PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2021

PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2021 al sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 123 bis din 5 februarie 2021 Notă ... *) Aprobat de ORDINUL nr. 103 din 25 ianuarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 123 din 5 februarie 2021. 1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management ... 1.3. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI03172.1. Geologie ... 2.2. Hidrografic ... 2.3. Pedologie ... 2.4. Clima ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI03173.1. Ecosistemele ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată3.3.1. Herpetofaună ... 3.3.2. Mamifere ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.1.1. Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale ... 4.1.1.2. Natalitate ... 4.1.1.3. Migrațiune ... 4.1.1.4. Utilități publice ... 4.1.1.5. Efective de animale ... 4.1.1.6. Date privind activitățile economice ... ... 4.1.2. Factorii interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6. Patrimoniu cultural ... 4.7. Obiective turistice ... ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina bombina ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Bombina bombina ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina bombina ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei Bombina bombina ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus6.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Spermophilus citellus ... 6.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Spermophilus citellus ... 6.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Spermophilus citellus ... 6.2.4. Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellus ... ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități ... ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ... ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ... ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1. Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni-VorniceniAnexa nr. 2. FotografiiAnexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale3.1. Harta localizării ariilor naturale protejate ... 3.2. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 3.3. Harta geologică ... 3.4. Hartă hidrografică ... 3.5. Hartă solurilor ... 3.6. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.7. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.8. Harta ecosistemelor ... 3.9. 3.9.1. Harta distribuției speciei Bombina bombina ... 3.9.2. Harta distribuției speciei Spermophilus citellus ... ... 3.10. Harta unităților administrativ teritoriale ... 3.11. Harta utilizării terenului ... 3.12. Harta juridică a terenului ... 3.13. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate ... 3.14. Harta privind perimetrul construit al localităților ... 3.15. Harta construcțiilor ... 3.16. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere ... 3.17. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate ... 3.18. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate ... 3.19. 3.19.1. Harta distribuției impacturilor presiunilor asupra speciilor ... 3.19.2. Harta distribuției impacturilor amenințărilor asupra speciilor ... ... ... ANANP - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ANP - Arie Naturală Protejată CLC - Corine Land Cover EUNIS - European University Information Systems Organization GAL - Grup de Acțiune Locală GPS - Global Positioning System: sistem de poziționare globală HD Habitat Directive: Directiva Habitate IUCN - Internațional Union for Conservation of Nature: Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii LC - Least Concern: risc minim de dispariție ONG - Organizație Non-Guvernamentală OUG - Ordonanța de Urgență a Guvernului UAT - Unitate Administrativ Teritorială VRF - Valoarea de Referință Favorabilă 1. 1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Planul de management al sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este documentul oficial cu rol de reglementare pentru Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și pentru toți factorii interesați, reprezentând un instrument de lucru pentru aceștia, pe o perioadă de 5 ani, din momentul aprobării. Situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este o arie naturală protejată, ce a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este situată în estul României, în județul Botoșani, în partea de sud a comunei Cordăreni, ocupând o suprafață de 103 ha. Situl se încadrează între paralele de 47°58'04" și 47°59'06" latitudine nordică și meridianele de 26°35'46" și 26°36'25" longitudine estică. Elementele de interes conservativ pentru care a fost desemnată arie naturală protejată sunt populațiile de Spermophilus citellus - popândăul și Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roșie. Scopul Planului de management este conservarea sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, prin practici sustenabile în raport cu interesele comunității locale. Obiectivele de management sunt: conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ; inventarierea / evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității; administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate; comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului; utilizarea durabilă a resurselor naturale; turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale. Principalele măsuri de conservare vizate sunt: îmbunătățirea calității habitatului speciei Spermophilus citellus în sit; instituirea unui regim rațional de pășunat pe suprafața sitului; combaterea eroziunii solului pe suprafața sitului; interzicerea desecării suprafețelor umede și acoperite de apă de pe suprafața sitului favorabile dezvoltării speciei Bombina bombina; crearea și întreținerea unor bălți în scopul coerenței biotopurilor; interzicerea depozitării deșeurilor de orice tip pe suprafața sitului; interzicerea dezvoltării infrastructurii, cu excepția celei de vizitare, a îmbunătățirilor funciare necesare, a adăposturilor temporare, a umbrarelor pentru animale, a surselor de apă potabilă. În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din zona sitului, ținând cont de caracteristicile tradiționale, culturale și spirituale specifice acestora, oferind o viziune pe termen lung asupra managementului conservativ al sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni. Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizată de Planul de management ● Directiva Habitate 92/43/EEC/1992 - Privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică ● Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar republicată, cu modificările și completările ulterioare ● Legea nr. 350/2001- Privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare ● Legea nr. 5/2000 - Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III -a - zone protejate, modificată și completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016 aprobată prin Legea nr. 60/2017 ● Hotărâre de Guvern nr. 1076/2004 - Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe cu modificări ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 - Privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare ● Legea nr. 407/2006 - Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 - Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 - Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare ● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 - Pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare ● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 - Privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a Horei și faunei sălbatice, pe teritoriul național ● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului - Privind conservarea păsărilor sălbatice ● Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 19/2010 - Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar ● Legea nr. 101/2011 - Privind prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 - Privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 44/2018 ● Hotărâre de Guvern nr. 1081/2013 - Privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020 ● Hotărâre de Guvern nr. 1064/2013 - Privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ● Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/2015 - Privind aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România ● Legea nr. 95/2016 - Privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice ● Hotărâre de Guvern nr. 997/2016 - Privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare și completările ulterioare ● Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 46/2016 - Privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România ● Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 - Privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate ● Legea nr. 292/2018 - Privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului ● Ordinul ministrului mediului nr. 304/2018 - Privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate Tabel nr. 1 Matricea logică a Planului de managementAria naturală protejată/ Elementele de interes conservativStarea de conservare(F/NI/NR)Presiune (P)/ Amenințare (A)(cod)Măsurile active de conservare propuseSitul ROSCI0317 Cordăreni - VorniceniSpermophilus citellusNI - Nefavorabilă- InadecvatăA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale - vaci, oiA02.03. Înlocuirea pășunii plantație tânără, cultură de lucernă A03.03. Abandonarea cosirii - vegetație înaltă, tufărișuri E0l. Zone urbanizate, habitare umanăK03.01. K03.06. Competiția L05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren - procese identificate în jumătatea estică a sitului J03.01. Ruderalizare pajiște H05.01. Gunoiul și deșeurile solideJ03.02. Reducerea conectivității de habitat1. Conservarea suprafețelor ocupate de habitatul de pajiște xerofilă, datorită existenței unor specii de plante și animale menționate în DH 92/43/EEC/1992 și în Convenția de la Berna;2. Reglementarea pășunatului pentru păstrarea bogăției floristice specifice habitatului de pajiște xerofilă: evitarea practicării intense a pășunatului, în toate anotimpurile, dar mai cu seamă pe vreme umedă; instituirea unui regim rațional de pășunare, pe parcele și cicluri de regenerare; stabilirea și urmărirea cu numărului maxim de animale ce pășunează, funcție de clasificarea pajiștii în clasele de bonitate;3. Asigurarea regenerării pajiștii doar pe cale naturală;4. Păstrare modului actual de folosință a terenurilor, cuconservarea metodelor tradiționale de pășunat și/sau cosit;5. Monitorizarea sitului astfel, limitarea impacturilor antropice și instituirea unui regim de pază adecvat;6. Evitarea extinderii terenurilor arabile în sit pentru a face loc culturilor agricole;7. Controlul speciilor colonizatoare și invazive, inclusiv a speciilor de plante lemnoase;8. Evitarea alterării habitatului speciei Spermophilus citellus prin activități turistice de tip picnic;9. Interzicerea dezvoltării infrastructurii, alta decât cea deja existentă;10. Interzicerea depozitării deșeurilor menajere ori a celor de tip zootehnic;11. Interzicerea deversării deșeurilor lichide de tip zootehnic.Bombina bombinaNI - Nefavorabilă-InadecvatăA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale - vaci, oiA02.03. Înlocuirea pășunii plantație tânără, cultură de lucerna A03.03. Abandonarea cosirii - vegetație înaltă, tufărișuriE01. Zone urbanizate, habitate umaneK03.01. K03.06. CompetițiaL05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren – procese identificate în jumătatea estică a situluiJ03.01. Ruderalizare pajișteJ03.02. Reducerea conectivității de habitatH05.01. Gunoiul și deșeurile solide1. Interzicerea desecării suprafețelor umede și acoperite de apă;2. Interzicerea depozitării gunoaielor în apropierea suprafețelor umede și acoperite de apă;3. Interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice în sit;4. Crearea și întreținerea unor bălți în scopul coerenței biotipurilor. ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management este elaborat în cadrul proiectului "Management eficient în siturile Natura 2000 ROSCI0276 Albești, ROSCI0417 Manoleasa, ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, ROSCI0234 Stânca-Ștefănești", finanțat prin programul POIM 2014-2020. Conținutul cadru al planului de management este conform Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni a presupus următoarele două etape complementare și intercorelate: evaluarea detaliată a biodiversității sitului și elaborarea propriu-zisă a Planului de management. Etapa de evaluarea biodiversității sitului, centrată pe speciile de interes comunitar, a făcut obiectul realizării unui studiu științific detaliat, care stă la baza elaborării prezentului Plan de management. Realizarea studiului științific, care a presupus deplasări în teren în vederea inventarierii, cartării, evaluării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, a permis elaborarea măsurilor de conservare și management. Factorii interesați cu privire la aplicarea măsurilor proiectate au fost consultați pe tot parcursul elaborării Planului de management. Activitățile desfășurate în laborator au vizat reunirea arealelor care găzduiesc elementele de interes conservativ, analiza și sinteza informațiilor privind efectivul populațiilor și distribuția lor spațială. Etapa de elaborare propriu-zisă a Planului de management a inclus: analiza și consultarea factorilor interesați, stabilirea scopului, a obiectivelor, măsurilor/activităților de conservare și management, precum și a resurselor financiare necesare implementării acestuia. Etapele, respectiv acțiunile elaborării propriu-zise a Planului de management, au fost următoarele:

1. a)Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare; ...
2. b)Elaborarea unui Plan de analiză și participare a factorilor interesați; ...
3. c)Elaborarea secțiunii introductive și descrierea contextului Planului de management; ...
4. d)Realizarea descrierii sitului; ...
5. e)Definirea scopului Planului de management; ...
6. f)Definirea obiectivelor Planului de management; ...
7. g)Evaluarea informației pentru fiecare obiectiv; ...
8. h)Identificarea activităților pentru fiecare obiectiv; ...
9. i)Identificarea celor mai bune opțiuni de management; ...
10. j)Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare; ...
11. k)Prescrierea acțiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucișată și adăugarea de indicatori; ...
