Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019

DECIZIA nr. 2 din 14 ianuarie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 27 februarie 2019 Dosar nr. 2.658/1/2018 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.658/1/2018, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, în dosarele nr. 82.032/299/2015 și nr. 32.850/301/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite anterior publicării deciziei, recursuri nesoluționate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, devin admisibile sau își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018?“.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; intimatele-reclamante din Dosarul nr. 82.032/299/2015 au depus în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care au apreciat că sesizarea este inadmisibilă; de asemenea a depus note scrise o persoană care nu este parte în niciunul dintre dosarele în care s-au formulat sesizările.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.

II.

III.

Reclamantele au formulat atât cerere de îndreptare, cât și de completare a hotărârii, în vederea acordării cheltuielilor de judecată, pe care prima instanță le-a respins ca neîntemeiate.Împotriva hotărârii primei instanțe a formulat apel pârâta, iar împotriva hotărârii prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de îndreptare a erorii materiale și de completare a hotărârii menționate au declarat apel reclamantele.Prin Decizia nr. 2.800A din 13 septembrie 2017, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a respins apelurile ca nefondate. ...

IV.

XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, neconstituționalitatea fiind o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte; Curtea Constituțională a statuat faptul că, sub aspectul efectelor Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, indiferent de data introducerii cererii formulate sub imperiul noului Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească privind cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv devine susceptibilă de recurs dacă a fost pronunțată după publicarea deciziei Curții Constituționale (paragraful 58); în consecință, dacă s-ar avea în vedere considerentele acestei noi decizii, calea de atac exercitată în prezenta cauză ar deveni admisibilă.Concluzionând, soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept în discuție, căci admisibilitatea sau, dimpotrivă, inadmisibilitatea căii de atac constituie un aspect ce trebuie stabilit prioritar analizei caracterului fondat al acesteia. ... (iv) Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită are caracter de noutate:Problema în discuție este nouă și prezintă același potențial foarte mare de a genera apariția unei practici neunitare ca și problema dezlegată anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, în contextul în care aceasta din urmă este contrazisă în mod expres prin considerentele unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională.La momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 (17 iulie 2018), Curtea Constituțională nu procedase la motivarea Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, abia în data de 1 octombrie 2018, acesta fiind momentul în care au putut fi cunoscute atât de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de către celelalte instanțe judecătorești considerentele avute în vedere de Curtea Constituțională. ... (v) Chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare:Având în vedere că problema în discuție a devenit actuală din momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, adică începând cu data de 1 octombrie 2018, aceasta nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Problema este, în mod cert, diferită de cea rezolvată anterior prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, căci, nici la momentul pronunțării și nici la cel al publicării sale, nu era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, ale cărei considerente sunt potrivnice dezlegării date de instanța supremă.Chestiunea în discuție se circumscrie problemei generice dacă o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept își pierde efectul obligatoriu pentru instanțele judecătorești prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unei decizii a Curții Constituționale, pronunțate în exercitarea controlului de constituționalitate a priori, ale cărei considerente sunt contrare dezlegării instanței supreme. ... ...

V.

VI.

Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, pronunțată în exercitarea controlului a priori, privește constituționalitatea dispozițiilor unei legi neintrate în vigoare, aceasta neputând face obiectul unei chestiuni prejudiciale de a cărei rezolvare să depindă judecarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești.Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 37 (cu referire la art. 402 din Codul de procedură civilă) și pct. 58 (cu referire la art. 497 din Codul de procedură civilă), precum și art. III pct. 3 [cu referire la art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013] și pct. 4 (cu referire la art.

XVIII^1 din Legea nr. 2/2013) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Controlul de constituționalitate a dispozițiilor legale specificate s-a efectuat în exercitarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, și anume aceea de a se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, iar nu a atribuției prevăzute de lit. d) a aceluiași articol, respectiv aceea de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.

Cu referire la atribuția specificată în cuprinsul art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, în conformitate cu art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 47/1992), în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale. Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare (controlul de constituționalitate a priori) este un control abstract și direct, iar efectele obligatorii ale deciziei de admitere pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul acestui control se răsfrâng asupra Parlamentului, care are obligația să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale, și asupra Președintelui României, care nu mai poate proceda la promulgarea unei legi sau dispoziții declarate neconstituționale.

