GHID din 20 februarie 2020

Pe scurt

Acest ghid oferă instrucțiuni pentru evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele de împădurire a terenurilor fără vegetație forestieră anterioară sau de defrișare în scopul schimbării destinației terenului. Scopul său este de a sprijini autoritățile de mediu și elaboratorii de rapoarte de impact.

Ce reglementează

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru anumite proiecte.
Conținutul și calitatea Rapoartelor privind Impactul asupra Mediului (RIM).
Analiza sensibilității amplasamentului și descrierea proiectului.
Măsurile de prevenire, reducere și compensare a efectelor semnificative asupra mediului.

Cui se adresează

Personalului autorităților de mediu din România implicat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului și analiza RIM.
Elaboratorilor de Rapoarte privind Impactul asupra Mediului (RIM).

Puncte cheie

Ghidul se concentrează pe proiecte de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului.
EIM include pregătirea RIM de către titularul proiectului, consultări, examinarea informațiilor de către autoritatea competentă și emiterea unei concluzii motivate.
Un "Acord de mediu" este actul administrativ emis de autoritatea competentă care stabilește condițiile de protecție a mediului.
"Defrișarea" este acțiunea de înlăturare completă a vegetației forestiere, fără regenerare, cu schimbarea folosinței și/sau a destinației terenului.

Textul legii

GHID din 20 februarie 2020 privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 211 bis din 16 martie 2020 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020. CUPRINS 1. INTRODUCERE2. CONTEXT ... 2.1. Definiții și termeni ... 2.2. Aspecte generale privind EIM ... 2.2.1. Ce este RIM ... 2.2.2. Procedura EIM ... 2.3. Legislația în domeniul EIM Ia nivel european și național relevantă pentru domeniul ghidului ... 2.1. Proiecte supuse EIM ... 2.2. Participanți la procesul EIM ... ... 3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT3.1. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului) ... 3.2. Analiza sensibilității amplasamentului (raportul spațial cu receptori sensibili, existența altor activități, factori de risc geografic etc.) ... ... 4. DESCRIEREA PROIECTULUI ȘI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE4.1. Informații privind domeniul vizat ... 4.2. Descrierea proiectului ... 4.3. Analiza alternativelor ... ... 5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului ... 5.2. Evaluarea impactului asupra mediului ... 5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului ... 5.4. Managementul deșeurilor ... 5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului ... ... 6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ... 7. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ... BIBLIOGRAFIE ABREVIERI AC Autoritate competentă DCA Directiva cadru Apă EA Evaluare adecvată EIM Evaluarea impactului asupra mediului GES Gaz cu efect de seră HG Hotărâre de guvern OM Ordin de ministru OUG Ordonanță de urgență a guvernului RIM Raport privind impactul asupra mediului SEA Evaluare strategică de mediu (evaluare de mediu pentru planuri și programe) SEICA Studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă SRE Sursă regenerabilă de energie 1. Prezentul ghid se adresează în primul rând personalului autorităților de mediu din România implicați în parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și analiza Rapoartelor privind Impactul asupra Mediului pentru proiecte de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului și elaboratorilor RIM având următoarele obiective:

a)Să sprijine autoritățile de mediu pe parcursul etapei de încadrare pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului; ...
b)Să îmbunătățească conținutul RIM pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului; ...
c)Să sprijine autoritățile de mediu implicate în analiza RIM pentru proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului, facilitând procesul de analiză a calității acestuia; ...
d)Să ofere informații care să faciliteze o mai bună participare a tuturor actorilor (autorități interesate, titulari, organizații non-guvernamentale, opinia publică etc.) la derularea procedurii EIM. ... Prezentul ghid abordează aspectele cele mai importante, respectiv cele care pot ridica dificultăți în elaborarea și analiza calității RIM, cu scopul prevenirii apariției acestora. Ghidul nu tratează exhaustiv modul de întocmire a RIM pentru împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului, prin urmare acesta va fi utilizat în completarea altor ghiduri EIM deja aprobate în România, precum și a legislației care creează cadrul pentru evaluarea impactului asupra mediului în cazul acestor tipuri de proiecte. ... 2. 2.1. Definiții și termeni În cele ce urmează sunt prezentați și definiți o serie de termeni care vor facilita o mai bună înțelegere a informațiilor prezentate în ghid. ● Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile și măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ● Administrarea pădurilor - totalitatea activităților cu caracter tehnic, economic și juridic desfășurate de ocoalele silvice de regim și de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Amenajament silvic - studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conținut tehnico- organizatoric, juridic și economic. Addendumul este parte a amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării și aprobarea acestuia se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită (OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare); ● Autoritate competentă pentru protecția mediului - autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării", Agenția Națională pentru Protecția Mediului, autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului organizate la nivel județean și la nivelul municipiului București, precum și Administrația Națională "Apele Române" și unitățile aflate în subordinea acesteia (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ● Cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat și eficient înregistrat în dezvoltarea unei activități și a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referința pentru stabilirea valorilor - limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile și impactul asupra mediului în întregul său (OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare):
a)tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată și modul în care instalația este proiectată, construită, întreținută, exploatată, precum și la scoaterea din funcțiune a acesteia și remedierea amplasamentului, potrivit legislației în vigoare; ...
b)disponibile se referă la acele cerințe care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiții economice și tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel național, cu condiția ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; ...
c)cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecție a mediului în întregul său; ... ● Defrișare - acțiunea de înlăturare completă a vegetației forestiere, tară a fi urmată de regenerarea acesteia, eu schimbarea folosinței și/sau a destinației terenului (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Experți - sunt persoane fizice și juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele prevăzute la alin.

(1)din Legea nr. 292/2018 și care sunt atestați de către comisia de atestare, care funcționează în cadrul asociației profesionale din domeniul protecției mediului, recunoscută la nivel național (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ● Evaluarea impactului asupra mediului - un proces care constă în (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului):

Pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la art. 10 și 11 din Legea nr. 292/2018; ...
Desfășurarea consultărilor, astfel cum se prevede la art. 6,15 și 16 și, după caz, la art. 17 din Legea nr. 292/2018; ...
Examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 292/2018 și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor prevăzute la pct 2 din Legea nr. 292/2018; ...
Prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinării prevăzute la pct. 3 din Legea nr. 292/2018 și, după caz, de propria examinare suplimentară; ...
Includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile prevăzute la art. 18 alin.

(8)și

(9)din Legea nr. 292/2018; ... ● Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, în totalitate sau parțial legată de activitățile, produsele sau serviciile unei organizații, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau indirect al unei activități umane care produce o schimbare a sensului de evoluție a stării de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condițiile socioeconomice (Rojanschi și colab., 2004); ● Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea și caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri și programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu {Rojanschi și colab., 2004); ● Plan de management al bazinului hidrografic - instrumentul de implementare în cadrul activităților de gospodărire a apelor la nivel de bazin hidrografic, având în vedere obiectivul principal al Directivei Cadru Apă, respectiv atingerea "stării ecologice bune/potențialului ecologic bun" pentru toate apele. Acest plan este un document detaliat care include, în principal, rezultate privind: caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile și impactul activităților umane asupra apelor din bazinul hidrografic, precum și seturile de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu. ● Parchet - suprafața de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire, a unui anumit tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de igienă (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecției solului, al regimului apelor, al îmbunătățirii condițiilor de mediu și al diversității biologice (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Proiect - executarea lucrărilor de construcții sau a altor instalații ori lucrări, precum și alte intervenții asupra cadrului natural și peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ● Raport privind impactul asupra mediului - documentul care conține informațiile furnizate de titularul proiectului, potrivit prevederilor art. 11 și 13 alin.

(2)și

(3)din Legea nr. 292/2018 (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ● Schimbarea categoriei de folosință - schimbarea folosinței terenului cu menținerea destinației forestiere, în scopul executării de lucrări și realizării de obiective necesare administrării și gestionării durabile a fondului forestier (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Scoaterea definitivă din fondul forestier național - schimbarea destinației forestiere a unui teren din fondul forestier național în altă destinație, în condițiile legii (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare); ● Sit de interes comunitar - arie/sit care, în regiunea sau regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei NATURA 2000 și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural și în care sunt prezenți factori abiotici și biologici esențiali pentru existența și reproducerea acestora (OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare); ● Tip funcțional - totalitatea categoriilor funcționale care necesită același regim de gestionare (Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu modificările și completările ulterioare). ... 2.

Aspecte generale privind EIM2.2.
Ce este RIM Raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul principal pe care se axează procedura EIM. Așa cum s-a specificat în capitolul Introducere, scopul prezentului ghid este acela de a stabili care sunt informațiile ce trebuie incluse în RIM, precum și metodele ce pot fi utilizate la întocmirea acestuia. Totuși, pentru că elaborarea RIM este parte a procedurii EIM, este important ca cei ce pregătesc rapoartele să cunoască întreaga procedură, astfel încât toți cei implicați să știe care este scopul raportului, de unde provin informațiile pe care RIM le conține și care sunt motivele pentru care anumite informații trebuie incluse în acesta. Prin urmare, în cele ce urmează, se vor oferi câteva informații succinte privind procedura EIM, insistându-se asupra locului și rolului RIM în cadrul acesteia. Ca parte componentă a EIM, titularul proiectului trebuie să întocmească un raport (RIM) care să cuprindă informațiile necesare autorității competente pentru a putea lua o decizie cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. RIM trebuie elaborat într-o fază a proiectului care să permită schimbări ale acestuia care să conducă la prevenirea sau reducerea impactului acestuia asupra mediului. Articolul 3

(1)al Directivei EIM Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie și analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct și indirect al unui proiect asupra următorilor factori:

a)populația și sănătatea publică; ...
b)biodiversitate, acordându-se o atenție specială habitatelor și speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC și Directiva 2009/147/CE; ...
c)subsol, sol. apă, aer și climă; ...
d)bunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj; ...
e)interacțiunea dintre factorii menționați la punctele
a)-
d)... Articolul 5

(1)al Directivei EIM O descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locației acestuia, caracteristicile construcției și etapele de funcționare ale Proiectului, cât și o estimare a reziduurilor, emisiilor și deșeurilor care se așteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcție și funcționare (Articolul 5

(1)(a) și Anexa IV punctul 1); Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului și a evoluției acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informații vor sta la baza întocmirii raportului EIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informațiile pentru Alternativa 0. deținute de autorități, să fie disponibile pentru Dezvoltator (Anexa IV..3); Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectați de Proiect, punându-se accent pe schimbarea climatică, biodiversitate, resurse naturale și accidente și dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 și 8) Impactul asupra mediului: descrierea impactului potențial al proiectului (Articolul 5

(1)(b), Anexa IV punctul 5); Evaluarea alternativelor: Alternativele proiectului vor trebui descrise și comparate, prezentând motivele principale pentru alegerea opțiunii selectate (Articolul 5

(1)(d) și Anexa IV punctul 2); Măsuri de reducere sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și compensarea impactului negativ(Articolul 5

(1)(c) și Anexa IV.7); Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcție și de operare a proiectului (Anexa IV.7); Rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al conținutului RIM, ușor, accesibil, întocmit fără a folosi limbaj tehnic, astfel încât să fie ușor de înțeles de către orice persoană fără pregătire în domeniul mediului sau care nu cunoaște proiectul (Articolul 5

