NORME METODOLOGICE din 30 martie 2016

(3)din Hotărârea Guvernului nr. 1156/

1. ...
2. Costurile pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, și anume costurile aferente manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și de tuberculinare, se suportă de către proprietarii acestora. ...
3. Costurile analizelor și examenelor de laborator pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv al celor de tip A, se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. ...
4. Manopera de identificare și înregistrare a animalelor neidentificate, care au depășit vârsta maximă prevăzută de legislația în vigoare pentru identificarea și înregistrarea acestora, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile fiind suportate de proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile art. 1 alin.

(2)din Regulamentul (CE) nr. 494/98 al Comisiei din 27 februarie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor administrative minime în cadrul sistemului de identificare și înregistrare a bovinelor, cu amendamentele ulterioare. ... 19. În cazul în care operatorul economic pune la dispoziția laboratorului materialele necesare, acesta va achita doar contravaloarea manoperei și a altor cheltuieli incluse în tarif. ... 20. Analizele și examenele de laborator efectuate în controlul oficial în cadrul Programului se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare. ... 21. Conduita de diagnostic de laborator se stabilește și se comunică de către LNR/institutele de profil, după caz. ... 22. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar sunt suportate de persoana juridică responsabilă, respectiv, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice veterinare. ... 23. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... 24. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective. ... 25. În cazul în care, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări. ... 26. Vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni. ... 27. Laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. Se exceptează probele pentru examene toxicologice care se păstrează 30 de zile, dacă nu au fost identificați compuși volatili sau cu descompunere rapidă. ... 28. În perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepția ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație. ... 29. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine. ... 30. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca, la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale. ... 31. Planul cifric anual se elaborează la nivelul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, luându-se în considerare o medie anuală din ultimii 3 ani, calculată la data de 31 martie a fiecărui an, a efectivelor pe specii și categorii de animale și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat. ... 32. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București trebuie să elaboreze programe lunare de afluire detaliate privind prelevarea probelor și a transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe circumscripții sanitar-veterinare de asistență, și pe exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful serviciu/birou economic și administrativ, șeful laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. ... 33. Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București transmite planul cifric, graficul de afluire și probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București acreditat sau la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru fiecare caz în parte. Desemnarea laboratoarelor sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București cu metode spre care se afluiesc probele pentru diagnostic este făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. ... 34. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor țintă existente la data efectuării acțiunii se va avea în vedere ca toate animalele țintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele țintă, existente efectiv în teren la data testării, au fost supuse testării. ... 35. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți notifică în scris direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța lanțului alimentar județeană, respectiv a municipiului București cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii. ... 36. Refuzul efectuării acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare, iar întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora. ... 37. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări. ... 38. În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii. ... 39. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condițiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și să întocmească dosarele de calificare pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină. ... 40. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină, luând în considerare faptul că România a fost declarată oficial liberă de bruceloză bovină din anul 2013. ... 41. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacității și eficienței unor acțiuni sanitar-veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitar-veterinară competentă. ... 42. În cazul acțiunilor imunoprofilactice pentru stabilirea frecvenței de execuție se va tine cont, în mod obligatoriu, de precizările cuprinse în prospectul produselor biologice utilizate în ceea ce privește perioada de timp cuprinsă între două acțiuni succesive de vaccinare. ... 43. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare. ... 44. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 85 și 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... 45. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și cei ai posturilor de inspecție la frontieră suspicionează introducerea pe piață, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) și/sau de câine (canis lupus familiaris), precum și ale produselor care conțin asemenea blănuri, aceștia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat. ... 46. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a-și menține actualizate stocuri minime de materiale și echipamente de intervenție pentru controlul bolilor majore la animale în exploatațiile nonprofesionale, în conformitate cu planurile de contingență și cu manualele operaționale pentru fiecare maladie. Necesarul de materiale și echipamente va fi stabilit la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și transmis, anual, prin notă de serviciu, direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. În cazul confirmării unei boli majore prin procedurile de achiziție în vigoare se vor achiziționa materialele necesare combaterii întregului focar. ... 47. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile nonprofesionale pentru controlul bolilor majore la animale sunt suportate de la bugetul de stat. ... 