În acest caz, legea nefiind încă în vigoare, ea nu este aplicabilă raporturilor juridice și, prin urmare, decizia Curții Constituționale nu produce efecte în planul dezlegării proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești.În schimb, cu referire la atribuția precizată în cuprinsul art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, raportat la art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale fiind suspendate de drept.Controlul constituționalității legilor și ordonanțelor în vigoare (controlul de constituționalitate a posteriori) este un control concret și indirect, prin care Curtea Constituțională dă o dezlegare unei chestiuni prejudiciale de care depinde soluționarea procesului.

Astfel, cum însăși Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 12 aprilie 2000, ca o consecință a caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor acestei instanțe, prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe în vigoare, „prevederea normativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de niciun subiect de drept (cu atât mai puțin de autoritățile și instituțiile publice), încetându-și de drept efectele, pentru viitor, și anume de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României“.În consecință, deciziile Curții Constituționale pronunțate în exercitarea controlului de constituționalitate a priori produc efecte distincte și obligatorii în raport cu subiecți de drept diferiți față de cele pronunțate în exercitarea controlului de constituționalitate a posteriori.În această opinie, instanțele judecătorești sunt ținute în soluționarea proceselor aflate pe rolul lor de statuările Curții Constituționale în exercitarea controlului de constituționalitate a posteriori, căci acestea decid asupra unei chestiuni prejudiciale de a cărei rezolvare depinde judecarea procesului.

În schimb, deciziile Curții Constituționale prin care sunt admise obiecțiile de neconstituționalitate, în exercitarea controlului de constituționalitate a priori, vizează legi neintrate în vigoare, care nu se pot aplica raporturilor juridice deduse spre soluționare instanțelor judecătorești. ... 3. Autoritatea de lucru judecat și obligativitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 privesc dispozitivul, dar și considerentele pe care acesta se sprijină, în limitele exercitării controlului de constituționalitate a priori. Considerentele ce reflectă un control a posteriori cu privire la un act normativ în vigoare și la neconstituționalitatea interpretării sale prin intermediul unei decizii obligatorii a instanței supreme, cuprinse în cadrul unei decizii a Curții Constituționale asupra unei obiecții de neconstituționalitate a unui act normativ neintrat în vigoare, nu pot sprijini și explicita dispozitivul deciziei.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995;

Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, și Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010), puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea.Dispozitivul Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018 a Curții Constituționale privește admiterea și, respectiv, respingerea obiecțiilor de neconstituționalitate formulate cu privire la anumite dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, lege neintrată în vigoare la momentul pronunțării deciziei.În schimb, considerentele Curții Constituționale cu referire la interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 vizează un text legal în vigoare dintr-un act normativ diferit de cel ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori și, ca atare, nu se poate conchide că acestea sprijină dispozitivul. ... 4.

Instanțele judecătorești sunt ținute de efectul obligatoriu al Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, nefiind în drept să înlăture un atare efect într-un proces de apreciere a compatibilității dezlegării date de instanța supremă cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competență a Curții Constituționale.Potrivit art. 142 alin. (1)din Constituție, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, atribuțiile sale fiind prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală. În temeiul art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, de la data publicării, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

În consecință, singura autoritate în măsură să decidă asupra neconstituționalității art. 27 din Codul de procedură civilă în interpretarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 este Curtea Constituțională, iar nu instanțele judecătorești în cadrul proceselor cu care au fost învestite. ... ...

În considerentele Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018, Curtea Constituțională a reiterat aspectul că instanțele judecătorești nu pot înlătura efectele deciziilor sale expres indicate în corpul acestora, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competență a Curții Constituționale, revenindu-le în schimb obligația de a le aplica în mod corespunzător în cauzele cu care sunt învestite (paragraful 61).Astfel, în însuși cuprinsul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a indicat în mod expres faptul că efectul constatării neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condițiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor art. 483 alin.

VII.

Astfel, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte, iar art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu poate restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale.La nivelul Secției civile din cadrul Tribunalului Giurgiu, punctul de vedere al judecătorilor este unitar, în sensul că până în momentul în care Curtea Constituțională se va pronunța, în exercitarea controlului de constituționalitate a posteriori, asupra eventualei neconstituționalități a art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, această din urmă decizie își menține efectul obligatoriu pentru instanțele judecătorești.Magistrații din cadrul Judecătoriilor Giurgiu și Bolintin-Vale au apreciat că, pentru a se stabili dacă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv sunt admisibile, trebuie să se aibă în vedere data la care a fost declanșat litigiul, indiferent de data declarării căii de atac.