(1)(e) și Anexa IV.9) Este esențial ca RIM să conțină informații clare, concise, să utilizeze metode de evaluare standardizate și validate științific, astfel încât să se asigure că efectele potențiale au fost corect evaluate și bine comunicate sau prezentate. ... 2.2.2. Procedura EIM EIM reprezintă un proces de anticipare a efectelor unui proiect asupra mediului. În Directiva EIM, acesta este definit după cum urmează: Articolul l

(2)g al Directivei EIM(

g)"evaluarea impactului asupra mediului" înseamnă un proces constând din:(
i)Întocmirea unui raport privind impactul asupra mediului, de către titular așa cum este prevăzut în Articolul 5

(1)și

(2); ... (ii) realizarea consultărilor, așa cum este prevăzut în Articolul 6 și unde este relevant, în Articolul 7; ... (iii) examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor din RIM și a oricăror informații suplimentare prezentate de către titular, unde a fost necesar, în conformitate cu Articolul 5

(3), precum și orice informații relevante primite în timpul consultărilor menționate de Articolul 6 și 7; ... (

iv)concluzia motivată a autorității competente în ceea ce privește impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, luând în considerare rezultatele menționate la punctul (iii) și, unde este necesar, examinările suplimentare proprii; și ... (
v)integrarea concluziei fundamentate a autorității competente în deciziile menționate în Articolul 8a. ... ... Conform Directivei EIM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului poate conține (deși nu toate etapele sunt obligatorii pentru toate proiectele) următoarele etape: ● Etapa de încadrare: etapa în cadrul căreia se stabilește necesitatea EIM pentru un anumit proiect; ● Definirea domeniului evaluării: în cadrul căreia sunt identificate principalele impacturi ce vor fi analizate sau alte aspecte importante ale evaluării; ● Analiza alternativelor: în cadrul căreia se analizează alternativele și se selectează cea optimă din punct de vedere al mediului; ● Analiza impactului: identificarea și predicția tipurilor de impact asociate unui proiect; ● Reducerea impactului și managementul impactului; ● Evaluarea semnificației impactului, dacă impactul nu poate fi eliminat prin măsurile propuse; ● Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM); ● Analiza calității RIM; ● Luarea deciziei: aprobarea sau respingerea propunerii de proiect; ● Monitorizarea efectelor asociate implementării proiectului și analiza eficacității măsurilor de prevenire/reducere/eliminare a impactului. Figura 1. Etapa cheie în elaborarea RIM ... ... 2.3. Legislația în domeniul EIM la nivel european și național relevantă pentru domeniul ghidului În cadrul RIM, elaboratorii vor prezenta legislația relevantă care a stat la baza întocmirii acestuia. Fără a fi exhaustivă, în tabelul 1 este prezentată o listă cu legislația în domeniul EIM și în domeniul vizat de prezentul ghid, valabilă la momentul publicării acestuia. Tabel 1. Legislație europeană și națională relevantăLegislație europeanăLegislație naționalăDirectiva EIM 2011/92/EU, modificată prin Directiva 2014/52/EU1. Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului2. Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediuluiDirectiva SEA 2001/42/EC1. HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programeDirectiva Habitate 92/43/EEC1. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare2. OM nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin OM nr. 2387/20113. OM nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată șideclararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România4. OM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitarDirectiva Păsări 2009/147/CE1. HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr. 971/20112. HG nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în RomâniaDirectiva Cadru Apă 2000/60/EC1. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioareDirectiva privind deșeurile 98/2008/CE1. Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioareDirectiva privind inundațiile 2007/60/CE1. HG nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lungLegea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioareOM nr. 1648/2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradateOM nr. 540/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitatile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnosLegea nr. 100/2010 terenurilor degradate privind împădurirea ... 2.1. Proiecte supuse EIM Evaluarea impactului asupra mediului se aplică pentru toate proiectele care pot avea impact negativ semnificativ asupra mediului. Acestea sunt prevăzute în anexele Directivei EIM, dar și în anexele HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare. Proiectele incluse pe anexa I sunt susceptibile de a genera impact semnificativ asupra mediului, prin urmare pentru aceste tipuri de proiecte, este obligatorie aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectele incluse pe anexa 2 pot avea impact semnificativ asupra mediului în funcție de caracteristicile amplasamentului și vecinătăți, de existența altor proiecte în zonă care ar putea contribui la sporirea impactului etc., prin urmare autoritatea de mediu analizează caz cu caz aceste proiecte și decide necesitatea parcurgerii procedurii. Cât privește proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului, acestea se regăsesc în anexele Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și anume:– Anexa 2, punctul 1, litera d: împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului. ... Proiectele de defrișare în scopul schimbării destinației terenului se inițiază în general pentru a pregăti proiecte precum cariere, construcția de drumuri și autostrăzi, domenii schiabile etc. În aceste cazuri, defrișarea este de obicei tratată integrat, în cadrul acestor proiecte, inclusiv în ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului. Prezentul ghid conține informații utile și în cazul în care defrișarea nu este tratată individual, ca un proiect în sine, ci face parte din alte proiecte supuse la rândul lor EIM. Potrivit Directivei EIM, schimbarea destinației terenului nu constituie un proiect în sine în contextul definițiilor puse la dispoziție de Directiva EIM, din vreme ce un proiect implică ducerea la îndeplinire a unor activități sau intervenții, prin urmare termenul proiect se referă doar la lucrările de împădurire și defrișare efectivă. Pentru că implicațiile unor astfel de proiecte asupra mediului pot fi în unele cazuri semnificative, unele state membre au impus praguri de suprafață, astfel încât proiectele care depășesc valorile impuse să fie supuse în mod obligatoriu evaluării impactului asupra mediului. În România, nu s-au impus astfel de praguri, astfel încât AC va decide de la caz la caz dacă este necesară parcurgerea EIM și elaborarea RIM. Cât privește relația proiectelor de împădurire sau defrișare cu Directiva SEA, respectiv cu HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe, dacă prin Certificatul de Urbanism s-a stabilit că pentru implementarea acestora este nevoie de pregătirea unui Plan Urbanistic Zonal prin care să se modifice funcțiunea terenului respectiv, atunci acest plan va fi supus procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe* îndeplinindu-se condițiile prevăzute la articolul 5, alineat 2 din HG nr. 1076/2004; domeniul silvicultură se regăsește printre domeniile vizate de aceasta; proiectele de împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului se regăsesc pe anexa 2 a Legii nr. 292/2018. De asemenea planurile care pregătesc proiecte de împădurire sau defrișare care afectează situri de interes comunitar, vor fi de asemenea supuse atât evaluării de mediu, cât și evaluării adecvate, așa cum prevăd directivele privind Natura și actele legislative naționale care le-au implementat/transpus. Dacă proiectul de defrișare este inclus în proiectul pentru care este nevoie de defrișare, iar pentru acesta se stabilește necesitatea parcurgerii etapei de evaluare pentru planuri și programe, atunci acesta, respectiv scoaterea suprafeței respective din fondul forestier, va fi analizat și la faza SEA împreună cu acesta. ... 2.2. Participanți la procesul EIM În România, principalii actori implicați în procesul de evaluare a impactului asupra mediului sunt titularul proiectului, autoritatea competentă pentru protecția mediului, consultanți în domeniul protecției mediului/elaboratorii RIM, alte autorități interesate, publicul interesat. În cele ce urmează, este descris succint rolul fiecărei dintre aceste categorii. Titularul proiectului - persoană fizică sau juridică care a inițiat proiectul și care solicită obținerea Acordului de Mediu; Autoritățile competente în domeniul protecției mediului sunt reprezentate de agențiile pentru protecția mediului la nivel local sau național, în funcție de dimensiunea și anvergura proiectului, care sunt responsabile cu derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Consultanți în domeniul protecției mediului/elaboratorii RIM - consultanții în domeniul protecției mediului pot participa la elaborarea RIM. Elaboratorii RIM sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului pentru elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului. La momentul elaborării ghidului, lista acestora poate fi consultată la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/30_august%20_%202018_REGISTRUL_NAȚIONAL_.pdf. Lista persoanelor înscrise în registru se actualizează periodic, astfel încât se recomandă consultarea acesteia la momentul la care se demarează elaborarea unui RIM, pe pagina de web a Ministerului Mediului. Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA (RNP ROMSILVA) - este o instituție ce are ca scop gospodărirea durabilă și unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului, în vederea creșterii contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor de mediu și la asigurarea economiei naționale cu lemn. Pentru proiectele de împădurire, este nevoie de obținerea unui aviz din partea RNP ROMSILVA, ulterior terenurile împădurite urmând a intra în administrarea Romsilva. Direcțiile Silvice (unități fără personalitate juridică din structura RNP ROMSILVA) fac parte din comisia pentru inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acțiunii de ameliorare prin împădurire. Ocoale silvice private - acestea se ocupă cu gospodărirea durabilă și unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate privată. Dacă proiectele propuse interferează cu teritoriul administrat de acest tip de ocoale, titularul va obține un aviz emis de către acestea. Garda Forestieră - este o instituție care pe de o parte avizează proiectele de împădurire, iar pe de altă parte îndeplinesc și rolul de inspecție și control, asigurând controlul respectării legislației specifice silviculturii. De asemenea, reprezentanți ai acestei instituții fac parte din comisia pentru inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acțiunii de ameliorare prin împădurire. Direcția Agricolă - în cazul proiectelor de împădurire a terenurilor degradate, Direcția Agricolă are un rol important, fiind responsabilă de constituirea și coordonarea comisiei responsabile cu inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acțiunii de ameliorare prin împădurire. Alte autorități interesate - în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt implicate și alte autorități care ar putea fi interesate de impactul de mediu asociat proiectelor sau care ar putea emite puncte de vedere care ar putea îmbunătăți procesul de evaluare. Acestea diferă în funcție de domeniul proiectului, însă în general sunt câteva autorități care sunt implicate în general în aproape toate procedurile de evaluare a impactului, fiind invitate să participe la ședințele tehnice organizate de autoritatea competentă pentru protecția mediului sau la dezbaterea publică organizată de titular. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, instituția prefectului, consiliile județene, garda națională de mediu, administrațiile bazinale de apă, direcțiile de sănătate publică. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - instituție publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Este parte activă în procedurile de obținere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia. Administratori de arii naturale protejate - persoane juridice care administrează ariile naturale protejate pentru care este nevoie de structură de administrare, pe baza unui contract de administrare semnat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Este parte activă în procedurile de obținere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acestora. Publicul interesat - este reprezentat de orice persoane fizice sau juridice, inclusiv organizații non-guvernamentale în domeniul protecției mediului, care ar putea fi interesate de impactul pe care un proiect ar putea să îl genereze asupra mediului. Publicul interesat poate interveni în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea unor puncte de vedere întemeiate cu privire la deciziile emise de autoritățile de mediu, în perioadele prevăzute de lege în acest sens. De asemenea, publicul interesat poate participa și la dezbaterea publică se se organizează în cadrul procedurii. ... ... 