48. Operatorii economici deținători de animale de producție crescute în scop comercial sau de agrement - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condițiile legii - deținători de exploatații comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, precum și primăriile orașelor care au în subordine grădini zoologice, au obligația să-și reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecție, materiale de intervenție și dezinfectanți care să servească intervenției în cazul confirmării unor focare de boli majore. ... 49. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, grădini zoologice sunt suportate de către operatorii economici deținători sau care au în subordine unitățile sus amintite. ... 50. Pentru implementarea programelor de monitorizare, control și eradicare a anumitor boli și zoonoze, programe ce sunt aprobate și cofinanțate de către Uniunea Europeană anual prin decizie a Comisiei Europene, în scopul efectuării unitare a achiziției materialelor și a consumabilelor necesare realizării analizelor de laborator pentru toate probele recoltate în cadrul acestor programe, prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor sunt stabilite detaliile privind constituirea comisiilor, organizarea și derularea procedurilor de achiziție publică. ... 51. În perioada martie-iulie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploatațiilor și rezultatele obținute în anii precedenți. Inspecțiile în exploatațiile nonprofesionale se desfășoară în perioada septembrie-octombrie. Plata pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în baza națională de date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecții. (la 02-03-2018, Punctul 51 din Notă a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) ... 52. Acțiunile sanitar-veterinare obligatorii prevăzute în Program și ale căror costuri nu sunt suportate integral de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, cu respectarea legislației specifice în vigoare. ... 53. Toate costurile suportate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație. ... 54. Costul testelor cofinanțate de Comisia Europeană efectuate pentru supravegherea bolilor trebuie să se încadreze în costul eligibil al fiecărui test stabilit la plafonul menționat în decizia grant a Comisiei Europene prin care sunt aprobate anual programele de supraveghere, control și eradicare a bolilor care beneficiază de cofinanțare. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) ... 55. Fiecare DSVSA are obligația, încă din perioadele de liniște epidemiologică, să asigure obținerea certificatelor de competențe privind uciderea, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, de către cel puțin 5 medici veterinari oficiali, pe care să îi folosească în componența echipelor de ucidere. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) ... 56. Prelevarea, transportul și examinarea probelor provenite din exploatațiile comerciale situate în zona de protecție sau supraveghere a unui focar, în scopul acordării de derogări ori al ridicării restricțiilor, indiferent de boală, sunt suportate de la bugetul de stat. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) ... ABREVIERI Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE Secţiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE 1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA A. Supravegherea în exploatațiile comerciale Notă ... * Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se vor realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație. Plata prelevării și testării se face de către proprietar. ** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție. *** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor și a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale. ... B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale Notă ... ٭ În oricare din situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează la verificarea oricărui tip de exploatații comerciale și în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației. ٭٭ Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale. Pentru anul 2017, prelevarea de probe în cadrul supravegherii active trebuie implementată după efectuarea analizei de risc în fiecare județ, luând în considerare gradul scăzut de realizare al supravegherii pasive în ultimii ani, precum și vecinătatea cu trei state, respectiv Republica Serbia, Ucraina și Republica Moldova. C. Supravegherea la mistreți* ... Notă ... * Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare. ... (la 21-11-2017, Punctul 1. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) ... 2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENȚEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA ... 3. PROGRAME NAȚIONALE DE CONTROL AL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN ROMÂNIA 3.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducție adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow. (la 21-11-2017, Subpunctul 3.1 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctele 3 și 4, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) ... 3.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte (la 21-11-2017, Subpunctul 3.2 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificată de Punctele 5 și 6, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) ... 3.3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. (la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.3, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 ) ... 3.4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România 3.4.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrășat pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. (la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.4.1, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 ) ... 3.4.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducție pentru Salmonella interitidis și Salmonella Typhimurium ... ... 3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2014, 2016, 2018 și 2020 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România ... 3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2015, 2017 și 2019 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România ... ... 4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE (BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ) ÎN ROMÂNIA Scopul: evidențierea lipsei circulației virale Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală. ... 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine și caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. ... 3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

1. a)toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial; ...
2. b)rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator; ...