12. l)Desemnarea priorităților, planificarea în timp și identificarea colaboratorilor cheie; Planificarea resurselor. ... ... 1.3. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni nu se suprapune peste o altă arie naturală protejată. Situl este de tipul Natura 2000 și intră în categoria siturilor de importanță comunitară. În partea de nord-nord-est a sitului, la o distanță de circa 0,5 km, se află aria protejată ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Bașcului-Podrigăi. ... 1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate Din punct de vedere administrativ situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este situat în estul României, Regiunea de Nord-Est, în județul Botoșani, în partea de sud a comunei Cordăreni. Comunele vecine sunt Vorniceni și Corlățeni. Localitățile din imediata apropiere a sitului sunt: la nord Cordăreni, la vest Slobozia, la est Vorniceni, la sud-est Davidoaia. Având în vedere limitele sale extreme, situl se încadrează între paralele de 47°58'04" și 47°59'06" latitudine nordică și meridianele de 26°35'46" și 26°36'25" longitudine estică. În cadrul acestor limite, situl ocupă o suprafață de 103 ha, cu o lungime de 1,92 km pe direcția N-S și o lățime maximă de circa 0,74 km în partea central-nordică. Perimetrul ce delimitează situl are o lungime de 4,74 km. Situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este cuprins în cadrul Podișului Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, Colinele Ibănesei. În cadrul sitului de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, altitudinea maximă este de 244 m, iar cea minimă este 129 m. Situl este acoperit într-o proporție de circa 60% de vegetație ierboasă, pășune. Tabel nr. 2 Localizarea ariei naturale protejateCodul și denumirea ariei naturale protejateSuprafața(ha)Regiunea biogeograficăJudețulLocalități(orașe, comune, sate)LocalitateSuprafața(ha)Situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni103ContinentalăBotoșaniComuna Cordăreni103 Situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni nu este traversat de rețele de transport, doar limitrof, în partea vestică este drumul comunal ce se leagă în localitatea Cordăreni de DJ298. În anexa 3.1 a Planului de management este prezentată Harta localizării ariei naturale protejate. ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate Conform Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafața sitului ROSCI03I7 Cordăreni - Vorniceni este de 103 ha. Limitele sitului în sistemul de referință STEREO 1970, se pun la dispoziție celor interesați, în format electronic, pe pagina web a Ministerului Mediului. Harta limitelor ariei naturale protejate este inclusă în Anexa 3.2 la Planul de management. Delimitarea geografică a ariei protejate ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni presupune identificarea punctelor cardinale extreme, între care se încadrează situl. Astfel, avem următoarele coordonate geografice, pentru cele 4 puncte cardinale extreme: Nord: 47°59'06.23" Nord, 26°°36'04.24" Est Vest: 47°58'45.75" Nord, 26°35'46.74" Est Sud: 47°58'04.69" Nord, 26°36'21.31" Est Est: 47°58'36.88" Nord, 26°36'25.30" Est Suprafața totală a sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni cartată prin Planul de management este de 103 ha. ... ... ... 2. 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni se extinde peste Platforma Moldovenească. Aceasta reprezintă terminația sud-vestică al Platformei Est-Europene, fiind cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României. Din punct de vedere stratigrafie Platforma Moldovenească cuprinde două mari straturi: soclul și cuvertura sedimentară. Soclul apare în zona studiată la circa -950 m la Todireni și este alcătuit din roci cuarțo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate și intruziuni granitice. În arealul sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni depozitele care aflorează sunt din perioada Neogenă, seria Miocen, etajul Sarmațian, subetajul Volhinian, ceea ce le încadrează originea în ultimul megaciclu de sedimentare marină. Grosimea straturilor Volhiniene crește progresiv dinspre partea de nord spre sud și est, asta datorându-se adâncimii diferite a mării volhiniene. Rocile caracteristice sunt marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și rar gresii oolitice, acestea reprezintă continuarea argilelor bentonice de Darabani-Mitoc, în care se găsesc cristale de gips și intercalații subțiri de bentonite, nisipuri și rudite. Caracteristicile morfologice ale relieful format pe depozite sarmațiene argiloase, precum cel al sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, sunt date de regiuni cu dealuri joase cu pante domoale separate de văi largi. Văile râurilor au o pantă redusă, ce conduc la o scurgere lentă a apei și la formarea unor cursuri de apă meandrate, cu văi mlăștinoase. Depozitele de argile corelate cu văile largi sunt favorabile creării de salbe de iazuri. Din cauza substratului format din roci impermeabile dealurile sunt adesea afectate de alunecări de teren, de mari sau mici dimensiuni, care pot destabiliza versanți întregi. Acest proces geomorfologic este activ și în cadrul sitului. În anexa 3.3 a Planului de management este prezentată Harta geologică. ... 2.2. Hidrografiea) Apele subterane Arealul studiat se suprapune peste corpul de apă subteran ROPR07 Câmpia Moldovei. Acest corp de apă este caracterizat de un substrat geologic poros permeabil, cantonat în depozitele de vârstă Volhinian superior-Basarabian inferior. Alcătuirea litologică a acestor depozite este dată de argile și marne argiloase cu intercalații de nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, gresii și mai rar gresii oolitice. Teritorial se observă variații puternice ale debitului acviferului. Acesta este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, plasat, în general, până la adâncimea de 15 m, care nu este captat decât în fântâni sătești și puțuri forate de mică adâncime, deoarece, datorită poziției sale, se află în strânsă interdependență cu apele de suprafață, fiind vulnerabil la poluare. Constituția litologică a bazinului hidrografic al râului Ibăneasa este una uniformă, fiind vorba despre depozite argilo-nisipoase și nisipo-argiloase, cu grosimi cuprinse între 1 și 3 metri. Acviferul care se formează în aceste condiții litologice are un caracter permanent și este alimentat prin scurgerile pe versanți. Adâncimea nivelului hidrostatic este de 5 m în partea de vest a sitului, iar în partea centrală și estică acesta se află la o adâncime mai mare de 5 m. ...
13. b)Rețeaua hidrografică Situl ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, este localizat în bazinul hidrografic al râului Ibăneasa, pe un afluent de dreapta al râului, Valea Porcăriei. Râul Ibăneasa face parte din bazinul hidrografic al râului Jijia, fiind cel mai important afluent, de pe partea stângă. În cadrul bazinului hidrografic Ibăneasa, situl ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, este situat în sectorul mijlociu, pe partea dreaptă a râului. Rețeaua potențială de drenaj existentă în limita sitului ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni are o lungime totală de 15,9 km. Bazinul hidrografic al râului Ibăneasa își adună apele de pe o suprafață de 189 kmp și o lungime a râului de 43 de km. Râul Ibăneasa izvorăște din Dealul Ibănești, de la o altitudine de 240 m, iar punctul de vărsare are o valoare absolută de 100 m, în dreptul localității Borzești, comuna Ungureni. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 184 m, cu o pantă medie de 3%, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,23. Densitatea rețelei hidrografice a bazinului este una redusă, fiind cuprinsă între 0 și 0,75 km/kmp. Conform Planului Județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al județului Botoșani, debitele maxime cu diferite asigurări sunt de 150 mc/s pentru asigurarea de 1%, de 85 mc/s pentru asigurarea de 5% și de 65 mc/s pentru asigurarea de 10%. Conform aceleași surse, râul Ibăneasa, în cazul producerii de inundații, poate afecta în dreptul localității Cordăreni, o suprafață de 163 ha de pășune, 57 ha de teren arabil, 59 ha de grădini și 6 gospodării. În anexa 3.4 a Planului de management este prezentată Harta hidrografică. ... ... 2.3. Pedologie La nivelul sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni se regăsesc următoarele tipuri de soluri: erodisol alcalizat, cernoziom tipic, cernoziom pseudorendzinic și cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat. Învelișul de sol din cadrul bazinului aparține într-o proporție de 96,7% clasei cernisoluri, tipul de sol cernoziom. Acest tip de sol apare în trupuri mari pe versanți, arealul fiind adesea folosit în agricultură, panta medie pe care se dezvoltă este de 5-10%, iar terenul are un aspect uniform. Materialul parental este constituit din depozite loessoide. Acest tip de sol este caracteristic terenurilor acoperite cu vegetație ierboasă ce lasă în sol o cantitate mare de materie organică ce poate fi transformată în humus. Dintre subtipurile de sol prezente, cea mai largă extindere o are cernoziomul pseudorendzinic fiind caracteristic pentru 72,8% din sit. Acest tip de sol apare sub două forme în teritoriu: cernoziom pseudorendzinic tipic și cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat. Primul tip apare sub forma unui trup compact în treimea superioară a bazinului, în partea de est, iar cel de-al doilea tip se regăsește într-un corp compact în toată treime inferioară a versantului din partea de vest. Cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat este specific pentru mai bine din jumătatea sitului - 54,2% din suprafața totală. Panta pe care s-a dezvoltat este de 15-20% și materialul parental este constituit din marne. Subtipurile de sol salinic și alcalic indică acumularea de săruri în sol și prezența carbonaților și bicarbonaților de sodiu în soluția solului. Cernoziomul pseudorendzinic apare pe 18,7% din suprafața sitului, panta pe care s-a dezvoltat este de 20-25% și materialul parental este constituit din marne. Cernoziomul tipic apare într-un poligon compact din partea centrală a sitului acoperind 23,9% din sit. Panta pe care s-a dezvoltat este de 15-20% și materialul parental este constituit din argile. Tipul de sol care are cea mai mică extindere în cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este erodisolul alcalizat, ce este specific pentru rama estică și sud-estică, apărând sub forma unei fâșii la limita sitului - 3,3% din suprafața totală. Apare în arealele afectate puternic de alunecările de teren și s-a dezvoltat pe versanții cu o pantă de 5-10%. Acest tip de sol face parte din clasa de soluri antrisoluri și în noul sistem de taxonomic a solurilor din 2012 acest tip de sol poartă denumirea de erodisol. Tipul de sol erodisol este caracterizat de eroziunea accelerată a orizontului bioacumulativ, uneori ajungându-se la eroziune orizonturilor intermediare până la materialul parental. Toate tipurile de sol din sit sunt caracterizate de procese antropice, procese pedogenetice actuale și de drenajul global. În anexa 3.5 a Planului de management este prezentată Harta solurilor. ... 2.4. Climaa) Condiții generale Fiind situat în nord-estul țării, situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est și mai puțin celor ale Europei centrale, sud-estice sau sudice. Clima ariei protejate ROSCI03I7 Cordăreni - Vorniceni este influențată de patru centri barici: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, anticiclonul siberian și ciclonul mediteranean. Principalul tip de circulație ce influențează situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este circulația vestică sau atlantică, ce cumulează 45% din totalul anual. Acest tip se realizează, în situația în care, în nordul Europei acționează un câmp de presiune coborâtă, iar în sud se instalează un câmp de presiune ridicată. Circulația se face dinspre est către vest antrenând mase de aer mai umede și răcoroase, cu frecvente pasaje noroase care generează precipitații în sezonul cald. Iarna, se instalează stări de vreme închisă, dar cu temperaturi blânde. ...
14. b)Radiația solară În cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, valorile radiației solare multianuale sunt cuprinse între 30,4 - 256,3 W/mp. Maxima se înregistrează în luna iulie - 256,3 W/mp, iar minima în luna decembrie - 30,4 W/mp. Valorile radiației solare prezintă o creștere, din sezonul rece: luna decembrie, spre sezonul cald: luna iulie. Lunile cu cele mai mari valori ale radiației solare sunt cele de la sfârșitul primăverii: mai - 237,0 W/mp și cele de la începutul și mijlocul verii: iunie - 249,5 W/mp și iulie - 256,3 W/mp. începând cu sfârșitul verii: august - 222,4 W/mp, valoarea radiației solare începe să scadă. Valorile cele mai scăzute ale radiației solare sunt la sfârșitul toamnei: noiembrie - 46,7 W/mp, începutul și mijlocul iernii: decembrie - 30,4 W/mp, ianuarie - 34,2 W/mp. Amplitudinea valorilor radiației solare multianuale este de 225,9 W/mp. ...
15. c)Temperatura aerului Temperatura aerului reprezintă parametrul fizico-geografic ce duce la stabilirea individualității din punct de vedere climatic al unei regiuni. Pe baza datelor climatice înregistrate la stația meteorologică Dorohoi, s-au extras informații privind temperatura medie lunară, temperatura medie anuală și temperatura medie multianuală. După cum bine se știe, temperatura aerului este influențată atât de latitudine cât și de altitudine, regimul termic fiind unul determinat în mare parte de caracteristicile termice ale maselor de aer. Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 8,4°C și 8,7°C. Astfel, datorită suprafeței restrânse a sitului, variațiile termice sunt foarte mici, partea vestică a sitului având o temperatură medie de peste 9°C. În anotimpul de iarnă temperaturile medii sunt negative, cele mai mici temperaturi înregistrându-se în luna ianuarie, cu o medie de -4,1°C. Începând cu anotimpul de primăvară, temperaturile încep să crească, ajungând ca în anotimpul de vară să se înregistreze maximul de temperatură, 19,2-19,9°C în luna iulie. În anotimpul de toamnă, temperaturile medii revin la valori apropiate de cele din anotimpul de primăvară, 3,3-14,8°C. În anexa 3.6 a Planului de management este prezentată Harta temperaturilor - medii multianuale. ...