Astfel, s-a considerat ca fiind corectă opinia potrivit căreia calea de atac a recursului rămâne inadmisibilă în privința proceselor declanșate oricând înainte de data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, respectiv 1 octombrie 2018.În acest sens s-a avut în vedere că, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar acestea sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. De asemenea, declararea unei norme ca neconstituțională este asemănătoare abrogării respectivei norme, care lasă situațiile trecute, încheiate în perioada ei de activitate, neatinse, consecințele înlăturării normei (prin abrogare sau declarare ca neconstituțională) fiind rezervate domeniului viitorului.Totodată, s-a apreciat că aplicarea în timp a normelor de procedură civilă privitoare la admisibilitatea căilor de atac trebuie raportată la dispozițiile art. 24-27 din Codul de procedură civilă, cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.Punctul de vedere al judecătorilor Secției civile din cadrul Tribunalului Teleorman referitor la problema de drept în discuție a fost că recursurile în discuție devin admisibile.Opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alexandria a fost în sensul că recursurile vizate de sesizare își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin.

Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate condiționa aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 de data declarării recursului, deoarece art. 147 alin. (4) din Constituție este, în privința normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancționatoriu.Punctul de vedere al judecătorilor de la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Zimnicea a fost în sensul că aceste recursuri sunt admisibile. O soluție contrară ar fi de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, părțile fiind astfel lipsite de calea extraordinară de atac a recursului.Judecătorii din cadrul Judecătoriei Videle au apreciat, dimpotrivă, că recursurile analizate sunt inadmisibile.S-a atașat Decizia nr. 751/A din 11 octombrie 2018 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă. ...

A atașat încheieri de ședință definitive ale acestei instanțe, prin care s-a respins excepția inadmisibilității recursurilor declarate, această opinie fiind unitară la nivelul Curții. În esență s-a reținut că Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 conține în considerentele de la paragrafele 60-65 argumente în sensul aplicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ce nu poate fi condiționată de data pornirii procesului civil - anterior sau ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii. În considerente se regăsește și poziția instanței de contencios constituțional față de Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018.

Chiar dacă Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale care nu au mai intrat în vigoare, considerentele obligatorii stabilesc aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în astfel de cauze.Curtea de Apel Cluj a comunicat că la data de 15 octombrie 2018 a avut loc întâlnirea judecătorilor secțiilor civile ale Curții, în materia problemelor ridicate de soluționarea recursurilor declarate în cauzele civile, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018.

Dezbaterile au avut în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018. Din discuțiile purtate s-au conturat două orientări:– prima orientare, în care hotărârile Curții Constituționale prevalează, indiferent de caracterul controlului de constituționalitate care le-a ocazionat, considerentele acestor decizii fiind obligatorii, fără distincții sau departajări; ... – o a doua orientare, în care se apreciază importanța statuărilor instanței de contencios constituțional, acesta fiind motivul pentru care este necesară sesizarea Curții Constituționale a României. ... Corespondent acestor orientări au fost identificate două soluții:– admiterea sesizării Curții Constituționale și suspendarea cauzelor în temeiul dispozițiilor art. 413 alin.

Astfel, o primă opinie este în sensul admisibilității unor asemenea recursuri, ca urmare a dreptului exclusiv al Curții Constituționale de a statua cu caracter obligatoriu asupra efectelor de ordin constituțional ale propriilor hotărâri asupra cauzelor pendinte și, corelativ, asupra necompetenței Înaltei Curți de Casație și Justiție de a se pronunța în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale și de a da, în această privință, dezlegări obligatorii care să contravină deciziilor instanței de contencios constituțional. O altă opinie este în sensul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, invocându-se, pe de o parte, valabilitatea argumentelor cuprinse în această decizie și pentru prezent, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 126 din Constituția României, republicată.Secția a II-a civilă a Curții a comunicat că, în ședințele de judecată din 2 și 3 octombrie 2018, două dintre cele trei complete de recurs au constatat admisibile recursurile, în considerarea deciziilor Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nr. 454 din 4 iulie 2018, iar cel de-al treilea complet a dispus acordarea unui termen pentru ca părțile să exprime un punct de vedere, apreciind că se impune o dezbatere contradictorie argumentată.

S-a depus Decizia nr. 399 din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă.Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a transmis un punct de vedere, în sensul că toate recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile evaluabile în bani, de până la 1.000.000 lei inclusiv, după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, sunt admisibile; toate recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în apel, în litigiile evaluabile în bani, de până la 1.000.000 lei inclusiv, înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, sunt inadmisibile.Punctul de vedere al magistraților Secției I civile a Tribunalului Gorj este că aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018.Judecătorii Secției a II-a civile a Tribunalului Gorj apreciază că aceste recursuri sunt admisibile.Opinia majoritară a judecătorilor Secției civile a Judecătoriei Târgu Jiu este că recursul este admisibil, dacă a fost promovat în termenul legal.Curtea de Apel Galați a comunicat opinia judecătorilor Secției I civile, potrivit căreia recursurile vizate de sesizare își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin.