3. c)rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice, precum și cu privire la orice leziuni observate la animalele moarte. ... ... 4. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; de la animalele vii se prelevează ser sanguin și sânge pe EDTA, iar de la cele moarte se prelevează organe, respectiv splină, limfoganglioni și pulmon. ... Supravegherea activă Are ca scop îndeplinirea prevederilor anexei I pct. 1 lit. (
4. b)și (
5. c)din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta. I. Supraveghere serologică: Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel: 1. Frecvența de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie. ... 2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale- santinelă, seronegative, nevaccinate, peste vârsta de 4 luni (în primul rând bovine, apoi ovine și caprine) din interiorul localităților-țintă desemnate în cadrul unor unități epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2.500 km^2), calculate în funcție de suprafața totală a fiecărui județ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate-țintă. Identificarea localităților-țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului, astfel încât între localitățile-țintă să fie o distanță de minimum 50 km; lista cu localitățile-țintă identificate este transmisă la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu. În cazul în care sunt dificultăți în ce privește selectarea animalelor-santinelă în localitățile țintă, ANSVSA poate aproba selectarea animalelor-santinelă din localitățile situate în jurul localității-țintă selectate inițial. Procentele de prevalență și confidență se aplică pentru fiecare localitate-țintă. ... 3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate- țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%. ... 4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA). ... 5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul localităților-țintă și numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ: ... 6. Selectarea animalelor-santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative. Prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor-santinelă, cât și pentru testarea ulterioară a acestora se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului oficial. Pentru atribuirea calității de „santinele“, animalele se testează de două ori la interval de două săptămâni, de către același laborator, cu același kit, de către același operator. În cazuri justificate pot fi acceptate ca santinele și animale cu un singur test serologic cu rezultat negativ. Animalele-santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate în continuare ca santinele cu condiția ca acestea să fie testate obligatoriu în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori. Animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor-santinelă nu sunt considerate suspecte de boală și nu se întocmește raport de notificare a suspiciunii. ... 7. Selectarea animalelor-santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de „santinelă“ al animalului deținut și despre obligațiile ce decurg din aceasta. ... 8. La stabilirea numărului de animale-santinelă se ia în considerare un procent de 10% peste numărul propus; acestea constituie rezerve pentru înlocuirea santinelelor eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate sau alte situații în care animalele nu mai există în exploatație. ... 9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât și probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR. ... 10. Animalele-santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate suspecte de boală, se întocmește raport de notificare a suspiciunii și se elimină de la testarea serologică. Acestea se testează conform arondării, prin tehnica PCR pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9 ... 11. Pentru animalele-santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA. ... 12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România. În cazul achizițiilor din țări terțe, vor fi testate toate animalele. Animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează: – nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA, pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale; ... – vaccinate sau trecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor. ... Prin excepție de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricție în care evoluează același serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinație. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. Probele sunt prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor. Testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinație al animalelor provenite din comerț intracomunitar sau din țări terțe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanțare. ... 13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA. Animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA. Pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmește raport de suspiciune. Acestea sunt testate mai departe prin testul PCR. Până la confirmarea primului focar de boală din fiecare județ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA, în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA se testează/ expediază conform arondării. ... 14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe localități-țintă decât cele stabilite prin program. ... 15. Nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de santinele decât cele stabilite în cadrul programului (respectiv 59 animale/localitatea-țintă). ... 16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pool-uri prin metoda Real Time RT-PCR. Testarea în pool-uri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA. ... ... II. Supravegherea entomologică 1. Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale. ... 2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: 2.1. capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori; – capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în perioadele de activitate vectorială, cu scopul de a stabili abundența spațială și temporală a vectorilor culicoizi; ... – capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori. ... ... 2.2. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele GPS, respectiv latitudinea, longitudinea și altitudinea. ... 2.3. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani înregistrează parametrii mediului ambiant, iar datele colectate sunt transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară. ... 2.4. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în localitățile-țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică. În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările și completările ulterioare. Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor și efectuarea de dezinsecții periodice. Observații 1. Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare. ... 2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. ... 3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA județene desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue. ... 4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent. ... Metodă screening: Detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA). Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue (Real Time RT - PCR). VACCINAREA ÎMPOTRIVA BOLII LIMBII ALBASTRE 1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici din exploatațiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale. ... 2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/ serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate. ... 3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. ... 4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului. ... 5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii Bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control. ... ... NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii Bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine. ... ... (la 21-11-2017, Punctul 4. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) ... 5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE Cadru legal: Supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2016, aprobat prin decizie grant a Comisiei Europene. Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB și atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator. Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția antemortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României. 5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2016 Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni ... 5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine) Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare ... 5.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la EST Scop:
6. a)evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice și eliminarea acestora din efectiv; ...
7. b)constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli; ...