3. 3.1. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului) Prin amplasamentul unui proiect se înțelege amprenta pe care o au componentele respectivului proiect asupra teritoriului. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafața pe care urmează să se amenajeze cariera, suprafața pe care o va ocupa uzina de preparare etc,), cât și suprafețele asociate (sectoarele de drum de acces la aceste obiective, de legătură între ele, parcările, platformele de alimentare cu carburant, contrucțiile anexe etc.). Suprafețele ocupate de acestea pot fi contigue sau nu, adică fragmentate. Prin amplasamentul unui proiect se înțelege amprenta pe care o au componentele respectivului proiect asupra teritoriului. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafața care necesită împădurire a terenurilor pe care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în scopul schimbării destinației terenului), cât și suprafețele asociate (sectoarele de drum de acces, construcțiile anexe etc.). Suprafețele ocupate de acestea pot fi continue sau nu, adică fragmentate, caz în care sunt unite prin infrastructura de transport (drumuri, conducte sub sau supraterane etc.). În prezentarea amplasamentului, se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât și ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărți și în teren a acestor suprafețe. De asemenea, vor fi vizate și împrejurimile acestora, susceptibile a influența și a fi influențate de construcția și activitățile din cadrul proiectului, menționându-se cu precădere elementele cu mare relevanță în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecție - valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenței, locuri sacre, locuri de agrement -). Este necesar ca în cadrul acestui paragraf să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informații grafice, cât și text explicativ. Informațiile grafice vor include cel puțin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate și alte hărți cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul (în situațiile în care amplasamentul este foarte extins ori dacă este fragmentat), precum și fotografii (pentru a ilustra poziția amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătățile cu cea mai mare importanță sub aspectul evaluării de impact - locuințe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate ele. În egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice - de unde poate fi cuprins vizual întregul amplasament, de unde poate fi observată poziția sa față de receptori sensibili etc. - cu amplasamentul sunt utile și, în consecință, e recomandabil să fie introduse). Cu privire la conținutul și formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar și din restul studiului, în general, facem câteva precizări: ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse ușor toate elementele conținute; ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidență tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziției obiectivului - spre exemplu, rețeaua hidrografică, șosele și căi ferate, intravilanele localităților, suprafețe cu pădure, limite de UAT-uri -, precum și amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - așezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecție hidrogeologică etc. ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conținutul propriu-zis și elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara și legenda; simbolizarea orientării hărții cu ajutorul unei săgeți reticulare - cu o varietate de opțiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenția orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planșei; ● Simbolurile folosite în reprezentare și trecute la legendă ar trebui să fie cele convenționale pentru hărțile generale, în situațiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziția și dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conținut, dar să poată fi citite; ● Pe cât posibil, elementele hărții de fundal {elementele generale, ce constituie cadru spațial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidențiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluției mediului natural și construit (hărți topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc,). ● În cazul proiectelor de defrișare, descrierea amplasamentului va conține și informații cu privire la administrator, unitatea de producție și unitatea de amenajare în care este inclus terenul. Caseta 1. Exemplu de prezentare a amplasamentului unui proiect de împădurire a unui teren degradat Terenul ce va fi supus împăduririi este situat sub aspect administrativ în extravilanul localității X, localitate situată la cca. 35 km SV de municipiul Y. Accesul la perimetrul de împădurire se poate face de pe un drum de exploatare cu o lungime aproximativă de 760 m, care se desprinde din DJ .... înspre vest. Terenul se încadrează în unități staționale din regiuni de dealuri din subzona gorunului (FD3). Acest etaj se caracterizează prin faptul ca distribuția vegetației forestiere este influențată de relief, gorunetele fiind de obicei pe versanții însoriți, iar făgetele pe cei umbriți. Dintre condițiile fizico-geografice, cele mai importante sunt: Relieful are fragmentare mijlocie; Expoziția predominantă este NE; Altitudinea este cuprinsă între 150-500 m; Substratul litologic este alcătuit din marne, gresii, alternanțe de argile cu marne și gresii: Tipuri și subtipuri de sol: brune argiloiluviale tipice, litice, brune luvice tipice, pseudogleizate, brune eumezobazice tipice. Humus de tip moder și mull-moder; Drenaj bun; Cantitatea de precipitații și capacitatea de aprovizionare cu apă este bună; Vegetația forestieră este alcătuită în majoritate din făgete și gorunete pure de dealuri, făgete amestecate, șleauri de deal cu gorun, goruneyo-făgete și molidișuri pure. Speciile de amestec sunt carpenul și alte esențe tari, care realizează clase mijlocii de producție, ... 3.2. Analiza sensibilității amplasamentului (raportul spațial cu receptori sensibili, existența altor activități, factori de risc geografic etc.) Prezentarea trăsăturilor amplasamentului și ale împrejurimilor acestuia, cu scopul analizării sensibilității componentelor mediului față de potențiale impacturi ce derivă din amenajarea și activitățile rezultate în urma implementării proiectului, reprezintă o parte importantă a evaluării de mediu, având în vedere că prezintă stadiul la care se va face permanent raportarea în evaluare. Cu alte cuvinte, se prezintă referința de care se va ține cont în evaluare, denumită sugestiv alternativa 0. Pe de altă parte, în logica procedurii integrate a evaluării de impact, prezentarea atentă a trăsăturilor componentelor naturale și antropice din perimetrul analizat pentru un proiect poate scoate în evidență efecte asupra condițiilor de mediu locale ca urmare a derulării altor proiecte în vecinătate, contribuind așadar la o analiză generală a efectelor asupra mediului într-un teritoriu, ceea ce depășește strict evaluarea orientată pe proiect. Astfel pot fi puse într-o lumină mai clară impacturile cumulative, atât în cazul unor proiecte similare (noi cariere ori balastiere care extind un perimetru de exploatare deja finalizat, cariere sau balastiere învecinate, care însă au proprietari diferiți și sunt evaluate, în consecință, ca proiecte diferite), cât și în cazul unor proiecte diferite, dar care interferează teritorial (spre exemplu, derularea simultană a unui proiect de infrastructură rutieră și a altora de exploatare și sortare a agregatelor minerale). Sensul general al informațiilor din cadrul acestui paragraf este de-a ajuta într-o cât mai mare măsură în procesul ulterior de estimare a efectelor asupra mediului și în special a eventualelor efecte semnificative asupra mediului, fiind așadar necesară evidențierea celor mai relevante aspecte ale componentelor mediului în raport cu proiectul care urmează a fi analizat. Nu este, cu alte cuvinte, deloc relevantă doar o prezentare generală a arealului, a fiecărei componente a mediului natural și construit, nu sunt relevante date generale specifice unor unități teritoriale vaste, din care șt perimetrul analizat face parte {prezentarea unei întregi unități montane în care o carieră se dorește a fi amplasată, e.g. prezentarea întregului cadru natural și construit al Apusenilor sau chiar al Munților Trascău, în situația în care trebuie analizat doar un amplasament de câteva hectare de pe un versant al unui afluent al râului Arieș). Pentru proiectele din actualul ghid, e prioritar a se face mențiuni cu privire la următoarele aspecte: Componentele Soluri și Geologie ● Structura geologică a substratului; ● Foraje geologice și hidrogeologice realizate în perimetrul și în împrejurimi, dacă acestea au fost efectuate; ● Trăsăturile morfometrice ale amplasamentului (panta, expoziția versanților, gradul de fragmentare); în măsura în care situația o permite - suprafețe mari și relief variat - realizarea de hărți tematice în acest scop; ● Suprafețe afectate de eroziune în suprafață și în adâncime; suprafețe afectate de alunecări de teren; tasări ale solurilor; ● Tipul și profilul solurilor care acoperă suprafețele pe care urmează să se implementeze proiectul; Pentru că solul este un element extrem de important în proiectele de împădurire, acesta va fi prezentat în detaliu: ● Forme de degradare fizică sau chimică a terenurilor, evidențiate atât prin observații de suprafață, cât și prin analizarea profilelor de sol și a forajelor geologice și hidrogeologice; corelarea acestora cu surse susceptibile de poluare din împrejurimi; menționarea cazurilor în care poate fi vorba de poluare istorică. Componenta Hidrică (rețea de suprafață și ape subterane) Pornind de la amplasamentul proiectului, se va analiza bazinul hidrografic în care acesta este situat, se vor face observații cu privire la parametri ai scurgerii pe amplasament (direcția scurgerii, dacă este concentrată sau în suprafață), se va amplasa terenul supus împăduririi pe o hartă a rețelei hidrografice în raport cu cumpenele de ape pentru a distinge ce curs/cursuri de apă drenează această suprafață. În continuare, se va analiza emisarul (sau emisarii, în cazul unor suprafețe mai extinse, drenate de mai multe cursuri de apă), facându-se observații cu privire la debitul său, la caracteristicile cursului (amenajat, neamenajat, îndiguit, cu apărări de mal etc.), la eventuale deversări de ape uzate sau ape meteorice în apropierea amplasamentului, în amonte și în aval de acesta. Forajele hidrogeologice disponibile, în cazul în care există, va trebui să fie folosite pentru a exprima, cel puțin descriptiv, distribuția freaticului în limitele amplasamentului (nivelul apelor freatice de mică adâncime și direcția de curgere a acestora). De asemenea, o analiză a modului de acoperire a terenurilor în raport cu scurgerea de pe versant este utilă, pentru a distinge vulnerabilități diferite față de eroziunea fluviatilă, dacă este cazul. Calitatea aerului În cadrul acestui paragraf vor fi făcute observații cu privire la calitatea generală a aerului în zona amplasamentului (prezența unor surse de poluare a aerului în vecinătate). Clima Se vor prezenta parametri climatici care au o anumită relevanță pentru acest tip de activitate, precum direcția dominantă și intensitatea vântului pe direcții, perioadele cu ceață, insolația, prin raportare la datele provenite de la stațiile meteo din vecinătate. Suplimentar, se vor face aprecieri cu privire la condițiile locale de microclimat (prezența unor păduri, a unor terenuri dezvelite de vegetație, a unor cursuri de apă, existența unor lacuri de acumulare în apropiere etc.). Flora și fauna (componentele biotice) ● Analiza modului de acoperire a terenurilor și realizarea unei hărți a modului de acoperire a terenurilor (e.g. după modelul Corine Land Cover,) pentru a ilustra situația de ansamblu privind tipurile de vegetație dominantă; situația de moment poate fi completată și cu o analiză istorică, prin compararea imaginilor satelitare din ultimele 2-3 decade; ● Descrierea vegetației de pe amplasament și din împrejurimi: descriere tip și compoziție, precizarea claselor de ecosisteme/habitate - stâncării, ape dulci continentale, mlaștini, păduri de conifere, plantații de arbori, terenuri arabile, terenuri neproductive etc. a gradului de conservare a stării acestora, a principalelor presiuni la care sunt supuse; menționarea prezenței habitatelor listate în anexa 1 a Directivei Habitate; evidențierea speciilor rare, endemice, reprezentative pentru un anumit tip de habitat, a celor listate în anexa 2 a Directivei Habitate și în Directiva Păsări; ● Descrierea vegetației se va face în așa fel încât să se poate identifica impactul schimbării de folosință a terenurilor asupra vegetației actuale; ● În mod similar, o descriere a faunei prezente pe și în împrejurimile amplasamentului, menționarea caracterului rar, endemic sau reprezentativ al speciilor, listarea lor în anexa 2 a Directivei Habitate; ● Estimarea arealului ocupat de fiecare specie, a dimensiunii populației sale, în funcție de cerințele specifice