. Colectarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor provenite din activităţi medicale. 4.4 Obiectiv specific: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesională; 2. Evaluarea factorilor de risc ocupaţionali; 3. Cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale; 4. Acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional; 5. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională; 6. Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii; 7. Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale. Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale şi Centrul de sănătate publică Târgu Mureş: 1. Elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pe domenii specifice; 2. Instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei; 3. Coordonarea metodologică a activităţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoartelor naţionale; 4. Controlul implementării metodologiilor în teritoriul arondat; 5. Valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale; 6. Acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale; 7. Efectuarea de studii şi cercetări în domeniul stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă şi de muncă; 8. Monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeană; 9. Instruire de specialitate şi formare profesională; 10. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific; 11. Achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori fizici: ... - Număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate - 1.000 - Număr de acţiuni de inspecţie - 200.000
b)Indicatori de eficienţă: ... - Cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate -1.000 lei - Cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 lei Indicatorii vor fi raportaţi de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti la institutele şi centrele de sănătate publică, care după centralizare şi evaluare le transmit la autoritatea de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării intervenţiei (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Buget total:11.903 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii: 6.903 mii lei - transferuri: 5.000 mii lei Unităţi care derulează obiectivul - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; - institute şi centre de sănătate publică; - dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicină generală şi stomatologie. Obiectiv 5. Promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos 5.1. Obiectiv specific: Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sănătăţii prin metode de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate Activităţi: Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanţă cu problemele de sănătate publică identificate la nivel naţional şi local şi în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Calendarul Sănătăţii), precum şi de alte activităţi specifice de promovare a sănătăţii, după cum urmează: 1. Armonizare legislativă în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate; 2. Campanie IEC pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei*); 3. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţională a Sănătăţii*); 4. Campanie IEC pentru Ziua Mondială Fără Tutun*); 5. Campanie IEC pentru Ziua Internaţională împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit*); 6. Campanie IEC pentru Ziua Naţională Fără Tutun*); 7. Campanie IEC pentru Ziua Mondială AntiSIDA*); 8. Campanie IEC pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos*); ------ Notă ... *) Desfăşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile este obligatorie. 9. Campanie de educare şi informare a populaţiei privind pandemia de gripă şi gripă aviară. 10. Formare şi educaţie continuă pentru personalul care desfăşoară activităţi de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate (personalul din reţeaua naţională de promovare a sănătăţii, medici, psihologi, asistenţi sociali sau medicali, cadre didactice, consilieri şcolari etc.), cursuri de formare de formatori etc. 11. Formarea mediatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educaţie pentru sănătate dezvoltate în cadrul diferitelor comunităţi; 12. Desfăşurarea de programe de promovarea sănătăţii cu parteneri externi; 14. Evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi comportamente nefavorabile sănătăţii populaţiei (fumat, alcool, droguri, alimentaţie, etc); Activităţile prevăzute la punctele 1-9 vor fi coordonate în mod direct de Autoritatea de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii Publice. Nu intră în sarcina autorităţilor de sănătate publică judeţene. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori fizici: ... - Număr de campanii de informare, educare şi comunicare (IEC) - 300 - Număr total de alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii - 250
b)Indicatori de eficienţă - semestrial - cost mediu/campanie IEC - 7.100 lei ... - cost mediu/acţiuni specifice de promovarea sănătăţii - 2.500 lei 5.2 Obiectiv specific: Scăderea prevalenţei afecţiunilor oro-dentare şi a tulburărilor cranio-mandibulare (TCM) Activităţi: 1. Profilaxia cariei dentare prin clătiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori fizici: ... - Număr total persoane tratate - 20.000 (judeţul Iaşi - 8.000, judeţul Constanţa - 12.000) - Număr studii naţionale privind prevalenţa cariei dentare şi a TCM la grupele de vârstă cu risc - 1 (raportare anuală)
b)Indicatori de eficienţă: ... - Cost mediu/trusă pentru clătire orală, achiziţionate - 6 lei (raportare trimestrială) - Cost mediu/trusă pentru clătire orală, distribuite - 6,2 lei (raportare trimestrială) Indicatorii vor fi raportaţi atât de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cât şi de către institutele regionale şi Centrul de sănătate publică Târgu Mureş la Centrul de sănătate publică Sibiu, trimestrial şi anual, împreună cu rapoartele privind campaniile de informare, educare, comunicare desfăşurate şi rezultatele studiilor, efectuate în rândul populaţiei generale. Centrul de sănătate publică Sibiu va înainta aceste rapoarte Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice. Buget total: 3.055 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii: 2.655 mii lei - transferuri: 400 mii lei Unităţi care derulează obiectivul: - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/birourile de promovare a sănătăţii şi programe de educaţie pentru sănătate; - Institutul de Sănătate Publică Bucureşti; - Institutul de Sănătate Publică Timiş; - Institutul de Sănătate Publică Iaşi; - Institutul de Sănătate Publică ClujNapoca; - Centrul de Sănătate Publică Sibiu; - Centrul de Sănătate Publică Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facială; - Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; - Spitalul Universitar de Stomatologie "Dan Teodorescu" Bucureşti; - Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti. Obiectiv 6. Hematologie şi securitate transfuzională Obiective specifice: 1. Asigurarea unei securităţi transfuzionale maxime; 2. Realizarea autosuficienţei în sânge, produse derivate labile şi stabile de sânge. Activităţi: 1. Colectarea de sânge şi componente sanguine; 2. Controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui; 3. Stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; 4. Promovarea donării benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi; 5. Asigurarea tichetelor de masa pentru donatori. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultate - anual ... Creşterea numărului de donări de sânge - 3%
b)Indicatori fizici - trimestrial ... Număr donări/unităţi recoltate şi testate pe an 450.000 donări
c)Indicatori de eficienţă - trimestrial ... Cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată - 135 lei Indicatorii se vor centraliza şi evalua de către INH şi vor fi raportaţi la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Buget total: 51.028 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii: 51.028 mii lei Unităţi care derulează obiectivul Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti Obiectivul 7. Controlul tutunului prin încurajarea renunţării la fumat 7.1 Obiectiv specific: Prevenirea consumului de tutun Activităţi: 1. realizarea de materiale educaţionale pentru acţiunile de informare, educaţie şi comunicare ce au ca scop conştientizarea efectelor fumatului pasiv şi activ; 2. organizarea de acţiuni ce au ca scop informarea şi educarea copiilor şi adolescenţilor cu privire la efectele fumatului activ şi pasiv; 3. organizarea de acţiuni ce au ca scop mediatizarea prevederilor legale privind restricţionarea fumatului în spaţiile publice închise; 4. instruirea în domeniul controlului tutunului a personalului medical implicat în comunicarea cu copiii şi tinerii; 5. organizarea de concursuri pentru copii şi adolescenţi, având ca scop descurajarea consumului de tutun; 6. evaluarea programului şi a impactului diverselor măsuri pentru controlul tutunului. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultat: ... - Număr tipuri de materiale educaţionale destinate comunicării cu copiii şi tinerii în domeniul consumului de tutun: 25 - Număr total de acţiuni: 3 acţiuni/lună/judeţ - Număr total de şcoli în care sau desfăşurat acţiuni: 30 unităţi de învăţământ/judeţ - Număr total de persoane instruite: 150 - Studii de evaluare: 3 7.2. Obiectiv specific: Încurajarea renunţării la fumat Activităţi: 1. informare despre metodele de renunţare la consumul de tutun, folosind linia telefonică gratuită ("Tel Verde - 08008STOP FUMAT") 2. terapie în vederea renunţării la fumat 3. acţiuni de promovare a adresabilităţii la medic pentru renunţarea la fumat Indicatori de evaluare şi termenul de raportare
a)Indicatori de rezultat: ... - Număr total de persoane care au beneficiat de asistenţă medicală în vederea renunţării la fumat: 2.000 - Număr total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos pentru renunţarea la fumat: 1.000 - Număr total de persoane care au renunţat la fumat: 350 - Număr total de acţiuni specifice pentru încurajarea renunţării la fumat: 5
b)Indicatori de eficienţă: ... Cost/persoană asistată medical pentru a renunţa la fumat: 220 lei Cost aferent evaluării programului: 10.000 lei Indicatorii vor fi raportaţi Institutului de Pneumoftiziologie " Prof. Dr. Marius Nasta" Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, iar acesta va raporta Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice Buget total: 943 mii lei Buget de stat: - transferuri: 443 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 500 mii lei Unităţi care derulează obiectivul Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "V. Babeş" Timişoara - clinica de pneumoftiziologie 1.2. Subprogramul privind bolile netransmisibile Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate Scopul subprogramului: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin creşterea calităţii serviciilor şi instituirea măsurilor pentru combaterea bolilor netransmisibile Obiective: 1. Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare 2. Prevenirea şi controlul în patologia oncologică 3. Prevenirea şi diagnosticarea precoce în bolile neurologice 4. Prevenţie în patologia endocrină 5. Reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească 6. Tratamentul bolilor cardiovasculare, hemofiliei şi talasemiei OBIECTIV 1: Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare Obiective specifice: 1. Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare 2. Identificarea şi combaterea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate) 3. Înregistrarea şi monitorizarea pacienţilor care au efectuat proceduri de cardiologie intervenţională şi by-pass aortocoronarian Activităţi 1. Informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare 2. Managementul Registrului naţional de cardiologie intervenţională şi al Registrului naţional de by-pass aortocoronarian 3. Screening pentru identificarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate) 4. Educaţie a pacienţilor cu factori de risc, corectarea factorilor de risc modificabili (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate), instituirea unui stil de viaţă sănătos 5. Evaluarea riscului cardiovascular la populaţia sănătoasă, prevenirea şi combaterea complicaţiilor bolilor cardiovasculare vor fi definite şi corelate cu Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţă medicală primară 6. Monitorizarea şi prevenirea complicaţiilor la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare Indicatori de evaluare
a)Indicatori de rezultat: ... - scăderea mortalităţii specifice prin cardiopatii ischemice - 150 decese/100.000 locuitori - incidenţa specifică prin boli cardiovasculare - 1% - scăderea mortalităţii specifice prin boli cardiovasculare - 675/100.000 locuitori
b)Indicatori fizici: ... - număr de pacienţi investigaţi pentru boli cardiovasculare - 200.000
c)Indicatori de eficienţă: ... - cost Registrul naţional de cardiologie intervenţională - 100.000 lei - cost Registrul naţional de by-pass aortocoronarian - 100.000 lei Buget total: 20.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 15.000 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 5.000 mii lei Unităţi care derulează obiectivul Unităţi sanitare cu paturi OBIECTIV 2: Prevenirea şi controlul în patologia oncologică Obiective specifice: 1. Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire ale tumorilor maligne 2. Diagnosticarea în stadii incipiente a pacienţilor cu displazii şi cancer de col uterin, glandă mamară, colo-rectal şi prostată 3. Dezvoltarea şi managementul registrului naţional de bolnavi cu tumori maligne Activităţi: 1. Informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului 2. Screening pentru cancerul de col uterin, glandă mamară, colo-rectal şi de prostată 3. Controlul calităţii diagnosticului citologic, formarea personalului de specialitate 4. Coordonarea la nivel local a programului şi managementul Registrului naţional de cancer Indicatori de evaluare
a)Indicatori de rezultat anual: ... - scăderea mortalităţii specifice - 197/100.000 de locuitori - creşterea ponderii diagnosticării precoce prin screening - cu 10%
b)Indicatori fizici: ... - număr teste screening cancer col - 130.000 - număr teste screening cancer mamar - 45.000 - număr teste hemocult pentru depistare precoce cancer colo-rectal- 20.000 - număr teste screening cancer prostată - 6.000
c)Indicatori de eficienţă: ... - cost mediu/screening cancer col - 35 lei - cost mediu/screening cancer mamar - 50 lei - cost mediu/teste hemocult pentru depistare precoce cancer colo-rectal - 30 lei - cost mediu/screening cancer prostată - 30 lei - cost mediu activităţi informare, educare, coordonare la nivel local a programului şi managementul Registrului naţional de cancer - 50.000 lei /judeţ Buget total: 12.917 mii lei Buget de stat: - transferuri - 12.917 mii lei Unităţi care derulează obiectivul - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - Institutul Clinic Fundeni - Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi - Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţi sanitare desemnate de acestea OBIECTIV 3: Prevenirea şi diagnosticarea precoce în bolile neurologice Obiective specifice: 1. Prevenirea complicaţiilor leziunilor vasculare cerebrovertebrale prin tehnici de abord endovascular (embolizări, angioplastii, aplicări de stenturi etc.) şi radiochirurgie stereotactică Gamma-Knife 2. Implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la bolnavii cu maladie Parkinson 3. Reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA 4. Continuarea Registrului naţional al bolnavilor cu patologia auzului - protezare auditivă/patologia osului Activităţi: 1. Depistarea precoce şi tratamentul minim invaziv al malformaţiilor vasculare cerebrovertebrale şi al anevrismelor arteriovenoase; 2. Proceduri de neuroradiologie intervenţională: embolizarea cu spirale detaşabile GDC a anevrismelor cerebrale, embolizarea cu microparticule a malformaţiilor vasculare cerebrale, aplicarea de stenturi pentru tratamentul leziunilor arteriale la pacienţii care din motive clinice nu pot beneficia de metodele de abord chirurgical convenţional 3. Continuarea Registrului naţional al bolnavilor cu patologia auzului - protezare auditivă/patologia osului temporal 4. Reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi proteze BAHA Indicatori de evaluare
a)Indicatori de rezultat - anual ... - prevenirea complicaţiilor hemoragice şi a decesului la pacienţii cu leziuni vasculare - recuperarea în proporţie de peste 80% a copiilor cu surditate congenitală
b)Indicatori fizici: ... - număr implanturi cohleare - 90 - număr dispozitive BAHA implantate - 35 - număr de anevrisme cerebrale embolizate - 45/an; - număr de malformaţii vasculare cerebrale embolizate - 30/an; - număr de stenturi vasculare cerebrale aplicate - 5/an; - număr de nucleoplastii - 50/an; - număr de angioplastii carotidiene - 50/an; - număr de vertebro-plastii percutane - 25/an
c)Indicatori de eficienţă: ... - cost mediu/implant cohlear - 65.000 lei - cost mediu/proteză BAHA - 12.000 lei - cost mediu/anevrism cerebral embolizat - 20.000 lei - cost mediu/malformaţie vasculară cerebrală embolizată - 7.000 lei - cost mediu/stent vascular cerebral aplicat - 13.000 lei - cost mediu/nucleoplastie - 400 lei - cost mediu/angioplastie carotidiană - 2.000 lei - cost mediu/vertebro-plastii percutane - 400 lei - cost registru - 50.000 lei Buget total: 11.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 11.000 mii lei Unităţi care derulează obiectivul: - Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotă" - Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - Spitalul Clinic Municipal Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş Spitalul Clinic "Sf. Spiridon" Iaşi Spitalul Judeţean Ilfov "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arseni" Bucureşti Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti OBIECTIV 4: Prevenţie în patologia endocrină Obiective specifice: 1. Creşterea calităţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei 2. Scăderea morbidităţii prin guşa datorată carenţei de iod şi a complicaţiilor sale Activităţi: 1. Monitorizarea persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice 2. Depistarea activă, diagnosticarea şi prevenirea complicaţiilor guşii în zonele endemice Indicatori de evaluare
a)Indicatori de rezultat - anual ... - creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activă - 1% - scăderea incidenţei complicaţiilor datorate osteoporozei - 1%
b)Indicatori fizici ... - număr persoane cu disfuncţie tiroidiană investigate - 4.737 - număr de examene screening pentru osteoporoză la femei la menopauză - 5.500
c)Indicatori de eficienţă: ... - cost mediu/investigaţie persoană cu disfuncţie tiroidiană - 95 lei - cost mediu/investigaţie pentru osteoporoză - 100 lei Buget total: 1.000.mii lei Buget de stat: - transferuri: 1.000 mii lei Unităţi care derulează programul: - Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Spitalul Judeţean Piteşti - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanta - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ - Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea - Spitalul Judeţean "Sf. Gheorghe" - Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava - Spitalul Judeţean Târgovişte - Spitalul Judeţean Târgu Jiu - Spitalul Judeţean Zalău OBIECTIV 6: Reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească Obiective specifice: 1. Creşterea calităţii serviciilor de urgenţă prin formarea continuă a personalului din cadrul serviciilor de urgenţă 2. Ameliorarea calităţii asistenţei medicale de urgenţă acordată pacienţilor şi reducerea mortalităţii şi morbidităţii 3. Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă adecvate, indiferent de zona de reşedinţă (urban sau rural) 4. Reducerea mortalităţii în cazul pacienţilor traumatizaţi aflaţi în stare critică, care necesită terapie de lungă durată în terapie intensivă 5. Creşterea capacităţii de răspuns a sistemului medical de urgenţă la nivel judeţean şi regional, prin crearea unui sistem de coordonare judeţeană/regională a asistenţei medicale de urgenţă (inclusiv transfer al datelor prin telemedicină) şi asigurarea de şanse egale pentru populaţie 6. Crearea capacităţii de răspuns medical la situaţii de urgenţă majoră (accidente colective, nucleare, biologice, chimice, dezastre naturale - cutremure, inundaţii etc.) şi crearea unui sistem eficient de colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) în aceste situaţii 7. Eficientizarea timpului maxim de ajungere la cazurile de urgenţă majoră Activităţi 1. Formarea continuă a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţă spitaliceşti şi prespitaliceşti în cadrul programului REMSSy prin:
a)cursuri de educaţie medicală continuă în medicină de urgenţă; ...
b)cursuri FAST; ...
c)cursuri de formare pentru dispeceri; ...
d)formare formatori pentru formarea personalului din cadrul UPU şi serviciilor de ambulanţă judeţene; ...
e)întâlniri ale Birourilor de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii (BAIC); ...
f)asigurarea materialelor consumabile necesare pentru desfăşurarea programului REMSSy 4; ... 2. Acţiuni de pregătire pentru intervenţie în caz de dezastre; 3. Mentenanţa dispecerate 4. Îngrijirea cazurilor critice în cadrul spitalelor regionale de urgenţă şi spitalelor judeţene de urgenţă de grad II; 5. Exerciţii, pregătirea şi intervenţiile în caz de accidente colective, calamităţi sau dezastre; 6. Activităţi cu caracter medical desfăşurate de echipajele de terapie intensivă mobilă, de salvare aeriană şi asigurarea materialelor consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă 7. Asigurare medicamente şi materiale sanitare pentru centrele de permanenţă Indicatori de evaluare:
a)Indicatori de rezultat - anual: ... - creşterea calităţii asistenţei medicale acordate pacienţilor - evaluare criterii calitate din ordin comun MS-CNAS - creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţă - creşterea nivelului de pregătire pentru intervenţii la dezastre - procent de teritoriu acoperit de telecomunicaţii - 100%
b)Indicatori fizici: ... - număr persoane formate la cursuri de educaţie medicală continuă în medicina de urgenţă REMSSy 4-800 - număr de persoane formate la cursuri de FAST-REMSSy 4-180 - număr de persoane formate la cursu

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.