8. c)creșterea frecvența alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată. ... ... 5.4. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate ... ... 6. FEBRA AFTOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Grupa de animale țintă - animale din specii receptive, domestice și sălbatice. România își declară la OIE, anual, statutul de liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări ce nu au statut de indemnitate fără vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi). ... 7. TUBERCULOZA BOVINĂ Scop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză bovină Notă ... *) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial. **) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali. ... 8. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii și calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor și atestarea acestora în vederea recunoașterii statusului de țară/zonă oficial indemnă de LEB. (la 21-11-2017, Subpunctul IV din Punctul 8, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) Notă ... *) În unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali. ... 9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pestă porcină africană. Programul a fost aprobat pentru cofinanțare din fonduri UE prin Decizia SANTE/VP/2015/RO/SI2.700815. ... 10. RABIA 10.1. RABIA LA ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE Scopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei în România. Grupa de animale țintă: toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. ... 10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2016-2017 Scop: supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România ... ... 11. ANTRAXUL Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariției acesteia la om. ... 12. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ Scop: supraveghere și control bolii ... 13. TIFOZA AVIARĂ Scop: supraveghere și control ... 14. PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) Scop: supraveghere și control ... 15. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ Scop: supravegherea bolii. ... 16. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale țintă: porci domestici și sălbatici ... 17. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale țintă specii de animale receptive domestice și sălbatice. ... 18. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) Prin Rezoluția nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22-27 mai 2011, se recunoaște oficial că Pesta bovină (Rinderpest) nu mai evoluează în nici o țară sau teritoriu din lume. Prin urmare, nu se testează ... 19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare ... 20. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină. ... 21. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de variolă ovină și caprină. ... 22. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menținerea statutului de țară liberă de pesta africană a calului. ... 23. BOALA AUJESZKY Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii. ... 24. PARATUBERCULOZA 24.1. PARATUBERCULOZA LA BOVINE ... 24.2. PARATUBERCULOZA LA OVINE ȘI CAPRINE ... ... 25. BRUCELOZA LA BOVINE Scop: menținerea României ca stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină. Notă ... *) Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. **) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezenta medicului veterinar oficial. ***) Prelevarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial. ... 26. BRUCELOZĂ LA OVINE ȘI CAPRINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA MELITENSIS Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de Brucella melitensis ... 27. BRUCELOZA LA OVINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA OVLS (EPIDIDIMITA INFECȚIOASĂ) Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 28. BRUCELOZA LA PORCINE Scop: eradicarea bolii ... 29. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ Scop: Supraveghere în scopul menținerii stării de sănătate și nediseminării agenților abortigeni la reproducători ... 30. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: OVINE, SUINE, PĂSĂRI Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătății publice ... 31. RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ - IBR Scop: controlul bolii. ... 32. TRICHOMONOZA BOVINĂ Scop: supraveghere în vederea nediseminării agenților abortigeni ... 33. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. Notă ... *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial. ... 34. MAEDI-VISNA Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare. Notă ... *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial. ... 35. ECHINOCOCOZA Scop: Supraveghere și control ... 36. DURINA Scop: monitorizarea bolii ... 37. ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ Scop: eradicarea anemiei infecțioase ecvine (la 21-11-2017, Punctul 37. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) ... 38. MORVA Scop: monitorizarea bolii (la 21-11-2017, Tabelul de la Punctul 38 din Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctele 10 și 11, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 prin abrogarea Puncului de la Precizari tehnice ) ... 39. INFECȚIA CU VIRUSUL WEST NILE Scop: Supravegherea bolii ... 40. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) Scop: Supravegherea bolii ... 41. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, cu modificările și completările ulterioare. ... 42. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 43. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI Scop: Supravegherea bolii ... 44. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 45. NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii ... 46. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii ... 47. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 48. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV Scop: Supravegherea bolii ... 49. ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUI Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 50. GIRODACTILAZA - INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS, GYRODACTYLUS sp. la salmonide Scop: Supravegherea bolii ... 51. BONAMIOZA - INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSA Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. 52. HAPLOSPORIDIOZA Scop: Supravegherea bolii ... ... 53. PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS și PERKINSUS OLSENI Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 54. MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENS Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 55. MICROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINI Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 56. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 57. BOALA CAPULUI GALBEN - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. ... 58. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii ... 59. ACARAPIOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii ... 60. LOCA AMERICANĂ LA ALBINE Scop: Supravegherea bolii ... 61. LOCA EUROPEANĂ Scop: Supravegherea bolii ... 62. NOSEMOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii ... 63. VAROOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii ... 64. TROPILELAPSOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii ... 65. ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP Scop: Supravegherea bolii ... 66. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii ... 67. FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii ... 68. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii ... 69. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii ... 70. AGALAXIA CONTAGIOASĂ A OILOR ȘI CAPRELOR Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. ... 71. LIMFADENITA CAZEOASĂ A OILOR Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. ... 72. ADENOMATOZA PULMONARĂ Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare. ... 73. DERMATOZA NODULARĂ CONTAGIOASĂ A BOVINELOR Scop: menținerea statutului de țară liberă de dermatoză nodulară contagioasă I. Supravegherea în exploatațiile de bovine 1. PRECIZĂRI TEHNICE Supravegherea pasivă Se realizează în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unei suspiciuni de boală, precum și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor la animale receptive din speciile bovine și bubaline, indigene sau provenite din import sau comerț intracomunitar, se investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR-IDSA sau unul dintre LSVSA desemnate. În acest caz se dispun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor susceptibile de boală, a celor posibil infectate, precum și a produselor și subproduselor provenite de la acestea. Simptomatologia bolii este descrisă în manualul de diagnostic elaborat de LNR. Suspiciunea de dermatoză nodulară contagioasă și măsurile de restricționare a mișcării animalelor se vor notifica imediat la ANSVSA. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:
9. a)examene virusologice - la LSVSA desemnate și LNR-IDSA, pentru identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic, sau/și la LNR-IDSA, pentru identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă; ...
10. b)în anumite cazuri stabilite de LNR-IDSA se pot efectua și examene histologice pentru evidențierea incluziilor intracelulare prin tehnica de colorare cu hematoxilin-eozină, în cadrul IDSA. ... Probele ce trebuie prelevate în vederea testării sunt reprezentate de: cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii, și porțiuni de organe - limfonoduri, pulmon, ficat și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte. Prelevarea și transmiterea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor. Supravegherea activă Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic, în condițiile stabilite de aceasta. În situația introducerii și răspândirii bolii pe teritoriul României, ANSVSA stabilește și dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația în vigoare. În situații de risc epidemiologic, în care ANSVSA dispune realizarea unei supravegheri active pentru dovedirea statusului de țară liberă de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, aceasta se realizează prin examene serologice la LNR-IDSA. ... 2. PRECIZĂRI EXECUȚIE Supravegherea pasivă Orice suspiciune de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor trebuie anunțată de către proprietari, îngrijitorii care desfășoară zilnic activități de îngrijire a animalelor, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari oficiali. Importul/Comerțul intracomunitar de/cu animale din speciile receptive la dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, produse sau subproduse provenite de la acestea se realizează conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2008 a Comisiei din 15 noiembrie 2016 privind măsurile zoosanitare de combatere a dermatozei nodulare contagioase în anumite state membre. Medicul veterinar oficial din PIF are responsabilitatea identificării și notificării oricărei suspiciuni de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor. În caz de suspiciune sau apariție a unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările și completările ulterioare. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea activă Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare și măsurilor de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic. Diagnosticul de confirmare a focarelor primare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor se realizează la LNR-IDSA, prin identificarea genomului virusului capripox prin Real Time-PCR sau PCR clasic sau/și prin identificarea virionilor prin microscopie electronică, colorație negativă. În cazul focarelor secundare, diagnosticul de confirmare se realizează și la DSVSA desemnate, conform instrucțiunilor LNR-IDSA. ... 3. VACCINAREA Este aplicabilă în cazul în care în România este confirmată boala și trebuie derulat un program de monitorizare, control și eradicare. La confirmarea primului focar de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor, în funcție de riscul epidemiologic, în România se va aplica un program de vaccinare de urgență pentru teritoriul dispus de ANSVSA. ... 4. PRECIZĂRI DE EXECUȚIE Vaccinarea de urgență se implementează în România la confirmarea primului focar al bolii pe teritoriul țării, ca urmare a deciziei Centrului Național de Combatere a Bolilor. Aceasta se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, sub supravegherea DSVSA. Vaccinarea se realizează utilizându-se ace de unică folosință, care sunt ulterior depozitate în siguranță și distruse. Vaccinul este păstrat în condițiile indicate de producător și administrat în aceeași zi în care este deschis flaconul. Echipele de vaccinare respectă măsuri stricte de biosecuritate atunci când efectuează vaccinarea. Flacoanele goale trebuie păstrate și restituite la DSVSA la sfârșitul zilei de lucru. În caz de discrepanțe, se iau măsuri corective. Planul de vaccinare include și examinările clinice în vederea depistării reacțiilor postvaccinale, prin controale aleatorii la fața locului cu examinarea clinică a animalelor vaccinate. Această activitate este efectuată de medicii veterinari oficiali; toate neconformitățile se raportează și se pun în aplicare măsurile recomandate de Comisia Europeană în acest sens. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... ... (la 02-03-2018, Secțiunea 1 din Capitolul I a fost completată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) ... Secţiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLILE TUMORALE 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om ... 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală ... Secţiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE 1. LEPTOSPIROZA Scop: Supravegherea bolii în efectivele de animale cu suspiciune de evoluție a leptospirozei sau în care a boala a fost notificată în ultimii 5 ani ... 2. FEBRA Q Scop: supravegherea bolii ... 3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR Scop: monitorizarea bolii ... 4. INFLUENȚA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii ... 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii ... 6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii ... 7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR Scop: monitorizarea bolii ... 8. TULAREMIA Supraveghere pasivă. ... 9. BRUCELOZA LA CANIDE Scop: eradicarea bolii ... 10. BRUCELOZA LA IEPURI Scop: eradicarea bolii ... 11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA Scop: supravegherea bolii ... 12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE - LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii ... 13. MIXOSOMIAZA Scop: supravegherea bolii ... 14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii ... 15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE Scop: supravegherea bolii ... 16. IHTIOFTIRIAZA Scop: supravegherea bolii ... 17. CRIPTOBIAZA Scop: supravegherea bolii ... 18. VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE Scop: supravegherea bolii ... 19. MOLUȘTE GASTEROPODE CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE Scop: supravegherea bolii ... 20. BATRACIENI, TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE Scop: supravegherea bolii ... 21. PESTA RACILOR Scop: supravegherea bolii ... 22. AMIBIAZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii ... 23. BRAULOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii ... 24. ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii ... 25. PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE Scop: supravegherea bolii ... 26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Scop: supravegherea bolii ... 27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: supravegherea bolii ... 28. LISTERIOZA Scop: supravegherea bolii ... 29. TOXOPLASMOZA Scop: supravegherea bolii ... 30. CĂRBUNE EMFIZEMATOS Supraveghere pasivă. ... Secţiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI EMERGENTE LA ANIMALE 1. BACTERIOZE Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente pentru:
11. a)RUJET ...
12. b)STREPTOCOCIE ...
13. c)STAFILOCOCIE ...
14. d)YERSINIOZĂ ...
15. e)CHLAMYDIOZA AVIARĂ ...
16. f)COLIBACILOZĂ ...
17. g)BOALA LYME ... ... 2. MICOZE Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente pentru:
18. a)ASPERGILOZĂ ...
19. b)DERMATOMICOZĂ ... ... 3. VIROZE
20. a)BOALA CRIMEEA-CONGO Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente ...
21. b)ENCEFALITA JAPONEZĂ Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente ...
22. c)ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente ...
23. d)ENCEFALITA DE CĂPUȘE Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente ...
24. e)ONCOPATII ALE ANIMALELOR DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE ȘI EXOTICE Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente ...
25. f)INFECȚIA CU VIRUSUL SCHMALLENBERG Scop: Supravegherea bolii ... ... 4. PARAZITOZE TRATAMENTE ANTIPARAZITARE PROFILACTICE OBLIGATORII Scop: reducerea incidenței parazitozelor la rumegătoare A. Endoparazitoze 1. Ovine/caprine (animale care folosesc pășunea)
26. a)tineret mascul și femei peste 4 luni/berbeci/oi sterpe- 2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie-noiembrie) ...
27. b)oi adulte (lactante) - un singur tratament/an (octombrie-noiembrie, la cel puțin 30 zile de la terminarea perioadei de montă) ...
28. c)tineret mascul la îngrășat: O deparazitare în primele 10 zile de la afluire ... ... 2. Taurine:
29. a)tineret peste 4 luni până la categoria de juninci - 2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie-noiembrie) ...