16. d)Precipitațiile atmosferice Precipitațiile diferă în funcție de altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zonele joase și mai bogate în zonele mai ridicate. Regimul pluviometric variază între 526 mm/an și 609 mm/an, cu o diminuare dinspre vest spre est. Aceste diferențe ale cantităților de precipitații sunt date, atât de influențele baltice și est-europene, cât și de altitudine. Influențele baltice mai puternice în sezonul rece, fac ca precipitațiile să fie cu circa 10% mai bogate în partea nordică față de cea sudică. Lunile cu cele mai însemnate cantități de precipitații sunt lunile iunie și iulie, cu 84 mm, respectiv 85 mm. Minimele pluviometrice se înregistrează în lunile de iarna, ianuarie și februarie, cu valori cuprinse între 21,1 mm și 21,4 mm. În anexa 3.7 a Planului de management este prezentată Harta precipitațiilor - medii multianuale. ...
17. e)Umiditatea relativă Regimul multianual al umezelii relative în cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este caracterizat printr-o minimă în luna mai, la sfârșitul primăverii, cu o valoare de 69,1% și o maximă înregistrată la începutul iernii, în luna decembrie, cu o valoare de 85,6%. Valorile cele mai scăzute se înregistrează în lunile aprilie: 69,8%, mai: 69,1% și iunie: 71,4%. Valorile scăzute ale umezelii relative se prelungesc până în luna august, cu o creștere lentă până la valoarea de 72,3%. Începând cu luna septembrie, valoarea umezelii relative crește până la 85,6% în luna decembrie, după care se înregistrează din nou o scădere din luna ianuarie: 82,3%, până în luna martie: 77,0%. Amplitudinea variației multianuale a umezelii relative este de 16,4%. ...
18. f)Vânturile Vânturile la nivelul sitului ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni au o direcție dominantă nord-vest - sud-est. Vânturile predominante sunt cele de nord-vest, cu o frecvență de 26%. Viteza medie anuală a vântului are o valoare de 3,6 m/s la stația meteorologică Darabani, iar viteza media a vânturilor pe direcțiile nord-vest - sud-est depășește 3,75 m/s. ... ... ... 3. 3.1. Ecosistemele 2552 Plantații de salcâm Plantația de salcâm este prezentă în situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni. Salcâmul, Robinia pseudacacia, este considerat o specie invazivă care amenință serios vegetația nativă. În agrocenoza forestieră cu salcâm se acumulează azot în sol, datorită faptului că specia dezvoltă nodozități radiculare, fiind astfel favorizată dezvoltarea speciilor nitrofile, acestea afectând starea de conservare a vegetației native. Transpirația intensă a salcâmului secătuiește solul de apă, diminuând disponibilul de apă pentru alte plante. Din aceste motive prezența salcâmului nu este benefică în apropierea ariilor protejate sau în interiorul lor. 2311 Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofile În situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, pe o suprafață redusă, aproximativ 500 mp, există o fitocenoză de locuri umede. Specia edificatoare este stuful - Phragmites australis, dominantă în primul etaj de vegetație. Alături de această specie, în etaje inferioare, mai sunt speciile: Carex sp., Cirsium oleraceum, Scirpus sylvaticus, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lysimachia vulgaris, Filipendula ulmaria, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Mentha longifolia, Equisetum palustre. În cadrul acestei comunități apar schimbări în compoziția floristică când condițiile devin nefavorabile - secetă, cu toate că locuitorii, care folosesc ca pășune pajiștea, au amenajat un val de pământ care menține apa din izvoarele de coastă în suprafața umedă situată la baza pantei. 232 Pajiști stepice Ecosistem are graminee stepice, xerofile, din care nu lipsesc speciile: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Thymus pannonicus, Astragalus onobrychis, Potentilla arenaria, Plantago media, Teucrium chamaedrys, Euphorbia cyparissias, Galium humifusum, Asperula cynanchica, Hieracium bauhinii, Medicago falcata, Potentilla argentea, Medicago rigidula, Achillea colina. În situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, specia dominantă și edificatoare Festuca valesiaca ocupă suprafețe pe versanți cu înclinări variabile. Aceste suprafețe sunt intens pășunate, pe alocuri, cu o succesiune a vegetației spre fitocenoze din asociația Taraxaco serotinae- Bothriochloetum ischaemi. Botriochloa ischaemum devine dominantă pe suprafețe relativ mari acolo unde sunt și alunecări de teren. Grosimea stratului de plante uscate din acest ecosistem, vegetația uscată și rămasă în picioare sau cea care edifică litiera, are mai mult sau mai puțin de 2 cm. Stratul de plante uscate nu este uniform în habitat datorită alunecărilor de teren și a modului de exploatare al pășunii. În anexa 3.8 a Planului de management este prezentată Harta ecosistemelor. ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată În Formularul Standard nu sunt menționate habitate în baza cărora să fie declarată această arie protejată, dar sunt menționate specii protejate, iar existența acestora în sit este obligatoriu legată cel puțin de fragmente de habitat caracteristic, respectiv fragmente din habitatul 62CO* pentru specia Spermophilus citellus și fragmente de habitat pentru specia Bombina bombina reprezentate de zonele deschise cu bălți mici formate natural din izvoare de coastă sau în urma căderilor pluviale unde cresc specii de plante higrofile sau hidrofile. În jurul vizuinilor speciei Spermophilus citellus vegetația conține specii de stepă precum: Thymus pannonicus - cimbrișor, Astragalus onobrychis - cosaci, Potentilla arenaria - buruiana junghiului, Plantago media - pătlagină, Teucrium chamaedrys - dumbăț, Euphorbia cyparissias - laptele câinelui, Botriochloa ischaemum - iarbă bărboasă, Galium humifusun, Asperula cynanchica, Hieracium bauhinii, Medicago falcata - lucernă galbenă, Potentilla argentea - scrântitoare, Medicago rigidula, Achillea colina - codița șoricelului, Festuca valesiaca - păiușca. Înălțimea mică a plantelor și abundența lor, sub impactul pășunatului, conturează caracteristica favorabilă a vegetației pentru popândău, permițându-i să se deplaseze pentru hrănire și pentru retragere rapidă, în caz de pericol. Suprafețele pe care sunt întâlnite vizuinile sunt de forme și întinderi variate, datorită versantului vălurit, cu multe porțiuni unde umiditatea solului este variabilă. Pe aceste suprafețe, ridicările floristice arată ca dominantă specia Festuca valesiaca, ce este însoțită de specii caracteristice pentru alianța Festucion valesiacae dar și pentru subalianța Jurineo arachnoideae- Euphorbinenion nicaeensis. Calitatea fragmentelor de habitat este mult depreciată de alunecările de teren. ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. HerpetofaunăA1. Date generale ale speciei Bombina bombinaNr.Informație/AtributDescriere1Cod Specie - EUNIS11882Denumirea științificăBombina bombina - Linnaeus, 17583Denumirea popularăbuhai de baltă cu burta roșie4Descrierea specieiEste o specie de talie mică, de dimensiuni reduse având lungimea de 4-5 cm. Partea dorsală a corpului, acoperită de negi, este de culoare cafenie-cenușie, cu pete de culoare închisă, verzui sau brun-negicioase. Partea ventrală a corpului este neagră, cu pete mici albe și pete mari colorate de la portocaliu până la roșu. Pielea întregului corp conține și așa-numite glande mici, ale căror secreție irită mucoasele conjunctive - produc lăcrimare și mucoasele nazale - provoacă strănutul. Pupila este triunghiular-cordiformă.Caracteristic pentru această specie este desenul ventral, marmorat, cu pete portocalii până spre roșu pe un fond negru. Sunt de asemenea prezente pete mici albe relativ uniform distribuite. Pata viu-colorată de pe palma membrului anterior nu se continuă pe primul deget. Vârfurile degetelor sunt negre, niciodată galbene sau portocalii. Masculii prezintă calozități nupțiale pe partea internă a membrului anterior. De asemenea, masculii au saci vocali interni și capul mai lat decât femelele.5Perioade criticePerioadele de migrație, primăvara și toamna, în cazul în care indivizii traversează șosele/alte drumuri de acces, dar și în tot decursul anului în cazul unor impacte grave asupra habitatelor în care trăiesc și se reproduc indivizii speciei.6Cerințe de habitatPreferă în general bălțile de dimensiuni mai mari, permanente sau semipermanente, cu vegetație palustră bogată, zone mlăștinoase, dar și ape încet curgătoare: izvoare, canale de irigație. Este specie termofilă, fiind activă la temperaturi cuprinse între 10 și 30° C. Se retrag pe uscat pentru hibernare în perioada septembrie-octombrie. Iese din hibernare în perioada martie-aprilie, când intră în apă pentru reproducere.7FotografiiAnexa nr. 2: Foto 1-6 ... B1. Date specifice speciei Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejateNr.Informație/AtributDescriere1Specia1188 - Bombina bombina2Informații specifice specieiÎn aria protejată ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni au fost identificate un număr redus de fragmente de habitate acvatice favorabile speciei Bombina bombina. Acestea sunt situate, în principal pe limita vestică a sitului, și sunt reprezentate de porțiuni de habitat cu caracter temporar, formate în urma ploilor, cât și de porțiuni cu caracter permanent de dimensiuni mai mari acoperite de vegetație caracteristică precum: Phragmites australis, Mentha sp., Carex sp. În limita sudică a sitului există un fragment de habitat fară specii acvatice și câteva specii mezohigrofile. Acesta reprezintă și loc de adăpare pentru animalele domestice care pășunează în zonă. Fragmentele de habitat ale speciei Bombina bombina au suprafețe mai mult sau mai puțin permanente și constante, cu vegetație mezo-higro-hidrofilă. Un loc sigur de refugiu al speciei îl reprezintă gropile făcute de săteni unde se acumulează apa de ploaie sau apa din izvoarele de coastă pentru adăpatul animalelor.3Statutul de prezență - temporalRezidentă4Statutul de prezență - spațialIzolată5Statutul de prezență - managementNativă6AbundențăNu putem face precizări legate de mărimea populației; un singur exemplar a fost identificat în aria protejată.7Perioada de colectare a datelor din terenseptembrie 2017 - august 20188Distribuția speciei - interpretareHabitate acvatice favorabile speciei Bombina bombina sunt situate, în principal pe limita vestică a sitului, și sunt reprezentate de porțiuni de habitat cu caracter temporar.9Distribuția speciei – harta distribuțieiÎn Anexa 3.9.1 a Planului de management este prezentată Harta distribuției speciei.10Alte informații privind sursele de informațiihttps://www.iucnredlist.org/ ... ... 3.3.2. MamifereA1. Date generale ale speciei Spermophilus citellusNr.Informație/AtributDescriere1Cod Specie - EUNIS13352Denumirea științificăSpermophilus citellus - Linnaeus, 17663Denumirea popularăpopândău, șuiță4Descrierea specieiEste un animal de talie relativ mică, cu o lungime a corpului de aproximativ 20 cm. Corpul este alungit, capul aproximativ rotund cu urechi mici, cu membre scurte, adaptate traiului în galeriile săpate în pământ. Greutatea corpului este variabilă, în funcție de sursele de hrană disponibile. La maturitate ajunge la o greutate de 240-340 de grame, iar în perioada de hibernare își poate chiar dubla greutatea. Culoarea blănii este gălbuie pe partea dorsală a corpului și albă pe partea ventrală, gât și pe membre. În jurul ochilor prezintă peri alb-gălbui.Membrele sunt scurte și puternice, terminate cu gheare ascuțite, adaptate vieții în galeriile subterane. Membrele anterioare au câte 4 degete, iar cele posterioare câte 5 degete. Coada reprezintă o treime din lungimea corpului și prezintă fire de păr mai lungi, dându-i un aspect stufos. La baza cozii se găsesc 3 papile perianale care secretă o substanță odorantă cu rol în selectarea partenerilor pentru împerechere și delimitarea teritoriului individual. Pe partea ventrală prezintă 5 perechi de mamele dispuse astfel: două perechi în zona toracică, o pereche în zona abdominală, iar două perechi între membrele posterioare.Diferența dintre masculi și femele este greu sesizabilă la prima vedere, fiind dată în principal de mărimea indivizilor, masculii au dimensiuni mai mari comparativ cu femelele.Dimensiuni:• Mascul: lungime trunchi = 18,7 - 20,7 cm; lungime cap = 4,7 - 5,5 cm; lungime coadă =5,1 - 6.5 cm;• Femela: lungime trunchi = 18,5 - 20,2 cm; lungime cap = 4,4 - 4,9 cm; lungime coadă = 5,7 - 6,1 cm.Popândăul prezintă mai multe sezoane de activitate și depind de temperatură. În general, este activ din luna aprilie până în lunile august – septembrie sau chiar octombrie, în funcție de condițiile meteorologice, temperaturi mai mari de 15°C. Perioada de hibernare este din septembrie sau jumătatea lui octombrie și până la mijlocul lui aprilie sau sfârșitul lunii mai, în funcție de latitudine, altitudine și climă. Masculii hibernează solitar în galerii, iar femelele împreună cu juvenilii din anul respectiv.Este un animal diurn, având două perioade active pe timpul zilei: în intervalul 7-11 și 16-18. Lese din galerie la temperaturi de peste 15°C, iar când temperaturile depășesc 30°C poate avea loc și o estivare – somn de vară, refugiindu-se în viziuni.5Perioade criticePopândăii sunt vulnerabili în perioada imediat următoare ieșirii din hibernare, nașterii puilor. Pot fi afectați de diferite activități umane: lucrările agricole, refacerea digurilor; frig extrem – ierni geroase; ploi abundente, ce pot determina inundarea galeriilor.6Cerințe de habitatHabitatul specific este cel de stepă, cu vegetație ierboasă joasă și foarte joasă, în general, suprafețe cu sol bine drenat - pășuni, pajiști, islazuri. Evită pădurea și zonele cu vegetație înaltă. Pentru galerii caută taluzurile, haturile, digurile, pantele domoale. A fost semnalat și în terenuri cultivate, mai ales cu plante perene. Prezența lor depinde de menținerea unei vegetații scunde prin pășunat.Trăiește în colonii, având fiecare individ galerie proprie. Colonia este un grup definit teritorial, care este separat spațial de alte grupuri care populează aceeași regiune; astfel de grupuri sunt capabile să realizeze schimb de indivizi între ele în cadrul populației locale. Galeriile au o arhitectură variată, în funcție de factori precum: densitatea populației, vârsta specimenelor, structura solului, forma reliefului, precipitații. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri ale căror culoare pot fi ramificate. După modul de folosire se disting două tipuri de galerii: temporare și permanente. În galeriile temporare se adăpostesc provizoriu și se hrănesc. În galeriile permanente, femelele nasc și își cresc puii, își adună provizii, hibernează. Galeriile temporare sunt galerii simple sau prevăzute cu o cameră la capătul lor, cu o singură deschidere, situate la o adâncime de 20-40 cm și cu o lungime diferită, de la 30-40 cm până la 3-6 m. Galeriile permanente au o structură mai complicată, cu o ieșire verticală și una oblică sau cu 3-4 ieșiri verticale și sunt situate, de obicei, la o adâncime de 80 cm. Spre sfârșitul perioadei active, popândăul se pregătește de hibernare adunând rezerve nutritive sub formă de grăsimi; își construiește culcușul de hibernare folosind iarba uscată, iar intrările galeriilor le acoperă cu vegetație uscată sau pământ. Perioadele de activitate și de hibernare sunt strâns legate de factorul temperatură.La o temperatură a aerului sub 15°C popândăul nu mai părăsește adăpostul intrând în hibernare eșalonat, în funcție de factori externi cum ar fi temperatura, dar și de factori fiziologici cum ar fi sexul sau vârsta indivizilor. Trezirea și intrarea în activitate are loc tot eșalonat.7FotografiiAnexa nr. 2: Foto 7-9 ... B1. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejateNr.Informație/AtributDescriere1Specia1335 - Spermophilus citellus2Informații specifice specieiCalitatea habitatului în care se dezvoltă specia este mult depreciată de alunecările de teren, culturile agricole, prezența câinilor și a suprapășunatului. Habitatul speciei se reduce mult, limitându-se la partea de nord-est a sitului, unde vegetația este scurtă, pășunată, pe pantă ușor înclinată cu un grad scăzut de eroziune, comparativ cu alte suprafețe din sit. Habitatul speciei prezintă predominant soluri de tip cernoziom. Arealul este situat pe o suprafață înclinată: 0-20 grade, cu expoziție vest - nord-vest și aparține clasei de ecosisteme antropizate.3Statutul de prezență - temporalRezidentă4Statutul de prezență - spațialIzolată5Statutul de prezență managementNativă6AbundentăFoarte rar, populația de Spermophilus citellus de pe suprafața sitului a fost estimată la 35-60 de indivizi.7Perioada de colectare a datelor din terenseptembrie 2017 - august 20188Distribuția speciei interpretareAre o distribuție discontinuă, cu habitatul pe o suprafață înclinată: 0-20 grade cu expoziție vest - nord-vest și aparține clasei de ecosisteme antropizate.9Distribuția speciei - harta distribuțieiÎn Anexa 3.9.2 a Planului de management este prezentată Harta distribuției speciei.10Alte informații privind sursele de informațiihttos://www.iucnredlist.org/ ... ... ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată Pe lângă speciile țintă ale acestui studiu cuprinse în formularul standard al ariei protejate, pe parcursul deplasărilor în teren au fost identificate și alte specii aparținând rețelelor trofice din zona investigată. Insecte: ● carabide: Carabus sp.; ● lepidoptere: Pieris brassicae - fluturele alb al verzei; ● ortoptere: Gryllus sp.; ● heteroptere: Pyrrhocoris apterus. Amfibieni: Rana ridibunda - broasca de lac: Directiva Habitate - Anexa V; OUG nr. 57/2007 - Anexa 5A. Reptile: Lacerta agilis - șopârla de câmp: Directiva Habitate - Anexa IV; OUG nr. 57/2007 - Anexa 4A; Natrix teselata - șarpe de apă: Directiva Habitate - Anexa IV, OUG nr. 57/2007 - Anexa 4A. Păsări: Buteo buteo - șorecarul comun: Directiva Păsări - Anexa I a; Sturnus vulgaris - graurul: Directiva Păsări - Anexa I a; Alauda arvensis - ciocârlia: Directiva Păsări - Anexa I a; Turdus pilaris - sturzul, Anas platyrhynchos - rața mare, Garrulus glandarius - gaița: OUG nr. 57/2007 - Anexa 5C. Mamifere: Vulpes vulpes - vulpea: OUG nr. 57/2007 - Anexa 5B; Microtus arvalis - șoarecele de câmp - IUCN: LC; Mus spicilegus - șoarecele de mișună - IUCN: LC; Talpa europaea - cârtița - IUCN: LC. ... ... 4. 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale Tabel nr. 3 Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni - VorniceniJudețUATProcent din UATProcent din ANPBotoșaniCordăreni2,481004.1.1.1. Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este situată în partea de nord- est a României, pe teritoriul administrativ al județului Botoșani, comuna Cordăreni, la o distanță de aproximativ 55 de km de municipiul Botoșani. Aria naturală protejată Cordăreni - Vorniceni se află la o distanță de 1 km de satul Cordăreni, pe versantul cu expoziție vestică a Dealului Holm, coborând spre limita vestică în valea pârâului Ibăneasa. Din punct de vedere administrativ situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este localizat 100% pe teritoriul comunei Cordăreni, având o suprafață de 103 ha. Sistemul de localități al comunei Cordăreni cuprinde satele: Cordăreni - reședința de comună, Grivița și Slobozia. Accesul în comuna Cordăreni se realizează dinspre municipiul Dorohoi, aflat la o distanță de 35 km, pe drumul județean 292, iar dinspre municipiul Botoșani pe drumul național 29F. În anexa 3.10 a Planului de management este prezentată Harta unităților administrativ- teritoriale. Comuna Cordăreni are o suprafață administrativă de 46,45 kmp, din care peste jumătate reprezintă teren arabil. Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația stabilă a comunei Cordăreni era de 1828 de locuitori la 1 ianuarie 2018. Evoluția populației comunei Cordăreni în perioada 2011 - 2018 prezintă o tendință descrescătoare datorată în mare parte fenomenului migraționist. Distribuția pe sexe a populației este una echilibrată, 51,20% din locuitori - 936 de persoane fiind de sex masculin și 48,20% - 892 de persoane fiind de sex feminin. Conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, în comuna Cordăreni, majoritatea locuitorilor sunt români - 96,47%. Pentru 3,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt creștini ortodocși - 93,94%, cu o minoritate de penticostali - 1,68%. Pentru 3,48% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La nivelul comunei Cordăreni, piramida vârstelor demonstrează apariția fenomenului de îmbătrânire a populației. Tabel nr. 4 Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariei naturale protejateNr.crt.JudețLocalitate/UATSexAn dePrezență estimată în sit201520181BotoșaniCordăreniTotal188518280%Masculin901892Feminin984936 ... 4.1.1.2. Natalitate Deoarece în interiorul ariei protejate nu se află nicio localitate, întreaga suprafață a acesteia fiind datele privind natalitatea nu sunt relevante. Tabel nr. 5 Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejateNr.JudețLocalitate/UATAn de referințăAn de analizatNu este cazulNu este cazulNu este cazul ... 4.1.1.3. Migrațiune Dinamica populației comunei Cordăreni, în perioada 2000 - 2018, a fost în continuă descreștere. Această descreștere poate fi explicată prin fenomenul de migrație, populația fiind în căutarea unui grad de confort al vieții mai ridicat, alegând atât stabilirea în alte țări, cât și migrarea spre centrele urbane mai atractive din punct de vedere social-economic. Referitor la interiorul ariei naturale protejate, având în vedere procentul de 0% al prezenței populației în sit, datele privind migrația populației nu sunt relevante. Numărul gospodăriilor în satele componente este relativ stabil. Există un număr redus de locuințe părăsite și un număr redus de locuințe noi, în construcție - mai puțin de 5 la nivel de comună, în anul 2016. Tabel nr. 6Stabiliri de reședință în localitățile aflate în imediata apropiere a ariei protejate,și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariei protejateNr.JudețLocalitate/UATAn de referințăAn de analizat1BotoșaniCordăreniNu este cazulNu este cazul ... 4.1.1.4. Utilități publice Deoarece în interiorul ariei naturale protejate nu se află nicio localitate, nu sunt date privind existența utilităților publice. Tabel nr. 7 Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ANPUtilitățiJudețLocalitate/UATExistă[Da/Nu]ApăNu este cazulCanalizareNu este cazulStații de epurareNu este cazulÎncălzire cu lemneNu este cazulÎncălzire cu gazeNu este cazulColectare deșeuriNu este cazulComunicații - telefonie fixăNu este cazulComunicații- telefonie mobilăNu este cazul Referindu-ne la localitățile riverane limitei ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, conform datelor furnizate de către Primăria Cordăreni, sunt în curs de investiții în extinderea rețelei de apă potabilă, în vederea deservirii corespunzătoare a gospodăriilor în toate satele componente. În anul 2011, potrivit Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor, aproximativ 11% din locuințele din comuna Cordăreni erau racordate la rețeaua de canalizare: din 1.998 locuințe existente - 219 erau conectate la rețeaua de canalizare. Potrivit Primăriei Cordăreni, în prezent, rețeaua de canalizare din comună are 13,9 km și se prezintă într-o stare generală bună. Conform reprezentanților administrației publice locale, în perioada 2014-2020 este vizată extinderea sistemului de canalizare. În comuna Cordăreni există sistem de iluminat public și este în curs de modernizare. Se realizează colectarea deșeurilor; colectarea deșeurilor nu se face selectiv. ... 4.1.1.5. Efective de animale În interiorul ariei protejate nu există gospodării individuale. Pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni pășunează animale din categoriile ovine și bovine. Categoriile de teren relevante pentru existența animalelor domestice din categoria ovine și bovine pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni sunt: pășuni secundare fără arbori și arbuști - 76.77 ha, pășuni secundare cu arbori și arbuști - 7,89 ha și terenuri agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală - pășuni predominante - 3.34 ha. Pe teritoriul ariei naturale protejate este amenajată o stână, efectivul fiind de aproximativ 150 de oi care pășunează pe suprafața ariei naturale protejate. Referindu-ne la bovine, pe suprafața ariei naturale protejate nu se desfășoară pășunat organizat în cireadă, numărul de exemplare prezente, în mod izolat, fiind de aproximativ 15. Efectivele de animale din comuna Cordăreni, prezente pe suprafața ariei naturale protejate sunt prezentate în tabelul nr. 8 Tabel nr. 8Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități,pentru localitățile aflate în imediata apropiere a ariei protejate și care sunt relevantedin punct de vedere al eventualei prezențe a animalelor domestice în interiorul ariei protejatePrincipalele categorii de animaleJudețLocalitate/UATNumăr de animaleLocalitatea de proveniențăPermanenteAduse din altă localitateBovineBotoșaniCordăreni15Nu este cazulCordăreniOvineBotoșaniCordăreni150Nu este cazulCordăreni Conform datelor preluate de la Direcția Județeană de Statistică Botoșani - Recensământul General Agricol 2010 efectivele de animale înregistrate la nivelul comunei Cordăreni sunt următoarele: bovine - 918, ovine - 975, caprine - 242, porcine - 301, păsări - 9941, cabaline - 217, iepuri de casă - 98, familii de albine - 378. ... 4.1.1.6. Date privind activitățile economice Conform Ministerului Finanțelor Publice, la data de 31.12.2013 în comuna Cordăreni aveau sediul social 35 societăți comerciale și întreprinderi individuale. În ceea ce privește distribuția firmelor din comuna Cordăreni pe sate componente, cele mai multe întreprinderi sunt în Cordăreni - 20 firme, restul fiind înființate în satul Grivița. Referindu-ne la sectoare economice, cele mai multe dintre întreprinderi își desfășoară activitatea în sectorul Agricultura, Silvicultură și Pescuit. Alte sectoare economice prezente în Cordăreni sunt: Comerț cu ridicata și cu amănuntul - comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; servicii; construcții. Sectorul economic în cadrul căruia s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri este Agricultură, Silvicultură și Pescuit. Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele economice cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare în comuna Cordăreni. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2017 terenurile agricole din comună reprezentau mai mult de trei sferturi din suprafața totală a acesteia - 83,25%. Economia comunei Cordăreni are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, fasole. în comună funcționează două mori de porumb, o presă de ulei, un atelier de tâmplărie, șase puncte de colectare a laptelui amplasate în toate satele comunei. Tabel nr. 9 Date privind activitățile economiceDomeniul de activitateForma de organizareJudețLocalitate/UATNumăr societăți comercialeAgricultură, Silvicultură și PescuitSRL, ÎIBotoșaniCordăreni35Comerț cu ridicata și cu amănuntulRepararea autovehiculelor și motocicletelorIndustria PrelucrătoareFabricarea pâiniiConstrucții - Lucrări de instalații electriceTransport și Depozitare Activități de Servicii ... ... 4.1.2. Factorii interesați Factorii interesați relevanți în raport cu aria naturală protejată sunt prezentați în tabelul nr. 10. Tabel nr. 10 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejatăNr.Denumire factor interesatTip / Aria de interesAutorități de mediu, de reglementare și control activități1.Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateAutoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejate / ANANP / Implementarea Planului de management, monitorizare, control2.Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Protecția Mediului BotoșaniAutoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejateAutoritate de Mediu / Reglementare / Implementarea politicilor de mediu la nivel local3.Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean BotoșaniAutoritate de Mediu / Inspecția și controlul aplicării legislației de mediu la nivel local4.Inspectoratul de Poliție al județului BotoșaniAutoritate ordine publică / Ordine și control, urmărire penală5.Inspectoratul de Jandarmi Județean BotoșaniAutoritate ordine publică / Ordine publică6.Inspectoratul pentru Situații de Urgență BotoșaniAutoritate de control și servicii / Asigurarea securității la incendii și alte catastrofe naturale sau de altă natură7.Direcția pentru Agricultură a Județului BotoșaniImplementează politicile, strategiile în agricultură și industrie alimentară, consultanță agricolă și formare profesională / Rol de monitorizare, inspecții tehnice, verificare și control în domeniul agriculturii și industriei alimentare și statistică agricolă, monitorizare piață.8.Administrația Națională Apele Române - Administrația bazinală de apă Prut-Bârlad - Sistemul de Gospodărire a Apelor BotoșaniAdministrator al apelor din domeniul public al statului și infrastructura de gospodărire a apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații interbazinale, prize de apă și alte lucrări specifice9.Persoane fiziceProprietari terenAutorități ale administrației publice locale10.Consiliul Județean BotoșaniAutoritate locală administrativă / Planificare teritorială și strategică. Administrarea drumurilor județene11.Instituția Prefectului Județului BotoșaniReprezentant al Guvernului pe plan local / Asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor de Guvern, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice12.Primăria comunei CordăreniRol în planificarea teritorială și strategicăComunități și grupuri de interese locale și regionale13.Populația locală din comunitatea limitrofa ariei protejateUtilizatori de resurse naturale14.Reprezentanți mass-mediaInformare și conștientizare publică15.Asociația Grupul de Acțiune Locală Codrii Herții - GAL Codrii HerțiiSprijinirea dezvoltării comunității rurale locale/ Implementarea Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului GAL Codrii Herții - din care face parte și Comuna Cordăreni16.Firmele private care desfășoară activități în domeniul agricolDesfășurarea de activități cu impact pentru dezvoltarea economică locală și potențial impact asupra biodiversității protejate.17.Proprietarii de terenuri din sit și din vecinătatea situluiDesfășurarea de activități cu potențial impact asupra biodiversității protejate/ necesită informare și monitorizare permanentă.Administratori fond forestier18.Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Ocoalele Silvice Darabani și DorohoiAdministrativGestionari fonduri de vânătoare și pescuit19.Direcția Silvică Botoșani - gestionarul fondului cinegetic CordăreniAdministrator fond cinegetic / Gestionarea fondurilor de vânătoare și managementul faunei de interes cinegeticUniversități și alte unități de cercetare20.Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași - Facultatea de BiologieInstituție de învățământ superior / Educațional, științific și administrativEducație21.Școlile din comunitatea limitrofă ariei protejateEducație / Informare, conștientizare, activități educativeOrganizații neguvernamentale22.Fundația CoronaONG / Protecția mediului și a naturii/ Elaborator Plan de management Tabel nr. 11 Analiza factorilor interesațiNr.Denumire factor interesatTip/Aria de interesImportanțaAutorități de mediu, de reglementare și control activități1Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateAutoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejate / ANANP / Implementarea Planului de management, monitorizare, controlRidicată2Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Protecția Mediului BotoșaniAutoritate de Mediu / Administrarea ariilor naturale protejateAutoritate de Mediu / Reglementare / Implementarea politicilor de mediu la nivel localRidicată3Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani Autoritate de Mediu / Inspecția și controlul aplicării legislației de mediu la nivel localMedie4Inspectoratul de Poliție al județului BotoșaniAutoritate ordine publică / Ordine și control, urmărire penalăRedusă5Inspectoratul de Jandarmi Județean BotoșaniAutoritate ordine publică / Ordine publicăRedusă6Inspectoratul pentru Situații de Urgență BotoșaniAutoritate de control și servicii / Asigurarea securității la incendii și alte catastrofe naturale sau de altă naturăMedie7.Direcția pentru Agricultură a Județului BotoșaniImplementează politicile, strategiile în agricultură și industrie alimentară, consultanță agricolă și formare profesională / Rol de monitorizare, inspecții tehnice, verificare și control în domeniul agriculturii și industriei alimentare și statistică agricolă, monitorizare piață.Ridicată8.Administrația Națională Apele Române - Administrația bazinală de apă Prut-Bârlad - Sistemul de Gospodărire a Apelor BotoșaniAdministrator al apelor din domeniul public al statului și infrastructura de gospodărire a apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații interbazinale, prize de apă și alte lucrări specificeMedie9.Persoane fiziceProprietari terenRidicatăAutorități ale administrației publice locale10.Consiliul Județean BotoșaniAutoritate locală administrativă / Planificare teritorială și strategică, Administrarea drumurilor județeneMedie11.Instituția Prefectului Județului BotoșaniReprezentant al Guvernului pe plan local / Asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor de Guvern, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publiceRedusă12.Primăria Comunei CordăreniRol în planificarea teritorială și strategicăRidicatăComunități și grupuri de interese locale și regionale13.Populația locală din comunitatea limitrofă ariei naturale protejate.Utilizatori de resurse naturaleRedusă14.Reprezentanți mass-mediaInformare și conștientizare publicăRedusă15.Asociația Grupul de Acțiune Locală Codrii Herții - GAL Codrii HerțiiSprijinirea dezvoltării comunității rurale locale / Implementarea Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului GAL Codrii Herții - din care face parte și Comuna CordăreniRedusă16.Firmele private care desfășoară activități în domeniul agricolDesfășurarea de activități cu impact pentru dezvoltarea economică locală și potențial impact asupra biodiversității protejate.Medie17.Proprietarii de terenuri din sit și din vecinătatea situluiDesfășurarea de activități cu potențial impact asupra biodiversității protejate / necesită informare și monitorizare permanentă.MareAdministratori fond forestier18.Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Ocoalele Silvice Darabani și DorohoiAdministrativMedieGestionari fonduri de vânătoare și pescuit19.Direcția Silvică Botoșani gestionarul fondului cinegetic CordăreniAdministrator fond cinegetic / Gestionarea fondurilor de vânătoare și managementul faunei de interes cinegeticMedieUniversități și alte unități de cercetare20.Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași - Facultatea de BiologieInstituție de învățământ superior / Educațional, științific și administrativ RidicatăEducație21.Școlile din comunitatea limitrofă ariei protejateEducație / Informare, conștientizare, activități educativeRedusăOrganizații neguvernamentale22.Fundația CoronaONG / Protecția mediului și a naturii, informare, conștientizare / Elaborator Plan de managementMedie ... ... 4.2. Utilizarea terenului În ceea ce privește utilizarea terenului, clasificarea a fost realizata pe baza sistemul de clasificare european, Corinc Land Cover - CLC. Nivelul de clasificare folosit pentru situl de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni a fost de nivel 4. În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, au fost identificate 11 categorii de utilizare a terenului: pășuni secundare cu arbori și arbuști, pășuni secundare Iară arbori și arbuști, păduri de foioase cu coronament discontinuu, păduri de foioase cu coronament continuu, terenuri agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală - pășuni predominante, terenuri arabile neirigate fără vegetație naturală, rețeaua de transport rutier și terenuri asociate, râuri, lacuri naturale, lacuri artificiale și mlaștini de apă dulce fără stufăriș. Repartiția acestor categorii în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este una neuniformă, ponderea cea mai mare fiind deținută de pășunile secundare fără arbori și arbuști, categorie ce ocupă o suprafață de 76.77 ha fiind specifică pentru 74.50% din suprafața întregului sit și sunt răspândite cu preponderență în partea centrală și sudică a sitului. A doua categorie ca suprafață ocupată este dată pădurile de foioase cu coronament discontinuu. Acestea sunt în estul și sud-estul sitului fiind caracteristice unei suprafețe de 10.56 ha, ceea ce reprezintă 10.25% din întreaga suprafață a sitului. A treia categorie, ca întindere, este dată de pășunile secundare cu arbori și arbuști. Acestea ocupă suprafețe restrânse în partea nordică, nord- vestică și centrală a sitului. Suprafața totală pe care acestea o acoperă este de 7.89 ha. ceea ce reprezintă 7.65% din suprafața sitului. Categoria reprezentată de pădurile de foioase cu coronament continuu, este cea de-a patra categorie ca ocupare a sitului și este răspândită insular în partea nordică, nord-estică și sud-estică a sitului. Ocupă o suprafață totală de 3.33 ha și este specifică pentru 3.23% din suprafața sitului. O ultimă categorie semnificativă din punct de vedere al suprafeței ocupate, este cea dată terenurile agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală - pășuni predominate, categorie ce acoperă o suprafață totală de 3.33 ha, în special în partea sud-vestică a sitului, iar insular se pot întâlni în partea nordică. Suprafața ocupată de această categorie este specifică pentru 3.24% din suprafața sitului. Alte categorii precum rețeaua de căi de comunicație și terenuri asociate, lacurile naturale, râurile, terenurile arabile neirigate iară vegetație naturală, mlaștini de apă dulce fără stufăriș și lacurile artificiale, ocupă o suprafață totală de 1.17 ha. Aceste categorii acoperă în proporție 1.13% din suprafața ariei naturale protejate. Tabel nr. 12 Lista tipurilor de utilizări ale terenuluiNr.Clasă CLCSuprafață totală ocupată[ha]Ponderea din suprafața sitului[%]1.2311 - Pășuni secundare fără arbori și arbuști76.7774.502.3113 - Păduri de foioase cu coronament discontinuu10.5610.253.2312 - Pășuni secundare cu arbori și arbuști7.897.654.3111 - Păduri de foioase cu coronament continuu3.333.235.2432 - Terenuri agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală - pășuni predominante3.333.246.1221 - Rețeaua de transport rutier și terenuri asociate0.810.817.5121 - Lacuri naturale0.080.088.5111 - Râuri0.040.049.2111 - Terenuri arabile neirigate tară vegetație naturală0.040.0410.5122 - Lacuri artificiale0.020.0211.4112 - Mlaștini de apă dulce fără stufăriș0.130.14TOTAL103100Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este prezentată în anexa 3.11 a Planului de management. ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Terenul din aria naturală protejată este proprietate privată a persoanelor fizice. Tabel nr. 13 Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejateDomeniuPonderea din suprafața ANP[%]Domeniul publicdomeniul public al statului (DS)0domeniul privat al statului (DPS)0domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (DAT)0domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (DPT)0Total domeniul public (DP)0În anexa 3.12 a Planului de management este prezentată Harta juridică a terenului. ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori Tabel nr. 14 Informații privind administratorii/gestionariiNr.Administrator/gestionarPerioadaAdm/GestSuprafața totală [ha]Detalii1.Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate103Autoritatea responsabilă de gestionarea ariei naturale protejate3.Persoane fizice103Proprietari teren ... 4.5. Infrastructură și construcții În interiorul ariei naturale protejate nu sunt construcții cu caracter permanent. Este amenajată o stână ca și construcție temporară. Aria naturală protejată este mărginită de un drum comunal și este traversată de drumuri de exploatare. Pe suprafața ariei naturale protejate nu se află alt tip de infrastructură utilitară. Pe teritoriul ariei naturale protejate nu exista locuințe. În anexa 3.13 a Planului de management este prezentată Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate. În anexa 3.14 a Planului de management este prezentată Harta privind perimetrul construit al localităților. În anexa 3.15 a Planului de management este prezentată Harta construcțiilor. Tabel nr. 15 Locuințe existente în anul 2018 grupate pe localitățiNr.JudețLocalitate/UATAn referință 2015An de analizat 20181.BotoșaniCordăreni10281034 Pentru suprafața ariei naturale protejate nu s-au eliberat autorizații de construire și nu sunt depuse cereri pentru avize/acorduri de mediu. Tabel nr. 16 Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediuCategorii de construcțiiJudețLocalitate/UATAn referințăAn de analizatNu este cazulNu este cazul ... 4.6. Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural al zonei constă în meșteșugurile tradiționale, precum și în tradiții culturale transmise de la o generație la alta. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, pe teritoriul comunei Cordăreni infrastructura pentru cultură și artă arată astfel: 2 biblioteci cu un fond de carte de 19784 de volume. O tradiție specifică în mediul rural o reprezintă hramurile bisericilor din fiecare sat, astfel: Hramul bisericii Sfântul Neculai - Cordăreni, pe 15 august Hramul bisericii din Slobozia, pe 8 septembrie Hramul bisericii din Grivița și Satu Nou. Se practică de asemenea tradițiile de iarnă. ... 4.7. Obiective turistice Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și Autoritatea Națională pentru Turism, comuna Cordăreni nu dispune de structuri de cazare turistică, alimentație și recreere. În prezent, în ciuda existenței unor elemente ale potențialului turistic, în comuna Cordăreni activitățile turistice nu sunt dezvoltate, turismul nefiind un domeniu cu o contribuție majoră în economia locală. Potențialul natural al unei unități teritorial administrative este determinat de poziția geografică, situarea pe anumite trepte de relief, prezența vegetației forestiere, prezența anumitor factori naturali terapeutici, existența ariilor naturale protejate. Chiar dacă comuna Cordăreni dispune de câteva obiective cu valențe turistice, prezența acestora nu este suficientă pentru a atrage și mai ales pentru a menține turiștii. Cele mai importante elemente ale potențialului cultural sunt monumentele istorice și arheologice din comuna Cordăreni. În interiorul ariei naturale protejate, nu există elemente construite de patrimoniu. Există un tumul funerar. Tabel nr. 17 Obiective turistice aflate în interiorul ANPNr.JudețLocalitate/UATObiective turisticeTip obiectiv turisticObservații1.BotoșaniCordăreniMovila Holmul de la Cordăreni, ansamblu anonimTumul, descoperire funerarăSemnalată de O.L. Șovan, 2009 47.97638°N, 26.608°E Pe teritoriul administrativ al comunei Cordăreni, "Repertoriul arheologic al județului Botoșani" - elaborat în 1976, de către Institutul de Arheologie București, în colaborare cu Institutul de Istorie și Arheologie Iași, menționează în sens mai larg, perimetrele de interes arheologic și paleo-istoric identificate ca atare, declarate zone protejate și înscrise în Repertoriul Arheologic Național sunt: Tabel nr. 18 Obiective turistice aflate în proximitatea ANPNr.JudețLocalitate/UATObiective turisticeTip obiectiv turisticObservații1Botoșanisat Cordăreni, comuna CordăreniAșezarea medievală de la Cordăreni - "Siliște"Arheologic - Așezare"La Siliște" - la marginea de sud a satului - A377, 380, 398, 400; ansamblu anonim; Categorie: locuire civilă 47.98603°N 26.60274°E2.Botoșanisat Cordăreni, comuna CordăreniAșezarea Cucuteni de la Cordăreni- ProsiaArheologic - AșezareAnsamblu anonim, categorie: locuire civilă 48.01221°N 26.61294°E3.Botoșanisat Cordăreni, comuna CordăreniMovila "În Cioate" de la CordăreniTumulAnsamblu anonim, Categorie: descoperire funerară 47.95831°N 26.59957°E4.Botoșanisat Cordăreni, comuna CordăreniMovilă la Cordăreni – Pădurea VorniceniTumulAnsamblu anonim, categorie: descoperire funerară 47.96807°N 26.61335°E5.Botoșanisat Cordăreni, comuna CordăreniMovila de la Cordăreni-Dealul CailorTumulAnsamblu anonim, Categorie: descoperire funerară. 47.98067°N 26.56035°EHarta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere este reprezentată în anexa 3.16 a Planului de management. Teritoriul comunei, mai precis cursul râului Ibăneasa, în zona iazului Slobozia, este integrat în aria specială de protecție avifaunistică ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului - Podrigăi, pe teritoriul comunei Cordăreni aflându-se doar 1% din suprafața acestei arii protejate fragmentată pe teritoriul mai multor comune. Pe teritoriul comunei Cordăreni există 4 stejari seculari - Quercus robur, aflați în administrarea Consiliului Local Cordăreni, declarați prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 170/2010 Privind unele masuri pentru protecția ariilor naturale protejate de interes județean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei și faunei sălbatice, Anexa 3B "Arbori declarați monumente ale naturii în județului Botoșani'". ... ... 5. 5.1. Lista activităților cu potențial impact Activitățile cu potențial impact asupra ariei naturale protejate și asupra speciilor de interes conservativ Bombina bombina și Spermophilus citellus sunt:5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejateCodParametruDescriereA.1Presiune actualăA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale - vaci, oiA05.01 Creșterea animalelorA03.03 Abandonarea/lipsa cosiriiA02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabileK01.01 EroziuneL05 Prăbușiri/alunecări de terenA.2DetaliiA04.01.05: Pășunatul contribuie la degradarea solului prin dispariția unor specii de plante hemicriptofite și reducerea compoziției floristice. Pășunatul intensiv favorizează apariția și înmulțirea speciilor: Cirsium arvense, C. vulgare, Carduus acanthoides. Se reduce permeabilitatea solului și capacitatea de reținere a apei. Se intensifică eroziunea și apare compactarea solului.A05.01. Creșterea animalelor - direct corelată cu presiunea ACM.Ol.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale.A03.03. Abandonarea cosirii observată în special în partea nord-estică a sitului, contribuie la vulnerabilitatea popândăului în fața prădătorilor.A02.03. Înlocuirea pășunii: aplicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare, conduc la tasarea solului, sărăcirea lui din punct de vedere nutritiv, modificarea structurii lui.K01.01 Eroziune și L05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren, situate la limita estică a sitului sit, depreciază mult calitatea habitatului popândăului. ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejateCodParametruDescriereB.1Amenințare viitoareA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animaleA05.01 Creșterea animalelor A03.03 Abandonarea/lipsa cosiriiA02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabileK01.01 EroziuneI01 Specii invazive - salcâmL05 Prăbușiri/alunecări de terenK02.01 Schimbarea compoziției de specii - succesiuneB.2DetaliiA04.01.05: Pășunatul contribuie la degradarea solului prin dispariția unor specii de plante hemicriptofite și reducerea compoziției floristice; reduce permeabilitatea solului și capacitatea de reținere a apei; intensifică eroziunea și apare compactarea solului.A05.01. Creșterea animalelor - direct corelată cu presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale.A03.03. Abandonarea cosirii - observată în special în partea nord-estică a sitului, contribuie la vulnerabilitatea popândăului în fața prădătorilor.A02.03. înlocuirea pășunii: aplicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare, conduc la tasarea solului, sărăcirea lui din punct de vedere nutritiv, modificarea structurii lui.K01.01 Eroziune și L05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren, situate la limita estică a sitului sit, depreciază mult calitatea habitatului popândăului.I01 Specii invazive - salcâm și K02.01 Schimbarea compoziției de specii - succesiune, prezente în partea de nord-est a sitului, în special. ... ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestoraCodParametruDescriereA.1Presiune actualăA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animaleA05.01 Creșterea animalelorA03.03 Abandonarea/lipsa cosiriiA02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabileKO1.01 EroziuneL05 Prăbușiri/alunecări de terenC.1Localizarea presiunii actuale - geometrieÎn Anexa 3.17 a Planului de management este prezentată Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate.C.2Localizarea presiunii actuale - descriereToată suprafața ariei protejate este pășunată.C.3Intensitatea presiunii actualeA04.01.05: RidicatăA05.01. Creșterea animalelor - direct corelată cu presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale.A03.03. Abandonarea cosirii - observată în special în partea nord-estică a sitului, contribuie la vulnerabilitatea popândăului în fața prădătorilor.A02.03. Înlocuirea pășunii: aplicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoarc, conduc la tasarea solului, sărăcirea lui din punct de vedere nutritiv, modificarea structurii lui.K01.01 Eroziune și L05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren, situate la limita estică a sitului sit, depreciază mult calitatea habitatului popândăului.K02.01 Schimbarea compoziției de specii - succesiune, prezentă în partea de nord-est a sitului, în special.C.4DetaliiPășunatul contribuie la degradarea solului prin dispariția unor specii de plante hemicriptofite și reducerea compoziției floristice. Pășunatul intensiv favorizează apariția și înmulțirea speciilor: Cirsium arvense, C. vulgare, Carduus acanthoides. Se reduce permeabilitatea solului și capacitatea de reținere a apei. Se intensifică eroziunea și apare compactarea solului. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestoraCodParametruDescriereB.1Amenințare viitoareA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animaleA05.01 Creșterea animalelor A03.03 Abandonarea/lipsa cosiriiA02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabileK01.01 EroziuneI01 Specii invazive - salcâmL05 Prăbușiri/alunecări de terenK02.01 Schimbarea compoziției de specii - succesiuneD.1Localizarea amenințării viitoare - geometrieÎn Anexa 3.18 a Planului de management este prezentată Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate.D.2Localizarea amenințării viitoare-D.3Intensitatea amenințării viitoareA03.03: prezentă pe mare parte din sit, determină creșterea vulnerabilității speciei în fața prădătorilor.A04.0l.05: Pășunatul contribuie la degradarea solului prin dispariția unor specii de plante hemicriptofite și reducerea compoziției floristice; reduce permeabilitatea solului și capacitatea de reținere a apei; intensifică eroziunea și apare compactarea solului.A05.01. Creșterea animalelor - direct corelată cu presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale.A03.03. Abandonarea cosirii la creșterea vulnerabilității popândăului în fața prădătorilor. A02.03. Înlocuirea pășunii: aplicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare, conduc la tasarea solului, sărăcirea lui din punct de vedere nutritiv, modificarea structurii lui.K01.01 Eroziune și L05. Prăbușiri de teren, alunecări de teren, situate la limita estică a sitului sit, depreciază mult calitatea habitatului popândăului.K02.01 Schimbarea compoziției de specii (succesiune) - prezentă în partea de nord-est a sitului, în special.D.4Detalii- ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabelul E1: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specieiCodParametruDescriereA.1Presiune actualăK01.01 EroziuneL05 Prăbușiri de terenE.1Specia1188 - Bombina bombinaE.2Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrieÎn Anexa 3.19.1 a Planului de management este prezentată Harta distribuției impacturilor asupra speciei Bombina bombina.E.3Localizarea impacturilor cauzate de presiunele actuale asupra speciei-E.4Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specieiK01.01: Ridicată L05: MediuE.5ConfidențialitateInformații publiceE.6Detalii- Tabelul E2: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specieiCodParametruDescriereA.1Presiune actualăA05.01 Creșterea animalelor A03.03 Abandonarea/Lipsa cosiriiA02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile K01.01 Eroziune L05 Prăbușiri de terenE.1Specia1335 - Spermophilus citellusE.2Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrieÎn Anexa 3.19.1 a Planului de management este prezentată Harta distribuției impacturilor asupra speciei Spermophilus citellus.E.3Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei-E.4Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specieiA05.01: RidicatăA03.03: MediuA02.03: MediuK01.01: RidicatăL05: MediuE.5ConfidențialitateInformații publiceE.6Detalii- ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul F1: Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra specieiCodParametruDescriereE.1Amenințare viitoareK01.01 EroziuneL05 Prăbușiri/alunecări de terenF.1Specia1188 - Bombina bombinaF.2Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrieÎn Anexa 3.19.2 a Planului de management este prezentată Harta distribuției impacturilor asupra speciei Bombina bombina.F.3Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei-F.4Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra specieiK01.01: Ridicată L05: MediuF.5ConfidențialitateInformații publiceF.6Detalii- Tabelul F2: Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra specieiCodParametruDescriereE.1Amenințare viitoareA05.01 Creșterea animalelor A03.03 Abandonarea/lipsa cosiriiA02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabileK01.01 EroziuneI01 Specii invazive - salcâmL05 Prăbușiri/alunecări de terenK.02.01 Schimbarea compoziției de specii - succesiuneF.1Specia1335 - Spennophilus citellusF.2Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrieÎn Anexa 3.19.2 a Planului de management este prezentată Harta distribuției impacturilor asupra speciei Spennophilus citellus.F.3Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei-F.4Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra specieiA05.01: Ridicată A03.03: Mediu A02.03: Mediu K01.01: Ridicată I01: Mediu L05: Mediu K02.01: ScăzutăF.5ConfidențialitateInformații publiceF.6Detalii- ... ... ... 