ale fiecărei specii, dependența de un anumit habitat; ● Identificarea unor locuri sau areale cu semnificații deosebite pentru faună, precum locuri de hrănire, de adăpare, de reproducere, locuri de cuibărit, areale umede folosite în pasaj de specii migratoare de păsări, coridoare ecologice etc.; ● Menționarea ariilor naturale protejate desemnate în vecinătatea amplasamentului, precizându-se datele lor de identificare (categoria, suprafața, motivele desemnării, administrarea etc.); în cazul siturilor Natura 2000 se recomandă și atașarea Formularului standard Natura 2000; pentru ariile protejate de interes județean se va urmări delimitarea cât mai exactă a suprafeței acestora, pe baza indiciilor disponibile (parcele cadastrale, descrieri de la momentul desemnării prin Decizii ale CJ, repere din teren ș.a.m.d.); toate ariile protejate trebuie amplasate pe o hartă care va avea ca fundal imagini satelitare recente sau modul de acoperire a terenurilor. Peisajul Este destul de dificil de realizat o prezentare obiectivă a peisajului dintr-un anumit areal, totuși se recomandă a se ține cont de câteva informații, precum: a. încadrarea peisagistică a perimetrului (dacă perimetrul face parte dintr-o singură unitate de peisaj sau conține părți din mai multe unități - e.g. ..... ne aflăm pe o pășune de n hectare, dintre care proiectul vizează doar 10%.... ori..... perimetrul este împărțit între pădure, stâncărie și pășune.....), b. morfologia locală - versant, terase, luncă, culme de deal, terasare antropică, teren accidentat, eroziune în adâncime etc. având în vedere că această categorie de proiecte determină importante modificări morfologice, c. vizibilitatea perimetrului din diverse puncte relevante - din localități învecinate, din puncte de belvedere de pe trasee turistice, de pe șosele sau căi ferate etc. Opțional, pentru proiecte de o mai mare anvergură, pot fi folosiți în evaluare și indicatori de metrică a peisajului, precum numărul de unități peisagistice, numărul de parcele din fiecare categorie de peisaj, lungimea limitelor dintre unități, densitatea limitelor. Ființe umane ● Profilul economic al localităților din vecinătate; ● Profilul social al comunităților locale; ● Identificarea intereselor față de terenurile din vecinătatea perimetrului vizat în vederea implementării proiectului: discuții cu proprietarii de terenuri, discuții cu autoritățile locale, discuții cu liderii de opinie ai comunității; ● Identificarea unor valori sociale atribuite perimetrului aflat în analiză sau vecinătăților sale potențial afectate de implementarea proiectului (direct, indirect, vizual): locuri sacre, locuri asociate unor legende locale, locuri cu specific recreațional, resurse locale de subzistență - izvoare, plante medicinale etc. Bunuri materiale și patrimoniu cultural ● Realizarea unei hărți privind modul de utilizare a terenurilor, pe care se vor indica intravilane de localități, construcții rezidențiale izolate, folosințe agricole, industriale, silvice, de agrement ș.a.m.d.; ● Orice alte utilizări ale putea fi relevante în evaluare, trebuie menționate: prezența unor rampe de deșeuri amenajate sau clandestine, terenuri contaminate, prezența unor marcaje turistice, poziția stânelor, locuri de lansare cu parapanta, trasee de plimbare a câinilor etc.; ● Precizarea elementelor de infrastructură tehnico-edilitară situate pe amplasament ori în vecinătate, precum și amplasarea poziției sau traiectoriei lor pe hartă: linii electrice, magistrale de gaz metan, conducte de apă, rețele de canalizare, stații de transformare, stații de tratare sau de epurare a apelor uzate, stații de tratare a apelor industriale etc.; ● Existența unor obiective socio-culturale - monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice, cimitire etc. - în apropierea amplasamentului proiectului; în cazul în care acestea există, trebuie documentate și amplasate pe o hartă, pe care trebuie indicate și punctele de acces către fiecare; fotografii cu fiecare astfel de sit, pentru o mai bună identificare, sunt de asemenea recomandate; ● Menționarea oricăror alte bunuri materiale observate pe amplasament ori în vecinătatea acestuia. ... ... 4. 4.1. Informații privind domeniul vizat Potrivit Codului Silvic, terenurile degradate din afara fondului forestier național sunt definite ca terenuri care prin eroziune, poluare sau acțiunea distinctivă a unor factori antropici și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, și anume:
a)terenurile cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă; ...
b)terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți: ...
c)terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ...
d)terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ...
e)terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ...
f)terenurile cu exces permanent de umiditate; ...
g)terenurile sărăturate sau puternic acide; ...
h)terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ...
i)terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut; ...
j)terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale; ...
k)terenurile cu nisipuri mișcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora; ...
l)terenurile din oricare dintre categoriile menționate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantații silvice și de pe care vegetația a fost înlăturată. ... Potrivit cercetărilor și studiilor existente referitoare la fondul funciar, în România există suprafețe întinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate în zonele de deal și de munte. Așa cum rezultă din "Strategia Națională pentru Prevenirea și Combaterea Efectelor Secetei, Degradării Terenurilor și Deșertificării", suprafața totală a terenurilor degradate este mare. Eroziune excesivă, asociată cu ravenări și alunecări de teren, se înregistrează pe o suprafața de peste 2 milioane de hectare, iar eroziune moderat - puternică pe aproape 5 milioane de hectare. Suprafețe mari de terenuri degradate se găsesc în Podișul Getic, Subcarpații Munteniei, Podișul Someșan, Podișul Transilvaniei, Subcarpații Moldovei, Câmpia și Podișul Moldovei și Dobrogea. În perspectivă, pe măsura intensificării utilizării terenurilor agricole, peste două milioane hectare de terenuri degradate vor trebui reabilitate prin împădurire. Prin modificările aduse Codului Silvic în anul 2016, zonele deficitare în păduri sunt acele județe în care suprafața fondului forestier reprezintă mai puțin de 30% din suprafața totală a acestuia. Aceste județe sunt: municipiul București (1%), Călărași (4%), Teleorman (5%), Brăila (6%), Constanța (6%), Ialomița (6%), Galați (8%), Olt (10%), Botoșani (11%), Giurgiu (11%), Tulcea (12%), Dolj (12%), Timiș (12%), Vaslui (14%), Satu-Mare (16%), Ilfov (16%), Iași (18%), Cluj (24%), Sălaj (25%), Buzău (26%), Arad (27%), Bihor (28%), Dâmbovița (29%). Pentru perioada următoare se preconizează o majorare a suprafeței ocupate cu vegetație forestieră, cu prioritate în aceste județe, prin împăduriri în terenuri degradate inapte pentru agricultură și prin împăduriri în vederea realizării Sistemului național de perdele forestiere de protecție. Cât privește defrișările, proiectele de acest gen sunt destinate dezvoltării unor proiecte care vizează în general (dar nu se limitează la construcția de infrastructură rutieră, cariere, proiecte de exploatare a resurselor regenerabile (hidroenergie, eoliană), pârtii de schi, infrastructură de cazare și rezidențială. Nu există date statistice cu privire la amploarea acestor proiecte la nivel național. ... 4.2. Descrierea proiectului În cadrul acestui capitol, se vor pune în evidență principalele aspecte ce trebuie incluse în cadrul unui RIM pentru un proiect de împădurire a terenurilor degradate la capitolul de descriere a proiectului. Pentru că astfel de proiecte nu pregătesc cadrul pentru desfășurarea unei activități și nici nu se pune problema dezafectării/scoaterii din funcțiune, descrierea proiectului va conține doar elemente specifice etapei de construcție/implementare. Vor fi însă prezentate și lucrările de întreținere a culturilor, în cazul proiectelor de împădurire. În cadrul RIM, se vor prezenta și analiza următoarele aspecte în cazul proiectelor de împădurire: Studiile premergătoare împăduririi efective Se vor prezenta informații despre: ● Modul în care s-a stabilit compoziția țel optimă de referință pentru fiecare suprafață de teren destinată împăduririi. Stabilirea corespunzătoare a speciilor este de importanță fundamentală pentru procesul de împădurire, deoarece greșelile care pot apărea la întemeierea arboretului nu mai pot fi eliminate ulterior, prin alte măsuri silviculturale. De aceea, în această fază trebuie să se efectueze o analiză ecosistemică întemeiată (a condițiilor staționale sol și climă și a vegetației existente); ● Modul în care a fost stabilit tipul de stațiune (se va prezenta o sinteză a fișei staționale elaborate); ● Modul în care a fost determinat tipul fundamental de pădure (informații din amenajamente forestiere sau pastorale sau din alte documente care conțin informații relevante în acest sens, descrierea vegetației naturale existente, investigații efectuate în zone cu condiții staționale asemănătoare etc.); ● Modul în care a fost stabilită schema de împădurire și descrierea acesteia [modul de amplasare în teren a speciilor din compoziția de împădurire, numărul de puieți pe unitatea de suprafață (ha)]. Lucrările de pregătire a terenului Acestea pot să fie aplicate parțial sau pe toată suprafața destinată împăduririi și se pot referi la lucrări de nivelare a terenului, de curățare și îndepărtarea a arbuștilor, de drenare/eliminare a excesului de apă, de eliminare a pietrelor și a grohotișului, de pregătire a solului pentru plantare (cum ar fi săparea de gropi etc.). Se va preciza și dacă este cazul se vor descrie drumurile de acces (amenajarea unor drumuri existente, drumuri nou amenajate). La haldele de steril cu aciditate mare a solului, unele elemente mineralogice care sunt dăunătoare plantelor se pot reduce considerabil prin folosirea de compost în groapa de plantare a puieților cu rădăcini protejate. Compostul utilizabil pentru plantări de arbori pe halde de steril, dar și pentru alte terenuri degradate, va putea fi obținut din Stațiile de tratare deșeuri (Planurile județene de gestionare a deșeurilor) sau produs de firme specializate. Exemplu. Pe halda de steril cu PH 2-3, situată pe creasta Călimanilor, pe teritoriul Parcului Național Călimani, puieții forestieri plantați au supraviețuit și au produs fructificație, numai în situațiile în care au avut compost la rădăcină (anul plantării 2001). Lucrările de împădurire Tehnica de împădurire care se utilizează în cazul împăduririi pe terenuri degradate este plantarea. În cadrul RIM se vor oferi informații cu privire la tehnicile de plantare, echipamentele utilizate, durata lucrărilor, materii prime și resurse utilizate etc. Terenurile ocupate cu halde miniere îndeosebi, dar și pe terenurile degradate cu pante mari și expoziție sudică, proiectele de împădurire au șanse mici de succes fară puieți cu rădăcini protejate. Pot fi cu rădăcini protejate încă din pepinieră sau pot fi plantate în groapa cu compost. Compostul se mai descompune încă câțiva ani, furnizând substanțe minerale și nutritive și este un excelent factor reținător de apă în sol pe terenuri de importanță majoră, pe versanți abrupți și cu expoziție însorită. Rădăcina protejată cu pământ se usucă și crapă în perioadele noi de secetă (schimbări climatice), ducând la afectarea gravă a puieților, până la uscare totală. Lucrări de întreținere a culturilor Aceste lucrări se aplică de la încheierea culturii și până la atingerea stării de masiv și constau în general, fără a fi exhaustiv, în retezarea puieților, revizuiri, răriri, descopleșiri. În cadrul capitolului de descriere a proiectului, se va detalia și organizarea de șantier, suprafețele destinate organizării de șantier (suprafață și localizare) amenajări specifice. În cazul proiectelor de defrișare, se vor prezenta cel puțin următoarele informații: Studii premergătoare (studiul care a stat la baza plantărilor în compensare, studiu hidrologic, studiu geotehnic după caz etc.); Pregătirea parchetului:– Împărțirea suprafeței ce urmează a fi defrișate; ... – Metodele de extragere prealabilă a arborilor aninați sau deperisați; ... – Alegerea direcției de doborâre a arborilor, curățirea terenului în jurul lor și pregătirea locului de cădere a acestora; ... – Alegerea și amenajarea căilor pentru scosul și apropiatul lemnului; ... – Stabilirea și amenajarea depozitelor primare. ... Activitatea de defrișare propriu-zisă (descrierea tehnologiilor de defrișare, etapizare, utilizare, personal etc.); Curățarea terenului de resturile rezultate în urma defrișării; Transportul și valorificarea masei lemnoase. ... 4.3. Analiza alternativelor În cadrul acestui capitol sunt prezentate modul de selectare, descriere și evaluare a alternativelor rezonabile ale proiectului, așa cum prevede Directiva EIM, în contextul procesului EIM, alternativele sunt modalități diferite de a realiza proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua diverse forme și pot varia de la ajustări minore la proiect, la o regândire completă a proiectului. Conform prevederilor articolului 5, alineat I al Directivei, respectiv ale anexei IV, punctul 2, a acesteia, titularul proiectului trebuie să includă în RIM: ● descrierea alternativelor studiate; ● indicarea principalelor motive pentru selectarea opțiunii alese în ceea ce privește impactul asupra mediului. Vor fi luate în analiză doar alternativele relevante pentru proiectul propus și fezabile din punct de vedere tehnic. O alternativă poate fi considerată nefezabilă dacă: ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot împiedica considerarea acesteia ca fiind o opțiune viabilă sau lipsa dezvoltării tehnologice poate împiedica luarea în considerare a anumitor opțiuni; ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse adecvate pentru a implementa alternativele de proiect; ● Există obstacole din partea părților interesate: părțile interesate care se opun unei alternative de proiect pot face o anumită opțiune neatractivă; ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează/interzic dezvoltarea unei anumite alternative. Tipurile de alternative care pot fi analizate în cazul proiectelor de împădurire a terenurilor degradate, respectiv a proiectelor de defrișare, pot viza: Alegerea locației: se vor prezenta locațiile alese pentru implementarea proiectului, scoțându-se în evidență pretabilitatea acestuia pentru împădurire/defrișare, gradul de degradare, urgența necesității intervențiilor de ameliorare, suprafețe, în cazul proiectelor de defrișare se va menționa și proiectul care se va implementa pe amplasament și care a generat defrișarea, inclusiv oportunitatea acestuia și nevoile sociale și economice de implementare a acestuia pe amplasamentele propuse, etc. Alegerea speciilor forestiere în cazul proiectelor de împădurire: se vor prezenta alternativele analizate, subliniindu-se care se poate adapta cel mai bine condițiilor de mediu într-un timp cât mai scurt și care se poate deci integra optim în specificul ecologic al zonei, respectiv al stațiunii; Calitatea puietului sau a arboretului; Tehnologii de plantare-defrișare utilizate, ținând cont de tipul de puiet sau arboret, pentru a asigura condițiile de sol necesare dezvoltării sistemului radicular și asigurarea substanțelor nutritive minerale și organice; În cazul proiectelor de defrișare se vor prezenta și alternativele de locație pentru plantarea în compensare, dacă au fost analizate locații alternative. Numărul alternativelor nu este impus, acesta este practic nelimitat, totuși practica generală poate să dicteze câte alternative trebuie luate în considerare. Se recomandă analiza unui număr minim de 3 alternative, dintre care una trebuie să fie "Alternativa 0" sau "Nici o acțiune", respectiv descrierea a ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu s-ar implementa și justificarea necesități implementării acestuia. Celelalte alternative identificate vor fi: ● descrise pe scurt; ● comparate în ceea ce privește impactul lor asupra mediului; ● justificarea alternativei selectate punându-se accent pe impactul acesteia asupra mediului. ... ... 5. 5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului Criteriile principale utilizate pentru stabilirea categoriilor de impact potențial sunt:
a)Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obișnuite de același tip; ...
b)Locația: proiecte propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu (arii naturale protejate, rezervații de interes științific deosebit sau situri de importanța arheologică, culturală sau istorică): de asemenea, proiectele propuse în locații în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populației; ...
c)Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naștere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care amenință utilizarea actuală sau potențială a unei zone afectate și cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susținută de capacitatea de suport a mediului. ...
a)Criterii legate de dimensiunea proiectului Dimensiunea nu reprezintă un criteriu cu relevanță mare în cazul proiectelor împădurire, dar are relevanță mare pentru proiectele de defrișare. În cele ce urmează, s-au propus câteva praguri care ar putea fi utile pentru elaboratorii RIM și pentru autoritățile de mediu. ...
b)Criteriile legate de locație/amplasament În cadrul acestei categorii de criterii, se va acorda o atenție deosebită senzitivității componentelor de mediu din zona proiectului. Se va acorda o atenție sporită tipului de vegetație de pe amplasament, tipului de sol și stabilității acestuia, faunei, astfel încât proiectul să producă impact minim. ...
c)Criterii legate de efectele asupra mediului ... Următoarele criterii sunt cele mai frecvent folosite în metodologii pentru a determina semnificația efectelor:– magnitudinea efectului; ... – întinderea spațială a efectului; ... – durata efectului; ... – frecvența efectului; ... – probabilitatea de apariție; ... – reversibilitatea efectului; ... – importanța ecologică și socială, ... – impactul asupra sănătății populației; ... – sustenabilitatea. ... Caracterizarea lor ar putea utiliza criteriile de evaluare exemplificate în Tabelul 1. Alte criterii suplimentare ar putea fi:– contribuția proiectului la impactul cumulativ; ... – cantitatea și calitatea fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată, inclusiv unicitatea și senzitivitatea acestora; ... – importanța pentru stat și societate a fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată. ... Tabel 2. Exemplu de criterii generale pentru stabilirea semnificației efectelor adverseCaracteristicileefectelor/criteriiScara efectelor și parametriiScăzut/minormediuRidicat/semnificativMagnitudinea efectului - mărimea sau gradul de impact în comparație cu condițiile sau pragurile inițiale și alți parametrii de măsurare aplicabili (de exemplu, standarde, ghiduri, obiective).Magnitudinea indică nivelul impactului într-o zonă, de la impact minor până la distrugere totală. Un impact de intensitate scăzută pe o suprafață mare ar putea fi mai rău decât un impact dc intensitate mare într-o zonă mică, în funcție de anumite elemente.Efectul modifică minor condițiile inițiale; totuși, este mai mic decât valorile de referință prevăzute în legislațieEfectele conduc la depășirea valorilor de referință, dar are un efect limitat asupracomponentelorimportante ale mediuluiEfectele conduc la depășirea valorilor de referință și la impact ridicat asupra componentelor importante ale mediuluiÎntinderea spațială (geografică) a efectuluiZona in care impactul va avea loc și va fi măsurabil, de la metri pătrați la kilometri pătrațiEfect limitat laamplasamentulproiectului.Efect la nivel localEfect la nivel regional/național/transnaționalDurata/sincronizarea - perioada de timp în care impactul va persista.Evenimentele pe termen scurt pot crea impact semnificativ dacă ele au loc frecvent. Ele pot coincide cu perioade sensibile în mediul receptor, precum ciclurile de reproducere la specii.Efectul este limitat la evenimente pe termen scurt (de exemplu, faza de pregătire a șantierului sau faza de construcție).Efectul este limitat la faza de operare și întreținere și/sau faza de scoatere din funcțiune.Efectul se extinde dincolo de faza de scoatere din funcțiune.Frecvența (sau probabilitatea) rata de recurență a impactului (sau condițiile care produc impactul)Condițiile sau fenomenele care produc efectul au loc rar.Condițiile sau fenomenele care produc efectul pot avea loc o data sau de mai multe ori în timpul existenței proiectului.Condițiile sau fenomenele care produc efectul pot avea loc des și la intervale regulate și frecvente.Reversibilitatea - gradul în care impactul poate fi atenuat (măsurat de obicei prin necesar pentru ca mediul să revină la starea naturală).Efectul este reversibil (de exemplu, încetează de îndată ce sursa/factorul de stres este îndepărtată)).Efectul persistă un anumit timp după ce sursa/factorul de stres este îndepărtat(ă), dar în final încetează (de exemplu, este reversibil pe toată durata proiectului).Efectul nu este reversibil.Importanța ecologică - importanța factorului afectat pentru păstrarea integrității și funcțiilor ecosistemului.Calitatea mediului receptor este în general identificată prin declararea zonelor de conservare, identificarea speciilor protejate și alte trăsături naturale valoroaseComponentele biotice sunt comune și abundente la nivel local.Componentele biotice sunt mai puțin comune și cu abundență limitată înregiune.Componentele biotice sunt mai puțin comune și cu abundență limitată pe teritorii mai extinse / inclusiv în context transfrontieră.Valoarea pentru societate - valoarea atributului sau trăsăturilor mediului pentru societateComponentele valoroase ale mediului joacă un rol limitat și indirect în menținerea nivelului economic, structurii sociale, stabilității comunității și caracterului comunităților locale.Componentele valoroase ale mediului joacă un rol important, dar indirect, în menținerea nivelului economic, structurii sociale, stabilității comunității și caracterului comunităților locale, stării de sănătate și bunăstării populației locale.Componentele valoroase ale mediului joacă un rol important, și direct în menținerea nivelului economic, structurii sociale, stabilitățiicomunității și caracterului comunităților locale, stării de sănătate și bunăstării populației locale.Impactul asupra sănătății umane fizice - gradul în care unele aspecte ale sănătății umane pot fi afectateEfectul modifică minor condițiile inițiale; totuși, este mai mic decât valorile de referință prevăzute în legislațieEfectele conduc la depășirea valorilor de referință, dar are un efect limitat asupra sănătății umaneEfectele conduc la depășirea valorilor de referință și la impact ridicat asupra sănătății umaneSustenabilitatea - gradul în care impactul ar putea conduce la compromiterea abilității generațiilor următoare de a-și satisface nevoileEfectul nu afectează existența componentelor valoroase ale mediului sau utilizarea acestora ca resurse.Efectul va conduce la diminuarea unor resurse pe toată durata proiectului. Componentele valoroase ale mediului vor fi disponibile în continuare.Efectul va conduce în timp scurt la epuizarea resursei și va compromite deci satisfacerea nevoilor generației viitoare cu privire la acea resursă.Senzitivitatea amplasamentului - sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduceUn receptor care nu este important pentru funcționarea sistemului din care face parte, sau care este important dar rezistent la schimbări (în contextul proiectului propus) și își va reveni rapid pe cale naturală la starea dinaintea impactului odată ce activitatea generatoare de impact se oprește.Un receptor care este este important pentrufuncționarea sistemului din care face parte. Poate fi mai puțin rezistent la schimbări dar poate fi readus la starea inițială prin acțiuni specifice, sau se poate reface pe cale naturală în timp.Un receptor care este de importanță majoră pentru funcționarea sistemului din care face parte, care nu este rezistent la schimbări și care nu poate fi readus la starea inițială.Tabel 3. Criterii și praguri pentru dimensiunea proiectelor de împădurireProiectulCriterii si valori limită în funcție de proiectele de împădurire și de scnsiblitatea amplasamentuluiEtapa EIMÎmpădurireProiecte de împădurire, indiferent de suprafață, incluse total sau parțial într-o arie naturală protejatăElaborare RIM Elaborare Studiu de Evaluare Adecvată (dacă este inclus în arii protejate de interes comunitar)Proiecte de împădurire cu suprafață mai mică de 50 de ha, neincluse în arii naturale protejateEtapa de evaluare inițială și etapa de încadrareProiecte de împădurire cu suprafață de peste 50 de ha, neincluse în arii naturale protejateEfectuare RIMDefrișareProiecte de defrișare situate în arii naturale protejate, indiferent de suprafațăEfectuare RIMProiecte de defrișare cu suprafață mai mică de 0.5 ha situate, neincluse în arii naturale protejateEtapa de evaluare inițială și etapa de încadrareProiecte de defrișare eu suprafață mai mare de 0.5 ha situate, neincluse în arii naturale protejateEfectuare RIMTabel 4. Criterii privind probabilitatea de apariție a impactului semnificativ pentru proiectele de împădurireTip de ProiectCaracteristicile terenurilor pe care se suprapune ProiectulSuprafața zonelor/terenurilor pe care se suprapune ProiectulProbabilitatea ca proiectul să aibă efecte/impact semnificativ asupra mediuluiÎmpădurireAmplasamentul este parțial sau total localizat într-o arie naturală protejatăOrice suprafațăProbabil să aibă impact semnificativ.ÎmpădurireAmplasamentul nu este localizat într-o arie naturală protejatăSuprafețe mai mici de 50 de haPuțin probabil să aibă impact semnificativ, cu excepția prezenței în amplasament a speciilor și habitatelor prioritare.ÎmpădurireAmplasamentul nu este localizat într-o arie naturală protejatăSuprafețe mai mari de 50 de haProbabil să aibă impact semnificativDefrișareAmplasamentul este total localizat într-o arie naturală protejatăOrice suprafațăProbabil să aibă impact semnificativTip de ProiectCaracteristicile terenurilor pe care se suprapune ProiectulSuprafața zonelor/terenurilor pe care se suprapune ProiectulProbabilitatea ca proiectul să aibă efecte/impact semnficativ asupra mediuluiDefrișareAmplasamentul nu este localizat într-o arie naturală protejatăSuprafețe mai mici de 0.5 haPuțin probabil să aibă impact semnificativ, cu excepția prezenței în amplasament a speciilor și habitatelor prioritare și cu excepția localizării cuiburilor speciilor din anexa 1 - directiva Păsări.DefrișareAmplasamentul nu este localizatîntr-o arie naturală protejatăSuprafețe mai mari de 0.5 haProbabil să aibă impactsemnificativ ... 5.2. Evaluarea impactului asupra mediului Articolul 3 al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să descrie și să evalueze efectele semnificative asupra mediului generate de un proiect. Conceptul de "semnificativГÇ¥ trebuie înțeles în funcție de cât de inacceptabil este considerat impactul unui proiect în contextul social și de mediu, respectiv raportat la pragurile impuse prin legislație. Semnificația unui efect se stabilește în baza unei opinii documentate în ceea ce privește schimbările declanșate de proiectul în cauză. Alte două elemente sunt extrem de importante în evaluarea impactului unui proiect asupra mediului: Delimitarea zonei în care se manifestă impactul proiectului. Este important de subliniat că zona în care se manifestă impactul unui proiect nu se reduce la suprafața amplasamentului, vor fi delimitate zonele în care proiectul poate genera impact direct sau indirect, indiferent de distanța la care sunt acestea situate față de componentele proiectului, argumentând pentru fiecare caz în parte această delimitare. în cazul proiectelor de împădurire, arealul în care se manifestă impactul este în general redus la amplasamentul proiectului, spre deosebire de proiectele de defrișare, ale căror efecte se pot repercuta pe distanțe foarte mari, în funcție de dimensiunea proiectului și de senzitivitatea mediului în zona de implementare a acestuia; Impactul cumulativ. Coexistența impacturilor poate crește sau reduce impactul combinat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt combinate cu alte impacturi. În cazul proiectelor de împădurire, care au în general efecte benefice asupra factorilor de mediu, impactul cumulativ nu prezintă o importanță atât de mare ca în cazul altor proiecte. În cazul proiectelor de defrișare, analiza impactului cumulativ este extrem de importantă. Acestea nu reprezintă pur și simplu suma efectelor unui proiect la care se adaugă efectele unui al doilea proiect, ci pot fi mai ridicate sau mai scăzute. De exemplu, dacă un proiect de defrișare poate să producă un nivel scăzut, dar acceptabil de perturbare a speciilor și de pierdere a habitatului, care se încadrează în capacitatea populației respective de a se regenera și, prin urmare, are un efect redus asupra nivelului global al populației din zona respectivă. Totuși nivelul de perturbare a speciilor și de pierdere a habitatului produs de mai multe scoateri definitive din fond forestier, luate împreună, poate depăși capacitatea de regenerare a populației speciei respective. În acest caz, în timp ce impactul primului și al celui de-al doilea proiect, la nivel individual, nu este observabil, efectul ambelor luate împreună ar putea fi semnificativ și ar putea produce scăderea numărului speciilor respective. Pe parcursul evaluării efectelor cumulate asociate proiectelor de defrișare, se va acorda o atenție deosebită fragmentării habitatelor, întrucât aceasta poate avea efecte nocive asupra structurii și dinamicii populației la o gamă variată de specii. În cadrul articolului 3 al Directivei sunt menționați factorii de mediu pentru care trebuie efectuată evaluarea efectelor, respectiv: sol, subsol, apă, aer, climă, biodiversitate, populația și sănătatea publică, bunuri materiale, patrimoniu cultural, peisaj. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă prin amendamentele la Directiva EIM din 2014, adăugând în special următorii factori: schimbările climatice - atât atenuarea, cât și adaptarea; riscurile de accidente majore și dezastre; utilizarea resurselor naturale. De asemenea, noua directivă insistă asupra evaluării impactului asupra biodiversității, căreia elaboratorii RIM trebuie să îi acorde o atenție sporită. Evaluarea impactului se va face pentru fiecare factor de mediu/aspect de mediu menționat anterior și va cuprinde: Identificarea formelor de impact pe care proiectul le generează asupra factorului/aspectului de mediu; Evaluarea impactului (pe baza criteriilor menționate la subcapitolul 5.1) și încadrarea acestuia pe categorii în funcție de tipul acestuia (direct/indirect/cumulativ), magnitudine, durată, reversibilitate, arie de manifestare, frecvență și probabilitate de apariție; Măsuri de prevenire/reducere a impactului asupra mediului; Concluzii privind impactul rezidual, după aplicarea măsurilor de prevenire/reducere a impactului. Efectele negative pe care le poate avea un proiect de împădurire asupra mediului se manifestă în primul rând asupra biodiversității și asupra solului. Printre aceste menționăm: Distrugerea unor habitate valoroase de pajiște, în cazul în care alegerea locațiilor nu s-a făcut pe baza unei analize temeinice a vegetației existente; Distrugerea habitatului specific pentru anumite specii faunistice legate de habitatele de pajiște (cum simt anumite specii de nevertebrate sau păsări de exemplu); Introducerea unor specii forestiere alohtone, care se extind rapid în defavoarea altor specii autohtone și modifică compoziția ecosistemelor locale și a structurii solului (cum este de exemplu salcâmul). Efectele negative pe care un proiect de defrișare le poate induce asupra mediului sunt cu implicații mai adânci, printre acestea putându-se menționa:Pierderea și degradarea habitatelor naturale sau pierderea și degradarea habitatelor pentru specii Odată cu proiectele de defrișare, habitatele existente pot fi alterate, deteriorate, fragmentate sau înlăturate la nivel local. Nivelul degradării habitatului depinde de cel puțin de următorii factori: dimensiunea, locația și senzitivitatea/reziliența mediului natural,De exemplu, dezvoltarea unui proiect situat într-un peisaj deja artificializat sau imediat adiacent acestuia, poate avea un efect mult mai redus asupra habitatelor naturale valoroase decât unul situat într-o zonă de mare valoare naturală, precum o albie de râu, o zonă umedă, o pădure virgină. Aceasta poate produce nu numai pierderea directă a habitatului din situl ca atare, ci și deteriorarea habitatelor învecinate. Astfel de efecte indirecte pot fi cauzate, printre altele, de modificarea regimurilor hidrologice sau hidrogeologice existente sau de o modificare a calității apei. Efectele indirecte pot cauza o deteriorare a habitatului nu numai în zona proiectului, ci și în locuri mai îndepărtate, de exemplu în izvoare sau zone umede situate la distanță, ceea ce poate perturba structura fizică normală și funcționarea ecologică a anumitor habitate sau combinații de habitate sau poate reduce rezistența ecosistemului. Întrucât aceste habitate sunt de multe ori valoroase și pentru viața sălbatică, pierderea și deteriorarea habitatului poate avea de asemenea repercusiuni pentru populațiile locale de faună și floră. Importanța efectelor negative depinde de raritatea și vulnerabilitatea habitatelor afectate (de exemplu chiar o zonă mică poate avea consecințe majore pentru un tip de habitat cu o arie de extindere foarte limitată) și/sau de importanța acestora ca locuri de hrănire, reproducere sau odihnă pentru speciile afectate. De exemplu, pierderea unui singur loc de reproducere pentru o specie rară poate avea consecințe majore pentru supraviețuirea speciei. Pe de altă parte, pierderea unei părți a habitatului de reproducere pentru o specie mult mai comună poate fi mai puțin semnificativă pentru specia respectivă dacă, de exemplu, există un număr suficient de locuri alternative corespunzătoare de depunere a ouălor în imediata apropiere care încă nu au ajuns la capacitatea maximă.Perturbarea și strămutarea speciilor Procesul de scoatere definitivă din fondul forestier și defrișarea vegetației forestiere poate, de asemenea, cauza perturbări semnificative anumitor specii de plante sau animale. Animalele pot fi perturbate de o serie de factori precum zgomot, praf, poluare, prezența umană, mișcări periodice (de exemplu transportul masei lemnoase defrișate) etc. Acestea pot afecta capacitatea speciilor de a se reproduce, de a se hrăni, de a se odihni sau de a se dispersa și de a migra. Nivelul perturbării depinde de numeroși factori care trebuie evaluați atât în funcție de tipul perturbării cauzate, cât și de speciile care pot fi afectate (unele specii sunt mai sensibile la anumiți factori de perturbare decât altele).Perturbări hidrologice (alterarea condițiilor de hidrologie/hidrogeologie) Proiectele de defrișare pot modifica condițiile hidrologice din zonele în care se desfășoară și din împrejurimi, cu modificări ulterioare ale rețelei de drenaj cauzate de un dezechilibru temporar al scurgerii de suprafață, infiltrații etc. În astfel de cazuri, aceasta ar putea conduce la efecte asupra izvoarelor sau zonelor umede apropiate sau îndepărtate, în ceea ce privește atât cantitatea, cât și calitatea. Aceste efecte pot viza atât apa subterană, cât și cea de suprafață, iar evaluarea efectelor acestora poate necesita un studiu hidrologic. Printre efectele potențiale care trebuie analizate, se numără modificările nivelului apei subterane (scăderea sau ridicarea în diferite zone), modificări hidrodinamice ale acviferului din jurul corpului de apă, modificări ale relației dintre apa subterană și cursurile de apă de suprafață (de exemplu, încărcare redusă din partea acviferului, care ar putea reduce nivelul apei), modificarea regimului de scurgere a cursului de apă etc. În funcție de tipul de impact, acesta poate afecta comunitățile acvatice și semi-acvatice (flora și fauna) care sunt adaptate la condițiile existente din corpurile de apă și respectivele habitate din zonele umede (mlaștină, ținuturi mlăștinoase etc.) care au existat înainte ca vegetația forestieră să fie înlăturată. Evaluarea acestor efecte trebuie să țină cont de caracteristicile fizice ale apelor subterane, de direcția lor de curgere, de modificările nivelului (fluctuații piezometrice) etc. De asemenea, aceasta ar trebui să analizeze modificările care sunt vulnerabile față de acest tip de modificări.Modificări locale ale topoclimatului Generarea unor fenomene de instabilitate la nivelul solului și subsolului În elaborarea RIM se va ține cont după caz, de: studiul de evaluare adecvată, dacă necesitatea efectuării acestuia a fost stabilită în cadrul etapei de încadrare a proiectului. În cazul în care s-a stabilit necesitatea efectuării studiului de evaluare adecvată, acesta se va înainta către AC odată cu RIM. Evaluarea impactului din perspectiva schimbărilor climatice Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM trebuie făcută ținând cont de următoarele recomandări: ● Identificarea elementelor cheie în ceea ce privește relația proiectului cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât și a adaptării; ● Determinarea efectelor potențiale semnificative ale proiectului asociate emisiilor de GES; ● Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice ● Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului și identificarea măsurilor de adaptare adecvate; ● Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra schimbărilor climatice vor fi monitorizate. Proiectele de împădurire contribuie pe termen lung la diminuarea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, prin urmare este un element care împiedică intensificarea efectului de seră și încălzirea globală. De asemenea, pentru că proiectele de împădurire nu au o etapă de funcționare propriu-zisă, precum alte proiecte, nu consumă resurse de apă și nici nu sunt foarte senzitive la modificările climatice pe termen scurt și mediu, nici componenta de adaptare la schimbările climatice nu are o relevanță ridicată în cazul acestui tip de proiecte. În perioada de implementare, activitatea utilajelor generează emisii de gaze cu efect de seră, însă acestea sunt reduse ca intensitate și nu se impun măsuri speciale în această privință. Dacă în cazul proiectelor de împădurire, efectele asupra schimbărilor climatice sunt benefice, proiectele de defrișare au impact negativ, în sensul în care acestea, în mod indirect, contribuie la creșterea cantității de gaze cu efect de seră din atmosferă. Astfel încât, în cazul proiectelor de defrișare, acest aspect va fi analizat în detaliu. Evaluarea impactului proiectului asupra siturilor de interes comunitar Deși biodiversitatea se numără printre factorii de mediu pentru care trebuie evaluat în mod obligatoriu impactul proiectelor în cadrul procedurii EIM. În cazul în care proiectele pot avea impact asupra siturilor Natura 2000, respectiv asupra unor specii și habitate de interes comunitar, acestea vor fi evaluate corespunzător. Proiectele de împădurire sau defrișare propus a fi amplasate în cadrul sau în apropierea unor situri Natura 2000 sau care au efecte negative asupra unor astfel de situri trebuie să fie întotdeauna conforme cu dispozițiile articolului 6 alineatul

(2)din Directiva 1 habitate. Articolul 6 alineatul

(2)al acesteia impune obligația asigurării faptului că situl nu se deteriorează comparativ cu starea sa la momentul primei desemnări ca sit Natura

Aceasta înseamnă că titularul trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pe care le-ar putea lua în mod rezonabil pentru a se asigura că habitatele nu sunt deteriorate și/sau că speciile nu sunt perturbate în mod semnificativ. Există și proiecte de împădurire care vizează îmbunătățirea stării de conservare a unor specii de interes comunitar sau a unor habitate care se găsesc într-o stare de conservare nefavorabilă, acestea servind managementului siturilor Natura 2000 în care se implementează. Prin urmare, în cazul proiectelor care nu sunt necesare pentru managementul siturilor, titularul are obligația: ● să investigheze amenințările și presiunile cauzate de proiectele de împădurire asupra speciilor și tipurilor de habitate pentru care a fost desemnat situl; ● să ia măsurile de remediere necesare în cazul în care aceste presiuni existente produc un declin sau o degradare a speciilor vizate și a habitatelor prezente în sit. În evaluarea impactului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, se vor avea în vedere următoarele recomandări: se vor prezenta clar metodele utilizate în cadrul elaborării studiului de evaluare adecvată, respectiv dacă s-au bazat pe cercetare de teren (când au fost efectuate campaniile de teren, cc categorii de specialiști au făcut parte din echipă, metodele de cercetare în teren, metodele de analiză a datelor etc.) sau analiză bibliografică (cu menționarea clară a surselor); în cazul în care există plan de management aprobat pentru situl de interes comunitar potențial afectat de proiect, se vor analiza informațiile privind distribuția habitatelor și speciilor existente în cadrul acestora; în cazul în care nivelul de detaliu al informațiilor privind distribuția speciilor și habitatelor nu permit o evaluare corespunzătoare a impactului sau în cazul în care nu există plan de management, se vor efectua cercetări în teren în vederea identificării habitatelor și speciilor potențial afectate de proiect; numărul și expertiza specialiștilor implicați în cercetările de teren va fi stabilit în funcție de prezența potențială a habitatelor și speciilor în zona proiectului, care se poate face fie pe baza analizei formularului standard al sitului, pe baza analizei unor surse bibliografice sau pe baza unor analize preliminare în teren; categoriile de organisme cel mai afectate de proiectele de împădurire sunt habitatele neforestiere (de pajiște sau de stîncărie), anumite specii de nevertebrate, anumite specii de păsări, anumite specii de mamifere (în specia! cele mici, rozătoare, legate de habitatele neforestiere). Prin urmare din echipa de elaborare a studiilor de evaluare adecvată pentru astfel de proiecte ar trebui să facă în mod obligatoriu parte un specialist în floră/habitate, 1 specialist ornitolog, 1 specialist în nevertebrate, 1 specialist în mamifere. în ceea ce privește proiectele de defrișare, categoriile de organisme cel mai afectate sunt habitatele forestiere, anumite specii de nevertebrate legate de ecosistemele forestiere, anumite specii de păsări, anumite spccii de mamifere (în special cele de carnivore). Această componență a echipei este orientativă, ținând cont de categoriile de organisme ce pot fi afectate cel mai frecvent de astfel de proiecte, însă aceasta poate fi redusă/extinsă ca număr și specialitate a experților în funcție de obiectivele de conservare ale fiecărui sit potențial afectat, așa cum acestea au fost stabilite prin planurile de management sau prin formularele standard; perioada de cercetare în teren va ține cont de perioadele ecologice ale habitatelor și speciilor vizate de proiect (vezi tabelul 5). Pentru ca datele obținute să aibă o acuratețe cât mai ridicată, este ideal ca cercetarea să se efectueze pe toată durata perioadei favorabile, cu o frecvență mai mare a deplasărilor în teren în perioada optimă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, perioada de cercetare în teren se poate diminua, dar aceasta trebuie să se suprapună peste perioada optimă.Tabel
Perioadele recomandate de realizare a studiilor de teren în elaborarea studiului de evaluare adecvată Durata cercetărilor în teren depinde de informațiile existente (cele din planul de management, dacă există, bibliografie etc.), de valoarea obiectivelor de conservare a siturilor potențial afectate, de dimensiunea proiectului. În cazul proiectelor de împădurire, aceasta poate varia între câteva luni și 1 maxim an, în cazul proiectelor de defrișare, dacă simt afectate suprafețe mari și există suspiciunea unui impact semnificativ asupra unor habitate și specii de interes comunitar, perioada de derulare a studiilor de teren poate avea o durată de 1 - 2 ani. Modul de prezentare a informațiilor din teren va fi clar și concis, se recomandă utilizarea de hărți (distribuția speciilor și habitatelor vizate în raport cu elementele componente ale proiectului) și fotografii; Conceptul de "proximitate" sau "vecinătate" va fi reinterpretat individual, de la caz la caz, neputându-se face generalizări în această privință. În general, în cazul proiectelor de împădurire, impactul se limitează la amplasamentul proiectului și zona imediat învecinată (o rază de circa 100 m). În cazul proiectelor de defrișare, acestea pot să genereze efecte, chiar dacă nu directe, în funcție de suprafața supusă defrișării și de speciile afectate, în zone situate la distanțe de kilometri sau chiar zeci de kilometri de amplasamentul proiectului. Conform precizărilor CJUE (cauza 142/2016), concluziile studiului de evaluare adecvată trebuie să garanteze lipsa oricărei îndoieli rezonabile cu privire la faptul că un proiect nu va avea efecte negative asupra integrității sitului, respectiv în momentul adoptării deciziei de aprobare a realizării proiectului nu trebuie să se mențină nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere științific în raport cu lipsa efectelor negative asupra integrității sitului. Prin urmare, studiile de evaluare adecvată vor emite concluzii certe și care să garanteze la momentul efectuării sale lipsa unui impact negativ semnificativ asupra speciilor și habitatelor. Există o serie întreagă de decizii ale CJUE cu privire la astfel de proiecte care au fost implementate fară a ține cont de prevederile Directivelor privind Natura și anume:– Cauza C-441/17 - "Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru (Polonia) ... – Mediu - Directiva 92/43/CEE- Articolul 6 alineatele

(1)și

(3)- Articolul 12 alineatul

(1)- Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică Directiva 2009/147/CE - Articolele 4 și 5 Conservarea păsărilor sălbatice - Modificarea planului de gestionare forestieră - Situl Natura 2000 Puszcza Bialowieska (Polonia) - Arii speciale de conservare". Concluzia curții a fost că întrucât a adoptat și a pus în aplicare măsurile de gestionare forestieră conținute în anexa la planul de gestionare forestieră a districtului forestier Bialowieza din 9 octombrie 2012, aprobat la 25 martie 2016 de Minister Srodowiska (ministrul mediului, Polonia) și decizia nr. 51 a Dyrektor GcncralnyLasow Panstvvowych (directorul general al Oficiului Pădurilor, Polonia) din 17 februarie 2017 privind tăierea arborilor colonizați de gândacul tipograf și recoltarea arborilor care reprezintă o amenințare la adresa securității publice și care prezintă un risc de incendiu, în toate grupele de vârstă ale arboreturilor din districtele forestiere Biatowieza, Browsk și Hajnowka, fără a se asigura că aceste măsuri nu urmează să aducă atingere integrității sitului Natura 2000 PLC200004 Puszcza Bialowieska (Polonia), și prin faptul că a omis să asigure conservarea, precum și protecția habitatelor și a speciilor protejate, menționate în cererea Comisiei, pentru care acest sit a fost desemnat ca sit de interes comunitar și ca arie de protecție specială, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatele

(1)și

(3)și al articolului 12 alineatul

(1)literele (

a)și (
d)din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, precum și al articolului 4 alineatele

(1)și

(2)și al articolului 5 literele (

b)și (
d)din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. ... – Cauza C-193/07 împotriva Republicii Polonia. În acest caz, Republica Polonia a fost sancționată pentru că nu a adoptat măsurile adecvate pentru a evita o deteriorare a habitatelor și perturbări semnificative ale speciilor In ASP Puszcza Augustowska, PLB 200002. În cadrul procedurilor de aprobare a ocolirii orașului Augustow, situat în nord-estul teritoriului său. Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul

(2)și al articolului 7 din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; pentru că nu a supus investiția pentru proiectul rutier de ocolire a orașului Wasilkow, situat în nord-estul teritoriului său, unei evaluări adecvate/corespunzătoare a efectelor proiectului asupra ASP Puszcza Knyszynska, PLB 200003, întrucât a aprobat această investiție în pofida efectului său negativ asupra integrității ariei în cauză și întrucât a început realizarea acestei investiții, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul

(3)și al articolului 7 din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; pentru că a propus executarea proiectului de împădurire ca măsură compensatorie pentru pierderea ariei Puszcza Augustowska, PLB 200002, asupra ariei care trebuia să fie propusă ca sit de importanță comunitară ("Pojezierze Sejnemkie", PLH 200007, cu o suprafața totală de 7456,9 ha), Republica Polonă a încălcat Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, în lumina hotărârilor pronunțate de Curte în cauzele C-117/03, Dragaggi, și C-244/05, Bund Naturschutz; pentru că a aprobat distrugerea habitatelor Puszcza Augustowska în interiorul unei arii care trebuie să fie propusă ca sit de importanță comunitară conform Directivei 92/43/CEE {Ostoja Augustowska PLH 200005) în cadrul construirii proiectului rutier de ocolire a orașului Augustow, situat în nord-estul teritoriului său, Republica Polonă a încălcat Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, în lumina hotărârilor pronunțate de Curte în cauzele C-l 17/03, Dragaggi, și C-244/05, Bund Naturschutz. ... ... 5.

Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului Măsurile care se pot adopta pentru a preveni sau reduce efectele negative asupra mediului pentru proiecte de împădurire a terenurilor degradate vizează în general proiecția ecosistemelor locale, cele mai importante dintre acestea fiind menționate mai jos: ● Instalarea vegetației forestiere cu specii specifice zonei, respectând și principiile biodiversității, adecvate tipului local de stațiune; ● Tehnologia de împădurire sau de defrișare trebuie să fie adecvată pentru fiecare tip de compoziție în parte; ● Nu se vor împăduri zone care adăpostesc pajiști cu valoare ridicată de conservare, chiar dacă acestea sunt afectate de eroziune; ● Se vor împăduri prioritar terenurile afectate de eroziune adâncă; ● Stabilirea compoziției pentru împădurire se va face ținând cont de condițiile staționale locale, cerințele ecologice și rolul funcțional al culturilor forestiere; ● Nu se vor introduce specii forestiere alohtone, invazive, care ar putea provoca dezechilibre la nivelul ecosistemelor locale; ● Folosirea speciilor principale, în primul rând, în cadrul arealului lor natural de vegetație, extinderea în afara arealului facându-se cu mult discernământ; ● Crearea de culturi stabile din specii compatibile din punct de vedere ecologic; ● Evitarea introducerii unor specii sensibile la elementele nutritive ale solului sau la climă; Măsurile care se pot adopta pentru a preveni sau reduce efectele negative asupra mediului pentru proiecte de defrișare vizează în general protecția ecosistemelor locale, cele mai importante dintre acestea fiind menționate mai jos: ● Perioada în care trebuie să se realizeze să fie în afara perioadei de cuibărire a păsărilor. Perioadă recomandată August/Septembrie-Februarie/Martie; ● Arborii cu scorburi care conțin colonii de lilieci trebuie tăiați doar după părăsirea lor de către chiroptere; ● Inventarierea arborilor scorburoși în zona propusă pentru defrișare și relativ la numărul lor să se monteze scorburi artificiale pentru cuibărirea păsărilor și adăposturi pentru lilieci în habitatele forestiere învecinate; ● În cazul în care există cuiburi de răpitoare și barză neagră, trebuie să fie construite platforme de cuibărit în habitatele forestiere învecinate și trebuie aplicate măsurile recomandate pentru protecția acestora; ● Împădurirea în compensare să încerce să reconstituie tipul natural fundamental de pădure care urmează să fie pierdută. De exemplu, dacă se defrișează o suprafață de fag cu brad să nu se reîmpădurească cu salcâm în altă zonă; ● Păstrarea trunchiurilor depreciate, cu scorburi, etc ca lemn mort ia marginea amplasamentului în pădurile din apropiere. ● Dacă există bălți și/sau mlaștini în suprafețele care vor fi defrișate, acestea vor trebui să fie recreate în habitatele forestiere învecinate, ● Dacă este necesar, vor trebui să fie realizate translocări de faună și floră de interes conservativ. ... 5.
Managementul deșeurilor Proiectele de împădurire nu ridică probleme deosebit privind managementul deșeurilor. În cadrul proiectelor de defrișare, se va acorda o atenție specială deșeurilor de masă lemnoasă. În cadrul RIM, se vor identifica și descrie, pe etape ale proiectului (lucrările de împădurire, lucrările de întreținere a plantației, în cazul proiectelor de împădurire, respectiv etapa de implementare, în cazul proiectelor de defrișare) următoarele aspecte legate de managementul deșeurilor: ● Categorii de deșeuri generate; ● Codul deșeurilor; ● Cantitate estimată; ● Mod de gestionare (Stocare/Eliminare/Valorificare); ● Periculozitate. Se recomandă prezentarea acestor informații sub formă tabelară (vezi figura 2). Figura
Mod de prezentare în cadrul RIM a informațiilor privind deșeurile ... 5.
Monitorizarea impactului asupra mediului Directiva FJM prevede că în procedura EIM, AC trebuie să se asigure că există măsuri de monitorizare adecvate atât în etapa de construcție, cât și în cea de funcționare a proiectelor. Aceste măsuri trebuie propuse în RIM și preluate în Acordul de Mediu. Descrierea măsurilor de monitorizare este legată de descrierea măsurilor propuse pentru diminuarea efectelor negative semnificative asupra mediului și ar trebui să fie direct legată de asigurarea faptului că aceste măsuri sunt realizate cu succes. Directiva EIM nu specifică modul de efectuare a monitorizării, cine ar trebui să o facă sau cum ar trebui analizate și utilizate rezultatele monitorizării. Mai jos sunt câteva aspecte ce trebuie luate în considerare la elaborarea măsurilor de monitorizare din RIM: Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvența, metodele, responsabilitățile și resursele necesare aplicării acestora. În măsura în care este posibil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute generate de proiect; Rezultatele monitorizării ar trebui să fie puse la dispoziția autorităților competente și a publicului. În cazul proiectelor de împădurire sau defrișare, analiza efectelor negative potențiale semnificative este vital a fi efectuată corespunzător la momentul elaborării RIM, deoarece nu se mai poate interveni ulterior pentru remedierea acestora prin alte intervenții silviculturale. Pentru proiectele de împădurire, se monitorizează în general gradul de supraviețuire a puieților, speciile dăunătoare speciilor cu care s-a efectuat împădurirea, respectiv speciile invazive, care au incidență mare de apariție în plantații. De asemenea, în cazul în care amplasamentul supus împăduririi ar fi constituit anterior habitat specific pentru anumite specii protejate, acestea vor fi monitorizate. În cazul în care amplasamentul supus împăduririi este inclus într-un sit de interes comunitar, se va monitoriza dacă speciile plantate nu invadează natural și să se extindă în defavoarea habitatelor de interes comunitar din proximitate. În cazul proiectelor de defrișare, se vor monitoriza: ● toate speciile de interes conservativ din vecinătatea zonei afectate de defrișare; ● cuiburile artificiale pentru păsări și adăposturile artificiale pentru lilieci; ● plantele invazive care pot apărea în zona defrișată; ● stabilitatea solului (ravenație, torenți, alte forme de eroziune etc.) ... ...
Directiva EIM prevede că RIM trebuie să conțină un rezumat fară caracter tehnic al proiectului. Acest rezumat trebuie să fie ușor identificabil în cadrul RIM, putând fi inclus la începutul sau la finalul acestuia (de obicei la final), să fie exprimat într-un limbaj accesibil publicului larg, pentru a permite acestuia o înțelegere adecvată a aspectelor cheie privind proiectul propus. Bunele practici în domeniu relevă că rezumatul fară caracter tehnic are de obicei câteva pagini (între câteva pagini și câteva zeci, în funcție de amploarea și anvergura proiectului) și conține: ● O prezentare concisă a proiectului, fără a folosi limbaj tehnic sau științific; ● O prezentare concisă a condițiilor inițiale; ● O prezentare concisă a formelor de impact asupra mediului, a metodologiei de evaluare și a măsurilor de reducere/prevenire a impactului; ● O prezentare concisă a concluziilor RIM. ...
Următoarele aspecte sunt important de reținut în cazul elaborării RIM pentru proiecte de împădurire a terenurilor degradate sau de defrișare în scopul schimbării folosinței terenurilor: În cadrul prezentării condițiilor inițiale (descrierea amplasamentului, descrierea senzitivității amplasamentului), se va pune accent pe prezentarea componentelor de mediu Apă, Sol și mai ales Biodiversitate, asupra cărora astfel de proiecte pot genera impactul cel mai ridicat; În cazul în care un proiect de acest tip care poate afecta semnificativ un sit de interes comunitar, RIM va fi însoțit și de studiul de evaluare adecvată, iar analiza impactului asupra biodiversității din cadrul acestuia, respectiv capitolul de monitorizare, va lua în considerare concluziile acestui studiu; Impactul asupra biodiversității din cadrul RIM nu se va raporta doar la speciile și habitatele de interes comunitar, chiar dacă acesta este situat în interiorul sau în vecinătatea unui sit de interes comunitar; Concluziile RIM sau EA, respectiv măsurile de reducere a impactului propuse, mai ales în cazul în care pot fi afectate semnificativ habitate și specii de interes comunitar, vor fi exprimate clar și concis astfel încât să garanteze la momentul avizării proiectului lipsa impactului negativ semnificativ; În cazul proiectelor de defrișare, se va acorda o atenție sporită noțiunii de "impact cumulativ"; În cazul proiectelor de împădurire, analiza efectelor negative potențiale semnificative este vital a fi efectuată corespunzător la momentul elaborării RIM, deoarece nu se mai poate interveni ulterior pentru remedierea acestora prin alte intervenții silviculturale; în mod similar, se va acorda o atenție sporită proiectelor de defrișare, în cazul în care există suspiciuni că acestea ar putea afecta negativ semnificativ anumite habitate sau specii de interes comunitar. ... BIBLIOGRAFIE Palaghianu C., Îndrumar de întocmire proiect împăduriri, Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava, 2011 -
Pirnă I., Tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice pentru lucrările de înființare și întreținere a perdelelor forestiere de protecție. Pop A., Rezumat al tezei de Doctorat "Cercetări privind reconstrucția ecologică prin împădurirea terenurilor degradate din zona Dej-Gherla, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură,
Untaru E., Premise privind împădurirea terenurilor degradate în condițiile schimbărilor climatice generate de încălzirea globală, Revista pădurilor nr, I din
Vișan, A., Bogdanof O., Milea D., Ciobanu G., Cercetări privind tehnologiile de împădurire a terenurilor degradate în pantă, Buletinul AGIR nr. 4/2016 Strategia forestieră a României 2018-2027, disponibilă la linkul http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/20l7-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung, disponibilă la linkul http://old.madr.ro/pages/strategie/strategie_ antiseceta_update_09.05.2008.pdf Comisia Europeană, Natura 2000 și pădurile, disponibil la linkul http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Final%20Guide%20N2000%20%20Forests%20Part%201I-II-Annexes_ro.pdf Environmental Impact Assessment Regulations for projects involving deforestation, afforestation, forestry roads or quarries that are likely to have a significant effect on the environment https://www.forestry.gov.uk/pdf/EIA_Screening_guidance_v4.0.pdf/$FILE/EIA_Screening_guidance_v4.0.pdf https://www.forestrygov.uk/pdf/EIAAfforestationGuidanceCardsV1.6171004.pdf/$FILE/EIAAfforestationGuidanceCardsV1.6171004.pdf https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/297105/geho0112bvyt-e-e.pdf ------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.