30. b)vacile lactante - un singur tratament/an, în perioada repausului mamar. ... ... ... B. Ectoparazitoze 1. Ovine/caprine - 2 tratamente/an în perioada mai-iunie după tuns și octombrie-noiembrie, la cel puțin 30 zile de la terminarea perioadei de montă ... 2. Taurine:
31. a)tineret, 2 tratamente pe an (mai-iunie/ septembrie-octombrie) ...
32. b)vaci lapte; un tratament/an, în perioada repausului mamar. ... ... ... C. Acțiunile se execută de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii iar costurile sunt suportate integral de către proprietari
33. a)Cochliomya hominivorax ...
34. b)Chrysomya bezziana ...
35. c)Echinococoza/hidatidoza A se vedea precizările din Secțiunea 1 pct. 35 ...
36. d)Cisticercoza bovină Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive. ... 3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate ținând cont de locurile de elecție a parazitului. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic și microscopic (parazitologic și histopatologic - metoda HE/HEA/HEV și PAS/AA-PAS). ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
37. e)Cisticercoza porcină Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive. ... 3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate ținând cont de locurile de elecție a parazitului. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic și microscopic (parazitologic și histopatologic - met. HE/HEA/HEV și PAS/AA-PAS). ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
38. f)Trichineloza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, de la toate animalele suspecte de boală. ... 2. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul siguranței alimentelor de origine animală se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în came, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor și larvelor de Trichinella prin trichineloscopie directă pentru suinele provenite din exploatațiile nonprofesionale destinate consumului familial, precum și pentru porcii mistreți vânați, destinați consumului propriu al vânătorului. ... 4. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploatațiile comerciale, precum și pentru porcii mistreți vânați, cu excepția celor destinați consumului propriu al vânătorului. ... 5. Examinarea cărnii animalelor care nu aparțin speciei porcine (cal, urs, nutrie etc.) se realizează prin metoda digestiei artificiale, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375, cu modificările și completările ulterioare. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicii veterinari care efectuează examenul prin trichineloscopie trebuie să facă dovada instruirii în acest sens. Certificatul este valabil timp de 3 ani. Instruirea se realizează de către DSVSA, IDSA sau IISPV, după caz. ... 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA, CSVSA, IDSA și LNR. ... Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ...
39. g)Leishmanioza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene de laborator la animalele. ... 3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare a vectorilor. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia. ... 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. ... 4. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare ...
40. h)Fascioloza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală și a gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic ... 3. Examenele copro-parazitologice și se efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. ... 4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. ... 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a gasteropodelor se efectuează pe speciile gazde intermediare. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA și/sau LNR din IDSA ... ...
41. i)Filarioze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive. ... 3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, dar și speciile genului Culicoides și simulidele. ... 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor ... 4. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... 5. Examenele de identificare a vectorilor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
42. j)Ancilostomoza carnivorelor Supraveghere Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
43. k)Balantidioza Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
44. l)Hemosporidioze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. ... 3. Supravegherea căpușelor vectoare, prin colectarea și identificarea speciilor. ... 3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidențierea paraziților (Babesia Anaplasma, Theileria etc.), prin examenul microscopic al frotiurilor fixate și colorate, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... 3. Identificarea speciilor de Babesia și Theileria, prin tehnici de biologie moleculară. ... 4. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpușele ixodide ... 5. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA, în funcție de situația epidemiologică ... 4. Examenele de identificare a genurilor și speciilor de căpușe se efectuează pe tot parcursul anului. ... 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpușelor se efectuează pe toate probele examinate. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
45. m)Sarcocistoza Supraveghere Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor de Sarcocystis din țesut muscular prin trichineloscopie și examene histopatologice (met. HEA și AA/AA-PAS), după caz. ... Precizări Execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
46. n)Teniaze Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator la speciile receptive. ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotației și/sau sedimentării, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ...
47. o)Dermatoze produse de acarieni, paraziții animalelor Supraveghere 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive ... Precizări tehnice 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. ... 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor și speciilor de ectoparaziți prin examen microscopic în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. ... Precizări execuție 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA. ... ... ... ... Secţiunea 5 ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITAR - VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI ȘI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE 1. SUPRAVEGHEREA SANITAR - VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT Supraveghere Material seminal congelat din comerț intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările și completările ulterioare; ... 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... Precizări tehnice 1. Supravegherea comerțului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă condițiilor de calitate. ... Precizări execuție 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorității veterinare teritoriale competente; ... 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA și/sau IDSA. ... ... 2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE Supraveghere Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor subclinice. Precizări tehnice 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitarea proprietarilor sau deținătorilor de exploatații de animale producătoare de lapte. ... 2. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice. ... 3. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamații vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de așteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor. ... Precizări execuție Medic veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial. ... Secţiunea 6 ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ 1. ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI Supraveghere
48. a)Monitorizarea documentelor privind asigurarea calității apei, în fermele de animale. ...
49. b)Prelevarea de probe în situația în care starea de sănătate și bunăstare a animalelor o impune. ...
50. c)Ori de câte ori, în cadrul inspecțiilor oficiale, medicul veterinar oficial consideră oportun. ... Precizări tehnice
51. a)Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. ...
52. b)examenele de laborator se efectuează cu metode elaborate de LNR din IDSA. ... Precizări execuție 1. Analizele se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din IDSA. ... 2. Probele se recoltează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. ... ... 2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARE Supraveghere: Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare. Precizări tehnice: Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. Precizări execuție: Medic veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial. ... 3. VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII DE NECESITATE Supraveghere 1. Elaborarea și respectarea procedurilor specific de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale și în PIF. ... 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminării. ... 3. Prin verificarea eficienței decontaminării în exploatațiile de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate. ... 4. Elaborarea de instrucțiuni specifice ... Precizări tehnice Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. Precizări de execuție Probele se prelevează de către medicul veterinar oficial. Examenele de laborator se efectuează conform metodelor acreditate, în cadrul LSVSA și IDSA. ... Secţiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚIE A MEDIULUI
53. a)URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE Supraveghere Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:
54. a)aplicarea și respectarea normelor sanitar - veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic; ...
55. b)accesul în exploatațiile de animale; ...
56. c)livrările de animale și produse; ...
57. d)condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte; ...
58. e)parametrii de microclimat ...
59. f)atestările medicale privind sănătatea personalului; ...
60. g)amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; ...
61. h)calitatea apei; ...
62. i)salubritatea furajelor; ...
63. j)instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație; ...
64. k)evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor; ...
65. l)controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru funcționarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale; ...
66. m)controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor; ...
67. n)controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică; ...
68. o)evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor. ...
69. p)protecția mediului. ...
70. q)controlul și supravegherea privind: ... (
71. i)vânzările și cumpărările de animale; ... (
72. ii)aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație; ... (iii) respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, prelevarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală; ... (
73. iv)controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi. ... Precizări tehnice 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. ... 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului. ... 3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar-veterinar. ... 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. ... 5. Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor. ... 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului. ... 7. Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare. ... 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:
74. a)Regulamentului (CE) nr. 1069/2009; ...
75. b)Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor; ...
76. c)Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările și completările ulterioare; ...
77. d)Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare; ...
78. e)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ...
79. f)Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare; ...
80. g)Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare; ...
81. h)Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; ...
82. i)Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației; ...
83. j)Ordinul președintelui ANSVSA nr. 86/2013 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate; ... ... 9. Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale. ... ...
84. b)PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR Supraveghere Protecția animalelor din România conform legislației în vigoare Precizări tehnice 2.1. Protecția animalelor din România - cu sau fără deținător Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 31/523/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor. ... 2.2. Protecția animalelor în timpul transportului Ecvine, rumegătoare mari și mici, porcine, păsări, câini și pisici transportate în scop comercial: Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97; Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului din 25 iunie 1997 privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de așteptare și de modificare a planului de itinerar prevăzut în anexa la Directiva 91/628/CEE; Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional (revizuită), semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competență profesională pentru conducătorii și însoțitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, cu modificările și completările ulterioare. Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 45/2010 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condițiile sanitar-veterinare de funcționare a târgurilor de animale vii, cu modificările și completările ulterioare. ... 2.3. Protecția găinilor ouătoare Găini ouătoare, ouă consum: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare, care transpune Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităților de creștere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă, care transpune Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele minime pentru înregistrarea de informații cu ocazia inspecțiilor în exploatațiile în care animalele sunt ținute pentru scopuri zootehnice; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012 pentru aprobarea normei sanitare veterinare care stabilește standardele minime pentru protecția păsărilor în fermă și în timpul transportului. ... 2.4. Protecția puilor crescuți pentru producția de carne Pui crescuți pentru producția de came: Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de came, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de came; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2013 privind aprobarea Procedurii de organizare și de desfășurare a cursurilor de instruire privind creșterea și protecția puilor de came. ... 2.5. Protecția porcinelor Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porci