Aceeași opinie a fost exprimată și de judecătorii Tribunalului Vaslui.Tribunalul Iași, dimpotrivă, a apreciat că aceste recursuri devin admisibile față de Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018.Au fost atașate încheieri de ședință pronunțate de Curtea de Apel Iași - Secția civilă.Curtea de Apel Oradea a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții, în sensul că recursurile declarate în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, își păstrează caracterul inadmisibil, deoarece prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 s-a realizat un control de constituționalitate a priori, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 are caracter obligatoriu.Aceeași opinie o împărtășesc și judecătorii Secției I civile a Curții, care expun următoarele argumente: analiza făcută prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 cu privire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 nu este în măsură să sprijine dispozitivul, în condițiile în care decizia instanței supreme vizează interpretarea și aplicarea altor dispoziții legale - art. 27 din Codul de procedură civilă; așadar, analiza instanței de contencios constituțional, începând cu paragraful 60 din considerente, este plasată dincolo de limitele învestirii, ea nefiind sesizată cu problema competenței instanței supreme și nici cu problema incidenței art. 27 din Codul de procedură civilă.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 nu a avut drept scop interpretarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ci asigurarea modului unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă.Judecătorii Tribunalului Satu Mare apreciază că litigiile evaluabile în bani, până la 1.000.000 lei inclusiv, sunt supuse recursului, inclusiv în litigiile pornite anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, cu singura condiție ca pronunțarea hotărârii în cauza dedusă judecății să aibă loc după data publicării.S-au atașat deciziile nr. 121/C din 2 octombrie 2018 și nr. 122/C din 2 octombrie 2018 ale Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel Pitești a comunicat opinia majoritară a judecătorilor secțiilor civile ale Curții, în sensul că astfel de recursuri sunt inadmisibile, fiind aplicabilă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018.Judecătorii Tribunalului Argeș au apreciat că sunt supuse recursului hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, în situația vizată de sesizare, pentru argumentele reținute în paragrafele 61 și 62 din Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și în paragraful 32 din Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017.Curtea de Apel Suceava a comunicat opinia majoritară a judecătorilor Secțiilor I și a II-a civile ale Curții, potrivit căreia aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018.Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că, în urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor judecătorilor Secției I civile pentru unificarea practicii judiciare din 3 octombrie și din 16 octombrie 2018, s-a ajuns la următoarele concluzii:Menținerea spre soluționare a tuturor recursurilor în litigiile evaluabile în bani înregistrate la această curte de apel, ca urmare a pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a Deciziei nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, cu respectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și aplicarea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 tuturor hotărârilor pronunțate după publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În argumentarea acestei soluții s-a invocat caracterul general obligatoriu al considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și faptul că problema competenței materiale în soluționarea recursurilor în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv a fost lămurită prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 18 din 1 octombrie 2018. În consecință, respectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 presupune soluționarea tuturor recursurilor care vizează hotărâri pronunțate după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, fără a se mai putea reține inadmisibilitatea acestei căi de atac în raport cu data formulării cererii de chemare în judecată, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. ...

VIII.

IX.

Constatând că recursul este o cale de atac extraordinară, iar nu o cale de atac excepțională, Curtea a afirmat că și „căile extraordinare de atac trebuie să fie accesibile cetățeanului, iar limitările accesului la acestea trebuie să rezulte în mod explicit nu numai din natura acestora, precum și din motivele pentru care pot fi formulate“ (paragraful 27). „Din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin.

III pct. 3 (cu referire la art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013) și pct. 4 (cu referire la art. XVIII^1 din Legea nr. 2/2013) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt neconstituționale.În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, a condiționat aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 de pornirea procesului civil după publicarea acesteia, deși nu avea competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale și a constatat că, în urma pronunțării și publicării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, în privința prevederilor art.

XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă (paragrafele 60-63). ... ...

X.

XI.

Asupra admisibilității sesizării29. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:– existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 30.

Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât Curtea de apel, legal învestită cu soluționarea unor recursuri declarate împotriva deciziilor pronunțate de tribunal în apel, în litigii evaluabile în bani, urmează să pronunțe decizii definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 31. Astfel cum s-a menționat în considerentele încheierilor de sesizare pronunțate de instanța de trimitere (pct. I. 5 alineatul ultim), problema de drept esențială ce ar putea genera practica neunitară este aceea „dacă o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept își pierde efectul obligatoriu pentru instanțele judecătorești prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unei decizii a Curții Constituționale, pronunțate în exercitarea controlului de constituționalitate a priori, ale cărei considerente sunt contrare dezlegării instanței supreme“.Deși actul de sesizare nu enunță în mod riguros chestiunea de drept, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție sarcina de a analiza și evalua întregul conținut al cererii cu care a fost sesizată și de a stabili, în raport cu acesta, limitele învestirii sale și necesitatea activării mecanismului de unificare a practicii.În sensul amintit este jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia, atunci când actul de sesizare nu formulează precis obiectul sesizării, revine completului competent „sarcina de a determina dacă, prin modul de prezentare a problemei prin care s-a pretins o rezolvare neunitară prin hotărâri judecătorești definitive, aceasta reprezintă o problemă de drept de natură să pună în dezbatere interpretarea și aplicarea unei/unor reglementări legale“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015 - paragraful 37).Astfel, din cuprinsul actului de sesizare, din modul de prezentare a problemei susceptibile să genereze o practică judiciară neunitară, rezultă că instanța de trimitere urmărește în realitate a se stabili dacă în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 521 alin.

În ce privește a treia condiție, chestiunea de drept referitoare la interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei.În jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014; Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015;

Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut în mod constant că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural, dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății.În speță, această condiție este îndeplinită, deoarece modul în care ar urma să fie soluționată chestiunea de drept cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile influențează și soluția pe fond a cererii deduse judecății.

În raport cu circumstanțele particulare ale celor două procese, sub aspectul admisibilității recursurilor, s-a pus problema incidenței interpretării de principiu date prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 33. Noutatea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări este dată de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018 a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, în urma căreia instanțele judecătorești au opinii diferite cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 521 alin. (4) raportat la art. 518 din Codul de procedură civilă, referitor la încetarea efectelor hotărârii prealabile.Divergențele de interpretare nu au fost înlăturate și nici nu au făcut obiectul unei jurisprudențe constante a instanțelor, chestiunea de drept nu a fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 34.

Caracterul real al problemei de drept, caracterizat printr-o dificultate sporită, era dat, la momentul sesizării, de inexistența unei decizii a Curții Constituționale, pronunțate în temeiul art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, de admitere a unei excepții invocate în cadrul controlului a posteriori și de constatare a neconstituționalității art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost interpretat prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. ... 35. La data de 18 decembrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 874 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a prevederilor art.

XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Prin această decizie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, la punctul 1, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.Pentru a decide astfel, Curtea Constituțională a reținut că:(...) incidența efectelor deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, la momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile - indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, este în acord cu prevederile art. 147 alin.

Prin urmare, în interpretarea acestui text constituțional, raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor naște în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017.Astfel, din acest punct de vedere, Curtea reține, în prezenta cauză, că interpretarea dată normei legale criticate de către instanța supremă, prin hotărârea prealabilă pronunțată, contrar celor statuate printr-o decizie a Curții Constituționale, interpretare prin care sunt invalidate efectele de ordin constituțional ale unei decizii ale Curții Constituționale, de imediată aplicare asupra cauzelor pendinte, astfel cum acestea au fost stabilite în mod expres de instanța constituțională, încalcă Legea fundamentală.

În acest mod, prin hotărârea prealabilă pronunțată, Înalta Curte procedează într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept (a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, precitată, paragraful 50) (...).“ (paragraful 73)De aceea, interpretarea dată de instanța supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres contrară considerentului nr. 32 al Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstituționalității, este de natură a contraveni efectelor de ordin constituțional ale deciziilor Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele deduse soluționării instanțelor de judecată, echivalează cu nerespectarea principiului constituțional al valorii obligatorii și opozabilității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, consacrată de art. 147 alin.

37.

În aceste condiții, sesizările formulate de instanța de trimitere au devenit inadmisibile, întrucât gradul de dificultate al problemei de drept, tranșate astfel de instanța de contencios constituțional, nu mai justifică rezolvarea de principiu printr-o hotărâre a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ...

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE D E C I D E:

Recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite anterior publicării deciziei, recursuri nesoluționate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 (1 octombrie 2018), devin admisibile sau își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2019.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Iulia Cristina Tarcea Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu -----