Norme specifice din 1996

NORME SPECIFICE din 1996 de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului Prezentele norme specifice de securitate a muncii au fost elaborate de Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii (I.C.S.P.M.) în colaborare cu specialişti din unităţi de profil şi din cadrul M.M.P.S. şi I.S.T.P.M. şi au fost avizate de M.M.P.S.;

PREAMBUL Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca este compus din:

Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţionala, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror alte măsuri corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

Întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selectiona şi aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare atât activităţii de baza cat şi a celor conexe sau complementare.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicată în cadrul Normelor generale - pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordari, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interactioneaza reciproc:

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi, în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă - propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în munca, baza pentru:

În contextul general pe care l-am prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului" au un caracter aparte în cadrul sistemului naţional al normelor. Acest caracter aparte deriva din faptul ca reuneste şi reglementează în mod unitar toate operaţiile (indiferent de tip, tehnologie sau produs) caracterizate printr-un risc similar; posibilitatea inhalarii pulberii sau fibrei de azbest. Fără a urma succesiunea operaţiilor tehnologice, element caracteristic normelor specifice de securitate a muncii, prezenta norma tratează numai acele operaţii sau secvente tehnologice caracterizate prin riscul susmentionat. Din acest motiv şi modul de structurare al normei are un caracter deosebit faţă de structura normală a normei specifice de securitate a muncii. Întrucât utilizarea azbestului sub diferitele sale forme se regaseste în industrii şi tehnologii diferite, structura normei păstrează, prin titlul capitolelor operaţiile respective, dar reglementează măsurile de prevenire adecvate riscului specific comun.

În afară capitolelor intitulate conform operaţiilor respective, prezenta norma cuprinde şi reglementări privind operaţiile de îndepărtare a materialelor conţinând azbest din construcţii precum şi alte activităţi din domeniul construcţiilor ce implica expuneri ale lucrătorilor la azbest sau poluarea mediului înconjurător. De asemenea, au fost prevăzute măsuri de prevenire pentru activităţile de colectare şi depozitare a deşeurilor din azbest, precum şi un capitol de prevederi de proiectare de care este necesar să se ţină seama la modernizarea instalaţiilor existente sau la retehnologizari, până la apariţia standardelor de securitate a muncii în domeniu.

De menţionat ca variantele de azbest existente în natura prezentând cel mai mare pericol potenţial la prelucrare pentru sănătatea omului sunt crocidolitul şi amozitu. Crisotilul şi tremolitul sunt variante mai puţin agresive.

Utilizarea crocidolitului ar trebui redusă la maximum, cu tendinta de interzicere în viitor.

Azbestul extras în România se găseşte în special sub forma crisotilica, dar existenta activităţii de import a crocidolitului determina luarea unor măsuri de precautie pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale, măsuri care sunt reglementate în prezentele norme.

Pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele cuprind o anexa în care sunt explicitati o serie de termeni uzuali.

Tot în anexa sunt cuprinse procedurile de decontaminare necesare lucrătorilor din construcţii.

De asemenea, la normele prezente sunt anexate listele normelor conexe şi ale standardelor conexe de protecţie şi securitate a muncii.

Este de menţionat faptul ca prezentele norme sunt armonizate şi redactate în spiritul Directivelor Comunităţii Economice Europene nr. 83/477/EEC şi nr. 91/382/EEC.

Articolul 1

Normele specifice de securitate a muncii la prelucrarea azbestului cuprind măsuri de prevenire a riscurilor profesionale în cadrul activităţilor, proceselor tehnologice sau operaţiilor la care exista pericolul de expunere a lucrătorilor la pulberile de azbest.

1.2. Domeniul de aplicare

Articolul 2

Prevederile prezentelor norme se aplică tuturor activităţilor la care exista pericolul de inhalare a fibrelor de azbest, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestor activităţi, incluzând:

1.3. Conexiunea cu alte acte normative

Articolul 3

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii şi cu normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare tipului de activitate desfăşurat şi prezentat în anexa nr. 1.

Articolul 4

Acolo unde grupuri de muncitori îndeplinesc sarcini identice sau similare la acelaşi loc şi sunt astfel expusi la acelaşi risc de sănătate, recoltarile pot fi efectuate pe un grup de baza.

Articolul 5

Conducerea are obligaţia de a adopta cele mai eficiente măsuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale prin dotarea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor, instalaţiilor, utilajelor, maşinilor şi a locurilor de muncă precum şi prin organizarea muncii, astfel încât concentratiile să fie menţinute sub limitele admise.

Articolul 6

La achiziţionarea de echipamente şi instalaţii trebuie să se prevadă clauze contractuale prin care acestea sa corespundă standardelor de securitate a muncii sau să fie din proiectare concepute cu sisteme de protecţie, astfel încât sa nu polueze mediul de muncă şi mediul înconjurător cu pulberi şi fibre de azbest.

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Conducerea va asigura gratuit mijloacele individuale de protecţie adecvate şi va lua măsuri ca lucrătorii să le utilizeze la acele operaţii sau activităţi la care sunt posibile depăşiri ale concentratiilor admisibile.

Articolul 10

Conducerea va asigura spaţiile auxiliare necesare pentru vestiare adecvate, duşuri, sali de denocivizare a echipamentului, sali de mese, etc., pentru menţinerea igienei individuale.

Articolul 11

Conducerea va asigura instruirea lucrătorilor asupra necesităţii menţinerii igienei individuale precum şi asupra procedurilor de decontaminare.

Articolul 12

Conducerea are obligaţia sa schimbe locul de muncă al muncitorului expus la fibre de azbest (într-un loc de muncă fără riscul acestei expuneri) când medicul stabileşte aceasta necesitate.

2.2. Obligaţiile lucrătorilor

Articolul 13

În limitele atribuţiilor lor, lucrătorii au datoria de a preveni producerea şi răspândirea pulberilor de azbest în mediul de muncă prin utilizarea metodelor de lucru corecte şi menţinerea curăţeniei la locul de muncă.

Articolul 14

Articolul 15

Se interzice lucrătorilor servirea mesei şi fumatul la locul de muncă.

2.3. Obligaţiile producătorilor şi furnizorilor

Articolul 16

Producătorii şi furnizorii de echipamente pentru prelucrarea azbestului trebuie să asigure ca acestea să fie prevăzute cu sisteme proprii de captare şi reţinere a pulberilor de azbest la locul unde se produc şi se degaja.

Articolul 17

Producătorii şi furnizorii materialelor şi/sau produselor conţinând azbest trebuie să ofere utilizatorilor informaţii cu privire la varietatea de azbest utilizat - crisotil, crocidolit, amozit etc. - (deoarece riscul de imbolnavire profesională variaza în funcţie de varietatea azbestului) precum şi instrucţiuni privind securitatea la utilizarea acestora şi sa avertizeze asupra pericolelor existente în cazul în care nu sunt respectate aceste instrucţiuni.

Articolul 18

La achiziţionarea echipamentelor de prelucrare a azbestului din alte tari şi din ţara noastră se impune ca acestea să respecte cerinţele standardelor de securitate din ţara de origine precum şi a cerinţelor de certificare prevăzute prin legislaţia română.

2.4. Echipamentul individual de protecţie

Articolul 19

Echipamentul individual de protecţie împotriva pulberilor şi fibrelor de azbest va fi astfel acordat încât sa îndeplinească concomitent cerinţele de securitate corespunzătoare tuturor riscurilor existente la locurile de muncă respective.

Articolul 20

Protecţia organismului împotriva patrunderii fibrelor de azbest pe cale respiratorie (de unde fibrele de azbest pot migra spre alte organe interne) prin mijloace adecvate, se va asigura tuturor lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă în care nivelul concentratiei de pulberi şi fibre de azbest depăşeşte sau poate depăşi limitele admise.

Articolul 21

Lucrătorii vor fi informati de către conducere când concentratiile de pulberi şi fibre de azbest sunt peste limitele admise pentru a utiliza echipamentul stabilit prin instrucţiunile interne.

Articolul 22

Purtarea echipamentului individual de protecţie va fi limitată la maximum necesar pentru fiecare muncitor, numai până la reducerea concentratiei de fibre de azbest în aer sub limita admisibilă.

Articolul 23

Echipamentul individual de protecţie va fi verificat şi curatat după fiecare folosire; se vor repara sau înlocui părţile defecte înaintea refolosirii lor.

Articolul 24

Lucrătorii vor fi instruiti privind utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie.

Articolul 25

Instruirea lucrătorilor pentru utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face în următoarele direcţii:

Articolul 26

Conducătorii proceselor de muncă vor asigura întreţinerea aparatelor de protecţie respiratorie astfel încât acestea să asigure performanţele indicate de producător.

Articolul 27

Articolul 28

În cazul în care exista mai multe tipuri de aparate de protecţie respiratorie care asigura acelaşi grad de protecţie, conducerea va da posibilitatea lucrătorilor de a alege pe cel ce asigura confortul maxim în utilizare.

Articolul 29

Curatarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face după fiecare utilizare. Întreţinerea şi verificarea acestora se va face de către persoane instruite conform instrucţiunilor specificate de producător.

Articolul 30

Atunci când nu sunt folosite, aparatele de protecţie respiratorie se vor depozita în locuri special amenajate, în containere, dulapuri sau saci de plastic inchisi departe de surse de căldură.

Articolul 31

În situaţii în care nivelul concentratiilor de pulberi şi fibre de azbest din aer depăşeşte concentraţia admisibilă, se vor acorda şi alte sortimente de echipament individual de protecţie adecvate riscurilor, potrivit Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 225/21.07.1995 publicat în Monitorul Oficial nr. 189/1995.

Articolul 32

Echipamentul individual de protecţie trebuie să asigure o protecţie corespunzătoare şi eficienta astfel încât la îndepărtarea acestuia sa nu existe pulberi de azbest pe îmbrăcămintea personală sau pe piele.

Articolul 33

Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiar separat de cel cu îmbrăcăminte personală, vestiarul fiind dublu compartimentat şi cu circuit în sens unic.

Articolul 34

Se va asigura curatarea prin aspirare pentru desprafuirea prealabilă a echipamentului individual de protecţie înainte de intrarea în vestiarul în care acesta se scoate şi se păstrează.

Articolul 35

Se vor asigura duşuri pentru spalare corporală, care vor fi permanent menţinute în stare de funcţionare. Sala de dus va fi situata între vestiarul pentru echipamentul individual de protecţie şi cel pentru îmbrăcămintea personală.

Articolul 36

Îmbrăcămintea personală trebuie dezbracata, depozitata şi imbracata numai în vestiarul special destinat.

Articolul 37

Echipamentul individual de protecţie nu va fi purtat în afară locului de muncă respectiv sau a vestiarului special destinat.

Articolul 38

Echipamentul individual de protecţie trebuie spălat în condiţii controlate de unitate, pentru a preveni degajarea de pulberi şi fibre de azbest în aer în timpul manipulării, transportului şi spalarii.

Articolul 39

În cazul în care echipamentul individual de protecţie este trimis la spălat în afară unităţii respective, el va fi bine impachetat, etichetat, avându-se grija ca la spălătoria respectiva să se transmită toate informaţiile referitoare la precautiile necesare la manipularea echipamentului contaminat cu pulberi şi fibre de azbest.

Articolul 40

Se interzice spalarea echipamentului individual de protecţie la domiciliul lucrătorilor.

2.5. Instruirea lucrătorilor

Articolul 41

Organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se va realiza conform prevederilor normelor generale de protecţie a muncii.

Articolul 42

Conducerea va asigura ca lucrătorii să fie informati corespunzător şi periodic în cadrul instruirii asupra riscurilor existente şi asupra măsurilor stabilite pentru prevenirea acestora.

Articolul 43

Întregul personal de conducere tehnico-administrativă va fi instruit pentru a îmbunătăţi măsurile de prevenire şi pentru a instrui la rândul lor corespunzător lucrătorii din subordine referitor la precautiile ce trebuie luate în desfăşurarea curenta a activităţilor lor, precum şi în cazul unor împrejurări neaşteptate, accidentale, de degajare a pulberilor de azbest.

2.6. Curăţenia la locul de muncă

Articolul 44

Suprafeţele interioare ale încăperilor de lucru, instalaţiile, utilajele şi maşinile, inclusiv suprafeţele exterioare ale echipamentelor de ventilare, vor fi menţinute fără pulberi şi deşeuri de azbest, de către salariaţi sub directa organizare, supraveghere şi controlul conducerii.

Articolul 45

Curăţenia se va realiza prin aspirare pentru a preveni dispersia şi acumularea pulberilor de azbest în mediul de muncă.

Articolul 46

Se interzice îndepărtarea pulberilor cu ajutorul aerului comprimat, prin periere uscata sau prin lovire.

Articolul 47

2.6.1. Curatarea pardoselilor

Articolul 48

Pardoselile vor fi curatate de pulberile acumulate şi de resturile de materiale, cel puţin o dată pe schimb.

Articolul 49

Curatarea pardoselilor se va realiza prin aspirare sau prin spalare.

Articolul 50

2.6.2. Curatarea pereţilor

Articolul 51

Pereţii încăperilor de lucru vor avea suprafeţe netede pentru a nu favoriza depunerile de pulberi şi vor fi acoperiţi cu materiale de finisare care să faciliteze curatarea acestora.

Articolul 52

Curatarea pereţilor se va face anual, sau mai des, dacă natura clădirii sau tipul procesului tehnologic o fac necesară.

Articolul 53

Curatarea pereţilor se va realiza fie prin aspirare fie prin spalare.

Articolul 54

2.6.3. Curatarea echipamentelor tehnice

Articolul 55

În cazul în care echipamentele sunt dotate cu sistem de ventilare, acesta va fi pus în funcţiune în timpul când se realizează curăţenia.

Articolul 56

Articolul 57

Echipamentul tehnic trebuie curatat pe cat posibil la sfârşitul fiecărui schimb, iar intervalul maxim dintre doua curatari nu trebuie să depăşească o săptămâna.

2.6.4. Curatarea structurilor aflate la înălţime

Articolul 58

Structurile clădirilor aflate la înălţime vor avea suprafeţe netede care să permită curatarea lor.

Articolul 59

Curatarea se va face prin aspirare sau alte mijloace care nu determina o generare secundară de pulberi de azbest.

Articolul 60

În cazul în care nu se pot utiliza metode de curatare prin aspirare, lucrătorii care efectuează curatarea precum şi persoanele prezente în clădire vor purta mijloace individuale de protecţie (inclusiv aparat respirator), iar echipamentele tehnice vor fi acoperite cu folie de plastic.

2.6.5. Echipamentul de aspirare utilizat pentru curatare

Articolul 61

Pentru curatare prin aspirare se vor utiliza mijloace de aspirare dotate cu filtre corespunzătoare pentru colectarea pulberilor de azbest şi care să nu permită scăparea acestora în mediul de lucru.

Articolul 62

Filtrul utilizat trebuie să fie de eficienta maxima, iar sacii colectori să se poată înlocui.

Articolul 63

După înlocuire sacii colectori vor fi evacuati de la locul de muncă, transportaţi şi depozitati conform prevederilor de la subcapitolul 3.5.

Articolul 64

Articolul 65

Articolul 66

Toţi sacii vor purta etichete pentru identificarea conţinutului de azbest al acestora şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pentru sănătate.

3.1.2. Pachetizarea pentru transport

Articolul 67

Pentru evitarea manipularilor în timpul transportului, care pot conduce la deteriorări ale sacilor şi degajari de particule, sacii vor fi pachetizaţi înainte de transport.

Articolul 68

Pachetul unitar care formează incarcatura va fi protejat împotriva deteriorării prin utilizarea unei folii de plastic bine fixată.

3.1.3. Transportul

Articolul 69

Se interzice transportul fibrelor de azbest neambalate corespunzător sau în vrac.

Articolul 70

Articolul 71

Încărcarea şi descărcarea pachetelor se va realiza cu mijloace mecanizate care să nu permită deteriorarea ambalajului (părţi ascutite, carlige) şi împrăştierea azbestului.

Articolul 72

Toate vehiculele utilizate pentru transportul azbestului vor fi curatate de fibra după descărcare, prin aspirare.

Articolul 73

În cazul în care nu se poate utiliza curatarea prin aspirare suprafeţele vor fi udate înainte de curatare, iar personalul va purta mijloacele individuale de protecţie conform subcapitolului 2.4.

Articolul 74

În cazul deteriorării ambalajului unui pachet unitar conţinând saci cu azbest, acesta va fi remediat imediat utilizând o bandă adeziva adecvată, pentru a preveni deteriorarea sacilor.

Articolul 75

3.1.4. Depozitarea

Articolul 76

Înainte de depozitare, spaţiile de depozitare vor fi verificate din punctul de vedere al curăţeniei şi al asigurării protecţiei faţă de posibilele surse de deteriorare.

Articolul 77

Articolul 78

Între stivele constituite se vor lasă culoare de circulaţie pentru facilitarea manipulării în cazul depozitarii unor sortimente sau loturi diferite care impun preluări alternative din depozit.

Articolul 79

Articolul 80

În cazul pachetelor unitare, acestea vor fi controlate şi curatate imediat, în cazul în care conţin fibre de azbest libere sau alte reziduuri, prin mijloace care nu determina producerea suplimentară de pulberi.

Articolul 81

Pardoselile depozitelor vor fi netede pentru a facilita spalarea şi vor fi prevăzute cu sistem de canalizare racordat la statia de denocivizare.

Articolul 82

Depozitele vor fi dotate cu mijloace de aspirare mecanică mobile sau centralizate, după caz.

Articolul 83

În cazul depozitarii temporare în aer liber, pachetele vor fi protejate împotriva deteriorării prin acţiunea factorilor de mediu utilizând prelate, folii de plastic de culoare închisă sau alte metode adecvate de acoperire.

Articolul 84

Depozitele de azbest vor fi prevăzute cu sisteme de ventilare naturala organizată.

3.2. Fabricarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest 3.2.1. Extractia şi macinarea azbestului 3.2.1.1. Exploatarea miniera de suprafaţa

Articolul 85

Pulberea generata de operaţiile de perforare va fi captata de dispozitive de captare montate pe perforatoare.

Articolul 86

În procesul de dislocare prin explozie se vor aplica procedee prin care să se reducă la minimum emisiile de pulberi ce pot afecta securitatea lucrătorilor.

Articolul 87

Căile de acces vor fi permanent udate pentru a limita dispersia pulberilor de azbest.

3.2.1.2. Exploatarea miniera subterana

Articolul 88

Exploatarea azbestului se va realiza numai în prezenta unei surse de alimentare cu apa pentru ca locurile de muncă să poată fi permanent udate.

Articolul 89

Toate fronturile de lucru vor fi aerate la parametrii necesari.

Articolul 90

După efectuarea dislocarii minereului prin explozie, accesul la locul de muncă este permis numai după evacuarea pulberilor şi fumului prin sisteme de ventilare mecanică.

Articolul 91

Minereurile sfaramate vor fi bine udate după explozie, înainte de intrarea la locul de muncă.

3.2.1.3. Macinarea şi sortarea azbestului extras

Articolul 92

Se interzice macinarea şi sortarea azbestului fără echipament carcasat şi dotat cu instalatie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Articolul 93

Imbinarile între jgheaburile de alimentare şi sitele vibratoare vor fi flexibile pentru a rezista socurilor mecanice şi a nu permite degajarea pulberilor.

Articolul 94

În cazul în care alimentarea sitelor se realizează dintr-un buncar-tampon, se va asigura etanseitatea operaţiilor de încărcare-descărcare din buncar, iar acesta va fi prevăzut cu dispozitiv de compensare a volumelor dislocate (materie prima şi aer).

Articolul 95

Articolul 96

Jgheaburile de evacuare ale utilajelor de macinat vor fi carcasate.

Articolul 97

Transportoarele cu banda utilizate vor fi carcasate şi prevăzute cu guri de vizitare cu închidere etansa şi vor fi racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Articolul 98

Articolul 99

În cazul în care se utilizează transport pneumatic, aerul folosit pentru transportul fibrei va fi filtrat.

Articolul 100

La evacuarea aerului filtrat în atmosfera se vor respecta limitele admise pentru protecţia mediului înconjurător.

Articolul 101

Locurile de muncă se vor curata de pulberi conform prevederilor de la subcapitolul 2.6.

3.2.2. Defibrarea

Articolul 102

Pentru defibrarea azbestului se vor utiliza, pe cat posibil, procedee umede pentru reducerea pericolului de imbolnavire profesională.

Articolul 103

Instalaţiile de transport a materiei prime de la depozitele tampon la utilajele de defibrare vor fi carcasate şi racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Articolul 104

Utilajele de defibrare vor fi carcasate iar gurile de alimentare vor fi prevăzute cu dispozitive de aspiratie racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.

Articolul 105

Alimentarea utilajelor de defibrare cu materia prima indicată în reteta se va realiza pe cat posibil automat, astfel încât la deschiderea şi golirea sacilor sa nu fie necesară prezenta omului.

Articolul 106

Articolul 107

Sacii goliti de conţinut vor fi imediat îndepărtaţi de la locul de muncă, pentru a preveni dispersia pulberilor de azbest şi depozitati cu toată grija până la distrugere.

3.2.3. Cantarirea şi amestecarea

Articolul 108

Se interzice cantarirea şi amestecarea fibrelor de azbest cu alte materiale, prin procedee manuale.

Articolul 109

Dozarea şi amestecarea se vor realiza numai cu utilaje în construcţie închisă (carcasate) şi puse sub depresiune.

Articolul 110

Punctele de alimentare cu alţi componenţi precum şi cele de descărcare a amestecului în/şi din utilajul de mixare, trebuie dotate cu dispozitive de absorbţie a pulberilor.

Articolul 111

În cazul în care se foloseşte procedeul de amestecare umeda sau materiale plastifiante (topite în sisteme deschise), deşeurile şi reziduurile uscate trebuie eliminate (evacuate) prin aspirare sau prin alte metode care să nu genereze pulberi în mediul de lucru.

Articolul 112

Pentru alimentarea utilajelor de preparare a amestecului se vor respecta prevederile art. 103, 104 şi 105.

3.2.4. Preformarea, formarea, tratarea şi presarea

Articolul 113

Transportul amestecului de la amestecator către maşinile de prelucrare se va face în sisteme închise, carcasate.

Articolul 114

În cazul în care transportul se efectuează manual vor fi folosite containere închise cu dispozitive de cuplare la maşinile de prelucrare, pentru a evita emisia de pulberi.

Articolul 115

În cazul în care bascularea se face manual, locul de deversare va fi echipat cu dispozitiv de aspiratie local, racordat la instalatia de captare şi filtrare.

Articolul 116

Distribuţia amestecului în dispozitivele de preformare şi formare ale presei se va face în sistem automat.

Articolul 117

Sursele de degajare a pulberilor de azbest la nivelul echipamentelor tehnice vor fi dotate cu dispozitive de aspirare locală a pulberilor racordate la instalatia de captare şi filtrare.

Articolul 118

Debavurarea componentelor presate se va efectua numai sub dispozitive adecvate de absorbţie locală.

Articolul 119

Transportul semifabricatelor de la o masina sau secţie la alta se va efectua numai în containere închise.

3.2.5. Teserea şi impletirea firelor din azbest 3.2.5.1. Teserea fibrelor din azbest

Articolul 120

Operaţiile tehnologice necesare pentru obţinerea tesaturilor din fire de azbest se vor desfăşura în spaţii special amenajate şi dotate cu instalaţii de ventilare generală, suplimentata cu instalatie de pulverizare apa, astfel încât emisia şi dispersia particulelor de azbest în mediul de muncă să fie sub limitele admise de norme.

Articolul 121

Articolul 122

Articolul 123

Articolul 124

Sulurile de tesatura vor fi evacuate şi depozitate în locurile special amenajate.

Articolul 125

Se interzice blocarea gurilor de evacuare de la nivelul pardoselii care aspira aerul încărcat cu pulberi de azbest.

Articolul 126

Articolul 127

3.2.5.2. Bobinarea şi impletirea firelor de azbest

Articolul 128

La operaţiile tehnologice de bobinare şi impletire a firelor din azbest se vor aplica procedee de umezire a acestora pentru ca în timpul frecarii la trecerea prin ghidaje, emisia de particule să fie redusă la minimum.

Articolul 129

Articolul 130

Articolul 131

La taierea şi ambalarea snurului se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat.

3.2.6. Operaţii de prelucrare şi finisare a produselor din azbest sau cu conţinut de azbest

Articolul 132

Operaţiile de prelucrare a produselor din azbest sau conţinând azbest se vor desfăşura pe cat posibil, prin procedee umede.

Articolul 133

Utilajele cu care se realizează operaţii de prelucrare (gaurire, tăiere, reconditionare, strunjire, alezare, slefuire etc.) nu vor funcţiona fără ventilare mecanică locală adecvată în cazul în care nu pot fi aplicate procedee de prelucrare umeda.

Articolul 134

Înainte de efectuarea operaţiilor de prelucrari, suprafeţele produselor vor fi curatate prin aspirare, pentru a preveni pericolul de degajare a pulberilor de azbest în mediul de muncă.

Articolul 135

Articolul 136

Pentru operaţiile de prelucrari mecanice cu unelte de mana, vor fi utilizate dispozitive mecanice cu viteza mica, care produc un praf grosier sau aschii.

Articolul 137

Uneltele portabile vor fi echipate cu dispozitive proprii de absorbţie a pulberilor (cu volum mic şi viteza mare).

Articolul 138

Gaurirea în vederea nituirii garniturilor, sabotilor şi a garniturilor de ambreiaj cat şi ajustarea după nituire, se vor face numai sub dispozitiv local de aspirare a pulberilor racordat la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi.

3.2.7. Recircularea materialelor refolosibile prin procedee uscate

Articolul 139

Dezintegratoarele, maşinile de sfaramat-macinat sau instalaţiile de granulat utilizate pentru a recircula deşeurile (materialul rezidual) vor fi carcasate şi racordate la instalatia de ventilare mecanică locală.

Articolul 140

Materialul recirculat trebuie returnat în fluxul tehnologic fie automat, într-un sistem închis, fie în containere sigilate.

3.2.8. Depozitarea produselor finite 3.2.8.1. Depozitarea produselor din azbest

Articolul 141

Produsele din azbest vor fi depozitate în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace tehnice de aspirare şi canale de scurgere.

Articolul 142

Depozitarea se va face numai în ambalaje închise şi etichetate corespunzător.

3.2.8.2. Depozitarea produselor cu conţinut de azbest

Articolul 143

Manevrarea semifabricatelor şi produselor finite se va face, pe cat posibil, în sistem mecanizat.

Articolul 144

Plăcile, foile de azbociment sau alte produse manevrate în sistem manual, vor fi atent depuse în locurile de stivuire şi depozitare stabilite.

Articolul 145

Se interzice aruncarea sau orice alt procedeu care poate conduce la spargeri cu degajari de pulberi.

Articolul 146

Depozitarea produselor de azbociment se va realiza numai în locurile special destinate, care vor fi menţinute în deplina curăţenie.

Articolul 147

Piesele sparte, bucăţile şi resturile vor fi colectate şi depuse în ambalaje şi containere închise pentru a nu genera pulberi.

Articolul 148

Particulele necompacte şi pulberile colectate de la procesele de fabricaţie vor fi udate, acolo unde este posibil şi depuse în ambalaje închise etans şi impermeabile.

Articolul 149

Evacuarea deşeurilor, transportul şi depozitarea acestora, se va face conform prevederilor de la cap. 3.5.

3.3. Utilizarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest

Articolul 150

Articolul 151

Articolul 152

La derularea tesaturilor nu se vor folosi procedee de tragere, smulgere sau frecare care să favorizeze producerea scamei.

Articolul 153

În cazul tesaturilor dublate cu alte materiale, derularea se va face cu partea conţinând azbest în jos.

Articolul 154

Suprafeţele pe care se manevreaza, taie sau se cos tesaturile din azbest vor fi netede, pentru a reduce frecarea.

Articolul 155

Articolul 156

Bucăţile tăiate care urmează a fi folosite vor fi depozitate în ambalaje închise.

Articolul 157

Produsele finite vor fi livrate în ambalaje închise, impermeabile şi etichetate conform standardelor de ramura.

Articolul 158

Foile de azbociment utilizate în construcţii vor fi gaurite, tăiate sau razuite înainte de montare.

Articolul 159

În cazul în care este necesar să se lucreze la plăci deja montate, lucrătorii vor utiliza aparat respirator etans şi cu capacitate maxima de reţinere.

Articolul 160

Produsele şi materialele de frictiune conţinând azbest vor fi livrate la utilizatori deja tăiate la lungimea necesară, slefuite sau perforate (pentru a nu fi necesare operaţii de prelucrare ulterioară).

Articolul 161

La efectuarea unor operaţii de prelucrari mecanice se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.6.

Articolul 162

La întreţinerea şi repararea materialelor de frictiune cu conţinut de azbest, se va proceda la aspirarea prealabilă a pieselor care vor fi înlocuite sau tratate cu diverse substanţe adezive.

3.4. Lucrări de îndepărtare a materialelor care conţin azbest din construcţii 3.4.1. Prevederi comune tuturor lucrărilor

Articolul 163

Lucrările de demolare a anexelor construcţiilor şi de îndepărtare a materialelor care conţin azbest se vor desfăşura conform unui plan de lucru elaborat pe baza identificarii pericolelor*) şi evaluării gradului de risc, cuprinzând instrucţiuni concrete ce urmează a fi aplicate în situaţiile respective, pentru asigurarea securităţii şi igienei lucrătorilor. ---------------- *) NOTĂ: prin identificarea pericolelor se înţelege:

Articolul 164

La elaborarea planului de lucru se va avea grija ca materialele care conţin azbest să fie indepartate înainte de efectuarea lucrărilor de demolare propriu-zisa, dacă măsurile tehnice permit ca aceste operaţii sa nu constituie un pericol pentru om şi mediul înconjurător.

Articolul 165

Lucrările de îndepărtare a materialelor conţinând azbest vor fi executate de lucrători cu experienta, bine instruiti şi utilizând mijloacele individuale de protecţie stabilite prin instrucţiuni.

Articolul 166

Lucrările de îndepărtare nu vor începe până nu se aplică toate măsurile de pregătire a zonei de lucru pentru realizarea protecţiei lucrătorilor şi a mediului înconjurător, incluzând:

Articolul 167

Aerul evacuat în mediul înconjurător va fi filtrat astfel încât conţinutul în pulberi sau fibre de azbest să fie sub limitele admise.

3.4.2. Izolarea zonei de lucru

Articolul 168

Articolul 169

După terminarea lucrului, instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi menţinută în funcţiune încă 15 minute.

3.4.3. Igiena individuală

Articolul 170

Menţinerea igienei individuale se va asigura prin prevederea tuturor măsurilor de protecţie individuală şi de decontaminare, conform subcapitolului 2.4. şi a anexei nr. 4.

3.4.4. Pregătirea activităţii în interiorul zonei de lucru

Articolul 171

Înainte de începerea lucrărilor se vor instala indicatoare de interzicere a accesului şi de păstrare a distantei în raport cu zona respectiva de lucru.

Articolul 172

Structurile fixe vor fi curatate prin aspirare, iar pardoseala va fi acoperită cu folii impermeabile pentru a facilita colectarea şi evacuarea azbestului.

Articolul 173

Echipamentele tehnice portabile vor fi curatate prin aspirare înainte de scoaterea acestora în exteriorul zonei.

Articolul 174

Instalaţiile fixe, aparţinând structurilor de construcţie, vor fi acoperite etans cu foi impermeabile.

3.4.5. Procedee de îndepărtare a izolatiilor conţinând azbest

Articolul 175

Utilizarea procedeelor uscate este permisă numai în cazuri excepţionale când nu pot fi folosite procedee umede.

Articolul 176

Izolarea zonei de lucru va prezenta etanseitate maxima.

Articolul 177

Suprafeţele de pe care s-a îndepărtat izolatia de azbest vor fi, după caz, tratate cu soluţii de peliculizare pentru a preveni degajari ulterioare de praf.

Articolul 178

Reziduurile vor fi depuse imediat în containere adecvate, după udare prealabilă, sau vor fi indepartate cu aspiratoare adecvate.

Articolul 179

Containerele cu reziduuri vor fi închise etans şi dotate cu etichete adecvate.

Articolul 180

La utilizarea procedeelor umede de îndepărtare a structurilor conţinând azbest, se vor respecta următoarele prevederi:

Articolul 181

Înainte de începerea indepartarii, materialul azbestos va fi saturat cu apa (utilizând o substanţa tensioactiva).

Articolul 182

Articolul 183

Materialul azbestos saturat cu apa va fi îndepărtat în bucăţi mici şi depus imediat în containere etichetate care vor fi închise etans.

Articolul 184

Articolul 185

Suprafeţele de pe care au fost indepartate izolatiile azbestoase trebuie etansate pentru a se preveni degajarea ulterioară în aer a fibrelor rămase.

3.4.6. Evacuarea reziduurilor

Articolul 186

Reziduul azbestos trebuie introdus în ambalaje adecvate (impermeabile) închise etans şi etichetate, imediat după efectuarea operaţiilor de îndepărtare.

Articolul 187

Este interzis ca reziduurile sa rămână pe pardoseli sau alte suprafeţe.

Articolul 188

Suprafaţa exterioară a ambalajelor cu deşeuri va fi curatata înainte de transportul la locul de depunere finala.

3.5. Colectarea şi depozitarea deşeurilor din azbest (pulberi, fibre, rebuturi)

Articolul 189

Conducerea persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de prelucrare a azbestului va asigura utilizarea acelor tehnologii care să reducă la minimum posibilitatea producerii de deşeuri de azbest.

Articolul 190

Lucrătorii care desfăşoară activităţi de colectare, depozitare, transport şi depozitare a deşeurilor din azbest, cu risc de expunere la azbest, vor fi dotati cu echipament individual de protecţie adecvat (inclusiv aparat respirator).

3.5.1. Colectarea deşeurilor

Articolul 191

Schimbarea sacilor de la buncarele de colectare a pulberilor de azbest de la sistemele de filtrare se va realiza numai de către persoane special instruite în acest scop.

Articolul 192

Sacii utilizaţi pentru colectare vor fi din material transparent, astfel încât să se poată supraveghea uşor nivelul de umplere al acestora şi să se evite supraincarcarea.

Articolul 193

Se interzice colectarea deşeurilor în ambalaje care pot fi deteriorate de contactul cu apa.

Articolul 194

Articolul 195

Fibrele libere de azbest şi particulele care rezultă în urma curatarii echipamentelor tehnice vor fi de asemenea, colectate în saci impermeabili inchisi etans.

Articolul 196

În cazul în care se realizează operaţii de fixare sau îndepărtare a izolatiilor, pardoselile se vor acoperi cu folie de plastic iar deşeurile rezultate vor fi colectate prin indoirea şi închiderea etansa a foliei respective.

Articolul 197

Rebuturile sub forma de bucăţi rupte sau de materiale cu densitate mare, peste valoarea de 1200 kg/mc, vor fi depuse în recipiente care să poată fi închise sau vor fi depuse astfel încât sa nu fie supuse abraziunii sau sfaramarii accidentale înainte de îndepărtare.

Articolul 198

Articolul 199

Deşeurile sub forma de reziduuri lichide sau pasta vor fi recirculate sau depuse în containere închise astfel încât sa nu existe scurgeri care, prin uscare ulterioară, pot genera pulberi.

Articolul 200

3.5.2. Marcarea şi depozitarea deşeurilor

Articolul 201

Deşeurile de azbest care trebuie indepartate vor fi marcate corespunzător prin etichetarea sacilor sau containerelor, pentru identificarea acestora.

Articolul 202

Depozitarea ambalajelor conţinând deşeuri de azbest se va realiza astfel încât acestea sa nu fie supuse deteriorării şi în funcţie de posibilităţi se va stabili un spaţiu special pentru depozitare.

Articolul 203

Se interzice amestecarea deşeurilor conţinând azbest cu alte deşeuri pentru care nu sunt prevăzute condiţii speciale de îndepărtare.

3.5.3. Transportul deşeurilor

Articolul 204

Deşeurile de azbest vor fi transportate la punctele de depunere astfel încât sa nu se producă emisii ale pulberilor de azbest în timpul transportului.

Articolul 205

Articolul 206

Vehiculele, recipientele refolosibile şi mijloacele de acoperire a incarcaturilor conţinând deşeuri din azbest vor fi curatate după utilizare.

Articolul 207

În cazul în care o persoană fizica sau juridică depozitează deşeuri rezultate din activitatea sa, va elabora instrucţiuni scrise pentru lucrătorii implicaţi şi va asigura supravegherea respectării măsurilor de securitate stabilite.

Articolul 208

În cazul în care se angajează o persoană juridică sau fizica, pe bază de contract, pentru depozitarea deşeurilor, în contractul încheiat se va stipula obligativitatea contractantului de a respecta măsurile de securitate la locul de depunere şi în timpul transportului pentru prevenirea poluarii solului, subsolului, aerului şi apei.

Articolul 209

Procesele tehnologice, echipamentele tehnice şi instalaţiile aferente, necesare prelucrării azbestului, vor fi astfel proiectate încât concentraţia pulberilor de azbest în mediul de muncă şi în mediul înconjurător să fie sub limitele admise.

Articolul 210

Încăperile de lucru vor fi proiectate şi construite astfel încât să asigure următoarele cerinţe de securitate:

Articolul 211

Procesele tehnologice care conduc la degajari de pulberi se pot desfăşura în utilaje carcasate şi racordate la instalatia de ventilare mecanică locală pentru captare şi filtrare.

Articolul 212

Articolul 213

Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor fi astfel concepute încât să asigure depresiunea necesară în încăperea de lucru pentru a preveni migrarea pulberilor în încăperile invecinate.

Articolul 214

Proiectarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală pentru captarea şi filtrarea aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi realizată de persoane fizice sau juridice atestate.

Articolul 215

Darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare se va face numai după verificarea eficientei acestora în condiţii normale de lucru.

Articolul 216

Funcţionarea utilajelor de lucru va fi condiţionată, printr-un sistem de interblocare, de funcţionarea instalaţiilor de ventilare.

Articolul 217

Sistemele de filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest vor fi astfel concepute încât concentratiile pulberilor de azbest în mediul înconjurător sa nu depăşească valorile normate.

Articolul 218

Articolul 219

Manipularea directa a azbestului sau a materialelor care conţin azbest va fi, pe cat posibil, evitata prin utilizarea proceselor automatizate şi/sau a sistemelor de comanda de la distanta.

Articolul 220

Procesele tehnologice pentru obţinerea materialelor de construcţii cum ar fi plăcile, foile, panourile, vor astfel proiectate încât sa nu fie necesară taierea, gaurirea sau alta operaţie ulterioară realizată la utilizatori. (Prevederea este valabilă şi pentru alte categorii de produse conţinând azbest).

Articolul 221

Jeturile de lubrifiere cu presiune, ale platanelor şi dispozitivelor de presare de la presele de tratare sau vulcanizare, vor fi astfel proiectate încât sa reducă stropirea excesiva şi antrenarea curentilor de aer.

Anexa 1 NORME CONEXE NORMEI SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AZBESTULUI Prezentele norme specifice se aplică în funcţie de procesul tehnologic sau activitate, cumulativ cu următoarele norme specifice de securitate a muncii, după cum urmează:

Anexa 2 LISTA STANDARDELOR CONEXE DE SECURITATE A MUNCII*) -------------- *) Prezenta lista nu are caracter exhaustiv şi cuprinde standardele în vigoare la data de 31.02.1994. Pentru completarea acesteia este obligatorie studierea periodică a Buletinului de standardizare.

Condiţii tehnice generale.

Prescripţii speciale de securitate.

Fraze de securitate.

Anexa 3 GHID DE TERMINOLOGIE 1. Notiuni din domeniul securităţii muncii 1.1. Accident de muncă Vătămarea violenta a organismului precum şi intoxicatia acuta profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.

1.2. Avarie Eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.

1.3. Boala profesională Afectiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.

1.4. Defectare Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.

1.5. Dispozitiv de protecţie Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singular sau în asociere cu un protector.

1.6. Echipament individual de lucru Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei şi incaltamintei personale în timpul procesului de muncă.

1.7. Echipament individual de protecţie Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi imbolnavire profesională.

1.8. Echipamente tehnice Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.

1.9. Factori de risc Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă, ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.

1.10. Funcţii de securitate Funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care, fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.

1.11. Indicator de securitate Mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.

1.12. Instructaj de securitate a muncii Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.

1.13. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntara, atunci când patronul considera necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

1.14. Instrucţiuni de utilizare Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.

1.15. Mijloc individual de protecţie Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care este utilizat de acesta.

1.16. Nocivitate Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

1.17. Noxa (sinonim: factor nociv) Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.

1.18. Pericol

Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni, definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sănătăţii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.

1.19. Persoana autorizata Persoana competenţa imputernicita în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) sa îndeplinească anumite activităţi.

1.20. Persoana avertizata Persoana informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.

1.21. Persoana competenţa Persoana care poseda cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.

1.22. Persoana expusă Persoana care se afla în întregime sau parţial într-o zona periculoasa.

1.23. Persoana juridică Agenţii economici şi organizaţiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital străin, autorităţile şi instituţiile publice, asociaţiile şi organizaţiile nonprofit, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, precum şi agenţii economici români care efectuează lucrări cu personal român pe teritoriul altor tari, în baza unor acorduri internaţionale sau convenţii internaţionale.

1.24. Prevenire Ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

1.25. Prevenire intrinseca Prevenire realizată în stadiul de conceptie/proiectare, care consta în:

1.26. Protecţie Ansamblu de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.

1.27. Proces de muncă Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de protecţie în sistemul de muncă.

1.28. Protector Mijloc de protecţie special conceput şi utilizat, pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.

1.29. Risc Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sănătăţii, într-o situaţie periculoasa.

1.30. Risc profesional Risc în procesul de muncă.

1.31. Situaţie periculoasa Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

1.32. Substanţa periculoasa O substanţa care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

1.33. Zona periculoasa Orice zona în care exista sau poate aparea un pericol.

1.34. Zona periculoasa a unui echipament tehnic Orice zona situata în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau de afectare a sănătăţii.

Notă: Pericolul care poate genera riscul menţionat în aceasta definiţie:

2.2. Pulberi de azbest Particule de azbest conţinute în aer sau particule sedimentare, sub forma de praf sau care pot reveni sub acţiunea unor cauze exterioare în aerul mediului de lucru.

2.3. Fibra de azbest respirabila O particula de azbest cu un diametru mai mic de 3 micrometri şi lungimea mai mare de 5 micrometri, cu un raport lungime/diametru egal sau mai mare de 3/1.

2.4. Concentraţia admisibilă (limita de expunere) Concentraţie sub care un salariat poate lucra 8 ore/zi, 40 ore/săptămâna, o viaţa profesională, fără a prezenta alterări ale sănătăţii decelabile cu actualele mijloace de investigatie.

2.5. Azbestoza Boala pulmonara cronica, cauzată de acumularea fibrelor de azbest în plamani şi reactiile pulmonare tisulare datorate acestei acumulari caracterizată prin distrugerea structurii alveolelor normale, reactia colagena a interstitiului pulmonar şi ireversibilitatea leziunilor.

2.6. Mezoteliom Cancerul primar al pleurei (mezoteliom pleural) sau al peritoneului (mezoteliom peritoneal).

2.7. Defibrarea azbestului (I) Strivirea pachetelor de fibre în vederea desfacerii lor în manunchiuri de fibre şi apoi (II) desfacerea acestora (tot prin procedee mecanice) în manunchiuri mici de fibre (doua etape, I şi II).

2.8. Instalatie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest Instalatie servind la extragerea aerului încărcat cu pulberi dintr-o încăpere sau incinta cu degajari importante de materiale pulverulente şi la transportul lui la separatoarele de pulberi, pentru a fi eliminat apoi din instalatie.

2.9. Separator de pulberi Dispozitiv (utilaj) pentru separarea materialelor pulverulente aflate în suspensie în aer.

2.10. Ventilare în depresiune (în suprapresiune) Ventilare în cadrul căreia debitul de aer introdus este mai mic (mai mare) decât debitul de aer evacuat, astfel încât în incinta (în încăpere) ventilata să se realizeze o depresiune (suprapresiune).

2.11. Filtru de aer Aparat component al unei instalaţii de ventilare având rolul de a retine particulele aflate în suspensie.

2.12. Azbociment Material realizat din amestecul intim şi omogen între azbest şi ciment în prezenta apei. Fibrele de azbest reprezintă elementul de armare a masei întărite cu ciment.

2.13. Materiale de frictiune Materiale şi piese rezistente la solicitarile determinate de frecare şi destinate echiparii autovehiculelor şi diverselor echipamente industriale, ca prim montaj sau pentru reparaţii şi întreţinere (segmenti de frana, garnituri de frana, disc, garnituri de frecare pentru ambreiaje, garnituri de frecare elastice etc.).

Anexa 4 PROCEDURI DE DECONTAMINARE 1. Pentru asigurarea igienei individuale se va amenaja o unitate de decontaminare constituită din trei compartimente:

2.1. - intrarea în vestiarul (a);

2.2. - trecere prin camera (b);

2.3. - intrare în vestiarul (c);

3.1. - intrare în (c);

3.2. - intrare în (b) şi spalare temeinica;

3.3. - intrare în (a);

5.1. Se urmează circuitul (a) -> (b) -> (c), cu operaţiile prezentate la pct. 2.1, 2.2 şi 2.3, dar în locul E.I.P. se va pune o îmbrăcăminte exterioară curata pentru a traversa zona curata.

5.2. Intrare în (d), îndepărtare I.E.C. şi depozitare în dulapurile prevazute.

Intrare în (e), imbracare E.I.P. şi ieşire în zona de lucru cu azbest.

6.1. - intrare în (e);

6.2. - intrare în (d) şi punerea I.E.C. pentru traversarea zonei curate pana la unitatea de decontaminare;

6.3. - intrarea în unitatea de decontaminare, în compartimentul (c);