6. 6.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina bombina Tabel A) Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punct de vedere al populațieiNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaBombina bombina Linnaeus, 1758 - buhai de baltă cu burta roșie - Cod EUNIS 1188.Specia se regăsește în Anexa 11 Convenția de la Berna, Anexa II, Anexa IV din Directiva Habitate,Anexa 3, Anexa 4A din OUG nr. 57/2007.A.2.Statut de prezență temporală a speciilorÎn cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni populația de buhai de baltă cu burta roșie este permanentă, sedentară/rezidentă.A.3.Mărimea populației specici în aria naturală protejatăNu putem face precizări legate de mărimea populației.A.4.Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejatăCalitatea datelor este bună - inventarieri complete.A.5.Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționaleA.6.Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționalePopulația din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este nesemnificativă.A.7.Mărimea reevaluată a populației estimate în Planul de management anteriorÎn situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni se realizează pentru prima data evaluarea mărimii populației.A.8.Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejatăValorile de referință pentru starea favorabilă reprezintă valorile minime necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a speciei Bombina bombina în aria naturală protejată. Nu există date suficiente pentru a stabili mărimea populației de referință pentru situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni. Se consideră un minim de 50 de indivizi pentru menținerea populației pe termen scurt și 500 indivizi pentru menținerea populației pe termen lung. Prezența mai multor habitate acvatice cu suprafețe mici - densitatea optimă a bălților 4/kmp în zonele favorabile - favorizează menținerea speciei în habitat.A.9.Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilăNu este cazul.A.10.Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actualeX - necunoscutA.11.Tendința actuală a mărimii populației specieiNu este cazul.A.12.Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației specieiNu este cazul.A.13.Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației specieiNu este cazul.A.14.Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificativeNu este cazul.A.15.Structura populației specieiNu există date privind structura populației în cadrul ariei protejate.A.16.Starea de conservare din punct de vedere al populației specieiU2 - nefavorabilă - reaA.17.Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei- se înrăutățeșteA.18.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populațieiNu este cazul. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Bombina bombina din punct de vedere al populației specieiFavorabilăNefavorabilă - InadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Bombina bombina Tabel B) Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al habitatului specieiNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaBombina bombina Linnaeus, 1758 - buhai de baltă cu burta roșie - Cod EUNIS 1188.Specia se regăsește în Anexa II Convenția de la Berna, Anexa II, Anexa IV din Directiva Habitate,Anexa 3, Anexa 4A din O.U.G. nr. 57/2007.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de buhai de baltă cu burta roșie este permanentă, sedentară/rezidentă.B.3.Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejatăHabitat umed temporar de aproximativ 12 mpB.4.Calitatea dalelor pentru suprafața habitatului specieiCalitate bună - datele privind suprafața habitatului popândăului în cadrul sitului au fost obținute prin analiza întregii suprafețe a sitului. Extrapolarea datelor colectate din teren.B.5.Suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anteriorEvaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.B.6.Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată-B.7.Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată-B.8.Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului specieiX - necunoscutB.9.Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei- - descrescătoareB.10.Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului specieiBună - inventarieri completeB.11.Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejatăRea. Habitatul umed temporar în care a fost identificată specia Bombina bombina, nu îndeplinește condițiile de bază pentru hrană și habitat, necesare conservării speciei în sit. În vizitele realizate ulterioare identificării specimenului în aria protejată, habitatul umed la care facem referire era complet secat.B.12.Tendința actuală a calității habitatului speciei- - descrescătoareB.13.Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului specieiCalitate bună - datele au fost obținute prin analiza întregii suprafețe a sitului.B.14.Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei- - descrescătoareB.15.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului specieiU2 nefavorabilă-reaB.16.Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei- - se înrăutățeșteB.17.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei- Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Bombina bombinaTendințaCombinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12]0 (stabilă)+ (crescătoare)- (descrescătoare)x (necunoscută) Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Bombina bombina din punct de vedere ai habitatului specieiFavorabilăNefavorabilă - InadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina bombina Tabel C) Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al perspectivelor speciei în viitorNr.ParametruDescriereA.1SpeciaBombina bombina Linnaeus, 1758 - buhai de baltă cu burta roșie - Cod EUNIS 1188.Specia se regăsește în Anexa II Convenția de la Berna, Anexa II, Anexa IV din Directiva Habitate, Anexa 3, Anexa 4A din O.U.G. nr. 57/2007.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de buhai de baltă cu burta roșie este rezidentă.C.3.Tendința viitoare a mărimii populației- - descrescătoareC.4.Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a specieiX - necunoscutC.5.Perspectivele speciei din punct de vedere al populațieiU1 - perspective releC.6.Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei- - descrescătoareC.7.Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitorX - necunoscutC.8.Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului specieiX - necunoscuteC.9.Perspectivele speciei în viitorU1 - nefavorabile - releC.10.Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitorRidicat - impacturile prezente vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei.C.11.Intensitatea presiunilor actuale asupra specieiA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale: MediuJ03.02.03. Reducerea schimbului genetic: Ridicat M.01.02. Seceta și precipitații reduseC.12.Intensitatea amenințărilor viitoare asupra specieiRidicatăC.13.Viabilitatea pe termen lung a specieiViabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată, dacă vor fi respectate măsurile propuse prin Planul de Management.C.14.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitorȚinând cont de actualele presiuni și amenințări existente la nivelul sitului, putem aprecia că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor UI - nefavorabilă - inadecvatăC.15.Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor- - se înrăutățeșteC.16.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitorNu este cazul. Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Bombina bombinaValoarea actuală a parametruluiTendința viitoare a parametruluiRaportul dintre VRF și valoarea viitoare a parametruluiPerspectiveFiguraLa fel cu/deasupra VRFLa fel cu/deasupra VRFDeasupra VRFSub VRFSub VRFSub VRFNecunoscuteSub VRF la fel/deasupra VRF Matricea 5) Perspectivele speciei Bombina bombina în viitor, după implementarea Planului de management actualFavorabileNefavorabile - neadecvateNefavorabile - ReleNecunoscută Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina bombina din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actualFavorabilăNefavorabilă - InadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei Bombina bombina Tabelul D) Evaluarea globală a speciei Bombina bombinaNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaBombina bombina Linnaeus, 1758 - buhai de baltă cu burta roșie - Cod EUNIS 1188.Specia se regăsește în Anexa II Convenția de la Berna, Anexa II, Anexa IV din Directiva Habitate, Anexa 3, Anexa 4A din O.U.G. nr. 57/2007.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de buhai de baltă cu burta roșie este rezidentă.D.7.Starea globală de conservare a specieiUI - Nefavorabilă-inadecvatăD.8.Tendința stării globale de conservare a speciei- - se înrăutățeșteD9.Starea globală de conservare necunoscută-D.10.Informații suplimentare- Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina bombinaFavorabilăNefavorabilă - inadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus6.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Spermophilus citellus Tabel A) Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punct de vedere al populațieiNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaSpermophilus citellus Linnaeus, 1766 - popândău - Cod EUNIS 1335.Specia este listată în Directiva 92/43/CEE/1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - Directiva Habitate, în Anexa II - Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare și în Anexa IV - Specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă.În legislația națională, specia este listată în O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, în Anexa 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și în Anexa 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.A.2.Statut de prezență temporală a speciilorÎn cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni populația de popândău este permanentă, sedentară/rezidentă.A.3.Mărimea populației speciei în aria naturală protejatăPopulația de Spermophilus citellus a fost estimată între 25 - 50 de indivizi, corespunzător clasei 3.A.4.Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejatăCalitatea datelor este bună - inventarieri complete.A.5.Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționaleConform art. 17 al Directivei Habitate, la nivel național, populația de popândău este de 34.900 - 42.000 de indivizi: în bioregiunea panonică sunt 4.200 - 5.200 indivizi, în bioregiunea stepică 12.300 - 14.800 indivizi iar în bioregiunea continentală 18.400 - 22.000 indivizi. Astfel, populația de Spermophilus citellus din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni reprezintă între 0-2% corespunzătoare clasei C.A.6.Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționaleRaportat la mărimea populației naționale de popândău, populația din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este nesemnificativă.A.7.Mărimea reevaluată a populației estimate în Planul de management anteriorÎn situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni se realizează pentru prima dată evaluarea mărimii populației.Nu se poate discuta despre o reevaluare, prezentul studiu fiind primul de acest gen în situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni.A.8.Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejatăConsiderăm ca populație de referință, o populație cu densitate de 15 - 20 indivizi/ha. În evaluările viitoare se va utiliza rezultatul prezentei evaluări ca reper pentru evaluarea tendinței populației.A.9.Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilăPopulația de popândăi de pe teritoriul României era estimată în trecut la aproximativ 90 de milioane de indivizi, cu o medie de 15 indivizi/ha.Având în vedere că în populațiile de popândăi există fluctuații mari multianuale determinate de prădători, paraziți, capacitatea indivizilor de a își găsi parteneri, resursa de hrană, imigrări/emigrări, populația de referință trebuie să fie semnificativă pentru a asigura continuitatea speciei în acest habitat.Considerăm că în condițiile actuale, o densitate de 15 - 20 indivizi/ha, ar fi reprezentativă pentru o populație de referință. Plecând de la acest raționament considerăm că populația de referință pentru starea favorabilă ar trebui să fie de 1155 - 1540 indivizi, 15 - 20 indivizi/ha * suprafața adecvată 77 ha.A.10.Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale< - mai micA.11.Tendința actuală a mărimii populației specieiX - necunoscutăPentru situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, evaluarea se realizează pentru prima dată.A.12.Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației specieiInsuficientă - nu sunt date suficiente pentru a putea stabili tendința actuală a mărimii populației, fiind prima evaluare în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI03I7 Cordăreni - Vorniceni.A.13.Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației specieiNu este cazul.Nu sunt date suficiente pentru a putea stabili magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei în situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, fiind prima evaluare în cadrul sitului.A.14.Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificativeNu este cazul.Nu există suficiente informații pentru a putea stabili magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei în situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, fiind prima evaluare în cadrul sitului.A.15.Structura populației specieiStudiul efectiv de monitorizare a popândăului în situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni s-a desfășurat începând cu primăvara anului 2018, încât perioada de teren corespunde cu ieșirea indivizilor din hibernare, perioada de reproducere, gestație și creșterea puilor în galerii. La finalizarea activității de teren nu avusese loc ieșirea puilor de anul acesta din galerii, încât nu există date privind structura populației.A.16.Starea de conservare din punct de vedere al populației specieiNestabilind mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă, precum și faptul că nu există informații suficiente pentru a putea stabili structura pe vârste a populației, considerăm că starea de conservare a speciei din punct de vedere al mărimii populației este X - necunoscută.A.17.Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației specieiX - necunoscutăTendința stării de conservare a specie din punct de vedere al mărimii populației poate fi de îmbunătățire dacă sunt implementate măsuri de conservare a speciei în aria protejată.A.18.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populațieiXX - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punct de vedere al populației specieiFavorabilăNefavorabilă - InadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... 6.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Spermophilus citellus Tabel B) Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al habitatului specieiNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaSpermophilus citellus Linnacus, 1766 - popândău -Cod EUNIS 1335.Directiva Habitate: Anexa II și Anexa IV - Specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă. În legislația națională, specia este listată în O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, în Anexa 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și în Anexa 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de popândău este rezidentă.B.3.Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejatăHabitatul popândăului în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni este limitat; se reduce mult limitându-se la partea de nord-est a sitului, unde vegetația este scurtă, pășunată ușor înclinată cu un grad scăzut de eroziune.B.4.Calitatea datelor pentru suprafața habitatului specieiCalitate bună - datele privind suprafața habitatului popândăului în cadrul sitului au fost obținute prin analiza întregii suprafețe a sitului. Extrapolarea datelor colectate din teren.B.5.Suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anteriorNu este cazul. Evaluarea suprafeței habitatului popândăului în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni se realizează pentru prima dată.B.6.Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejatăHabitatul speciei se reduce mult limitându-se la partea de nord-est a sitului, unde vegetația este scurtă, pășunată ușor înclinată cu un grad scăzut de eroziune, comparativ cu alte suprafețe din sit. Habitatul speciei prezintă predominant soluri de tip cernoziom. Arealul este situat pe o suprafață înclinată 0-20 grade, cu expoziție vest - nord-vest. Suprafața adecvată a speciei în cadrul sitului este de aproximativ 77 ha.B.7.Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejatăSuprafața adecvată a habitatului speciei în cadrul sitului a fost obținută prin digitizarea tuturor suprafețelor specifice.B.8.Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului specieiSuprafața adecvată a habitatului popândăului - Spermophilus citellus este mai mare decât suprafața actuală a habitatului speciei.B.9.Tendința actuală a suprafeței habitatului specieiNu se poate stabili tendința actuală a suprafeței habitatului speciei față de suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior deoarece acesta nu există.B.10.Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului specieiSitul Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni beneficiază pentru prima dată de elaborare a Planului de management. Prin urmare, sunt date insuficiente pentru stabilirea tendinței actuale a suprafeței habitatului speciei față de suprafața reevaluată a habitatului speciei din Planul de management anterior.B.11.Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejatăCalitate bună, adecvată - habitatul din aria protejată oferă condiții optime de hrănire, adăpost, reproducere și hibernare pentru specie.B.12.Tendința actuală a calității habitatului specieiDate insuficiente pentru a putea stabili tendința actuală a calității habitatului speciei față de calitatea habitatului speciei din Planul de management anterior, acesta nu există.B.13.Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului specieiSlabă - date estimate pe baza opiniei experților.B.14.Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului specieiNu se poate stabili tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei - studiul nostru reprezintă prima evaluare a stării de conservare a popândăului în situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni.B.15.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului specieiȚinând cont de suprafața redusă a habitatului speciei în sit și lipsa datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului, considerăm potrivită încadrarea stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei în categoria X - necunoscută.B.16.Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului specieiX - necunoscutăB.17.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului specieiXU - starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este necunoscută dar nu este nici nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă - rea. Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Spermophilus citellusTendințaCombinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12]0 (stabilă)+ (crescătoare)- (descrescătoare)x (necunoscută) Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punct de vedere al habitatului specieiFavorabilăNefavorabilă - InadecvatăNefavorabilă - ReaNecunoscută ... 6.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Spermophilus citellus Tabel C) Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al perspectivelor speciei în viitorNr.ParametruDescriereA.1SpeciaSpermophilus citellus Linnaeus, 1766 - Cod EUNIS 1335. Specia este listată în DH 92/43/CEE/1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - Directiva Habitate, în Anexa II - Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare și în Anexa IV - Specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă.În legislația națională, specia este listată în O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, în Anexa 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și în Anexa 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn situl ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de popândău este rezidentă.C.3.Tendința viitoare a mărimii populațieiLuând în considerare implementarea unor măsuri de management în vederea conservării habitatului speciei, se poate afirma că tendința viitoare a mărimii populației de popândău, Spermophilus citellus, în cadrul sitului este + crescătoare.C.4.Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a specieiAproximativ egal.C.5.Perspectivele speciei din punct de vedere al populațieiFV - perspective buneC.6.Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei+ se îmbunătățeșteC.7.Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor≈ - aproximativ egalC.8.Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului specieiFV - favorabileC.9.Perspectivele speciei în viitorFV - favorabileC.10.Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitorMediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.C.11.Intensitatea presiunilor actuale asupra specieiA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale - RidicatD01 Drumuri, poteci - MediuE03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement - ScăzutC.12.Intensitatea amenințărilor viitoare asupra specieiA04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale - RidicatC.13.Viabilitatea pe termen lung a specieiViabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asiguratăC.14.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitorȚinând cont de actualele presiuni și amenințări existente la nivelul sitului, putem aprecia că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor U1 - nefavorabilă - inadecvatăC.15.Tendința stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitorX - este necunoscutăC.16.Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitorXX - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un caz favorabilă. Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei Spermophilus citellus În cazul neaplicării măsurilor de management, situația ar arăta precum în tabelul următor:Valoarea actuală a parametruluiTendința viitoare a parametruluiRaportul dintre VRF și valoarea viitoare a parametruluiPerspectiveFiguraLa fel cu/deasupra VRFLa fel cu/deasupra VRFDeasupra VRFSub VRFSub VRF- descrescător- descrescătorreleSub VRFNecunoscuteSub VRF la fel/deasupra VRF În cazul implementării și respectării unor măsuri conservare, situația ar arăta astfel:Valoarea actuală a parametruluiTendința viitoare a parametruluiRaportul dintre VRF și valoarea viitoare a parametruluiPerspectiveFiguraLa fel cu/deasupra VRFLa fel cu/deasupra VRFDeasupra VRFSub VRFSub VRF+ crescător+ crescătorbuneSub VRFNecunoscuteSub VRF la fel/deasupra VRF Matricea 5) Perspectivele speciei Spermophilus citellus în viitor, după implementarea Planului de management actualFavorabileNefavorabile - InadecvateNefavorabile - ReleNecunoscută Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea Planului de management actualFavorabileNefavorabile - InadecvateNefavorabile - ReleNecunoscută ... 6.2.4. Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellus Tabelul D) Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellusNr.ParametruDescriereA.1.SpeciaSpermophilus citellus Linnaeus, 1766 - popândău - Cod EUNIS 1335.Specia este listată în DH 92/43/CEE/1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - Directiva Habitate, în Anexa II - Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare și în Anexa IV - Specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă.În legislația națională, specia este listată în O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, în Anexa 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și în Anexa 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.A.2.Tipul populației speciei în aria naturală protejatăÎn cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni - Vorniceni, populația de popândău este rezidentă.D.7.Starea globală de conservare a specieiStarea globală de conservare a speciei a fost evaluată luând în considerare populația speciei, habitatul speciei, perspectivele speciei în viitor: nefavorabilă- inadecvată.D.8.Tendința stării globale de conservare a specieiX - este necunoscutăD.9.Starea globală de conservare necunoscutăXX - nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.D.10.Informații suplimentarePrin implementarea măsurilor de management meni